Ion Creanga Opere Vol 2

ION CREANGA

OPER E II

Editie ingrijitd, note fi variante,

glosar ;I: bibliogafie de IORGU IORDAN 0 ELISABETA BRANCUS

Studio; introductio de

IORGU IORDAN

SCRIITORI ROMANI EDITURA MINERVA Bucterefti, 1970

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI

www.dacoromanica.ro

POVESTE

5

1o

A fost odatd, cind a fost, Ca, dacA n-ar fi fost, nu s-Ar povesti. Noi nu suntem de pe cind pove§tile, ci suntem mai dincoace cu vro doud-trei zile, de pe cind se potcovea purecele cu noutizeci §i nouà de ocd de fer la un picior §i tot i se pArea ca-i usor. CicA era odatà un om insurat, ¢i omul acela trAia la

un loc cu soacrd-sa. Nevasta lui, care avea copil de tita, era cam proasta; dar si soacrA-sa nu era tocmai hitrA.

Intru una din zile, omul nostru iese de-acasA dupà

trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, dupA celi scalda copilul, II infA§A si-i dete tita, 11 puse in albie linga

15

sobA, cAci era iarnti; apoi 11 legAnA kii-1 dezmerdA, ping

ce-1 adormi. Dupa ce-1 adormi, statu ea putin pe ginduri ri-apoi Incepu a se boci cit Ii lua gura: Aulio 1 20

25

copilavil meu, copi1a§u1 meu I" Mama ei, care torcea dupa horn, cuprinsa de spaima, zvirli fusul din mina §i furca din brfu cit colo gi, sarind

fara sine, o Intreba cu spaima: Ce ai, draga mamei, ce-ti este?! Mama, mama! Copilul meu are sa moara I Chid §i cum? - IatA cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? II vAd. Si? De s-a sui mita, are sa-1 trinteascA drept in capul copilului §i sA mi-1 omoare 1

30

Vai de mine §i de mine, cA bine zici, fata mea; se vede cA i s-au sfir§it mititelului zilele 1 9

www.dacoromanica.ro

cu ochii pironiti la drobul de Bare de pe horn §i cu

5

minne Incle§tate, de para. le legase cineva, incepura a-1 boci amindoug, ca n4te smintite, de clocotea casa. Pe chid se sluteau ele, cum Ira spun, numai iaca §i tatal copilului 1ntra pe u§a, flamInd §i nacajit ca vai de el. Ce este? Ce v-au gasit, nebunelor?

Atunci ele, viinduli putin In sine, incepura ali

10

15

§terge lacramile §i a-i povesti cu mare jale despre Inthnplarea neintimplata. Omul, dupá ce le asculta, zise cu mirare: Bre 1 multi pro§ti am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut. Ma._ duc In toatä lumeal §i de-oiu gasi mai pro§ti cleat voi, m-oiu mai Intoarce acasà, iar de nu, ba.

A§a zicind, ofta din greu, ie§i din ma, fara sali

ieie ziva buna, gi pleca supgrat gi amarit ca vai de oml

§i mergind el bezmetic, Ma sa §tie unde se duce, dupä o bucata de vreme, oprindu-se Intr-un loc, i se 20

Intimpla iar sä vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea putin un oboroc de§ert cu gura spre soare, apoi rapede-1 1nOdca gi intra cu dinsul intr-un bordeiu ; pe urma iar

ie§ea, II punea iar cu gura la soare, §i tot ala facea... Drumetul nostru, nedumerit, zise:

25

30

- Bund ziva, om bun Multamesc dumitale, prietenel I

Da' ce faci aici? Ia, ma trudesc de vro doua-trei zile sa car pocitul ist de soare in bordeiu, ca sa am lumina, §i nici ca-1 pot... Bre, ce trudal zise drumetul. N-ai vrun topor la IndamIna?

35

40

Ba am. Ie-1 de coada, sparge ici, §i soarele va intra singur Inlauntru. Indata facu a§a, i lumina soarelui Intra In bordeiu. Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram sa hnbatrinesc carInd soarele cu oborocul.

Inca un tont", zise drumetul In sine §i pleca.

10

www.dacoromanica.ro

mergind el tot inainte, peste citva timp ajunse

5

10

15

20

intr-un sat §i, din intimplare, se opri la casa unui om. Omul de gazda, fiind rotar, l§i lucrase un car §i-1 Injghebase, in casa, in toata intregimea lui; §-acum, voind sa-Iscoata afara, tragea de protap cu toata puterea, dar carul nu imea. titi pentru ce? A§a: u§ile erau mai strimte decit carul. Rotarul voia acum sa taie u§orii, spre a scoate carul. Noroc Insa ca drumetul 1-a Inv& -tat sal desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rind afard §-apoi iara§i sa-1 injghebe la kc. Foarte multamesc, om bun, zise gazda; bine m-ai invatat 1 Ia uite-te dumneta 1 Era sa &arm bunatate de casa din pricina carului... De aici, drumetul nostru, mai numarind un natarau, merse tot Inainte, pina ce ajunse iara la o casa. Acolo, ce sa vada? Un om, c-untapoiu in mina, voia s-arunce ni§te nuci din tinda in pod. Din ce In ce dau peste dobitoci", zise drumetul In sine.

- Da' ce te framinti ma, om bun?

Ia, vreu sa zvirl ni§te nuci in pod, §i tapoiul ista, bata-1 scirba sa-1 bata, nu-i nici de-o treaba.... Ca degeaba te trude§ti, nene 1 Poo sa-1 blastami

cit 1-ei blastama, habar n-are tapoiul de scirbd. Ai 25

un oboroc?

Da' cum sa n-am?1

30

35

40

Pune nucile Intr-Insul, ie-1 pe umar §i suie-le frumu§el in pod ; tapoiul e pentru paie §i fin, iar nu pentru nuci. Omul asculta, §i treaba se Wu indata. Drumetul nu zabovi nici aici mult, ci plea, mai numarInd §i alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, pina ce ajunse ca sa mai vada aiurea §i alta nazbitie. Un om legase o vaca cu funia de git §i suindu-se pe-o §ura, unde avea aruncat oleaca de fin, tragea din rasputeri de funie, sri urce vaca pe pill. Vaca ragea cumplit, §i el nu mai putea de ostenit... Mai omule 1 zise drumetul, facinduli cruce ; dar ce vrei sa faci? 11

www.dacoromanica.ro

Ce sgi fac, mA-ntrebi? Da' nu vezi?

Ba v5,d, numai nu pricep. Ia, háramul ista e himisit de foame rili nu vr6 nici in ruptul capului BA vie dupA mine sus, pe iastA lurd, 5

sA mAnince fin...

StAi putin, cre§tine, cA spinzuri vacal 16 finul

§i-1 (là jos la vacA I

Da' nu s-a irosi?...

10

15

20

Nu fii scump la Mite §i ieftin la fAinA. Atunci omul ascultà, qi vaca scApA cu viatA. Bine m-ai invätat, om bun 1 Pentr-un lucru de nimica eram cit pe ce sa-mi gitui vaca! A§a, drumetul nostru, mirindu-se qi de aceastA mare prostie, zise in sine: Mita tot s-ar fi putut intimpla sA deie drobul de sare jos de pe horn; dar sA cari soarele in casA cu oborocul, sA arunci nucile in pod cu tápoiul §i ill tragi vaca pe riurA, la fin, n-am mai ginditl" Apoi drumetul se intoarse acasA risi petrecu lingA ai ski, pe cari-i socoti mai cu duh decit pe cei ce vazuse in cAlAtoria sa. s-am IncAlecat pe-o §ea, §-am spus po-

vestea a§a. S-am incAlecat pe-o roatA, u-am spus-o

toatA. s-am incAlecat pe-o alma, §i v-am spus, oameni buni, o mare minciung I!

www.dacoromanica.ro

MO NICHIFOR COTCARIUL

Mog Nichifor nu-i o inchipuire din povegti, ci e un om ca toti oamenii; el a fost odatA, cind a fost, trAitor

in mahalaua Tutuenii din Tirgul Neamtului, dinspre 5

satul VinAtorii Nealutului. Cam pe vremea aceea trAia

mog Nichifor in Tutueni, pe cind bunicul bunicului meu fusese cimpoiag la cumAtria lui mog Dediu din to

VinAtori, fiind cumAtru mare CiubAr-vodA, cgruia mog Dediu i-a dAruit patruzeci gi nouA de mioare, oachege

numai de cite un ochiu; iard popA, unchiul unchiului

mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la MonAstirea Neamtului, care Meuse un clopot mare la acea monAstire, cu cheltuiala lui, gi avea dragoste sA-1 tragA singur la sArbAtori mari ; pentru aceea ii gi ziceau Clopo-

15

tarul. Tocmai pe acea vreme trAia gi mog Nichifor din Tutueni. Mog Nichifor era harabagiu. CAruta lui, degi era ferecatA cu teie, cu curmeie, insd era o cArutA bunk incApAtoare gi indeminaticA. Un poclit de rogojini

20

oprea gi soarele gi ploaia de a rAzbate in cAruta lui mog

25

30

Nichifor. De inima cArgei atirnau pAcornita cu felegtiocul gi posteuca, care se izbeau una de alta, cind mergea cAruta, gi fAceau: tronca, franca I tronca, tranca 1 lard in belciugul de la carimbul dedesupt, din stinga, era aninatA o bArditA, pentru felurite intimplAri. Douti iepe, albe ca zApada gi iuti ca focul, se sprijineau mai totdeauna de oigtea cArutei ; mai totdeauna, dar nu totdeuna, cAci mog Nichifor era gi geambag de cai gi, cind ii venea la socotealA, fAcea schimb, ori vindea cite-o iapA chiar in mijlocul drumului, gi atunci rA13

www.dacoromanica.ro

5

minea oi§tea goala pe de-o parte. ti placea mo§neagului sa alba tot iepe tinere §i curatele ; asta era slabaciunea lui. Ma veti intreba, poate: De ce iepe, §i totdeauna albe? Va voiu spune §i aceasta: Iepe, pentru cà mo§ Nichifor tinea sa aiba prasila; albe, pentru cä albeata

iepelor, zicea el, Ii slujea de fanar noaptea la drum. Mo§ Nichifor nu era dintre aceia care sa nu §tie Ca nu-i bine sa te pui viziteu la cai albi §i sluga la femei" ; 10

15

20

25

30

35

40

el §tia §i aceasta, dar iepele erau ale lui, §i, cind le grijea, grijite erau, iar cind nu, n-avea eine sa-i banuiasca. Mo§ Nichifor fugea de carau§ie, scotea ochii ; el se ferea de ridicaturi, pentru ca se temea de surpatura. Harabagia, zicea el, e mai bung., ca ai a face tot cu marfa vie, care la deal se da pe jos, la vale, pe jos, iar

la popas, in caruta. Mol Nichifor avea o biciu§ca de cele de cinepa, Impletita de mina lui §i cu §fichiul de matasà, cu care pocnea de-ti lua auzul. i cu incarcat 1 cu descarcat, la deal mo§ Nichifor se da pe jos §i -U.:tea de-a valma cu iepele. La vale iar se da pe jos, ca sa nu se speteasca iepele. Chirie§ii, vrind-nevrind, trebuiau s. se deie §i ei, caci li era lehamite de morocaneala lui mo§ Nichifor, care indata troncanea cite una cam de aceste: Ia mai dati-va. §i pe jos, caci calul nu-i ca dobitocul sa poata vorbi. Daca §tiai sa potrive§ti din git pe mo§ Nichifor, apoi era cit se poate de §ágalnic. De intilnea vrun om &glare, pe drum, intreba: Departe ai lasat pe voda, voinice?" apoi indata da biciu iepelor, zicind: Alba-nainte, alba la roate, Oi§tea goala pe de-o parte. Hii I opt-un cal, ca nu-s departe Galatii, hii 1 1 De Intilnea pe drum neveste §i fete mari, cinta cintece §agalnice, de-alde-aceste: Cind cu baba m-am luat, Opt ibovnice-au oftat: Trei neveste cu barbat

i cinci fete dintr-un sat §.a.

14

www.dacoromanica.ro

5

to

15

Ei, ei ! Apoi zi c'à nu4i venea sa pornesti la drum, mai ales in luna lui maiu, cu asemenea om vrednic si de-a pururea vesel 1 Citeodata numai, cind prin dreptul crismei te faceal niznai si nu stiai sä potrivesti din git pe mos Nichif or, nu-I prea vedeai in cheji buni, dar si atunci tot rapede mina de la o crismà pana la alta. Mai ales intr-un rind ii please lui mos Nichifor &ma' iepusoare, care mergeau de minune la drum. Dar la crisma, mort-copt, trebuiau sa stele, caci le cumparase de la un popd, nefiind pe vremea aceea pojarnicii, de unde sa cumpere altele, care sa Ile fuga tot intr-una 1 Spunea tata Ca' i-au spue si lui batrinii, care auzisera din gura lui mos Nichifor, ca pe vremea aceea era bine sa fii harabagiu in Tirgul-Neamtmlui, ca te-apucau pe-a-minele. Cum ieseai din Varatic, intrai in Agapia,

si cum ieseai din Agapia, intrai in Varatic; apoi in

20

Razboeni, apoi pe la mitoace, si aveai musterei, de nu erai bucuros; ba sa-i duci la Peatra, ba la Folticeni, ba pe la iarmaroace, ba la Manastirea Neamlului, ba la Secu, ba la Risca, ba in toate pagile, pe la hramuri. Tot tata mai spunea ca ar fi auzit de la bunicul bunicului meu ca protopopul de la Nearnt, de pe vremea

aceea, ar fi zis unor calugárite, care pribegeau in saptamina mare prin tirg:

25

- Maicelor 1 Blagosloveste, cinstite parinte 1

De ce nu va' ast1mpara0 in monastire si sa va cautqi de suflet, macar in saptamina patimilor? 30

Apoi &á, cinstite parinte, cicá ar fi raspuns ele cu smerenie, lina asta ne máninca, pAcatele noastre. Dar n-am mai veni noi caci, cum stii sfinlia ta, mai mult

cu §eiacul ne hranim, si apoi, de nu curge, macar 35

40

pleura', si eine misc6 tot pisca. Protopopul atunci, sarmanul, cic-ar fi oftat din greu, inghiOnd noduri..., si ar fi dat vina tot pe mos Nichif or, zicind: De-ar crapa odata' sal crape si harabagiul care v-au adus 1 C-atunci stiu ca n-ar avea eine BA vá mai cAra-

baneasca asa de des pe la tirg. *i cica auzind mos Nichifor de aceasta, tare s-ar fi mihnit in sufletul sail si s-ar fi jurat cu juramint ca sa 15

www.dacoromanica.ro

nu mai aiba a face cu parte dohovniceasca cit a trai el ; caci, din pante, era §i evlavios mo§ Nichifor qi tare se

mai temea a nu cada sub blastamul preotesc I 5

De-

aceea, cu fuga au alergat la schitul Vovidenia, la pusnicul Chiriac din sfinta Agura, care-§i canea parul §i barba cu cire§e negre, §i In Vinerea Seaca, prea cuviosul

10

15

cocea oul la luminare, ca sa mai u§ureze din cele pacate. i apoi s-a hotarit el ca de-acura inainte sa alba' a face mai mult cu parte negustoreasca. Numai negustorul, zicea mo§ Nichifor, traiegte din saul ski §i pe sama lui. Cind intrebai: Pentru ce?" mo§ Nichifor raspundea, tot glum* Pentru ca. n-are Dumnezeu stapin". De glumet, glumet era mo§ Nichifor, nu-i vorba, dar, de multe ce daduse peste dinsul, se facuse cam hursuz.

20

25

Babatia lui, de la o vreme incoace, nu §tiu ce avea, ca incepuse a scirtii: ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea, ba i-e facut de naj it, ba ca i-e facut pe ursita, ba ca. i-e facut de plinsori, §i tot umbla din baba In baba cu descintece §i cu oblojele, theft lui mo§ Nichifor acestea nu-i prea veneau la socoteala, §i de-aceea nu-i erau acum mai niciodata boii acasa. Ba chiar se facuse bucluca§, hartagos §i de tot hapsin, cind sta cite doted-

trei zile pe linga casa, incit biata babu§ca lui era bucuroasa uneori §i rasbucuroasa. In sufletul ei sa-1 vada cum 1-a vedé urnit de-acasä. Se vede lucru ca. §i mo§ Nichifor era facut pe drumuri,

30

caci cum ie§ea afara la drum paroà era altul ; nu mai sta din pocnit cu biciul, de §uguit cu too drurnetii pe

citi Ii intilnea qi de povestit despre toate locurile Insemnate pe unde trecea.

Intr-o dimineata, mercuri inainte de Duminica

Mare, rao§ Nichifor deciocalase &drilla §i-o ungea ; cind 35

numai iaca se trezelte la spatele lui cu jupin Strul din Tirgul-Neamtului, negustor de Mean, iruri, ghileala,

sulimineala, boia de par, chiclazuri, peatra vinata, peatra sulimanului sau peatra buna pentru facut alifie de obraz, salcie, fumuri Eli alte otravuri. 40

Pe vremea aceea nu era spiterie In Tirgul-Neamtului , qi jupinul Strul aducea, pentru hatirui calugarilor §i a

16

www.dacoromanica.ro

cglugäritelor, tot ce li trebuia. Mai fdcea el, nu-i vorbg, si alte negustorii... In sfirsit, nu stiu cum sa

vg spun, era mai mult decit dohovnicul, ca Meg de 5

dinsul nu puteau monastirile. - Muni dimineata, mos Nichifor 1

Bung sa-ti fie inima... jupine Strul. Da' cu ce treaba ai venit pe la noi? Ia, nora-mea vrea sa meargg la Peatra. Cit sg-ti dau ca BA' mi-o duci? 10

D-apoi a fi avind chilota multa, cum e treaba

d-voastra, jupIne, zise mos Nichifor, scarpinindu-se In cap ; numai nu-i vorba ca poate sa aibg, cgci si cgruta mea e largg ; poate sa Incapg Intr-Insa cit de mult. Apoi, fara sg ne zbatem, jupine Strul, mi-i da sesesprezece 15

20

25

lei, un irmilic de aur, si ti-oiu duce-o, stii cole, ca

pe palma; ca, dupd cum vezi, cgruta acum am adus-o de la Incaltat si i-am mai tras si o unsoare de cele a dracului, de are sa mearga cum e sucala. Ai sg lasi cu noug lei, mos Nichifor, si te-a mai cinsti si fecioru-meu la Peatrg. Apoi dar, da! cu bine sa dea Dumnezeu, jupine Strul 1 Ma bucur si eu cg-i tocmai in dricul iarmarocului si poate mi-a pica ceva si clnd voiu veni Inapoi. Numai as vrè sa stiu, clnd avem sg pornim? i acuma, mos Nichifor, daca esti gata.

Gata, jupine Strul, numai s-adgp iepusoarele

aceste. Du-te .7,i d-ta deli pune nora la cale, cri acus te-ajung si eu din urmg. Si cum era mos Nichifor stradalnic si iute la trebile 30

lui, rapede zvirle niste cosoling in camp, asterne

deasupra o pareche de poclazi, Inhama iepusoarele, Isi ia cojocul intre umere si biciul in mina si tiva, baiete! 35

40

N-apucase jupinul Strul a ajunge bine acasa, si mos Nichifor si trasese cgruta dinaintea usei. Malca asa era numele nurorei lui jupin Strul a iesit afara sa-si vada harabagiul. -apoi, povestea cintecului: las', at era de la Piatra de locul ei, dar era si Imbojorata Malca... din pricina plinsului, cg se desparteste de socri, pentru ca Intgiasi data venise ea la Neamt, de cale priniarg la socri, cum se zice la noi. Caci nu erau mai mult cleat dou A saptamini de clnd se mari17

2

www.dacoromanica.ro

tase ea dupg Iic, feciorul lui jupin Strul,.sau mai bine ar fi sg. zic, In voia cea bung, &A se maritase Itic dupg Malca; cgci el Msase casa pgrinteascg, dupg cum li-i obiceiul, §i la cloud sgptAmini Itic au adus pe Malca la 5

to

Neamt, a incredintat-o in mina pgrintilor lui §i s-a

intors räpede la Piatrá, sg se gindeascg pe negustorie. Da' te-ai tinut de cuvint, mo§ Nichifor 1 Apoi dA, jupine Strul, vorba-i vorbd: eu nu mg cio§molesc atita, CA la drum e bine &A porne§ti cit de. dimineatA, iar sara sA popose§ti devreme 1 Oare-i ajunge pAng desarg la Piatrg, mo§ Nichi-

-

f or?

A... ra Ida' ce stai de vorbe§ti, jupine Strul? Ea gindesc, de mi-a ajuta Dumnezeu, pe dupg ameazi 15

sg-ti pun nora in PiatrA. D-ta, mo§ Nichifor, e§ti om purtat, §tii mai bine decit mine, dar tot te rog sA mii cu bagare de samg, ca sg nu-mi pravali nora 1

20

jupine Strul 1 Am mai umblat eu cu cucoane, cu maice boieroaice §i cu alte fete cinstite, §i, slava Domnului ! nu s-au plins de mine... Ia, numai cu maica Evlampia, desAggrita din Varatic, am avut §i eu odatA oleacg de clenciu: CA, oriunde mergea, avea obiceiu sd-§i lege vaca dinapoia cgrutei, pentru schivirnisald, ca sA aibg lApti§or la drum; §i cu asta-mi aducea mare supgrare, pentru cg vaca, ca vaca, lmi irosea ogrinjii din cgrutg, ba citeodatA rupea leuca, ba la deal se smuncea, de era,

Dug doar nu-s harabagiu de ieri de-alaltAieri,

25

Intr-un rind, cit pe ce sg-mi gituiascA iepu§oarele.

30

i eu, cum ii omul la necaz, IndrAzneam sA zic: MgicutA, de ce e§ti scumpg la tAritA §i idling la Ming?" Ea atunci se uita gali§ la mine §i-mi zicea cu glas duios:

35

Ia taci §i d-ta, mo§ Nichifor, taci, nu mai striga atita pe biata vAcuparg, pentru cg ea, mititica, nu-i vinovatg cu nimic. Pgrintdi pusnici din sfinta Agurg mi-au dat canon sA mgninc lapte numai de la o vacg, ca sg nu imbdtrinesc degrabg; si dA, ce sg. fac? trebuie sg-i ascultAm, CA sfintiile lor §tiu mai multe decit noi, pAcAtoasele 1" Dacg am auzit a§a, am zis §i eu, In

40

&dui meu, cg are intrucitva dreptate maica desggArita, §i am lgsat-o in plata lui Dumnezeu, pentru cA

18

www.dacoromanica.ro

am vazut-o ca este pidosnica si voieste cu orice chip sa se adape de la un izvor. D-ta, jupine Strul, cred ca nu mi-i face necaz la drum si cu vaci. i apoi, giuplnesica Ma lca, unde-a fi vale mare ori deal mare, s-a 5

mai da si pe jos cite-oleaca; mai ales cà acum e o frumuseta afara la cimp, de turba haita 1 Da' ia sa

nu ne trecem vremea cu vorbele. Hai sus, giupinesica

10

Malca, sa te due la barbatel acasa; stiu eu cum Ii treaba nevestelor celor tinere, cind nu-s barbatii cu dinsele: fac zimbre si trag acasa, cum trage calul la traista cu orz.

Iaca, ma suiu, mos Nichifor!

15

20

i odata incep cu totii a carabani la saltele cu puf, perini moi, o legatura cu demincare si alte maruntusuri. Apoi Malca isi ia ziva buna de la socri si se suie deasupra saltelelor, In fundul carutei. Iara mos Nichifor se azvirle pe capra, da biciu iepelor si lag pe giupinul Strul si cu ai sal cu lacrimile pe obraz. Prin tirg, asa mina de tare mos Nichifor, de ti se parea ca zboara iepele, nu altaceva. Prundul, satul si dealul Humulestilor le-a trecut intr-o clipa. De la Ocea pana aproape de Grumazesti

a tinut numai o fuga. Dar de pe la Grumazesti incolo, mos Nichifor a

25

tras o dusca de rachiu din plosca lui cea de Brasov, si-au aprins luleaua si a Inceput a rasa iepele mai la voie.

Doamne, giupinesica, Doamne I Vezi satul ista mare si frumos? se cheama Grumazestii. De-as ave 30

eu atitda gonitori in ocol si d-ta atitia baieti, citi cazaci, capcini si alte litfe spurcate au cazut morti aici din vreme in vreme, bine-ar mai fi de noil

SA te-audd Dumnezeu, &à am baleti, mos Nichifor 1

35

10

Asemene si eu gonitori, giupinesica... ca de baieo nu mai trag nadejde, pentru ea baba mea e o sterpatura; n-a fost harnica sa-mi faca nici unul, nu i-ar muri multi inainte sa-i moara! De oiu pune eu minele pe pept, are sa ramile caruta asta de haimana si iepusoarele de izbeliste I Nu te supara, mos Nichifor, zise Malca, Ca poate asa a fost sa fie de la Dumnezeu; pentru &à asa scrie 19

2*

www.dacoromanica.ro

5

10

§i la noi in carti despre unii, ca tocmai la bAtrinete au Mout copii 1 Ia lasa-zna, giupineasa, cu cartile cele a d-voastre, In pace, ca eu §tiu ce §tiu eu: degeaba mai bati apa-n chitia sa s-aleaga unt, ca nu s-a alege niciodata I Am auzit §i eu spunind In biserica la noi ca Pomul care nu face roada se taie §i In foc se arunca.". Apoi ce-ti trebuie mai buna vorba decit asta? Ba zAu, Inca ma rnir c-am avut rabdare BA tin casa cu baba pan-acum.

In privinta asta, ii mai buna legea d-voastra de-o

mie de ori. Nu-ti face una copii, iei alta, nu face nici aceea, alta. i de la o vreme trebuie sa nirnere§ti una

15

blagoslovita de Dumnezeu; dal nu ca la noi, sa fii nevoit sá traie§ti cu una beteaga 'Dana la sfir§itul vietei, si copii, tufa! Ca doar Dumnezeu cel mare §i puternic nu s-a rastignit numai pentru un om pe lurnea asta I Nu-i a§a, giupinesica? Mai zi, dacA ai ce l

20

Poate sa fie §-a§a, mo§ Nichifor. Ba chiar a§a-i, giupinesica draga, cum Iti spun eu. Ptrul ciii L.. Da' build bucata am mers 1 Doamne, cum sa ie omul la drum cu vorba si, chid se treze§te, eine §tie unde au ajuns ; bun lucru a mai läsat Dumnezeu zmeoaicele tatei, sfIntul §i tovarasia asta I Hi I Indemnati inainte I Iaca §i codrul Grumáze§tilor, grija negustorilor §i spaima ciocoilor. Hei 1 giupinesica, 1

25

I

cind ar ave codrul ista gull sa spuie cite a vazut, cumplita pataranie ne-ar mai auzi urechile ; §tiu ca am aye ce asculta 1 Da' ce-a fost pe-aici, mo§ Nichifor?

30

- Of I giupine§ica, of I Ce-a fost, BA nu dea Dumnezeu

35

sa mai fie! Dar avea cineva cap sa treaca pe-aici, fara sa fie jafuit, batut ori omorit? Nu-i vorbA, ca acestea se intImpla rnai mult noaptea decit ziva. Insa pe mine unul, de n-a§ grai intr-un ceas rau, panA acum, da, m-a ferit Dumnezeu. Lupi §i alte dihanii mi-au ie§it

40

inainte citeodata, dar nu le-am facut nimica; li-am dat 'Duna pace, m-am facut ca nici nu-i vad, si ei s-au dus in treaba lor. A...ra 1 mo§ Nichifor, nu rnai spune de lup, ca tare ma tem!

20

www.dacoromanica.ro

V-am spus ca era §agalnic mo§ Nichifor, §i, cind spunea cite una, ori te tineai cu mina de inima, rizind, ori te facea sa-ti sara inima din loc, de frica. Iaca un lup vine spre noi, giupine§ica 1 5

to

15

20

Vai de mine, mo§Nichifor, unde sa ma ascund eu?

Despre mine, ascunde-te unde §tii, ca eu, unul, ti-am spus ca nu ma tem nici de-o potaie lntreaga. Atunci biata Malca, de frica, s-a incle§tat de gitul lui mo§ Nichifor §i s-a lipit de dinsul, ca lipitoarea. A §etut ea a§a cit a §ezut §i apoi a zis tremurind: Unde-i lupul, mo§ Nichifor? Unde sa fie?! Ia, a trecut drumul pe dinaintea noastra §i a intrat iar In padure. Dar cit pe ce erai sa ma gitui, giupine§ica, §-apoi, daca scapam iepele, §tiu cà era frumos. N-apuca a sfir§i bine mo§ Nichifor, §i Malca zice catinel: Sa nu mai zici cà vine lupul, mo§ Nichifor, a ma viri in toate boalele! - Nu cá zic eu, da' chiar vine, iacata-1-511 Valeu 1 Ce spui?

30

i iar se ascunde linga mo§ Nichifor. Ce-i tinar, tot tinar; iti vine a te juca, giupine§ic'a, a§a-i? §i, dupa cum vad, ai noroc ca eu imi tin firea, nu ma prea tem de lup ; dar sa fie altul in locul meu... Nu mai vine lupul, mo§ Nichifor? Apoi, na 1 e§ti de tot pozna§a §i d-ta; prea des vrei BA vie, ca doar nu-i de tot copacul cite un lup 1 Ia, pe la Sfintul Andrei umbla §i ei mai cite multi

35

odata un Maur grozav de mare, care vársa jaratic

25

la un loc. S-apoi, vinatorii ce pazesc? La goana mare, crezi d-ta a putini lupi dau cinstea pe ru§ine, lasinduli peile Wog? Sa mai rasuflam iepele oleaca. Iaca §i Dealul Balaurului, giupine§ical Ia, aici a cazut

pe gura, §i cind §uiera, clocotea codrul, gemeau vaile, fiarele tremurau §i se bateau cap in cap, de spaima, §i

tipenie de om nu cuteza sa mai treaca pe aici. Valeu 1 §i unde-i balaurul, mo§ Nichifor?

40

- D-apoi mai §tiu eu, giupine§ica? Padurea-i

mare, el §tie unde s-a fi infundat. Unii spun ca, dupa

www.dacoromanica.ro

ce a mincat foarte multi oameni si a ros toata coaja copacilor din codru, ar fi crapat chiar aici in locul acesta. De la unii am auzit spuind ea* i-ar fi dat lapte 5

to

15

20

de vaca neagra si cu acesta 1-ar fi facut sd se ridice iar la cer, de unde a cazut. Mai stiu eu pe eine sa. cred?... Ca oamenii vorbesc vrute si nevrute. Noroc numai ca eu unul stiu solomonii si nu ma prea tern nici de balauri.

Pot sa prind serpele din culcus, cum ai prinde d-ta un puiu de gaina din patul. Da' ce-s acele solomonii, mos Nichifor? Ei, giupinesica draga, asta nu se poate spune. Eu, babei mele, ca merge pe douazeci si patru de ani, de cind traiesc cu dinsa, si ce n-a facut ea si cit nu m-a cihait de cap sa-i spun, si tot nu i-am spus. Si ea, din pricina asta are sa moara, cind a muri, de nu i-ar muri multi inainte; cà atunci mi-as lua si eu una tinerica, si macar trei zile sa traiesc in ticna cu dinsa, cum stiu eu, si apoi sa mor 1 M-am saturat pana-n git de mucegaiul de baba, ca hojma ma morocaneste si-mi scoate ochii cu cele tinere. Cind gindesc, amaritul

de mine, ca am sa ma intorc iar la dinsa acasa, imi vine sa turbez, sa ieu cimpii, nu altaceva. la lasa, lasa mos Nichifor, ca asa sunteld d-voastra,

barbqii. 25

Ei, ei 1 giupinesica, iata-ne si aproape de virful

codrului 1

Ia mai da-te si d-ta oleaca pe jos, pan'

vom sui dealul, di nu mi-i de alta, dar ma tern ca-i intepeni in caruta. Uite florile cele frumoase de prin 30

marginea padurii cum umplu vazduhul de mirozna 1 Si d-ta BA sezi ghemuita acolo, nu-i pacat de Dumnezeu? Ma tern de lup, mos Nichifor, zise Malca, tremurind. Ia mai sfirseste odata cu lupul cela 1 Altaceva

n-ai de vorbit? 35

40

Stai dara BA ma dau jos!

Ptru 1 ciiil... Sai binisor pe ici, pe crucea carutei. Ho... pa 1 Ia, acum te vad si eu ea esti voinica; asa mi-e drag sä fie omul: Mat, nu ouat. Si pe and Malca culegea niste dumbravnic, sa. dud lui Itic, mos Nichifor statuse in loc si nu stiu ce bi-

22

www.dacoromanica.ro

5

chirea §i cisluia prinprejurul carutei. Apoi rapede striga: Gata e§ti, giupine§ica? Hai, sui §i sa pornim cu ajutorul lui Dumnezeu, ca de-acum e tot vale mai mult. Ma Ica, dupa ce se suie, intreaba:

Oare nu-i tirziu, mos Nichifor?

D-apoi de acum suntem scapati deasupra nevoiei; acu§ te pun in Peatra. -odata da biciu iepelor, ziclnd:

Alba-nainte, alba la roate,

t0

Oi§tea goall pe de-o parte.

opt-un cal, &á nu-s departe Galatii, hii! 1 1 N-apuca a merge nici douazeci de prajini, §i pm! se rupse un capat 1 Hii 1

15

20

- Vai Na, asta inca-i una 1 de mine, mo§ Nichifor, avem sa innoptam

in padure I Ia nu mai meni a rau, giupine§ica, ca doar n-am patit eu asta numai o data in viata mea. Pana-i imbuca d-ta ceva, §i iepele iestea §-or §terge gura c-oleaca de

co§olina, eu am §i pus capatul. Cind se uita mos Nichifor la belciug, bardita nicairil 25

Apoi toate-au fost cum au fost, zise mos Nichifor, incretind din sprincene §i oterindu-se, dar asta

pica' de coapta. Bat-o Dumnezeu de baba s-o bata 1

Iaca cum ingrije§te ea de mine 1 A§a-i cà nu-i securea?

Malca, sarmana, cind mai aude §i asta, incepe a suspina si a zice: 30

35

40

Nichifor, ce facem noi? - 1110§ Ia las', giupine§ica, nu te imputina cu inima, ca

tot mai am oleaca de nadejde. -odata scoate bulicherul din tea* il da pe aminar §i incepe a ciocirti un girnet de stejar din anul trecut... L-a tAiat el cum I-a taiat, apoi a Inceput a cotrobai prin chilna carutei, 134 gaseasca ni§te fringhie; dar de unde sa iei daca n-ai pus? Daca vede §i vede, taie baierile de la traista, mai

capetala din capul unei iepe §i face cum poate, de leaga girnetul unde trebuia ; pune roata la loc, vied 23

www.dacoromanica.ro

leuca, suce§te lamba fi-o stringe la scara; apoi lei aprinde cioanca ei zice: laca giupineeica draga, cum Invata nevoia pe om ce sa faca... Cu moe Nichifor tutmeanul nu piere nimene 5

la drum. De-acum, numai sa te tii bine de carImbi

ei de speteze, cà am sa min iepele iestea de au B. scapere

fugind. Da' sa etii d-ta cá babei mele n-are sa-i fie moale cind m-oiu Intoarce acasa. Am s-o ieu de clnepa dracului ei am s-o Invat eu cum trebuie sd caute alta10

data de barbat; a femeia nebatuta e ca moara

neferecata. Tine-te, giupineeica I Hi, ha 1 !I *-odata incep iepele a fugi, de plriiau roatele ei sarea colbul in naltul ceriului. La vro clteva obraturi, girnetul s-a InferbIntat, s-a muiat ei... foflenchiu l iar 15

sare roata 1

20

Bre 1 c-anapoda lucru ; se vede ea azi-dimineata mi-a ieeit inainte vrun popa, sau dracu etie ce I Moe Nichifor, ce facem noi? Om face noi ce-om face, giupIneeica. Dar acum, deodata, linieteete-te acolo ei taci molcom. Bine ca

25

nu s-a Intimplat asta In mijlocul clmpului, undeva. Lemne, slava Domnului, sunt de-ajuns ei di-ntrecut In padure. Poate sa ne-ajunga cineva din urma ori sa ne IntImpine cineva dinainte ei sa-mi lmprumute vro secure. 5i cum vorbea, numai iaca ca vede viind un om din urma cu traista in bat. Bun ajuns, om bun I Aea-i ca s-a stricat drumul In mijlocul carutmi?

30

Ia las' eaga la o parte, mai omule, ei mai bine yin' de-mi ajuta sa pun capatul ista, a vezi ca-mi crapa inima de necaz. D-apoi eu ma grabesc sa ajung la Oelobeni. D-ta

poti sa mui asta noapte ei In padure; nu cred ca-i muri de urit 1 35

MA mir di nu ti-e oarecum, Bali fie, zise Nichifor

posomorlt; eeti un cheag zbIrcit, mai ca ei mine, ei iaca ce-ti urla prin cap.

40

Da' nu-ti fie cu banat, om bun, Ca am euguit ei eu. Bun ramas 1 Te-a Invata Dumnezeu ce sa faci... §i s-a tot dus Inainte.

24

www.dacoromanica.ro

5

Vezi, giupinecicd, citu-i de-a dracului lumea asta? Numai dupd pleccuit umbld. Ia sd fie un antal cu yin ori cu rachiu, ci sd vezi atunci, ar cede carul stricat atita timp in mijlocul drumului? Cum vdd eu, tot mot:. Nichifor are sa WA ce a face. Ia Bà mai fac o incercare.

Si iar incepe a tale alt girnet. Mococecte el cit

mococecte, pand il pune ci pe acela. Apoi cid biciu iepelor ci iar mai trage un ropot; cind, numai iaca ce 10

ajunge roata de-o teciturd, ci iar se rupe capdtul.

Acumat giupinecicd, mai ca-mi vine &à zic ci eu ca omul cela, cd are sd ne fie masul In pddure.

15

20

Vai de mine ci de mine, moc Nichifor, ce spui? Ia spun ci eu ce vdd cu ochii. Uitd-te! Nu vezi §i d-ta cd cid soarele dupd deal, ci noi tot pe loc stdm? Da' nu-i nimica, giupinecia, &á n-ai nici o grija, CA ctiu eu o poiand in pddure, chiar aici pe-aproape; sd tragem acolo, ci suntem ca ci in cas4 la noi. Locul e ferit, ci iepele au ce pacte. D-ta te-i culca In cdrutd, si eu te-oiu strdjui toatd noaptea. Helbet, o noapte nu-i legatà de gard, a trece ea cum a trece, dar a pomeni ea baba mea, cite zilicoare a aye, de necazul acesta, ca

25

30

35

40

numai din pricina ei mi se trage... Apoi dar, fd cum Oh, moc Nichifor, numai sd fie bine. Las', giupinecicd, nu-ti face voie rea, cd are sd fie cit se poate de bine. S-odatà Eno§ Nichifor apucd iepele de dirlog, cirnecte cdruta c-o tlracte cum poate pand In poiand. Iaca, giupinecicd, ce raiu a lui Dumnezeu e aici; sa tot trdiecti, sa nu mai moril Numai d-voastra nu sunteti deprinci cu ce-i frumos pe lume. Ia mai da-te oleacd pe jos, pand se mai vede, ca sd stringem nicte tircuri ci sd facem toatà noaptea foc, sa fuga tintarii ci toate gingAniile pe lume 1 Biata Malcd vede ci ea cd tot de una li e acum. Se dd jos ci incepe a stringe la tircuri. Doamne 1 bine-ti mai cede, giupinecia; pared ecti una de-a noastre 1 Nu cumva a tinut vreodatá tatal d-tale orindà in sat, undeva?... Ba a tinut mult timp ratocul de la Bodecti. 25

www.dacoromanica.ro

5

10

Apoi ma miram eu de ce vorbe§ti qa de bine moldovene§te §i aduci la mers cu de-a noastre. De-acum n-am sa te mai cred ca te temi de lup. Ei 1 eil cum ti se pare aici in poiana? Ma-i cá erai sa mori §i sa nu §tii ce-i frumos pe lume? Ia auzi privighitorile ce haz fac 1 Ia auzi turturelele cum se InginA 1 Mo§ Nichifor, oare n-om pati ceva In noaptea asta? Ce-a zice Itic? Itic? Lui Itic i s-a pare c-a prins pe Dumnezeu

de-un picior, and te-a vede acasa. Da' ce crezi d-ta ca Itic §tie ce-i pe lume? Cum Bunt intimplarile la drum? Ma, numai sa se mute de pe vatra pe cuptior, §tie §i hleabul de baba mea, de-acasa. Giupine§ica, ia sd te vedem, §tii cum sa faci focul?

15

20

Malca a§eaza gatejele, mo§ Nichifor scapara, §i indata amundoi atita focul. Apoi mog Nichifor zice: Vezi, giupine§ica, cum piriie de frumos gatejele? Vad, mo§ Nichifor, dar imi tremura inima In mine de frica 1 A... ra? Da' ce, Doamne iarta-ma, parch* e§ti

-

din neamul lui Itic. Da' fii mai cu inima oleaca 1 Ori, daca e§ti 4a de fricoasa, apoi sui In caruta §i te-a§terne pe somn, ca noaptea-i numa un ceas; 25

30

acu§ se face ziva 1 Malca, imbArbatata de mo§ Nichifor, se suie In &Anita qi se culca. Iara mo§ Nichifor Iqi aprinde luleaua, a§terne cojocul §i se pune Intr-o rilA jos, linga foe; qi plc, plc 1 pic, plc! din lulea, cit pe ce era sA-I prinda somnul, cind numai iaca ca-i Bare o scinteie pe nas 1 Ptiu, drace 1 asta trebuie sa fie scinteie din Ole-

-

jele culese de Malca, cd tare rn-a fript... Dormi, giupine§ica Malca?

Parca era BA ma prinda somnul oleaca, mos

35

Nichifor, dar mi-au venit o multime de naluciri prin cap, §i m-am trezit. i eu mai tot asa am patit: mi-a snit o scInteie pe nas, §i mi s-a spariet somnul, de parca am dormit o noapte Intreaga. Las', c5. poate sa mai doarrnA cineva

40

de raul nebunelor istor de privighitori? parcAli fac de cap, nu altAceva 1 Da' acum li-e §i lor vremea sa se dragosteasca... Dormi, giupine§icA?

26

www.dacoromanica.ro

Para iar era sa ma prinda somnul, mo§ Nichifor. Stii una, giupine§ica? Mie-mi vine sa sting fo-

cul, ca. tocmai acum, in duratul ista, mi-am adus aminte ca. dihania de lup adulmeca §i vine dupà 5

fum.

Stinge-1 mo§ Nichifor, daca-i a§a. Atunci mo§ Nichifor odata Incepe a turna la tarna

peste foc §i-1 inadu§a. 10

De-acum, giupine§ica, dormi fara grija, a acul se face ziud. Na, c-am stins focul §i am uitat sa-mi aprind luleaua 1 Dar las', ca. am scaparatori. BatA-va

pustia, privighitori, sa ira bath', a §tiu a va. dragost4i bine 1

Mai §ede mo§ Nichifor a§a pe ginduri, panAli

15

gate§te de Mut luleaua, apoi se scoala. bini§or §i se duce in virful degetelor linga caruca. Malca Incepuse a horiii putin. Mo§ Nichifor o clatina Inceti§or §i zice: Giupine§ica, giupine§ica 1

20

25

Aud, mo§ Nichifor, rAspunse Malca tresarind spaimintata. Stii ce-am gindit eu cit am stat linga foc? Ce, mo§ Nichifor? Ia, dupa ce-i adormi d-ta, BA Incalec pe o iapa. §i sa ma raped acasai la mine, sa-mi aduc un capat §i securea §i, cind s-a zdri de ziud, sunt aici. Vai de mine, mo§ Nichifor, ce vorbe§ti? Vrei sa

ma gase§ti moarta de fria cind ii veni? Ba sa te fereasa Dumnezeu, de una ca asta, giupine§ica 1 Ia las', nu te spaiminta, CA am zis §i eu,

30

ia a§a, o vorba in vint.

Ba nu, mo§ Nichiforl De-acum nici nu vreau sa

mai dorm; ma dau jos §i am sa §ed toata noaptea lingA d-ta.

Ba paze§te-ti treaba, giupine§icA; §ezi bini§or 35

unde §ezi, ca bine §ezi.

Ba iaca yin; §-odata se dal jos §i vine pe iarba, lingA mo§ Nichifor.

Si ba unul una, ba altul alta, de la o vreme i-a 40

furat somnul pe amundoi, §i-au adormit du§i. Si cind s-au trezit ei, era ziulica alba 1... 27

www.dacoromanica.ro

Iaca, giupinesica, si sfInta ziva 1 Scoala-te si hai sa vedem ce-i de facut. Vezi ca nu te-a mincat nimica?

6

Numai frica ri-a fost mai mare. Malca, In vorbele acestea, iar au adormit... Iar mos Nichifor, ca cel cu grija, s-a suit In caruta si a Inceput a scormoli In toate partile pe supt cosolina, si numai iaca ca dä de secure, de-o funie si de un sfredeleac pe pomostina carutei 1 Iaca, pacatele mele 1 Cine-i cu paguba, si cu

10

15

pacat; ma miram eu sa nu se Ingrijeasca biata baba' de mine, pand Intr-atIta. Pentru c-am napastuit-o chiar pe sfInta dreptate, am sd-i due un fes ros si un tulpan undelemniu, ca sä-si mai aduca aminte din tinerete. Eu se vede ca In-am luat ieri cu luleaua. Dar biata baba mea, buna-rea cum este, tot a §tiut ce-mi trebuie la drum, numai nu le-a pus la locul lor... Dar ti-ai gäsit sa stie femeia trebile barbatuluil Giupinesica, giupinesica 1 Ce-i, mo§ Nichifor?

Da' nu stii una! Scoala-te, &à am gasit si secure

20

si fringhie, si sfredel, si tot ce-mi trebuie.

Unde, mo§ Nichifor? la, pe supt buclucurile d-tale. Numai n-au avut gura sa raspunda. Am patit si noi ca un cersitoriu care 25

§edea

pe comoara si cerea milostenie... Da' bine a

s-au gasit si acum; tot biata babá se vede ca le-a pus.

Vezi cit esti de avan mos Nichifor, cum Iti

Incarci sufletul de pac ate?

Apoi da, giupInesica, vad si eu cà am gresit, 30

de-am ponegrit-o asa de tare catra d-ta. Da' de-acum am sa-i ant si eu un cintec de Impacare: Sarmana babusca mea 1 Fie buna, fie rea,

Am Fa tin atria cu ea.

35

-odat 5. sufleca rnos Nichif or minecele, taie un stuhariu de fag si face un capat minunat. Apoi 11 aseaza

cum trebuie, pune roata la loc, Inhama iepele, iese Incet-Incet la drum si zice: 28

www.dacoromanica.ro

Sui, giupinesica,

i haidem

acum I

sà mergem de-

lepele, fiMd hranite i odihnite bine, pe la prinzul cel mare i-au pus in Piatra. 5

10

Iaca te-ai vazut s-acasa, giupinesica I Slava lui Dumnezeu, mos Nichifor, ca si-n padure nu mi-a fost ran._ Asa este, giupinesica, nu-i vorba, dar ca la casa omului nu-i nicaiurea. i, din vorba In vorba, au si ajuns la poarta lui giupin Itic. Itic tocmai- atunci venea de la scoala i, cind a

vazut pe Malca, nu mai stia ce sa facd de bucurie. 15

Dar cind a mai auzit i despre intimplarea ce au avut, si cum i-a scapat Dumnezeu din primejdie, nu stia cum sa multameasca lui mos Nichifor. Cu ce nu 1-au daruit

ei? C. se mira si el singur ce Muse peste dinsul.

20

A doua zi, mos Nichifor a pornit inapoi cu alti musterii. i cind au ajuns acasa, era foarte vesel, incit nu stia baba lui ce 1-a gasit, de-i asa cu chef, cum nu mai fusese de multa vreme. Dupa aceasta, tot la doua-trei sapttimini, giupinesica Malca venea in Neamt la socri

si se intorcea acasa numai cu mos Nichifor, fara sa se mai teama de lup... Dupa un an, sau dupa mai multi, mos Nichifor s-au

25

30

rasuflat, la un pahar cu yin, catra un prieten al sau, despre intimplarea din codrul Grumazestilor si frica ce a tras giupineasa Malca... Prietenul lui mos Nichifor s-a rasuflat si el catra alti prieteni ai sai, i de-atunci oamenii, cum Bunt oamenii, ca sa-i puie singe ran la Mima... au Inceput a porecli pe mos Nichifor i a-i zice: Nichifor Cotcariul, Nichifor Cotcariul". i poate acum a fi oale i ulcioare, si tot Nichifor Coteariul i-a limas bietului om numele i pana In ziulica de astazi.

www.dacoromanica.ro

POVESTEA UNUI OM LENE5

5

10

15

Cicá era odata Mtr-un sat un om grozav de lenes ; de lene§ ce era, nici Imbucàtura din gura nu si-o mesteca. 5i satul, vAzind cA acest om nu se &A la muncA nici in ruptul capului, hotArt s6-1 spinzure, pentru a nu mai da pildd de lenevire si altora. 5i asa, se aleg vreo doi oarneni din sat si se duc la casa lenesului, il umflà pe sus, 11 pun Intr-un car cu boi, ca pe un butuc nesimIitor, si hai cu dinsul la locul de spinzurAtoare 1 Asa era pe vremea aceea.

Pe drum se intilnese ei cu o trAsurA in care era o cucoan'a. Cucoana, vAzind In carul cel cu boi un orn care sAmAna a fi bolnav, Intreba cu milA pe cei doi tàrani, zicind: - Oameni buni 1 Se vede ca omul cel din car e bolnav, sArmanul, si-1 duceti la vro doftoroaie undeva, BA se caute.

Ba nu, cucoanA, rAspunse unul dintre tArani ; &A ierte cinstitA fata dumnevoastrA, dar aista e un lenes 20

25

30

care nu credem s'a fi mai avind pAreche in lume, si-1 ducern la spinzurAtoare, ca sá curg,irn satul de-un trindav.

Alei I oameni buni, zise cucoana, infiorindu-se ; pAcat, sArmanul, sa moara ca un eine, WA de lege 1 Mai bine duce0-1 la mocie la mine ; iacAtA curtea pe cost*. ceea. Eu am acolo un hambar p1M cu posmagi, ia aca, pentru imprejurgri grele, Doamne fereste 1 A minca la posmagi si-a trdi si el pe linga casa mea, cA doar stiu câ nu rn-a mai perde Dumnezeu pentr-o bucàV&A de pine. DA, suntem datori a ne ajuta unii pe altii. - I-auzi, mAi lenesule, ce spune cucoana: cA te-a

30

www.dacoromanica.ro

5

10

pune la cotet, intr-un hambar cu posmagi, zise unul dintre sAteni. Iaca peste ce noroc ai dat, batg-te intunerecul sg te batà, uriciunea oamenilor 1 Sai degrabg din car §i mu1tAme§te cucoanei, cg te-a scgpat de la moarte §i-ai dat peste bel§ug, luindu-te sub aripa dumisale. Noi gindeam sg-ti dam sopon si fringhie. Iar cucoana, cu bungtatea dumisale, iti da adapost §i posmagi ; sA. tot trgie§ti, sa nu mai moril &Ali puie eineva obrazul pentru unul ca tine §i sa' te hraneasca ca peun trintor, mare minune-i §i asta ! Dar tot de noroc sg se pling6 cineva. Bine-a mai zis cine-a zis cg Boii arg

§i caii mdnincg." Hai, dd rgspuns cucoanei, ori a§a, ori a§a, ca n-are vreme de stat la vorbA cu noi.

15

20

25

30

Dar muieti-s posmagii? zise atunci lenesul, cu juingtate de gull, Mil sg se cirneascg din loc. Ce-a zis? intrebg cucoana pe sgteni. Ce sg zica, milostivg cucoand, rdspunde unul. Ia, intreabg, cg muieti-s posmagii? Vai de mine §i de mine, zise cucoana cu mirare, Inca asta n-am auzit I Da' el nu poate sg. §i-i moaie? Auzi, mái lene§ule: te prinzi &A moi posmagii singur, ori ba? Ba, rgspunse lene§ul. Trageti mai bine tot inainte 1 Ce mai atita grijd pentru astg pustie de gurg 1 Atunci unul dintre sgteni zise cucoanei : Bungtatea dumnevoastrà, milostivg cucoang, dar degeaba mai voiti a strica orzul pe gi§te. Vedeti bine eg nu-1 ducem noi la spinzurgtoare numai a§a, de flori de cue, sg-i lugm ngravul. Cum chititi? Un sat intreg n-ar fi pus oare ming de la ming ca sd poatà face

dintr-insul ceva? Dar ai pe cine ajuta? Doar lenea-i

35

40

impgrAteasà mare, ce-ti bati capull Cucoana atunci, cu toatg bunavointg ce ave, se lehgmete§te §i de binefacere §i de tot, zicind: - Oameni buni, faceti dar cum v-a lumina Dumnezeul Iar sgtenii duc pe lene§ la locul cuvenit §i-i fac felul. Si iaca aqa au scgpat §i lene§ul acela de sAteni, §i sgtenii aceia de dinsul. Mai pofteascg de-acum §i alti lene§i In satul acela, dacg le dä mina §i-i tine cureaua. S-am incalecat pe-o §ea §i v-am spus povestea a§a.

www.dacoromanica.ro

MO

ION ROATA (Anecdota)

La 1857, pe cind se ferbea Unirea in Iasi, boierii

5

10

15

moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogalniceanu si altdi, au gaisit cu cale BA cheme la Adunare si citiva tArani fruntasi, cite unul de fiecare judet, spre a lua §i ei parte la facerea acestui mAret si nobil act national. Cum au ajuns tAranii In Iasi, boierii au pus mind de la minA, de i-au ferchezuit frumos si i-au ImbrAcat la fel, cu cheburi albe §i cusme notiA, de se mirau taranii ce berechet i-a gAsit. Apoi, se zice ca i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri sA le tie cuvint, ca sA-i fad a intelege scopul chemArii lor la Iasi. Oameni buni, stiti pentru ce sunteti chemati aici, intre noi? zise boierul cu blindetà. Vom sti, cucoane, daca ni-ti spune, raspunse cu

siealà un Oran mai bAtrin, scArpinindu-se in cap.

Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, douà tAri surori, crestine si megiese, Moldova noastrà si 20

Valahia sau Tara Munteneascá, de care poate-ti fi auzit vorbindu-se, se sfisie si se mAnind Intre dinsele, spre cumplita urgie si peire a neamului romAnesc. Taxi surori si crestine, am zis, oameni buni; cAci, precum ne

inchingm noi, moldovenii, asa se Inching si fratii

25

30

nostri din Valahia. Statura, vorba, hrana, ImbrAdmintea si toate obiceiurile cite le avem noi le au Intocmai si fratii nostri munteni. Tani megiese, am zis, oameni buni; cAci numai pirauasul Milcov, ce trece pe la Focsani, le desparte. Sal secAm dar dintr-o sorbire" si sal facem sfinta Unire, adid infrAtirea dorita de stramocii

32

www.dacoromanica.ro

1 r -.

4.3k.DEr.Q24

I.

Ws566

11

tn.ks1::te.

1.2-.

et, ez

..(1 )4,-, -

f

°..

ii-A--,

341 i

pl; ./

'7444-

ia etAz,

ii-

/71.44

//0---/----1,

AI

R. 7

89-4,-,--.--e_ruc!,

a 4.4-.4t47--,..-- 9,71-..c. 957,7.6-c.---cx_ c-4- tz)-1-0, 0 fie 1J-12- C4=1.4-if --de 10.474-4-1, L. le-

Ael

72.4-aZ x.e,,z: A' 7-1-0-72e 1-e treZ .

eLfr-v4-- ..1 i' ' i ae. a- elZ;1 -e-,41-11, 0-9-AZ--

72za. 1

ea. -1,

1.4.'14.,-

e... t

C.Z.

fiiir A411 &-Avaa 4

4e---.0,-c

9-ce-01-/C- -ea;te

cit -c 14- t:7 -74,- Ce- - f-i-- 4-C.,71::61:4Z 1; ,94 Z/.:,:.1. --i e j,-,....4-e-e...) C.4.- CL'.'.e.A.I.

e

cc

-I-7

.

l

.

a

- d.a...z.

ifl/t/yz,Z

.a. t/Y.171,542.-

19-74-t

c-o-

171

4.142.

' 1 4110-17-1. r

,,..

'e4

ree1/414;E' i

g

Now

) 1,- 4---e-,..! 4:41: a.gd-y-7-1,-..- c2ru-po---- c.e' ,e ,9),_r_,,

ptd... i-4.-1-1._

;

---: ....T.t;14 ....e.,.

.

,47-ez.--

9_7

I

7,-

/ CaA-e. ea--v-ca. c-or-L1 , , , .lit__ A. -ii-e-oce-,1-4=:-4._

e-,La___

1

7

Irhatt-rt.-4,4-d*taza

a...

r

,..a._,

pi-47" (L3e--

e

r

7

)

dra,,tii

'CP I

,egat-

1

X

.. .1

,..-.

Poveste, facsimil, ms. 4.fl4, f.11 v.

www.dacoromanica.ro

Albumul macedo-roman, Buc., 1880, foaie de tithi.

www.dacoromanica.ro

tr.

.

,./.. /

'

4. .

Za.

/4

.

...

r-4 - 4' 4:-....-4. :; fi

.

..17

o.14 01,;,

alt..../... . A

-?... 414- d"..t taa... 6:e-% *: ,1 ofetv 4.4 l-s-17. 4 ./; '- * 1.44' 4-, - -I .I .1 ,Ie.144. a I." .0, : & 11 ...-ct a -,.......... 4....0 , %,..c....'21111.4:.7 it2...e.

.

.

4,4

f

l.

.

, ,, .

.) ... '4-

V41

.

/ roatte.44.4 .44

ja.,el

,..,Z, .

M.

,

...46,

...C.

,144144. tqC., '

/

,

: 4/....r. it..44.4:

/

ej /9,-.1-

a ,, .

,

,. .

'..'

/ 4., 4

.. -, e-ok....-...........1

a

.

file, e r .4.447 /

,,L

/ ,.

Zr,

-

..i.,,,,,_

.

..._

PA "'Ad,

.

'Z'. . 01/1 I /ited .4

rei; ',/k2A11;74,4:

4. 4 /1,41,.

I74.1/24/r://..,:d ICA, 4 na. 2:541

Ar.4,-/-dr 14

lZ;ItA

4

Mop Ion Boatel', facsim

As-e.

f. G.

www.dacoromanica.ro

=

Zrto-c

...4

ff....J.444( . c_ '- 74,41.,' 4,-*

I..,"

r.....a.,40.4

// ., : A. ',ALIAI ..+

.

/ -

.

,7.....1-, .,..-7 4 a-4.41., 1.a........ .4%

. --- 1 az; -',2; . .. ,d,,, -,, 1.4.7,

..4 -In-.

.c.. : ,.

.JY 9,9

f

, .14

/,,.

- -

/, li./..V.07, fi a

.e , a .4: ,,,,,;ic , .

14/./..4 14

.1,. .4 a veif.c

/

,

y.,

o

.

.....

/1 .. I 4.-1.4. ; ,,,,,..ir ' pr I. , ,

4 C. Ifve.:14-1.;, .

i

/

- (AAA. (PAZ - r Art .o .14> I.:,

cit.

I, , 4.4,4 .-4.

.

' ...

,.

f#:ic r

°.°

Isaia Teodorescu (Popa Dubu).

www.dacoromanica.ro

5

to

15

20

25

no§tri, pe care ei n-au putut s-o facd in Imprejurdrile grele de pe atunci. Iaca, oameni buni, ce treabd crqtineasca i frumoasá avem de fácut. Numai Dumnezeu sA ne-ajutel Inte vA rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? i dac d. aveti ceva de zis, nu vd sfiiti; spuneti verde, moldovene§te, ca la ni§te frati ce vä suntem; cA de-aceea ne-am adunat aici, ca sd ne lumindm unii pe altii ci Dumnezeu sd ne lumineze pe toti cum a (Ai el mai binel Intelegem, cucoane, aca a fi, rdspunserd citiva tarani mai rucinoci; cd, da, dacA nu-ti eti dumnevoastrA ce-i pe lume, noi, tardnimea de la coarnele plugului, avem sd ctim ce-i bine i ce-i Ba eu, drept aä vd spun, cucoane, n-am inteles I cicd zise cu IndrAzneald unul dintre tdrani, anume Ion Rona'. chiar daca ne-am pricepe §i noi la cite ceva, eine se mai uita In gura noastrd? Vorba ceea, cucoane: Taranul, cind merge, tropdiecte, qi cind vorbecte, hodorogeqte", sa ierte onstità fata dumnevoastra. Eu socot c. treaba asta se putea face ci Vara de noi; a., cid, noi ctim a invirti sapa, coasa ci secerea, dar dumnevoastrà invirtiti condeiul ci, cind vreti, tiçi a face din alb negru ci din negru alb... Dumnezeu v-a &fruit cu minte, ca sà ne povdtuiti ci pe noi, prostimea... Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe

cind numai boierii faceau totul in tara aceasta c-o

30

storceau dui:4 plac. Astdzi toti, de la vIddica pdnd la opinca, trebuie s. ludm parte la nevoile ci la fericirea Orli. Muncd ci ci§tig, datorii ci drepturi,pentru toti deopotrivd. Le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum §i de eine au fost ei aduci pe aceste locuri; despre sufe-

rintele lor ci cum au ajuns a fi dezbinati §i impr4tieti 35

prin alte tdri. Le dd. el pilde cite ci mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii invrajbiti ci, in sfirOt, se silecte bietul crectin din rdsputeri a-i face sd inteleagd care aunt roadele binefdcdtoare ale Unirii, aducindu-le aminte &à tot pentru unirea tuturor" se roagd qi

o

sfinta bisericd In toate zilele, mai bine de 1.850 de ani.

33

3

Ion Creanga

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

5

10

15

20

25

30

35

Ei, oameni buni, cred ca acum ao priceput i Priceput, cucoane, cIt se poate de bine, raspunsera mai too. Dumnezeu sa va ajute la cele bune 1 Ba eu tot nu, cucoane, raspunse movil Ion Road. - Dumnezeu sa ma ierte, morit Ioane, dar dumneta, cum vad, e§ti cam greu de cap ; ia haidem In gradina, sa Ira fac a Intelege §i mai bine. Mo§ Ioane, vezi colo, in ograda la mine, bolovanul cel mare? Il vedem, cucoane. la fa bine §i ada-1 ici lInga mine, zise boierul, care §edea acum pe un jilt In mijlocul taranilor. S-avem iertare, cucoane, n-om putè, ca doar acolo-i greutate, nu gaga. Ia cearca riii vezi. Mo§ Roata se duce §i vrea sa ridice bolovanul, darnu poate. Ia du-te §i dumneta, mo§ Vasile, §i dumneta, bade Ilie, riii dumneta, bade Pandelachi. In sfirqit, se duc ei vro 3 4 tárani, urnesc bOlovanul din loc, Il ridica pe umere q,i-1 adue linga boier. Ei, oameni buni, vedeti? S-a dus mo§ Ion §i n-a putut face treaba singur ; dar cind v-ati mai dus citiva Intr-ajutor, treaba s-a fdcut cu 'mare uprinta, greutatea n-a mai fost aceea§i. PoVestea cintecului: Unde-i unul, nu-i putere, La nevoi §i la durere ; Unde-s multi, puterea cre§te, i duqmanul nu spore§te*. _Ma §i cu.Unirea, oameni buni 1 Credeti dumnevoastra ca, de-a ajuta Dumnezeu a se uni Moldova cu Valahia, avem sá fim numai atItia? Fratii no§tri din Transilvania, Bucovina, Basarabia Eiti cei de peste Dunarea, din Macedonia §i de prin alte parti ale lumii, numai fa

ne vada ca traim bine, qi ei se vor bucura §i ne vor iubi, de n-or mai Indrazni dumanii, In vecii vecilor, a ',se lega de români. D-apoi fratii no§tri de singe:

frantujii, italienii, spaniolii §i portugezii, ce a§teapta? La :orice IntImplare, Doamne fere§te, stau gata sali 40

verse singele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. Ei, acum cred c-ati Inteles riti :rasInteles.

34

www.dacoromanica.ro

5

Ba eu, unul, sA. iertati dumnevoastrA, cucoane, Inca tot n-am Intules, rAspunde 1110f RoatA. Cum se face asta, mo§ loane? Mai bine ce v-am tAlmAcit, §i un copil putea s5. InteleagA. - Mai a§a, cucoane, rAspunserA ceilalti.

Mo§ Ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multà obosalti, ia spune dumneta, In legea dumitale, cum ai Inteles, cum n-ai Inteles, de and se face atita

10

vorbA ; fa auzim §i noi 1 DA, cucoane, sA. nu VA fie cu supdrare, dar de la

vorbA §i Oná la fapta este mare deosebire... Dumne-

voastrA, ca fiecare boier, numai ne-ati poruncit sl 15

aducem bolovanul, dar n-ati pus umArul Impreuna cu noi la adus, cum ne spuneati dinioarea, cA de-acum told au BA ieie parte la sarcini: de la vladica pAnti la opincA.

Bine-ar fi dac-ar fi a§a, cucoane, caci la rAzboiu Inapoi §i la pomang nvala., parca nu prea vine la socotealA... Iar de la bolovanul dumnevoastra am Inte20

les a§a: a panA acum noi, tAranii, am dus fiecare cite-o peatrà mai mare sau mai mica pe umere: Irma acum suntern chemati a purta Impreuna tot noi, opinca, o stIncA pe umerele noastre... SA dea Domnul, cucoane, s5. fie

altfel, ca mie unuia, nu mi-a pare ran...

25

La aceste vorbe, tAranii ceialalti au Inceput a stringe din umere, a se uita lung mull la altul §i a zice: Ia, poate ca §i RoatA al nostru BA aiba dreptate 1...

bar boierul, lulndu-i Inainte cu glume, a inghitit

gilu§ca §i a tAcut molcum. Ia§i, 4 maiu 1880

3*

www.dacoromanica.ro

POPA DUHU

Cine-a intilnit vrodatä in calea sa un popg., imbrgcat cu straie sgracute, scurt la stat, smolit la fata, cu capul ple§, mergind cu pas rar, ineet §i ginditor, rgspunzind 5

indesat sluga dumitale" cui nu-1 trecea cu vederea, cgscind cu zgomot cind nu-§i ggsea omul cu care sg stea

la vorbg, fAcind lungi popasuri prin aleiele ascunse ale grgdinilor publice din Ia§i, cite cu o carte in ming, to

tresärind la cintecul pgserelelor §i oprindu-se cu mirare lingg mo§inoaiele de furnici, pe care le numea el repu-

15

blici intelepte", dezmerdind iarba qi florile cimpului, icoane ale vietdi omene§ti, pe care le uda cite c-o lacrimg ferbinte din ochii säi §i apoi, cuprins de foame §i obosit de ostenealg §i gindire, i§i lua cgtinel drumul spre gazda, unde-1 a§tepta saracia cu masa intinsg.

Ace sta era pgrintele Isaia Duhu, ndscut in satul

20

25

Cogeasca-Veche din judetul Ia§i. Patru pareti straini, afumati §i imbrgcati cu rogojini ; teancuri de traftoloage grece§ti, latine§ti, bulggre§ti, frantuze§ti, ruse§ti §i romAne§ti, pline de painjeni §i aruncate in neregula prin ceIe unghere, un lighean de lut cu ibric pentru spalat, in mijlocul odgiei, apgrie pe jos, gunoiu §i gindaci fojgaind in toate partile, o pine uscata pe masg. §i un motan ghemuit dupg soba era toatà averea sfintiei-sale. Mare de inima, iar de gurg §i mai mare, pArintele Duhu nu se invrednicise de o viatg mai bung ; dar se vede cg nici pof tea el una a§a, de vreme ce nu-§i astim-

Ora gura càtrà mai-marii sai macar sg-1 fi picat cu

30

luminarea.

36

www.dacoromanica.ro

5

1o

De copil, in seminarul Socola, unde-a invatat carte, mai mult singur decit de la profesori, isi punea degetele pe o peatra si le batea cu alta, de ciuda ca nu scriu frumos; se lovea cu pumnul peste cap, cind vedea c5. nici dascálul nu putea si-i talmaceasca bine ceva, si vai de scolarii care-1 sminteau de la Invatatura 1 Asa fiind el, cica unul dintre calugarii Socolei a Zis ca e bun de calugar, numindu-1 Duh diavolesc", si de

unde pia. unde I-a si calugarit, si Duhu i-a ram.as nuinele. lard el Isaia Teodorescu se iscalea. i din

scolar, profesor a ajuns la Socola; si duh din duhul sau a dat scolarilor sai o bucatä de vreme. Dar purici multi nu facea el intr-un loc, Doamne fereste, caci era duh

15

neastimparat si neimpacat chiar cu sine insusi. Nici lacom de avere, nici de cinuri; multámit cu cit avea, cu cit n-avea, cind te mieri ce nu-i venea la socoteala, ie-ti popo, desagii si toiagul, si pe ici ti-e drumul 1 Vorba ceea: Geasta cu trepadatele, ca nu-s departe satele".

20

Aci era la Socola, aci In Iasi, aci la monastirea si in Tirgul-Neamtalui profesor, de unde cutriera muntii in sudoarea fruntii, si mai la tot pasul cinta: Ruinata cetatuie, ce acopere-acel munte, i de unde ochiul vede lucruri multel

25

Apoi:

30

Pe o stinca neagra, intr-un vechiu castel, Unde curge-n vale un rill mititel. Iar la urma urmelor: Pasere galbana-n cioc, Rau mi-ai cintat de noroc I i tot asa, si iar asa, pana i se facea viata neagra si aici; apoi iar se intorcea la Iasi, indragindu-i pentru o bucata de vreme.

35

Duh neastimpárat si cutezator in predicele sale de pe amvoanele bisericelor, intepa ca vespea, zicind: Elisei a curatit de lepra pe Neeman Sirianul, trimitindu-1 sa se scalde in 1'1111 Iordanului. Iara eu vä 37

www.dacoromanica.ro

trimit la Cacainal, ca sa va curatiti de lepra ignoranlei §i a trindavieil Odata era o floare, numita ruginea fetelor, foarte

5

raspinditä In tara la noi; dar de cind au luat mIr§avele de moda"2 locul gospodinelor romance, aceasta

floare a Inceput a disparè din gradinele §i tarinile noastre. Cine are urechi de auzit sa auda

10

15

Iar pe cei slugarnici, mindri gi luxo§i Ii arata cu degetul, zicind: Fat,arnice, a zis Hristos, curatà mai Intai partea cea dinlauntru a paharului §i a blidului, ca sa fie gi cea dinafara curata 1 cite §i mai cite, publicate prin jurnalul Predicatorut moralului evanghelic, redactat de dinsul, pana i-a luat chiriarhia puterea de predicator. Dar parintelui Duhu nu i-a tors ma-sa pe limba. 0 data, slujind un episcop oarecare de hramul biseri-

cei, la Bunavestire din Iagi, parintele Duhu intra 20

25

in biserica, se Inching rar pe la icoane, gi cum era lume multa adunata, gi episcopul sta In strana arhiereasca, imbracat pompos gi cu mitra pe cap, parintele Duhu se opregte In fald-i gi zice In gura mare, clatinind din cap: Dragul mamei Clnilic, bine-li §ede mitropolit Unde-i neneaca-ta sa te vada? Apoi, oftind adinc, mai 1

adauga: Cind yeti ved6 uriciunea pustiirii stind la locul unde nu se cade sä steie, sa tii ca aproape este sfirgitul, a zis Hristos. 30

Dupa aceea se trage cu despret din fata episcopului gi, iegind din biserica, i§i cauta de drum.

Iara ceilatti popi, Inlemnii cu minile la piept, cit

pe ce sa cad& ametiti din picioare, de frica gi de ru§inea 35

arhipastorului. Nu tlrziu dupa aceasta, mitropolitul face pe Orin-

tele Duhu arhimandrit cu mitrd, adica Ii da voie sa

poarte straie de mii de lei, f ara sâ aiba cu ce BA qi le cumpere. 1 Mic Maser din Iasi, care se varsä n Bahlui. 2 Marsandele.

38

www.dacoromanica.ro

Si parintele Isaia, In loc s umble mortis, ca alti

5

popi, dupa. cersitorit, luind si de pe viu si de pe mort, sa aiba cu ce se Impopotona, el, dimpotriva, zicea cd este de alta parere, i anume: Decit sa dai de pomana la calici simbata, mai bine ceva de Mut mahmurilor, marta"...

Odata, chemind epitropul unei biserici mai sail-

cute pe parintele Duhu ad' slujeasca de hram, sfintiasa si-a atirnat la piept o cruce mare de lemn, legata cu 10

15

sfoará groas a. de cinepa, zicInd:

Iarta-ma, Doamne, ca te-am spinzurat cu eta', neavind lant de aur, nici de argint, cu care te spinzura mai marii mei, arhiereii... La Manastirea Neamtului, stind adeseori de vorba cu staritul Naftanail, parintele Duhu Ii zicea, sfi-

chiuindu-1, ca rusii din aceasta lava romaneasca s-au puiezit, ca i holera adusa In Moldova pe cozile cailor

rusesti la 1828. Staritul, nemaiputIndu-i sta Impotrivd, zicea de la o vreme: Hai pacam, parinte Ise20

25

30

ia", cinstindu-1 cu rachiu Indulcit cu miere, pahar dupa.'

pahar, pànà ce parintele Duhu spunea: Lasa-ma In pace, cuvioase., ca se Invirteste lumea cu mine de-atita aghiazina rusasca; mai bine sa ne impacam. Si incepea a-i cinta irmosul urmatoriu pe glas al doilea: Umblat-au Israil prin valul cel InvAluit, c-un ulcior legat de git i c-un curcan fript, ca s-a proslava". Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea: Din tineretele mele, multe oale i ulcele se lupta cu mine; dar mai multe paharele, cite stele slut pe ceriu... Ploscuta mea iubit vas, Pasere cu dufce glas,

Eu la gurd te radio, Tu Imi cInti: coglic I coglic Si nu ma-ndur sa te las, Caci 'ma plesnesti tot In nas... Vai, sarace poloboace, De te-ai face mai Incoace; SA ne strIngem vro citiva, Noi, spre mintuirea ta. 1

35

40

39

www.dacoromanica.ro

-om mai veni vro doi-trei i Ii-om pune-un cApAtAiu, -om aduce-un popA rus,

5

10

i te-a da cu fundu-n susl" Unui arhimandrit grec ce blagoslovea pe diacon la

slujbA: SA indrepteze Domnul pa§ii lui spre tot lucrul bun", pArintele Duhu Ii zise: Ba mai bine BA indrepteze Domnul pa§ii vo§itri peste Dundrea, cuvio§ilor, cA destul ne-ati pingtirit biserica §i neamul cu smeritele voastre blagoslovenii.

Profesorului Columb de la liceu, care zise odatà

pArintelui Isaia Bung. dimineata, Dulaule", el ii rAspunse: 15

MultAmesc, cadavrule 1 i cred cg. ai la §tiing cd cuvintele popA §i profesor se Incep cu pocoiu" ca ci substantivul porcule. Popilor de mir, pe care li numea haldei, le cinta

antifoanele urmAtoare:

Diaconii §ti cu pochii, de treji ce Bunt, de-abia vAd 20

cu ochii. Iar mamelor preutese, belia din cap nu le mai iesel"

i cite ponturi §i ponosuri nu da dintr-insul, de-i era ci lui lehamete clteodata sA se mai intilneasa cu cineva §i sA-1 mai stirneascA la vorbA. 25

0 data iecind suparat de la Mitropolie, 11 intIlne§te parintele Arbore de la BArnovschi §i-1 IntreabA:

De unde vii, pArinte Isaie? 30

35

Nu ctiul Incotro ai luat-o, pArinte Isaie? - Nu rjstiul Cum ap, de nu OH nici de unde vii, nici Incotro te duciP1 Iaca cum, rAspunse pArintele Duhu: and eram

Miet, stupeam In palma stingA, apoi trInteam cu muchea palmei celeilalte In stupit ci, In care parte sArea el, Intr-acolo apucam ci eu. i acum tot ap. faci? IntrebA parintele Arbore. Tot, batar BA crape dracul 1

40

www.dacoromanica.ro

Dar daca, din intimplare, ar sari stupitul inspre Go hal, cum Vi s-ar OW

5

10

Dar ctii ca m-ai ars, haldeule?1 zise parintele Duhu, luindu-ci talpacita, Dunare de minios. La cea din urn* stringind parintele Duhu para cite para, ci-a comisionat carti spiritiste ci, cetindu-le, cica a zis catra oarecine:

Aceste carti, incapind in mina unor carlatani ignoranti, ai sa auzi vorbindu-se ca. fac minuni, ca sfintii. 5i sfint sa fie rostul parintelui Duhu, caci tocmai aca s-a intimplat.

Intr-una din zile, neavind el cu ce sa-ci cumpere pine, le-a luat cu vravul ci le-a vindut directoracului unei ccoale primare cu te mieri ce. 5i de-atunci incepu-

15

20

25

30

tul spiritictilor in MO. De-atunci Grigore Nazianzul, Efrem Sirul, Solomon inteleptul ci alti raposati de veacuri nu se mai pot linicti In morminte ; Intrebare peste intrebare li se face. 5-apoi, ia sa nu raspunda, cá dracu-i a lor pe cepte ani. Auzind parintele Duhu cgt s-a facut zvon prin Iaci despre nicte nazdravánii ca aceste, cica s-a luat sfintiasa pe ginduri, zicind: Vai de cel ce se smintecte, dar mai vai de cel prin care vine smintealal 5i poate ca din aceasta pricina bolnavindu-se greu, ci-a dat duhul, tocmai cind ajunsese ingrijitor la biserica Nicorita din Tatar* ; de unde aproape fiindu-i tinterimul Eternitatea, ci-a luat acolo casä de veci, fie-i tarna uparal 5i de-atunci, ca' mai ba sa-1 vada cineva badadaind pe ulitile Iacilor.

I Biserica din Iasi, care cuprinde si cusA de nebuni.

www.dacoromanica.ro

CINCI PINI (AnecdotA)

5

10

Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, calatoreau odata, vara, pe un drum. Unul avea in traista sa trei pini, §i celalalt doua pini. De la o vreme, fiindu-le foarne, poposesc la umbra unei rachiti pletoase, linga o fintina cu ciutura, scoate fiecare pinile ce avea §i se pun sa manince impreuna, ca sa aiba. mai mare pofta. de mincare. Tocmai cind scoaserá pinile din traiste, iaca un al treile drumet, necunoscut, ii ajunge din urma §i se opre§te lingl din§ii, dindu-le ziva buna. Apoi se magâ

15

20

sa-i deie §i lui ceva de mincare, caci e tare flamind §i n-are nimica merinde la dinsul, nici de unde cumpara. Poftim, om bun, de-i ospata impreuna cu noi, zisera cei doi drumeti calatorului strain; caci, mila Domnului l unde maninca doi mai poate minca ci al treilea. Calatorul strain, flamind cum era, nemaia§teptind multa poftire, se acaza jos linga cei doi, §i incep a minca cu totii la pine goala §i a be apa rece din fintlna, caci alta udatura nu aveau. i maninca ei la un loc tustrei, §i mai-Lima, pana ce gatesc de mincat toate cele

25

cinci pini, de parca n-au mai fost.

30

scoate cinci lei din punga §i-i da, din intimplare, celui ce avusese trei pini, zicind: Primiti, va rog, oameni buni, aceasta mica multamitá de la mine, pentru ca. mi-ati dat demincare la

Dupä ce-au mintuit de mincat, calatorul strain

42

www.dacoromanica.ro

nevoie ; yeti cinsti mai incolo cite un pahar de vin, sau ve0 face cu banii ce yeti pofti. Nu sunt vrednic sa Ira muliAmesc de binele ce mi-ati facut, caci nu vedeam 5

to

lumea inaintea ochilor de flarnind ce eram. Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar, dupa multa staruinta din partea celui al treilea, au prima. De la o vreme, calfitorul strain si-a luat ziva buna de la cei doi si apoi si-a cautat de drum. Ceilalti mai ramin oleaca sub rachita, la umbra, sa odihneasca bucatele. 5i, din vorba in vorba, cel ce avuse trei pini da doi lei celui cu douä pini, zicind:

Tine, frate, partea dumitale, si fa ce vrei cu

15

dinsa. Ai avut doua pini intregi, doi lei .ti se cuvin. i mie imi opresc trei lei, fiindc-am avut trei pini intregi, si tot ca ale tale de mari, dupa cum stii.

25

Cum asa? 1 zise celalalt cu desprq; pentru ce numai doi lei, si nu doi si jumatate, partea dreapta ce ni se cuvine fiecaruia? Omul putea sa nu ne deie nimic, si atunci cum raminea? - Cum sä ramlie? zise cel cu trei pini; atunci as fi avut eu pomana pentru partea ce mi se cuvine de la trei pini, iar tu, de la doua, si pace buna 1 Acum, in* noi am mincat degeaba, si banii pentru pine ii avem in punga cu prisos: eu trei lei si tu doi lei, fiecare dupal numarul pinilor ce am avut. Mai dreapta imr,rtealii

30

nezeu sfintul. Ba nu, prietene, zise cel cu doug. pini. Eu nu ma .in ca mi-ai facut parte dreapta. Haide sa ne judecam, §1 cum a zice judecata, asa sa ranalie.

20

decit aceasta nu cred ca se mai poate nici la Dum-

Haide si la judecata, zise celalalt, daca nu te multamesti. Cred ca si judecata are sa-mi gaseasca 35

dreptate, desi nu in-am -Unit prin judecati de cind aunt. i asa, pornesc ei la drum, cu hotarirea sti se judece. i cum ajung intr-un loc unde era judecatorie, se tufatoseaza inaintea judecatorului si bleep a spune impre-

jurarea din capat, pe rind fiecare;-sum7a venit intim-

plarea de au calatorit impreuna, de au stat la masa impreuna, cite Orli a avut fiecare, cum a mincat drui0

metul cel strain la masa lor, deopotriva cu dinsii, www.dacoromanica.ro

43

5

cum le-a dat cinci lei drept multamital §i cum cel cu trei pini a gasit cu cale sa-i imparta. Judecatorul, dupa ce-i ascultä pe amindoi cu luare aminte, zise celui cu doual pini: Si nu e§ti multamit cu imparteala ce s-a facut, omule?

Nu, domnule judecaltor, zise nemultamitul; noi n-am avut de gind Fig luam plata de la drumetul strain 10

pentru mincarea ce i-am dat; dar, dac-a venit intimplarea de-a§a, apoi trebuie sal impartim drept in doll./ ceea ce ne-a daruit oaspetele nostru. A§a cred eu ca ar fi cu cale, cind e vorba de dreptate. Daca e vorba de dreptate, zise judecatorul, apoi fa bine de inapoie§te un leu istuialalt, care spui c-a avut

15

trei pini. De asta chiar ma cuprinde mirare, domnule judecator, zise nemultamitul cu indrazneala. Eu am venit inaintea judecatei sa capat dreptate, §i vad ca dumneta, care §tii legile, mai ran ma acufunzi. De-a

20

fi sa fie tot a§a §i judecata dinaintea lui Dumnezeu, apoi vai de lume l

Ap .i se pare dumitale, zise judecatorul lini§tit, dar ia sá vezi ca nu-i a§a. Ai avut dumneta douà pini? Da, domnule judecgtor, doua am avut.

25

30

35

- Tovara§ul dumitale avut-a trei pini? Da, domnule judecator, trei a avut. Udatura ceva avut-ati vreunul? Nimic, domnule judecator, numai pine goala §1 al:a race din fluting., fie de sufletul cui a facut-o acolo, in calea trecatorilor.

Dinioarea, parcà singur mi-ai spus, zise judecg.torul, ca aid mincat toti tot ca unul de mult ; a§a este? Aqa este, domnule judecator. Acum, ia a statornicim rinduiala urmatoare, ca sa se poatg. §ti hotarit care cita pine a mincat. S. zicem

a s-a taiat fiecare pine in cite trei bucgti deopotriva de mari: cite bucgti ai fi avut dumneta, care spui ca avu§i douà pini? Sese bucati a§ fi avut, domnule judecator. 40

- Dar tovara§ul dumitale, care spui ca avu trei

pini? 44

www.dacoromanica.ro

Nola buckti ar fi avut, domnule judeator. Acum, cite fac la un loc §ese buctiti rli cu noug. bucAti? 5

Cincisprezece bucAti, domnule judeator. Citi oameni ati mincat aceste cincisprezece bucAti de pine?

Trei oameni, domnule judeator. Bun 1 Cite cite bucAti vin de fiecare om?

10

Cite cinci bucAti, domnule judecAtor. Acum, tii minte cite bucAti ai fi avut dumneta? ese bucAti, domnule judecAtor.

Dar de mincat, cite ai mincat dumneta?

15

Cinci buckti, domnule judecAtor. i cite ti-au mai Minas de Intrecut? - Numai o bucatä, domnule judecAtor.

Acura 86. stAm aici, in ceea ce te prive§te pe dum-

neta, ti BA luAm pe istalalt la rind. Tii minte cite 90

bucati de pine ar fi avut tovarArlul d-tale? Nola bucAti, domnule judecAtor.

- Cinci i cite a mincat el de toate? bucali, ca §i mine, domnule judectitor. Dar de intrecut, cite i-au mai rAmas? Patru bucAti, domnule judecAtor.

Bun 1 Ia, acu§ avem sä ne intelegem cit se poate de 25

bine. Vra sti zicA, dumneta ai avut numai o bucatá de intrecut, iar tovar4u1 dumitale, patru bucAti. Acum

o bucatA de pine rAmasd de la dumneta i cu patru bucati de la istalalt fac la un loc cinci

30

buckti? - Taman cinci, domnule judecAtor.

Este adevArat &A aceste buckti de pine le-a mincat

oaspetele dumnevoastrà, care spui a v-a dat cinci lei drept multamitA? 35

40

AdevArat este, domnule judecAtor. - A§adar, dumitale ti se cuvine numai un leu, fiinda numai o bucatà de pine ai avut de intrecut, li aceasta, ca §i cum ai fi avut-o de vinzare, deoarece ati primit bani de la oaspetele dumnevoastrA. Iar tovará§ului dumitale i se cuvin patru lei, fiindc6 patru buctiti de pine a avut de intrecut. Acum, darà, fa bine de Inapoie§te un leu tovarAplui dumitale. i dacA te crezi 45

www.dacoromanica.ro

nedrept4it, du-te §i la Dumnezeu, §i las' dacà ti-a face §i el judecata. mai dreapt6 cleat aceastal

Cel cu douà pini, vázind di. nu mai are incotro pvgi, Inapoie§te un leu tovarà§ului s6u, cam cu p6rere de

5

rAu, 9i pleacii ruqinat.

Cel cu trei pini InsA, uimit de qa judecatá, multamellte judecAtorului gi apoi iese, zichad cu mirare:

Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecAtori, ce nu iubesc a li chita cucul din fat5., cei ce n-au drop1o

15

tate n-ar mai nAzui hi veci 0-n pururea la judecata. Corciogarii, porecliti §i aptirátori, nemaiavind chip de traiu numai din minciuni, sau s-ar apuca de muncA, sau ar trebui, in toat6 viata lor, sá trag g. pe dracul de coadá... lar societatea bunk ar ráminè nebIntuita. Ia§i, 22 ianuarie 1883

www.dacoromanica.ro

IOAN ROATA I VODA CUZA

Intre Varanii fruntasi care au luat parte, impreung.

5

cu boierii, cu episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad-hoc din Moldova, in 1857, era si mos Ion Roatä, om cinstit si cuviincios, cum aunt mai told táranii romtini de pretutindeni. Numai attta, cA mos Ion RoatA, dupà cite vázuse i dupá cite pa-

tise el In viata sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boieresti i avea gidilici la limbä, adica spunea omu10

lui verde In ochi, fie cine-a fi, cind 11 scormolea ceva la inimg. Asa e täranul: nu prea stie multe. i mos

Ion Roatä, fiMd tbiran, cum v-am spus, deli se-nvrednicise a fi acum pintre boieri, nu avea ascunzatori in sufletul sgu. 15

In Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toatá

mina: si mai mari, ei mai mici; si mai bgarini, si mai tineri; si mai invatai,i, si mai ne1nv6tati, cum li apucase timpul. Intre acesti din urma erau de-alde batrinul Alecu ForAscu, poreclit i Tololoiu, Grigore

20

25

i a1i c4iva de-alde acestia, care, tiindu-se de obiceiurile stramosesti, In toate sarbatorile ascultau cu evlavie slujba bisericeascA de la inceput parià la sfircit, cintind si cetind la strana de-a valma cu dascAlii i preuVi bisericii; iar la zile mari, ca sa le ticneascd veselia, Imparteau bucatica de pine cu

Cuza

orfanii, cu vAduvele ei cu a1i nevoieci, cum apucase

din Orinti. Atita-i ajungea capul, atita faceau ci ei pe, vremea lor, Dumnezeu sá-i ierte si sa-i odihneasca, unde-or fi acolo, ca buna inim6 aveau. www.dacoromanica.ro

47

Dar &á ne intoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca

5

to

15

20

In toate adungrile de feliul acestora, se Ikea vorbg multa; si era lucru firesc ad se facg, fiind in luptg timpul de pp cu cel trecut, pentru cea mai dreaptg. cauzg a neamului romgnesc: Unirea, sfinta Unire! Boierii cei mai tineri, crescuti de mici in straingtate numai cu frantuzeascg. i nemteascg, erau cirtitori asupra trecutului §i cei mai guralii totodatd. Vorba, portul tsi apucgturile bgtrinesti nu le mai venea la socotealg. i din aceast g. pricing, unia, in aprinderea lor, numeau pe cei bdtrini: rugini invethite, ilicari, strigoi si cite le mai venea in minte, dupg cum le era si crmterea; dä, invaitati nu-s?... Nu-i vorbg cg i ngtingia unor bgtrini era mare. Uneori, cind se miniau, dadeau si ei tinerilor cite-un

ibriin pe la nas, numindu-i: bonjuristi, duelgii,

pantalonari, oameni smintiti la minte i ciocoi infumuratd, lepgd4i de lege, stricgtori de limba si de obiceiuri. In ma imponcisare de idei se aflau boierii bdtrini cu tineretul din Divanul ad-hoc al Moldovei, cu toate ca l unii i alii erau pentru Unire". Numai

atita, cg bgtrinii voiau Unire" cu tocmalà, iar

25

tinerii Unire" fgrg socotealg, cum s-a si fdcut. Toate ca toatele, dar mare luptg aveau unia dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forgscu, care, unadoug, Ii tolocAnea, mustrindu-i: ba cà nu vorbesc drept romaneste, cum vorbeau parintii lor, ci au corchezit graiul strgmosesc, de nu-i mai intelege nimene ;

30

35

ba ca umblati cu surubele, sà ne trageti butucul"; ba cd face omul cu cineva o tovgrgsie cit de mica,

si tot urmeaza invoialà intre parti, iar nu ma cu ochii inchisi", cAci, dacg n-ai carte, n-ai parte", scurtà socotealg; ba &à, de cind cu strainatatea, v-ati instrg.inat i legea, i limba, si inima, si chiar dragostea sgtenilor; si dupg nepgsarea i risipa ce o facem, zvirlind banul pe lucruri de nimica, putin mai avern de instrginat, si nu-i departe vremea aceea, pe cit

vgd eu. Intrebati pe bietii nimernici de sateni, sà 40

spuie ei dacg mai cunosc eine le e stgpin. Au ramas ca niste cini ai nimanui, sarmanii oameni Cine se scoald mai de dimineatg, acela e mai mare in sat

48

www.dacoromanica.ro

la ei, de-i horopsegte §i-i 1,uhdieste mai rtiu decit pe vitel Ciocoismul gi strdinii s. trdiascd, gi las' pe din5

gii, c. ne scot ei la covrigil" Ba cd vai de tara care ajunge s-o puie copiii la cale" ; ba øä vorba multd, sdrAcia omului", i, dad( li-i treaba de-aga, facd ei ce-or ti, cd el mai bine se duce acasd, ca-i ploud caii In spate §i-i stau vitele cu dintii la stele, din pricina

to

slugilor, carora putin le pasd de munca stapinului; gi cite gi mai cite nazdravanii de-alde aceste. Las' pe bdtrini BA te descinte i sá te judece ei, in legea lor, cd nu-ti mai trebuie alt popa... i iaca aga cu de-alde cuconul Alecu Fordscu.

Acum vine alta la rind.

15

Intr-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca i mog Ion Roatá sare cu gura:

Aveti bunatate de vorbitd mai moldovenegte,

cucoane, ad ne dumirim i noi; cdci eu, unul, drept vá spun, cá nu pricep niraica, pdcatele mele 1

Un oarecare boier intimpind atunci pe mog Ion

20

Roatd, zicindu-i cu glas poruncitor i rdutdcios: Dar ce nevoie mare este sd intelegi tu, mojicule?

Tacd-ti leoarba, dac-ai venit aici; c-apoi intoarce-

ne-vom noi acasd, i hèlbet 1 nu ti-a lua nime din spate 25

30

ce gtiu eu... Auzi obrdznicie 1 Tu... cu optzeci de mii de Pei de mofie, i el un ghiorlan c-un petec de pamint, i uite ce gura face aldturea cu mine 1... Mog Roatd, simtindu-se lovit pdnd in suflet, rdspunde atunci cu glas plingaitor: Dar bine, cucoane, dacd nu v-a fost cu pldcere sd pricepem i noi cite ceva din cele ce spuneti dumnevoastrd, de ce ne-ati mai adus aici sd vd bateti joc de noi? Ei, cucoane, cucoane Puternic egti, megieg imi egti, ca rdzeg ce ma gasesc, i tiu bine cá n-are sd-mi fie moale cind m-oiu Intoarce acasa, unde ma agteaptd. nevoile. Dar sa nu vá fie cu suparare, ia, palmele aceste tdrdnegti ale noastre, strapunse de palamida i pline de bataturi, cum le vedeti, va tin pe d-nevoastra de-atita amar de vreme i v5 fac sa huzuriti de bine. 5i mai mult decit atita: orice venetic, In tara asta, este oplogit de dumnevoastrd, gi-1 privii cu nepdsare cum ne suge singele, i taceti gi-1 1

35

40

49

4

www.dacoromanica.ro

imbrato§ati 1 Nurnai noi, vite de munca, va suntem

5

dragi ca sarea in ochi... Din mojEci, din ghiorlani §i din dobitoci nu ne mai scoatetil Dumnezeu sa ne ierte, §i sa ne iertati §i dumnevoastra, cucoane, dar cu adev6rat a§a este: v-ati deprins a lua focul totdeauna cu minile noastre cele nwjicefti... §i tot noi cei horopsiti 1

Sfint sa-ti fie rostul, mo§ Ioane, ca ai vorbit

10

din durere, raspunse atunci cuconul Alecu Forascu; §i sunt fericit cd stai alaturea cu mine. Decit un bonjurist c-o mina de invatatura, mai bine un Wan cu un car de minte!

La aceste vorbe, multi dintre boieri s-au simtit atinsi; cel cu pricina..., a ramas ca oparit. Iar colo15

nelul Alexandra Cuza a dat mina prietene§te cu mo§ Ion Roata. In sfir§it, dupa multe dezbateri furtunoase urmate

in Divanul ad-hoc, s-a incuviintat Unirea", §i apoi deputatii s-au intors fiecare pe la vetrele lor. 20

Peste citiva ani dupa aceasta, trecind Caza-vodd spre Bucure§ti, a poposit la Agiud, unde 1-a intimpinat o multdme de lume, ca pe un domnitor.

Printre lumea ce se inghesuia, cu treaba, Mil treaba, iaca se zare§te o hirtie filflind pe deasupra cape25

30

telor multimii, in virful unei prajini. Cuza-voda,

intelegind ca trebuie sa fie vrun suflet necajit, face semn sa i se deschida calea. *i, clnd colo, un taran batrin cade in genunchi dinaintea domnitorului, sarutindu-i mina, cu lacrimile In ochi, §i dindu-i o hirtie scrisa pe toate fetele. He, he! mo§ Ion Roata, prietenul ci tovaracul meu cel vechiu din Divanul ad-hoc, lucru negindit I Ridica-te, mo§ Ioane, §i spune-mi, Vara sfiala, ce du-

35

rere ai. Ti-a facut cineva vrun neajuns? MO§ Ion Roata, vazind ca, dupa atitia ani de zile, nu 1-a uitat colonelul Alexandru Cuza §i ca 1-a primit

cu atita bunatate, a inceput a plinge cu hohot si al ruga sa-i citeasca hirtia. 50

www.dacoromanica.ro

Vodg., fiind gata de plecare §i vgzind cg hirtia lui mo§ Roatg cuprinde multd polologhie, zise cu blindetg: 5

io

15

20

Spune, mo§ Ioane, din gurg cei ai de spus, eà mai bine am sg inteleg 1 Atunci mo§ Roatg, viindu-§i in sine, incepe a se jAlui cum urmeazà: Luminarea-voastrg 1 De cind cu palcatul cel de ad-hoc", n-am mai avut zi bung cu megie§ul meu cel puternic, stApinul unei mo§ii foarte mari, pe care-1

cuno§ti maria-ta. N-am gindit, nenorocitul de mine, ca dumnealui, un boier a§a de mare, putred de bogat qi cu InvAtáturg, sa-§i puie mintea cu unul ca mine, de la ni§te vorbe nesocotite ce le-am zis §i eu atunci, intr-un necaz. Numai Dumnezeu sg-i deie sangtate §i bine, dar amarnic rn-a lovit in avere §i in cinste. Crede, mgria-ta, ca." nici eu n-am fost a§a de sec, intre cei de-o Barad cu mine. Dar, de cum am ajuns acasg, goang §i prigoang pe capul meu, din partea

boierului, in tot feliul. Intgi §i-ntgi, a pus inadins pe feciorii boiere§ti

sg-mi caute pricing §i sg mg aducg la sal:4 de lemn. Si ace§tia, ca oameni fgrg judecatg §i pizma§i, fgceau toate chipurile satanice§ti, sau ei de-a dreptul 25

30

sau prin altdi, cum sd deie vitiparele mele macar de-un pas pe mo§ia boiereascg; §-apoi, sub cuvint

ca au Mut stricgciune, sg mi le poatg ucide Fara nici o crutare 1 Si astgzi impu§cg-i porcii; mini, vacile §i boii; poimine cgi§orii; in altd zi ie-i oile dinapoi cu grgmada §i du-le la curte. Iti poti inchipui, mgriata, ce urgie grozavg era pe capul meu I VAzind eu de la o vreme ca nu mai inceteaza cu jafurile, mi-am luat inirna-n dinti §i rn-am dus la boieriu sg. ma jgluiesc. 5i boieriul, In loc de un cuvint bun,

35

40

ni-a scuipat drept In obraz, de fatg cu slugile sale §i cu alti oameni ce se aflau atunci la curte, Molt am crezut cá a cgzut ceriul pe mine de ruqine 1 Ba Inca rn-a §i amenintat cA altgdatg, de mi-a mai cgIca piciorul in ograda boiereascg, are sd porunceascA sg ma intindà la scarg §i sg ma batà cu biciul l Si cu rin51

4*

www.dacoromanica.ro

5

duiala asta, maria-ta, in citiva ani de zile ra-au calicit Cu desAvirsire, i mi-a ridicat i cinstea, care pentru mine a fost eel mai scump lucrul Cuza-vodA a stat neclintit si s-a uitat tinta la mos Ion Roatd, cit a vorbit el. i chid a isprAvit vorba, vodA i-a pus clout& fisicuri de napoleoni in mina, zicindu-i cu bunatate:

Tine, mos Ioane, acest mic dar de la mine si

10

15

nevoia, de azi pe mine, cum te-a lumina Cel-de-susl Iar pe boier last-1 in judecata lui Dumne-

zeu, aci El nu bate cu ciomagul".. Lui mos Ion Roata i se umplu din nou ochii de lacrimi, ci, sArutind mina lui voda, ca semn de multAmire, zice oftind: Dar cu rusinea ce mi-a fAcut, cum ramine, maria-ta? Cu rucinea, iaca aca Igraine, mos Ioane, zise Cuza-vodA, sgrutindu-1 i pe un obraz

i pe altul,

in fata mu1imii adunate acolo. Du-te i spune 64.-

20

tenilor dumitale, mos Ioane, cA, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sarutat domnitorul tArii si si-a sters rusinea. Ia§i, 1882, noiembre 13

www.dacoromanica.ro

VARIA

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI DIDACTICE

www.dacoromanica.ro

PICALA

Un negustor, umblind prin mai multe sate gi orage, ca sa cumpere grit', papugoi gi altele, intr-o zi ajunse 5

la un pod gi cind era sa treaca vazu un om care se odihnea acolo: acesta era Pica là. Negustorul, voind sa afle ceva de la el, ca oricare negustor, se apropie de dinsul gi-1 intreba: De unde egti, mai cregtine? Ia din sat de la noi, raspunse Pica la.

10

Din care sat de la voi? Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, aratind

20

negustorului cu mina spre un deal. Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-1 gtiu. Ei 1 cum sa nu-1 gtii; e satul nostru, gi eu de acolo vin. Nu aga, mai prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui movie este gi cum ii botezat? Doamne 1 da' nu gtii ca mogiile aunt boieregti gi asta-i a cuconului nostru, ce gede la Bucuregti? Iar satu-1 boteazá popa intr-o caldaruga cu apa, cum

25

Negustorul, privindu-1 lung, zise in sine: Ma !... aista-i chiar Picala. Dar cum te cheama pe tine? Iaca 1... ce ma-ntreaba. Ma cheama ca pe ori-

15

ii scrie lui in caqi.

care: vina-ncoace, ori vin-aici 1

Negustorul incepu a-gi face cruce ca de naiba gi iar il intreba: 30

Dar cu chiamarea impreuna cum te mai striga? - Iaca aga: vino 1 u 1 ma 1, raspunse Picala. 57

www.dacoromanica.ro

Negustorul incepu atunci a ride §i zise: ce prost 1 Apoi II mai intreba.: Dar ce bucate se fac acolo la voi?

Mai mult terciu cu mamaliga mincam, zise

5

Picala.

Intelege-ma, prostule! Nu te-ntreb de bucate

ferte. D-apoi de care bucate ma-ntrebi?

Te-ntreb dna, s-au Mut la voi griu, orz §i al-

io

tele.

15

voi grauntele orzului. - S'a-ti spun, daca nu OH, zise Picala. Grauntele orzului este lungaret, imbracat c-o coaja cam gal-

Da, s-au facut pinà la brill, raspunse Picalà. Nu te-ntreb de inaltime, ca doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci a§ voi sa §tiu ce feliu este la

bile ci c-o tap'. In virf. 20

Bine, §tiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, cd aci voi sa cumpar qi eu. - De! nu OH dumnia-ta ce fel? Unul da griul ori orzul, §i altul ii da bani: galbeni, napoleoni ori altaceva.

Nu ma-nteleseci nici asta; eu te-ntreb: cum se

dd?

25

- Bre!... Nici asta n-o ctii. Sa-ti spun eu: iei banita ori dimerlia §i pui In ea pin-o umpli cu virf, apoi cu coada lopetei o razi §-o torni In sac, pe urma

30

iara§i o umpli §i tot asemine faci. Eu nu te-ntreb asta, om fara cap ce ectil - Dar ce fel ma-ntrebi? zise PIcalà. Cu ce pret se vinde chila ori banit,a; citi lei? Aca cum te-nvoiecti; §i did lei dai atita iei. Negustorul, suparat, 11 mai Intreba:

35

40

.

Neghiobi ca tine mai aunt acolo-n sat? - Ul hu!... este badea Mucat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare badea Bran, Coman ci altii. Ho I ma, destul 1 Dar eine este mai mare cleat toti la voi In sat? Cine-i mai mare? Badea Chitu; el e mai nalt decit too; e atit de lung, hien mai n-ajungi cu mina la umarul sail.

53

www.dacoromanica.ro

asa.

Bre 1... proastA lighioaie mai esti I Nu te-ntreb Dar cum? zise Picald.

Eu Iti zic: pe cine ascultati voi aici in sat?

5

to

I I hal auzi vorba I Ascultam pe lautarul mo§ Bran; cind Incepe sa clnte, tot satul stä cu ochii si urechile Iinta la el. Nu zic asa, mai natargule I Raspunde-mi o data cum te-ntreb. Ei, cum? Eu te-ntreb de eine aveti fried' aici in sat mai mult.

Valeu, maical Ia de buhaiul lui mos popa mare frica mai avem, mamulica l Cind vine sara de la pascut, fugim de el care Incotro apucAm ; ca atlt e de 15

infricosat, de gindesti ca e turbat; cind incepe sa mugeasca, sparie chiar si copiii din sat. Ma l... da' I ce namila de om esti tu? Nu curnva esti vrun duh rau, frate cu MeazA-noapte sau cu Spaima. padurei?

20

- Ei, Doamne 1 De ce ma-ntrebi, cind ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumniata: cu cap, cu ochi, gurA, nas, mini si cu picioare, ma misc

si ma uit ca tori. 25

Asa te vad si eu, dar ai minte si sinatire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, au: aveli butnari sau dogari In sat la voi? Avem.

Na cinci bani, si du-te sa-ti puie doagele ceii

lipsesc. 30

Prostia din nascare, leac In lume nu mai are; ea

este o uricioasa boala, ce nu se vindeca In scoale, ba nici In spitale.

www.dacoromanica.ro

INUL 51 cAmE5A

5

*tii

tu, camesa draga, ce erai odata? Ce 85. fiu? Eram ceea ce ma vezi; camesa alba, cu care se Imbraca oamenii. Nu-i asa 1 Ai fost o samInta, apoi o burueana, Inul:

clatinata de vint, ca toate buruenele: asa naltà,

suptirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricica albastrá, fata mea. Cind ai fost crescut i copt, cum Bunt eu acum, oamenii te-au smuls din pamInt,

10

15

te-au legat In fuioare, te-au pus copacel i te-au lasat la scare, ca sa te usuci. Dup5. aceea te-au culcat pe tol i te-au batut cu bete, ca sa-ti scoatä samInta; apoi batut i stllcit cum erai, te-au dus la balt5. §i te-au pus In topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca sal te topesti, adeca s5-1,i putrezeasca hlujul. Dupa

asta, te-au scos si te-au pus iarasi la soare, ca 85.

20

te usuci, razamindu-te de gardul pe care esti Intinsa acum. Fiind uscat, te-au melitat, i hlujul tau s-a prefacut In pozderie, iara cojita ta In fuior. Femeile apoi te-au ragilat, te-au periet i te-au facut fuior frumos si moale ca matasa; din fuior te-au facut caier, te-au pus In furcd §;i au inceput a toarce, prefacIndu-te

25

In tort sau aá. Tortul 1-au depanat pe rlschitor, spre a-1 face caleap; calepele s-au fert cu Ieie, sa se inalbeasca, apoi le-au pus pe virtelnita, de pe care au Inceput a le depana pe mosoare cu letca; de pe mo-

scare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat i te-au Invalit pe sulul de dinapoi, punInd Pergele pintre pti-

30

turi, ca sa nu se hrentuiasca urzala; §i fuscei pintre rost, ca sä nu se Incilceasca natra. Dupa asta te-au

60

www.dacoromanica.ro

nevedit, trecindu-te prin ip §i prin spatli; gi, cu

5

10

ajutorul slobozitorului, al zdvorului i al lopcitelei, te-au intins In stative, legindu-te de sulul de dinainte, de unde se incepe gura pinzei". Cdlepele lasate pentru batatura le-au depanat pe revi cu sucala; apoi, punind

tavile In suveicli, au inceput a tese, adeca a trece

beitatura pintre urzaki cu ajutorul talpigilor, al seriprilor §i al itelor. Ca sa se indesasca firele, batatura se bate cu vatalele, Intre care e gazatà spata. 5i iaca ga te-au prefacut in pinzei. Cind era cald afara §i frumos, femeile te-au dus la balta ci te-au ghilit; apoi te-au fert cu lecie tii iar te-au ghilit, ping te-ai inalbit. Cind erai alba cum trebuie, te-au uscat, te-au Mout valatuc, te-au croit qi au facut din tine ceea ce ecti acum.

15

20

Mid, burueana, nu ctiu de unde-ai mai scos

atitea despre mine. Ei, draga, dar poate nu OH cà oamenii mai fac pinza ci din sora noastra cinepei, §i din fratele nostru bumbac, ba O. din inghimpatoarea urzia mai fac un fel de pined. Dar In fabrici se tes fel-de-fel de pin-

zAturi, mult mai ucor §i In timp mult mai scurt. Bre 1 multe mai auzi 1

25

30

35

Mai gteapta, ca n-am sfircit Inca. Din cameca sau mid, peste citva timp ai sal te faci tearfa, din care se face sauna pentru bolnavii din spitale §i pentru soldatii raniti In batalie. Apoi te cauta, ca iarba de leac, sA faca la fabrica din tine htrtie. Mare minune mi-ai spus, draga burueana, zise cameca. De-a fi ga, apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se vad, ci altAceva au fost odata, altAceva sunt acum Ili altaceva au sa fie. Tocmai (Ica, sorol Gardul, pe care ecti tu intinsa acum, a fost altadatA padure. Ce are BA fie deacum inainte? Matasa, frunza de dud intrata In pintecele unor gindaci. Varul, ce-a fost mai inainte? Dar funiile §i odgoanele? c.a. Femeile lenge de la tail au cintecul acesta: Puseiu pinza, chid da frunza, 5-o gatiiu la Sin-Vasii (Sf. Vasile) 61

www.dacoromanica.ro

5

10

si-mi paru ca ma grabiiu... i de lunga-i ca o punga 5i de luta... toata-i sparta 1 Pe sulul de dinapoi, 0 suta de latunoi, Pe sulul de dinainte, Cioprea le mai tine minte. Pintre ite si-ntre spate.' Paste-o iapa deOlata; Pintre ite si fuscei Paste-o scroafa cu purcei.

Poezie popularl

www.dacoromanica.ro

ACUL

I BAROSUL

Acul: Mop le, de ce esti zurbagiu? Te sfgdesti necontenit cu sorA-ta nicovala, ipai i faceti larmg,

iuie urechile. Eu lucrez toatà ziva, si nime nu-mi aude gura. Iaca, ma 1... da de unde-ai iesit, Picalg? De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu ii spun cg nu faci bine ceea ce faci. Na vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte dede-mi

5

10

15

cit ggina. Mài bdiete, trebuie sg stii cA din sfgdglia noastrA ai iesit; §-apoi tu ni cauti pricing.? MA rog, iertatd-mg 1 cg dacg n-ar fi fost focul, foile, pleaftura si omul care sd vA facg si sà va deie nume, qi fi rgmas mult si bine In fundul pgmintului, ruginite ca vai de voi. MAsurg-ti vorbele, bgiete Auzi, sorà nicovalg, cum ne ride acusorul? Aud, dar n-am gurà sg-i rAspund; si vgd, dar trebuie sA rad. Vorba ceea, soro: Sede hirbu-n cale si ride de oale". Mdi puschiulel ia sa vedem, ce ai fgcut tu mai mult cleat noi? Ce am fgcut §i ce fac, IndatA t-oiu spune. Ca sg nu lungesc vorba, hainele barbAtesti si femeiesti, din crestet ping. In talpi, si alte nenumgrate lucruri frumoase si scumpe, farg de mine nu se pot face. Mergi la croitor, Intrg In bordeiu, suie-te In palat, ai BA ma gasesti. Fetele ma pun In cutiute aurite, ma Infig In perinute de mátasg si Ingrijesc de mine ca de un mare lucru. I

20

25

30

63

www.dacoromanica.ro

lule?

Da' in stogul de fin nu vrei sa te puie, mitite-

Nici in stogul de fin, dar nici trintit intr-un ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai iè 5

to

15

cineva in mina decit ferarul?

Ia asculta, te prea intreci cu ?saga, piciule 1 Daca sezi la cinste, si tori ingrijesc de tine, cum zici, de ce li Impungi degetele?

Da, impung pe casca gura cel somnoros, pentru

ca. voiesc &à iasa din mina lui, prin ajutorul meu, multe

lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca &à faci din el lucruri mai bune si mai frumoase? Mai... da' bun esti de gurà 1 i de gura, dar si de lucru. Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai säli spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatrarul §i nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bi-

20

cisnice ca tine, pututu-s-au face pink n-au trecut

pintre nicoval5. si Mu? Casa, bisericile, corabia, pu§tile, tunurile si alte lucruri nenumarate, as5.-i &I n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine fru-

moase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, 25

de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase. Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pelea goala §i descult ca gistele.

Te-ai incurcat in socotele, mai bdiete. Ba de

30

35

mincare si casa i-a trebuit omului intai §-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiese matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul". Mai 1 da' ruginit mai esti 1 Ruginit cum sunt, eu v-am Mcut si trebuie sa asculIi de sfaturile mele. Asa este, dar te prea lauzi; las' mai bine sa te laude ali,ii. i tu faci trebi bune, si eu; numai atita,

40

Ca

-

tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate;

64

www.dacoromanica.ro

7.

Nr"."-'SSLO.S.1","...P..0.31isti="3;;;nstlied.ftitP.A.05^1,

t

k.(70-17.81.

ALMANACHULU ..

sociiiAti

`

.

.

.

ACADEMIC):

l\I LUTE!:

S

-I. 11

rir

ROMANIA JUNA" .

,..

....

.

.

-

;-

;al

"..

.:

fii ...c.------i 7 f,-,,,FL-.... .

'\71 '-a--:3 ifik N 111)1 i 111'

'

.

.. .,/.

...e.---31

C1:- 0) --

^

"-

-

f4-1

,

.-rtie -

.

VIENA.

:

EDITURA SOCICT41411-.1:0MaN

11'N.L

SS3, .!

;

4.174:4

3.11247.Kr.,,V4W411-3-

11'44

SI? -

::

Alnihnhhul saietitta i7thidemibe\sOrial-literare Romdhia june, Viena, 1883; foaie de titlu.

www.dacoromanica.ro

:

"7-

ttT -

DOUE ISTORIOARE 1=RM.s2s. VM-CTMO.es_SE DIN

VIA IATA LUI

WU& VO

a

CR AIOV A TIPOGRAFIA ROMANA, FILIP LAZAR. 119S7.

Douti istorioare prea frumoase din pinta lui Cuza-Yodei, Craiova, 1887, coperta.

www.dacoromanica.ro

11ETOE0 V)1 A

INVETATORULU

ilia

COPIILORU

MITRE SI CETIRE

CARTE DE CETITU

PENTEI

CI,ME I PRIMAIITA de

Inqllymr;I:

1. Cretin;

CLASSELE PRIMARIE,

C. Grigoreqem G. lefichrseu, N.

Climesen, V. terhn 0 A. Sinthmesru. CUPR rlf 1.114111:117

A;rol,t1 41 adartati

Plitif,lerier Inettselltatt4

I'v1,11rt

41

sic i ultdati.

INVEtATURT MORALE EDITIUNEA A DOIJA. 771,4riM

, Iq1,1. Sorfrflifei Inrildforel raporithri 1' HA: fi feepe Iay.

'

shanAit:

/0

INSTRUCTIVE

61;q,,rel,v I. Ort,n0 ri

r

Mr,-Itt,

finnithiu

Print

43

pond ftilt 33

I A8

14

Tiprgrolin II. Mddner, rt

Tel313.

td.

JASSY. Vittftrro116

II. Golethor.

1471.

I.

Metodd nowt de scriere i cetire, Iai, 1868, coperta. Inväldtorul copiilor, Ia§i, 1871, coperta. www.dacoromanica.ro

wont!

. GEOC }RIME f

.

POVATUITORIU ."3.;.et at.

113ep

LA

JUDETULUI 141

;a,

, ""

.1.

41a1

CETIRE PRIN SCRIERE

Clasa 11-a Trimurti etrbanti i palm clasa III-a primarit rural(' i, k audio seese. LW

A

,

s1

inzatedorii:

T 101 A FoNETICA

4

a

.

JASSY.

cr.w.zaA.

. 1..441

HirtvM

1876.

I

r

tirukuurtLi L

TIYO-LtTOOPAFIA K. 601.1qatt, STIfiDe PKtMAIUI

t

elcanya.

Vg1,14.1 ja'a4: 01.S.V.

Iostitgtorill ormoBarE -ir:Aczzscr

(;'1. '

r Rtcranu, Gh. lin.ache.wu fi

MUIR

011KOIWILLU,

IPSILANT

.

1879.

1)

a1 s

Poveituitoriu la eetire prin scriere dupa sistema

t

www.dacoromanica.ro netica, Iai, 1876, coperta. Geografia judeNlui Jaf 1, Iai 1179, coperta.

5

10

tu gezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu §ed cu croitorul §i cu tot felul de persoane. Iar ai inceput, ghibirdic fudul § i guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pina cind ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cite zece ace; ferarul Ind ma are pe viata, ba ma poate lasa §i de zestre la copii[i] de copii[i] di. -apoi inch' una: eine dintre ace0i doi me§teri e mai grebanos §i mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau? Morple! e§ti batrin §i multe mai qtii; fie pe-a dumitale. Bine mititelule 1 Ia acum ai mai venit de-acad. Zi mai bine ca industria sau me§tevigurile, noi le-am

15

20

25

5

adus in lume; di bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit §i t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decit mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti §i nu uitati obirtsia voastra, ca nu cumva sa Ira cioplitd prea tare ti Fitt ramineti care fad urechi, care fara dinti, care fara gura, care fail zimti, adeca nif}te cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iarg§i mi-ti ajunge dragu§ la caw), §i sord-mea nicovala Ira va tinè in spate, iar eu Ira voiu bate pe rudd pe saminta, ca sa prindeti la minte.

-- Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

URSUL PICILIT DE VULPE

5

10

Era odata o vulpe vicleand, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte Intreagd dupd. hrana §i nu gasise nicairi. Facindu-se ziva alba, vulpea iese la marginea drumului §i se culca sub o tufa, gindindu-se ce sa mai facd, ca sd poata gäsi ceva de mincare. Sazind vulpea cu botul intins pe labels de dinainte, ii vine miros de pe§te. Atunci ea radica putin capul §i, uitindu-se la vale, in lungul drumului, zare§te

venind un car tras de doi boi. Bun! gindi vulpea. Iaca hrana ce-o a§teptam

eu. 5i indata iese de sub tufa §i se lunge§te in mijlocul drumului, ca §i cum ar fi fost moarta. 15

Carul apropiindu-se de vulpe, tdranul ce mina boii o vede §i, crezind ca-i moarta cu adevarat,

striga la boi: Ahol aho 1 Boii se opresc. Taranul vine spre vulpe, se uita la ea de aproape §i, vazind-o ca

nici nu sufla, zice: Bre 1 da' cum naiba a murit

20

25

vulpea asta aici?! Til... ce frumoasd cataveica am sd fac nevestei mele din blana istui vulpoiu 1 Zicind a§a, apuca vulpea de dupa cap §i, tirind-o piná la car, se opinte§te §-o arunca deasupra pe§telui. Apoi striga la boi: hdis 1 Joian, cea 1 Bourean. Boii pornesc. Taranul mergea pe Hugh' boi §i-i tot indemna &a mearga mai iute, ca s-ajunga degraba acasa §i sa. ieie pelea vulpei.

Ina', cum au pornit boii, vulpea a §i inceput cu picioarele a impinge pe§tele din car jos. Taranul mina, carul scirtlia, §i pe§tele din car cadea. 66

www.dacoromanica.ro

Dupg ce hoara de vulpe a aruncat o mulrime de peote pe drum, bine.:.00r I sare oi ea din car oi, cu mare grabg, incepe a stringe peotele de pe drum. Dupg. ce 1-a strins grAmada, 11 ia, 11 duce la bizunia 5

to

15

20

25

sa i incepe a minca, cg ta...re-i mai era foamel

Tocmai cind Incepuse a mInca, iaca vine la &Lusa ursul. Bung masa, cumgtrA I Till I da' ce mai de peote ail DA-mi i mie, cg ta...re 1 mi-i poftg. I Ia mai pune-ri pofta-n cuiu, cumAtre, cA doar

nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacg ri-i aoa de poftg, du-te i4i moaie coada-n baltA, ca mine, avea peote sA manInci. Invatg-mg, te rog, cumAtrg, cg eu nu otiu cum se prinde peotele. Atunci vulpea rinji dix4ii i zise: Alei, cumgtre I da' nu otii cg. nevoia te duce pe unde nu-ri e voia si te-nvarg ce nici gindeoti? Ascultd, cumgtre: vrei sg. maninci peote? Du-te desarg la bAltoaga cea din marginea padurei, vIrI4i coada-n apg i stgi pe loc, fgrg sg te miti, ping despre ziug; atunci smunceote virtos spre mal i ai sg. scori o mulrime de peote, poate indoit oi-ntreit de cit am scos eu. Ursul, nemaizicind nici o vorbd, aleargg-n fuga mare la bAltoaga din marginea pgdurei oi-oi virg-n apA toatA coadal...

In acea noapte incepuse a bate un vint rAce, de 30

35

ingheta limba-n gurA i chiar cenuoa de sub foc. Ingheard zdravgn i apa din baltoagg, oi prinde coada ursului ca Intr-un cleote. De la o vreme, ursul, nemaiputind de durerea cozei oi de frig, smunceote o datg. din toatd puterea. i, sArmanul urs, in loc sg scoatg peote, rAmine fAr' de coadA I Incepe el acum a mornAi cumplit o-a sAri In sus de durere; oi-nciudat pe vulpe cg 1-a amAgit, se duce s-o

ucidg in bgtaie. Dar oireata vulpe otie cum sg se fereascg de minia ursului. Ea ieoise din bizunie oi se virise in scorbura unui copac din apropiere; oi cind vazu pe urs cg vine fAr' de coadA, incepu a striga: 67

5*

www.dacoromanica.ro

Hei, cumAtre 1 Dar 1-au mincat pe§tii coada, ori ai fost prea lacom §-ai vrut sA nu mai rAmiie pe§ti

in baltä? Ursul, auzind ca inca-1 mai ie §i in ris, se inciu5

deaza §i mai tare if,i se rapede iute spre copac ; dar gura

scorburei fiind strima, ursul nu putea sA incapà In-

lAuntru. Atunci el cautA o creang6 cu cirlig qi incepe a cotrobAi prin scorbura, ca sd scoatà vulpea afarA, 1o

15

§i sa-i deie de cheltuialà... Dar cind apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga: Trage, nAtArAule 1 mie

nu-mi pasà, ca tragi de copac..." Iar cind anina cirligul de copac, ea striga: Valeu, cumAtre 1 nu trage, cA-mi rupi piciorul 1" In zAdar s-a nAcAjit ursul, de-i curgeau sudorile, cA tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. i iaca a§a a rAmas ursul picilit de vulpe 1

www.dacoromanica.ro

VERSURI ORIGINALE

www.dacoromanica.ro

PASARICA IN TIMPUL IERNEI

Iarna ninge q i IngheatI, Frigul creste tot mereu, PAshrica cea isteaVa

5

10

Nu mai zice clntul sau. Cind afarä viscoleste, Ea s-ascunde tremurind Intr-un dos, uncle &este, Nu ca vara, ciripind; Ci, zburlitä si-ntristatal, Flám1nd6 ca vai de ea, Pe la drum mIncarea-si eatà, SArm6nica pgsarea. Dumnezeu care-a fácut-o

15

Pe dinsa, ca si pe noi, 0 nutreste s-o-nalzeste, El o scapà din nevoi 1

71

www.dacoromanica.ro

NU LUCREZI, N-AI CE MINCA

Ar fi un mare Ocat 5

10

Omul lenes de-ajutat. Dac5. lenea-1 sapIneste, Singur este vinovat. Cine ziva nu munceste Doarm6 noaptea nemIncat! Bine-a zis biata furnica Grierului calicind: Ai petrecut ast6-varà? Joac-acum, de-i fi putindl

Iar la vara viitoare,

Miii jupIne grierus, Fii ca mine strIngAtoare, 15

Nu tot trage din arcus... T-ei deda corpul la lucru, Lenea nu te-a sapini; Si la iarn-avind strInsur6, Lipsaii vei Indeplini.

72

www.dacoromanica.ro

IA I CLOPOTELUL SUNA

Clopolelul de la garà

DInd sAnanalul de pornire, Toli-n grabA alergarA, 5

Toti cu tori Intr-o unire. Rar rAmine un drumet Surd la astA de§teptare; Somnorosul e istel,

and e ora de plecare. 10

Sare iute In trAsurà

CA16torul Ingrijit. Trenu-n grabgt se smunce§te, Trenu-iatA-1 a pornit 1 15

20

Fumul iesá, trenul zboarA, UlAtorii lini§tit,i, Orice vreme-a fi afarA, Au pornit, Is buni porniti. Animalul ce odatà Sub jug greu se chinuia, In trAsurA, astA-datA,

Parte dreapt6 §i el ia. Ma§inistu-i surugiu, TipAtoarea, biciul sAu,

Iar vaporii, cai fugari, 25

Imboldip de foc mereu I

Nici te simti, §i ai ajuns La ptirinli, rude, amici, Clnd odatA puteai perde Interese marl §i mici. 73

www.dacoromanica.ro

30

Iaca mintea omeneascli Apa, focul a-njugat, Si de-atunci cu inlesnire Tgri cu IS.ri mina au dat.

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

www.dacoromanica.ro

CIND ERAM IN FLOAREA MEA

CInd eram In floarea mea, Zburam ea o paserea, 5

1o

i zburam din craca-n era*

N-avea nime ce sa-mi faca. Dar un hot de vInator Imi Intinse-un Jatisor ma prinse de-un picior.

i ma MO In colivie, Mai mult moarta decIt vie.

www.dacoromanica.ro

MIELIJICA

5

10

15

PogoarA, pogoara pe plai Tot nouà ciobani, De sint veri primari, i cu unul zece. El e strein§or, Cu oite multe; Cite pietre-n munte, Atitea-s cornute; Cite pietre-n vale, Atitea-s mieoare; Cite pietricele, Atitea-s mielulele, Vail noun ciobani, De sint veri primari,

Ei a s-au vorbit

5i s-au sfAtuit.

La apus de soare Pe el 85.4 omoare, 20

BAni§ori sA-i bea,

Oite sä-i ia,

25

SA le impArtascA, SA le räspindeascA. Dar o mie1u§ic5 (Ea Ili ochi§icd)

Ea miii auzea,

chioapA se fAcea

In urrna rAminea;

i unde mill zbiera,

30

Locul tremura,

78

www.dacoromanica.ro

Brazii ve0ezea, Iarba se pirlea. Dar stápinul ei Cir lig rAsucea

85

Si in loc stAtea, Oita-ntreba:

OitA MO,

Mie drágulitä! De chid te-am vilzut, zio

i te-am cunoscut, A§a n-ai fAcut; Doar nu v-am pAscut

Tot prin livezi verzi? ApA nu v-am dat 45

La izvoare rAci?

Ori nu v-am culcat P-alea virfuri nalte, Uncle vintul bate?" 50

55

Oita-mi grAia: StApine, stApine, StApliorul nostru;

Ba tu ne-ai culcat P-alea virfuri nalte, Uncle vIntul bate, i tu ne-ai pAscut Tot prin livezi verzi Si apA ne-ai dat La izvoare reci. StápIne, stApIne,

60

65

Vail nouá ciobani, De sInt veri primari, Ei c A s-au vorbit Si s-au sfAtuit La apus de soare SA mi te omoare, Bani¢ori sA-ti bea, Pe noi BA ne ia,

70

SA ne ImpArtascA SA ne rAspIndeascA 1" StApinul grAi;

Oilli lAilA, 79

www.dacoromanica.ro

Mie dräguliO I De ra-or omorl,

Voi mà-ti Ingropa 75

80

85

In tIrla oilor, In jocul mieilor, In dosul stlnei,

; Sä-mi aud CIrligelul mieu, Voi cà mi-1 yeti pune StIlp la c6pAt6iu. Iar ca mIngaiere, Fluieraq de soc, Ce-mi zice cu foc,

Voi cä mi-I yeti pune In u§a tirlei ; VInt mi-o adia, Fluier mi-o mi§ca ;

90

95

Fluierul mi-o zice, Oile s-or strInge, Pe mine in-or plinge, Cu lacrimi de singe". All I strein de mine, Mult strein In lume, Nici un ajutoriu De la Dumnezeu §i stApinul mieu.

www.dacoromanica.ro

B RAT U

5

is

15

20

Are Bratu trei feciori, Cite trei sint vingitori; Dar mai are, Bratu, are Pe Dobrica, fatal mare. Se primbla pe at Ware Cu cinci coade pe spinare, Impletite cu parale, Cunjurata de pistoale. Frunzulita fragului, Sus in plaiul muntelui, La tulpina fagului, La umbrita bradului *ed feciorii Bratului Cu Nit-a Ploscariului, Cu Manea *elariului, Cu sora lor Dobrica.

Dar ei tot bea si minca, Iar Dobrica se culca. Putintel ca adormea *i urn vis ca. visa, Drept in picioare sarea

*i din gura ca gala: 25

30

Valeu, neica Stanciule I Voi beti, mari, si mincati, Nici o grija nu purtati. Dar eu, neica, ma culcaiu, Putintel ca adormiiu

*i urit vis ca visaiu: Nei* pistoalele tale

81

6

www.dacoromanica.ro

Sedea-n cuiu fAr'cle (*ale,

Nei* flintisoara mea

35

Sedea-n cuiu fAr'de vergea". Nici cuvint nu sAvirsea, Potera cA-i cotropea, CApitanul cA grAia:

40

45

D-alei Stance-al Bratului, Vrei tu, mari, sa.' te dai, Sau la poterä legat, Ori tu, maid, tot Wet?" Dar Stanciu cA mi-i grAia: CApitan Bálaurean, Nu Bunt muiere de sat, SA mA dau -ie legat, Ca-s voinic cu comAnac,

Ili ye& ce-oiu sd vtt fac".

Dar sorA-sa, Dobrica,

50

55

60

Ea din gurg cA graia: Taci, neicA, nu zice-asa, Ca mild rApui viiata, Ci ad-o-ncoa pe durda". Pe durda-n mina i-o da, Pravul cu poala-1 turna, Gloanlele cu chivara. Ea de stinga-ngenunchea Si pe dreptul mi-o punea, OdatA c-o slobozea: Saptesprece dobora, Ceia1a10, citi rAminea, Pe to-ti greu cA mi-i rAnea. Numai cApitan scApa.

Dar ea din gura-i graia:

CApitan BAlalureanl 65

Tu du-te, mari, de spune, Tu, marl', tu, la domnie, SA sloboadA pe maica,

Pe maica si pe taica,

70

Ca-i aprind puscaria". Astepta ea ce-astepta, i vAzind ca nu venea, Ea pe cal IncAleca

82

www.dacoromanica.ro

$i, la do mnie pleca,

La plinariu se alatea, Pine ea mi-§i tirguia $i felii ea le tdia. 75

80

85

90

95

100

105

La pu§carie mergea, &area ici, sarea coled $-un aminora§ scotea

$i din el ca. scapara $i foc pu§cariei da, 5i too vinovati scapa $i pinea ed li-o-mpartea. $i taica-sau §i ma-sa Din pu§carie scapa. Dar Bucure§tiu vedea, Dupa dinsa se lua,

Calul In loe ii oprea $i pe dinsa o prindea $i la domnie-o ducea. Un ou ro§ In par punea, Toti Bucure§tii ca da $i oul nu-1 nimerea. Dobrica ea mi-i privea, Inima-ntr-insa fierbea, Pang ce rindu-i venea. Iaca rindul ca-i venea, CInd o data slobozea, Oul farime-1 facea. Dar pe ea o cotropea, La domnie-o radica; Ea acolo ea mergea, Pieptul ea si-1 arata, Domnia, dac-o vedea, Iertare ea-i daruia. $i la frat,i ea se-ntorcea,

lute ea o rindunea, Cu parintii linga ea. Bucuresti, 1881, septemvrie

6''

www.dacoromanica.ro

LINA CATALINA

5

10

15

20

In sus, Pe Mure§ in sus, Este-o casa nalta. Da-n ea cine §ede? Domnul Jemnai craiu 5i ou Jecmaneasä, Cinstita craiasà, La masa §edeau. Dar cu pahar cin'le da? Lina Catalina, Floare din gradina, Fata de romana, Alba ca o zina, De roman bogat, Tot din Tarigrad, Cu paharul da. Domnul Jemnai craiu Paharul lua, De min-o stringea. Dug Jecmäneasa, Cinstita craiasa,

Ea, ca mili vedea,

25

Nimic nu zicea, Masa ridica. Domnul Jemnai craiu Pe Lina chema, Din gura-i graia:

Lino Catalina,

80

Floare din grading,

84

www.dacoromanica.ro

85

40

Fata de romana, Alba ca o zIna, De roman bogat, Tot din Tarigrad, Du-te de-mi asterne, Tot In cea gradina, /n cap de razor, In miros de flori". Lina se ducea 5i mi-i asternea, Unde-i poroncea.

45

El vesel mergea 5i mi se culca. Darà Jecmaneasá, Cinstita craiasa, Vezeteu chema

5i mi-i poroncea, Caii sa mi-i puie, Telegarii 50

55

60

65

70

Iuii ca zmeii,

Negri ca corbii. Apoi de Indata Pe Lina chema, In butc-o punea 5i eu ea pleca In sus, Pe Mures ln sus, La Lacul Rotund", Care n-are fund. 5i dac-ajungea, Pe ea jos c-o da, Pietre aduna 5i-n roche-i cosea, BrInci In apa-i da, Lina se-neca. Doamna Jeemaneasa, Cinstita craiasa, Acasa venea

mi se culca. In varsat de zori, /n miros de flori,

85

www.dacoromanica.ro

75

80

Domnul Jemnai craiu, El se destepta, Pe Lina chema: Lino Catalin5., Floare din geadinA, Fatá de romang, Alba ca o zlnal, Ada-mi nAstrapa, Ca sa-mi ETC fata" 1 Lina nu rAspunde, Cal n-are de unde.

El ca mi-o striga,

85

*ii nu raspundea. Dar o tigancusa La dlnsul iesea, Din gura-i graia:

Doamne, Jemnai craiu, Lina nu ráspunde, 90

95

C. n-are de unde 1" El dac-auzea, lute, se scula, Degrab' se-mbrdca, Robii §i-i stringea, La chin li punea. Dar o Ogancusg, Ea ca raspundea: Doarnne, Jemnai craiu,

Pe noi nu ne bate; 100

C. malicAa voastra i stApina noastra, Doanma Jecmg.neasa,

105

110

Cinstita crgiasä, Pe Lin-a luat, Cu ea a plecat In sus, Pe Mure§ In sus, i-n «Lacul Rotund», Care n-are fund, Pe Lin-a-necat 1"

Domnul Jemnai craiu, El dac-auzea, 86

www.dacoromanica.ro

NAvodari chema, 115

5i el se scula, La dinsul lua Cutit de argint,

SA moará curind ; Acolo mergea,

La Lacul Rotund", 120

Care n-are fund. IslAvodarii da Cu nAvoadele,

Pe Lina &eau

125

5-afar-o scoteau. Domnul Jemnai craiu, El dac-o vedea,

In brate-o lua

5i mi-o sAruta

5i mi-o dezmierda: 130

Lino Catalina,

Floare din grading, Fata de romanA, Alb A ca o zind 1"

5i degrab ' scotea

135

Cutit de argint,

SA moarA curind,

5i mi se junghia, 5-aproape de ea

140

Degrab' CA murea. Doamna Jecmaneasa, Cinstita crAiasá,

Ea chid se scula,

Roabele-§i chema,

De fiiu le-ntreba. 145

150

Ele rAspundea: Vai 1 Maria-ta ; StApinapil nostru, El cA §i-a plecat La «Lacul Rotund», Care n-are fund 1" Ea dac-auzea,

lute se scula,

Dup A el pleca 117

www.dacoromanica.ro

La Lacul Rotund", 155

Care n-are fund,

,i mi 0-1 Osea

Mort chiar lIng4 ea 1 Dac-asa vedea, Indarkat venea, 160

In iatac Intra i se otravea.

www.dacoromanica.ro

A RTICOLE

www.dacoromanica.ro

MISIUNEA PREOTULUI LA SATE

Toti s6tenii pronuntà cu drag cuvintele de mop

5

to

15

popd ori neinafu peirinte; prin urmare, toti vgd In pdstoriul lor sufletesc un tatà iubit, un pàrinte bun, precum se gi cade sä fie. Cum trebuie Ing ca acest proclamat pàrinte s'à conduca' pe s'ateni, ce cu mindrie §i dragoste se numesc ei

singuri copii[i] lui, dindu-i toatä stima ce se cuvine unui pa'rinte? Mai Intái de toate, preotul atean trebuie salli Inceapà cariera sa cu blindeld i devotament, s'a fie un model de moralitate §i de muncá, MA de cari misiunea lui nu va putè produce roada' buná niciodatá. Inima lui trebuie sá fie totdeauna deschisà, sfaturile lui cele bune sa' fie o comoarà nesfir§ita. Prin aceste mijloace Increderea poporenilor fiind cucerita" In timp

20

25

foarte scurt, preotul trebuie apoi s'à §tie profita repede §i In mod rational de aceastà favorabilá Imprejurare, pentru a pune temelie solid5. misiunei sale de conducAtor §i pärinte al poporului, care i s-a Incredintat de cátrà D-zeu ci natiune. Pentru ca preotul la sate said poatrx Indeplini misiunea cu destulá demnitate, trebuie 86 fie, mai nainte de toate, un econom bun, silitor §i muncitor, care sa.' intruneasca totodatà aceste trei calitati indispensabile unui apostol: sa.' fie invelteitor bun ci conctientios, doftor Mil Bete de argint §i judeceitor impartial. Aceste

trei caliati posedate, succesul misiunei preote§ti este pe deplin asigurat. 91

www.dacoromanica.ro

Precum am zis, infatogarea preotului pentru in. tdia oara intre poporeni trebuie sd fie astfel, ca sd fad. o buna impresiune asupra lor gi &a le cIgtige sim5

10

15

20

25

30

35

40

patia i increderea. Aceste vor constitui o arra puternica, care-i va servi misiunea de minune. Pornit pe aceasta cale, preotul trebuie s. viziteze de-a rindul pe toti fiii sdi sufletegti. Cind un preot se ivegte pentru Intaia oard. In comuna sa, el este vizitat, dad. nu de catra told, cel putin de o mare parte a poporenilor sai. Datoria lui este ca sa le Intoarcd aceasta vizità, intrInd In casutele poporenilor, cari se vor simti foarte onorati prin asta maniera pariateasca i obligatoare. Aceasta Intrare a sa in casele poporului sa fie insa Insotita de sfaturi i invataturi sincere. Cu aceasta ocaziune, preotul mai intai de toate trebuie sa punä in vederea sgtenilor si sa le laude frumusetele locului, sä le esplice In mod poporal placerile gi foloasele ce pot trage din natura ce-i incunjoara gi de care lor mai mult decit la too le este dat a se bucura. Pintre aceste conversari apoi ad amestece anecdote morale, esemple de iubire reciproca i dreptate i sa le nareze cite un

pasagiu mai glorios din istoria strämogilor, prin cari sa degtepte intr-ingii macar cit de putin congtiinta nationala, atit de amortita. Dupa aceste, preotul sa faca poftire tuturor de-a rindul, cu barbati i femei, cu batrini i tineri, ca sa vinä dumineca cea mai de aproape cu totii la biserica, deoarece are sa le spunà ceva frumos i folositor. Atentia lui apoi s se concentreze mai ales asupra gcoalei, clack' esista; sa intre in mijlocul copiilor, sa le spuna cite-o rugaciune frumoasa gi sa-i Invete a 'Astra dragoste i supunere catra too oamenii. Acegti copii apoi, la reintoarcerea lor acasà, vor spune parintilor lor ce frumos li-a vorbit popa, gi acesta va cigtiga pentru dinsul gi mai mult Inca simpatia i increderea poporenilor. Astfel apoi In duminica viitoare, satenii, imbracati in costumele lor nationale sarbatoregti, se vor afla desigur la biserica cu tooi, dimpreuna cu femeile i copilaii lor, gi se vor grupa In jurul preotului pentru a asculta ceea ce le-a promis. Atunci preotul, Investit In hainele sa-

cerdotale, s. faca apoi o Intreruptie pe la mijlocul 92

www.dacoromanica.ro

5

to

15

20

25

3o

liturghiei si, cu o cautatura blInda, dar serioasa totodata, sa Inceapd c-un limbagiu poporal si clar a vorbi cam astfel: Fiii mei 1 Eu aici Infatosez pe Domnul nostru Is. Christos, care va zice prin gura mea: Iubiti-va. unii

pe altii, precum eu v-am iubit pe voi, caci de pe

aceasta, vavor cunoaste too ca sunteti crestini, daca yeti aye dragoste Intre voi 1 Dragii mei, toti avem trebuinta unii de altii: cei saraci de cei bogati si cei bogati de cei saraci. Clnd cei bogati va Inlesnese la trebuinta, voi cei mai putin avuti nu crutati bratele voastre pentru a le veni Intr-ajutor, cInd aceia va. cheama. Nu pizmuiti fericirea vecinului vostru, caci si el, ca si voi, a cistigat-o prin sudoare si buna iconomie. Siliti-va ca, prin harnicia si cinstea voastra, toti sa va faceti deopotriva. Iubitii mei! lath', fiii vostri, Ingrijiti de d. 11111.W-tor, care asemenea este pdrintele lor si fratele nostru, caci el le da hrana mintii si a inimei, In curind vor sti a ceti, a scrie, a socoti si a se ruga lui D-zeu. Ei vor sti peste putin si va vor povesti lucruri frumoase despre iubita noastra Ord si despre D-zeu. Nu Intirzieti dara a-i da la Invatatura si nu crutati nimica pentru Invatatorul lor, cáci prin Invatatura ei se vor face si mai buni la inima si mai luminatd la minte. Ei vor sti sa Inteleaga mai bine care este dreptul lor, pentru a si-1 putè apara. Ei vor sti munci mai bine pamIntul, din care vor trage foloase mai mari; ei vor sti sa-si Ingrijasca vitele, de la cari atirna In parte hrana lor de toate zilele; In scurt, ei vor Oi a-si statornici gospodariile pe temelia iconomiei si a bunei rInduieli, tragInd singuri folosul din munca lor, pe cind omul Vara Invatatura si fara buna crestere din casa parinteasca este Inselat de toti si usor se azvIrle In bratele lenevirei, betiei si altor 1'6'-

35

40

utati, pierzInd, pe linga sanatate, Inca si numele cel bun si roada muncei sale cIstigata cu sudoare. Dra-

gii mei 1 Siliti-va cu too de a plati la vreme (Wile voastre catra. obste si catra ocIrmuire, pentru ca tot spre folosul vostru si al tarei o faceti aceasta. \Too fi auzit ea Christos Inca a platit bir, macar ca a fost fiul

lui D-zeu.

Fiii mei, Intr-un an aunt 52 de duminece 93

www.dacoromanica.ro

5

si alte sfinte sarbatori; In toate sa ne IntlInim aicea, pentru a va-nvata cele ce sunt bune si de folos, precum Imi porunceste D-zeu. Dui:4 sfinta liturghie mergeti pe la casele voastre si dati trupului hrana sa, apoi Intruniti-v a. la mine acasa, unde va poftesc cu toata dragostea, ca sa. petrecem aceasta sfInta zi Impreunä.

10

15

20

Binecuvintarea lui D-zeu sà vie preste voi I"

Preste doua-trei oare, satenii se adunä la casa parohialä, unde preotul trebuie sa le prepará o petrecere nobila si atragatoare. Mai Inainte de toate, preotul sa le vorbeasca despre trebile gospodariei, sa le deie unele Invat,aturi practice despre agricultura si despre cultivarea viilor. Apoi sa. Introduca In conversatie naratiuni istorice, sa-i puna a recita balade si doine populare despre faptele strámosilor si despre pornirile inimei lor. Apoi sa se-ntinda o hora dragalase de catra junii si junele romancute, In care timp preotul sa

converseze cu batrInii despre educatie, casatorie si despre virtutile familiei. Apoi sa le arate stricaciunea ce provine din betie, pentru care scop O. le aduca esemple prin cari sa desfasure si mai mult degradarea

si nenorocirea ce provine din betie, din acest vitiu 25

odios, care corumpe din ce in ce mai tare sIngele curat al säteanului, slabindu-i istetimea si vigoarea bratelor. In felul acesta, satenii se vor rentoarce ca re-

nascuti la vetrele lor, vor vizita mai rar crismele si

30

35

vor prefera petrecerile cele nobile duminecale la casa preoteasca si mai tIrziu pe la unii din fruntasii satului. Gine nu recunoaste apoi cit bine ar rezulta din acest sistem, din aceasta reforma a vietei sociale de la sate? Satenii, ocupati In fiecare zi de sarbatoare cu Invataturi morale, sfaturi folositoare si petreceri nobile, ar eti sa Intrebuinteze zilele de lucru cu mai multà vigoare si ar scapa In scurt timp din mrejea primejdioasa si sugrumatoare a veneticilor, ce au curagiul a profita de simplicitatea lor, pentru a-i specula si a-i esploata. DInsii ar deveni avuti si din ce In ce mai fo-

lositori societatii; proprietarul ar trage mai mult

40

folos din proprietatea sa, cad lucrul sau ar fi facut la timp ; preotul n-ar mai fi peritor de foame, caci vrednic este lucratorul de plata sa I

04

www.dacoromanica.ro

Un lucru este neapgrat de a nu se sckpa din vedere.

Preotul, pe lingk alte bune calitkti, mai trebuie s.

5

to

15

poseadk o dozà bunk de curagiu si energie, pentru a brava obstacolele ce are sk-ntimpine neapgrat chiar la cea intAi incercare a grelei sale misiuni. Cele mai puternice obstacole trebuie sk le astepte din partea crismarilor ovrei, carii aunt cei mai neimpácati dusmani ai moralitktii i desteptkrii poporului. Natural, ckci veninoasa lor bkuturà nu poate aye trecere decit pän-atunci, Oink and poporul este tinut in orbie sufleteasck i imoralitate. Tot asemenea obstacole se pot astepta si din partea arendasilor strkini, a earor interes este esploatarea bietului popor. Misiunea preotului insd poate gAsi un sprijin puternic in proprietarii români cu sentimente loiale i nationale. Avem chiar unele esemple despre asemenea proprietari, cari, in unire cu preotul, au stiut sk fag din comunele lor un cuib de bunk gospoddrie i moralitate; durere Insà ca azi asemenea esemple binefacktoare.sunt cam rare L..

20

25

Aceasta este, in scurt, nobila misiune a preotului la tara. Deie cerul ca ea sd se poatk indeplini cit mai urgent si cu rezultate cit de strklucite, cAci ardet Ucalegoni Pentru aceasta frisk se cere o instructiune suficientà si o pozitie materiala mai convenabilk pentru preotii nostri. Sustrageti de la dinsii aceste mijloace neapkrat trebuincioase, i misiunea lor la sate va

raminè mai pe jos cleat aceea a celui de pe urmk pazitor de vite... i prin aceasta, nu sufere oare prosperitatea tarii si a natiunii? J...

www.dacoromanica.ro

IEZUITISMUL IN ROMANIA

5

10

Este cunoscut de toti aceia cari au cetit istoria culturei popoarelor cit ràu a produs activitatea iezuitismului In cele mai multe tAri ale Europei. Societatea omeneasca n-a avut niciodatl mai mari adversari, du§mani mai neimpacati cleat ace§ti mon§tri, Invaluiti In sacul pocaintei, ascun§i supt masca cucerniciei, iar In inimà qi in suflet, cu cele mai negre planuri, cu cele mai negre vicii §i pácate. De la anul 1808, cind un decret al lui Napoleon I puse capat inchizitiunei barbare, neumane, iezuitismul a perdut din rolul §i puterea ce avea mai Inainte. Cu toate aceste, pe la finele anului 1863, aceastd sectli avea Inca peste 7.529 membri in vro 19 provincii en-

1.5

20

ropene. Cele mai cumplite lovituri le-au suferit Insd iezuitii in cei din urmá doi-trei ani, de cind Imbuibatul Cap al Cetatii eterne preting a i se recunoa0e absurda infailibilitate, ridiculizatá de catral Ing§i luminata parte a clerului catolic. De atunci iezuitismul a devenit o batjocurd, qi toate t'arile unde instructiunea se gäse§te in mina acestor oameni, astázi cauta s-o

25

30

ia din mina lor, caci s-au convins, In fine, cg lumina iezuiticd pentru societate este un intunerec, un infern. Tara noastra., atit de bung, atit de manoasa, multgmitg clerului §i religiunei sale ortodoxe, a fost soutitg Ong in timpul mai nou de 'Ayala acestor secte sau, mai bine, insecte otravitoare, macar ca li ea a avut sa." treacá prin un mare purgatoriu; caci cine a putut inca sá uite timpurile de trista aducere aminte ale fanariotilor, cind tara gemea supt invaziunea ca-

96

www.dacoromanica.ro

:

.....:,

g.......t ...S

4..."

... 4 apt...

...

s. 41.e i II.

....1.

IA.,.

"a"

$4,4, 7.....Z./.;

'.41.7s.

16.4.

..&.

......n.

SALK

/1:..../....,

\'

7.....: . ,?..,4".., k...

-.4.

...a.",

)4.4._.,.....4....,',

:

I'G''.----

..

View

..t.:

,

.4. ,

9:.

*.

7 "4.

,

c,

.

l4A:7

..... .../....."

1-,A

...

.

<4"

\::.7'14Z:c410'.):::"..it.......< -...1

,

41, -; 4a.

.11

g.,

ag

...

).

e ... 4..-...1.. t J..., -.7" '.'rk.' ..i.i

1&......,....

.. ..

', 41

.

-;:/g."

Ch .. .3:41 ow ty

..... ...1r.::.,

tg go.

C

. ..,.. v....../....t1 a e. .'. etZ:.f-4'-i:W4,T7t4' , '' .p.....1,A,.. .........x. A. T.,............./ I, CZ c.:- c: ...........* Aei.,.... - ..... .oc zZ.,e-c 7.?"2-.. --kz.---.1,../.1._ r..-A, . .' .---... CQ.,..f 4....... ...._ J, 24. .1.." ../.. s* -. -V C.. .....4 .,e,-,;:.,,i,., .. c:..te .:..,. - 0 *7-.4.,..."-- - t.. .-c:,,,,...;',:: X ..4 '' x e vviv: A t ,...., p., 4.-'..-..--.4-C4-'44.-

4..

if

aa

A.L. /..- v. :.7

Z.... s a

,,

%.. d'it-ts--,.''''* 'J.'

't-,...; ,1: 4 -.. t.,..* .. 2-.4... A c '''',.. ''''`,. '0-#.1- ' 9c-r....:-- 4%,......na I....A.,. Ca. .3.....74..... ,r. .p..1,...: /ha:4VA,- _ ..,....,_,,,_- .....__ ,....------:....,._...-......---.....--_:-., e.,......-4 ---......,4 ,t,........z.,...2.1.40.-" t ..,:,..---, X ,....-- a .Z.ZO ..._ ,0: /.1....,.:{ :4' .-.i. - -1.-_, ,:: c c, ,,,,,,,,,u : )4,.: S..4 ... et.-. 71.' 1c. 114 4,4. / La.. 7,..

X.:4 :

4 .....a,

.

,

c.,:,

.

....

cof:.='. ',LI:a* la.

1........c.. $-.'

v.'

ar.: 4..2...Lz,... ',c.a..

,7'

i......

47.'...C.61.t.-.,

Qt. -4- e v-t.Q.k.-'---. 1.............--r, 71,7-1r. ...AC 1

...v.

,... .....:

J..,..A. ...e.e...gwawe:7,7. :

CA ?AA,.

...14.":4"- ... .44. :1240 , .....- . 'Ar'--

'.

e....,....'. .

,

,/.....

.

""`:-,

1..,

te.

4.)'

.t. ....

---..,.. ..4.-/4.6

S.A.,....,

..

_41r L4,...._- e

0-t..-,,,..

- 4 .,......;_,.. ?; 4,... ,..t.

......,...

C.-,

I

A. ........-f-

.

.

.

.............,n .1,.. I.,. ._

...s... ..ta-tz- ....- ,,

v

....

,,,,..4.

---1-K, z't.. y;42,110....4 j-c: ?- ".'s ,

, 1.yitsst,i.t ,

.:-.1-15. e_ 9 I S.,L-f.,0.- i .4:' e .... A21..::---. ,,u y-

j.....13514-''..r..^.7t..,

/"4.-"..(.'

.....,(...)- a

ct.;:

-c.: ,i3O,A;

...

Ks-

J

e,,, ...,:t ..., ." .-.......4 7.......,.. .k. 4,44-

4

.,

----....:4-..-C ce......

p....... ...- 7.....7..,

,...........:

C.,.......

..

At%

,

A.1-je

.

.

'e,,:. -.i..7r/r1.41.

ie.'-'

G *...r.2.24.:

ow-. ....1.-_

, 11.4161:

hc.

.ts, ,

. ..... , ' -tfte.44. ' 0 ..i,.... : 1_ (-7 r...,il L........ ,...c.---,-,---;--_ ,..

,40,,,.....4....

"

-

.

,,r.,--..., .--r.

*.'...:

,ct....4 ° le--^^ .t

..4.4

it

......z.....v -.7.-c.z

A: `C.,44 (4'1: 9;.. (

.

? et ''''' 44. ........; cg.,- 1.4 ..."..A...

,K,

::,.... ;,,,-?.... -g-c

-,...f

72....".....

A'...r'4,-,...; Z.-4, .4..'....,4

--4'..--t AL ccr,......, ,.... ....."....3...... ..)0 ..1., -kale.- ..if i4:1 ......4.,,,,,,).,,..... 4...,.1 l'444 A.... Z/..7(!' ... ile9C '':.0 ' e.: 7;7;4, ic,, .x )sj r:IZ 1.:At: ',sj :s-14..., .4(c.: 41 :;ef(t..4' 4 .AZ4 Ct... .. L014 '1: 641-1 ,,,-....:-....A...4.4, J.. ..1; cc sy4,111 -- ...,,,,,......... .

,..--

,,,,

-.A-x:4

t,,,z.,...:

...*___..,__,..

I

Fett-Frumos, fiul iepei, facsimil, f.1.

www.dacoromanica.ro

ION CREANGA

15'24443

st4tatione

drcben und Ge.rchirbien

ri

Ii AUFBAU-VERLAG BERLIN 1914

.

5

Prinz Stutensohn [Fdt-Frumos, fiul iepei]. Berlin, 1954.

www.dacoromanica.ro

SCRIERILE LUI

IOAN MAMA VIII.1.111.1, II

DIVERSE .

Plh

12?-

MDCCCXCII

Scrierile lui loan Creangei, vol. II, Ia§i, 1892, foaia tie titlu.

www.dacoromanica.ro

.

ION CREANG A

CZARODZIEJSK1E OPOWIESCI (P 0 V E S1'1R1) z

przedmow4 prof. M. 10 R

1

przyloiyta z rumuliskiego KONSTANCJA MAYZLOWNA

\

*

FECA.

ACADEts10

*

ROtsg1/41`1

WARSZAWA 1933 NAKLADEM KS-14GARNI F. HO ES1CK A

Czarodziejskie opowielci [Povestiri]. Warszawa, 1933.

www.dacoromanica.ro

lugarilor si a fanariotilor greci, cari au coplesit locurile cele mai frumoase ale tarei si care tot cu aceeasi mascà de pocainta si cucernicie iezuità ca la5

10

15

20

25

30

35

40

coma omida di pe frageda mladità, ca neagra lipitoare pe sinul de zapada al dulcei copilità", sugeau din frunza sucul si singele din vine, in blinda Romanie111... In

sfirsit, insà, gratie fortei noastre nationale, am scapat de acesti oaspeti uriciosi, dar, preaum se pare, am scApat numai pentru a reintra Intr-un alt purgetoriu, acela al iezuitismului papal. Tara noastral este bunA, este ospitaliera, este toleranta ; ea n-a persecutat niciodatà religiunile straine din sinul ei. Dar probe destul de puternice avem ca acele religiuni au nutrit si nutresc Inca ura cea mai amarà contra ei. Astfel avem probe despre religia ebraica, astfel au constatat unele ziare chiar anul trecut &à In claustrele cAlugaritelor catolice copilele romane date spre educatie se desnationalizeazA sili perd respectul chiar pentru familia lor. Cu toate aceste, pe cind toate tArile au inceput a

izgoni aceasta sectà din sinul ei, la noi iezuitii se sporesc din ce In ce, poate pentru cA se refugiazA aici la noi de prin tarile de unde-i alunga, Into[c]mai precum se refugiazA ovreii. Asa e tare noastra... e buna si toleranta 1 Tot ce este mai infectat In societatea europeana se gramadeste pe malurile Dimbovitei si a Bahluiului, caci aici aerul pare mai priinciosl... Pentru ca sA cunoastem pinA la ce grad a ajuns deja incuibarea iezuitilor In tare noasträ, lAsam sA vorbeascA acum Biserica remind, ziarul religios-moral

din Bucuresti, cu data de 2 aprilie, care WA ce n e spune: Simbatà, la 25 martiu, vrind a respira un aer mai placut, mai curat, am crezut cà cel de pe colina Filaretului este cel mai favorabil din cloud punturi de vedere, pentru curatenie si pentru apropiere. Traversind acea colina citeva minute, un ce extraordinariu ne atrase privirea spre gara Giurgiului catrà un sir de seminaristi In numar ca de treizeci de juni, Inabracati In costum de clerici, urmati de citiva iezuiti. Curiozitatea ne Indemnd 81 Intram In geed; tocmai 97

7

Ion Creangä

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

In acel moment sosi §i trenul de sara de la Giurgiu. Din numeroasele vagoane se pogoara un calugar ca-

tolic cu o barM mare, la a carui aparinta toti acei 5

10

15

20

25

30

35

40

juni descoperira capetele §i, cu palariile in mina, sarag mina cu respect acelui calugar iezuit §-apoi pleacà in capitala. Pana azi n-am kstiut ca. iezuitii au fondat ci seminatoti ne intrebam riu in Romania. Care sa fie scopul ca iezuitii sa aibal §i seminariu, cind n-au necesitate de dinsul? i cum tolereaza guvernul asemenea institute? Ratiunea ne raspunse ca catolicii au otarIt a maxi propaganda prozelitismului In Romania, siguri fiind ca nu-i controleaza nimeni. Dupa noi, ei n-au nici un drept qi nici o necesitate de a fonda seminariu, deoarace pentru coloniile venite pe furi§ in tail erau destui 10 preoti; §i de vreme ce astazi sunt cute, pentru ce §i seminariu? Caci in Romania de dincoace de Milcov nu e decIt o singura comuna catolica, compusd din bulgari convertiti, cari se numesc pavlicheni, §i aceastá comuna este in marginea Bucure§tilor §i se Ingrije§te d-a dreptul de baratia din capitaM. Iar dad. In Romania de peste Milcov se gasesc citeva comune in districtul Neamt §i Bacau locuite de unguri catolici, colonizati in timpul lui tefan cel Mare ci care-§i pastreaza religiunea, ceea ce dovede§te

marea toleranta a Romaniei, pentru aceia, precum §tim, In Iaci esista un seminar catolic (??) al statului nostru; pentru ce §i altul in Bucure§ti? Care este necesitatea seminariilor catolice, cInd dintr-ale noastre se azvlrlu tinerii afara? Dar multimea de preoti ce yin In tail pe theta ziva ce cata? Noi ctim cá preotii noctri abia cu mari greutati capäta cite unul voia de a trece frontiera In vecinatate, precum in Turcia, Transilvania ci Bucovina; aca ci preotii greci ci bulgari pierd cite o luna pe la porturile noastre pana sa capete voia A Intre in tall, ci atunci Inca numai intr-un mod conditionat 1 Catolicii aunt privilegiati, de dinci[i] nu se ocupà nimeni, ei Intra In tara ca In tam lor, fara sa. fie Intrebati care le este misiunea. Ar trebui sa se ceara de

98

www.dacoromanica.ro

5

7*

la S.S.Episcopul catolic o lisa de cIi preoti are nevoie pentru comunitatea catolica, §i regimentele de iezuii sà se trimeag la urma lor, pentru ca In Romania chinoviu catolic n-a esistat ; istoria nu ne aratà cd ar fi esistat vreodatà.

www.dacoromanica.ro

INTIMPINARE LA CRITICA DOMNULUI I. NADEJDE ASUPRA PARTEI STIINTIFICE DIN CARTEA DE CETIRE INVATATORIUL COPIILOR"

Felicitam cu pläcere vointa in bine a domnului I.

5

Nadejde, cetind critica domniei-sale din Contemporanul, no. 6, sub titlul Partea f ti int ificei din lnvdtlito-

riul copiilor", Intruat curiozitatea sa nu cere aka 10

multamire decit aceea de a-si colinda spiritul pe nesfIrsitul cimp al stiintei, care-i suride pe acest timp de secetg. cu atita bunavointa.

Insa toata furia ursului indreptatg asupra atorva

albine?1 15

E vorba despre o carte de cetire, careia, dacg-i lipseste perfectda, dupg Insusi domnia-ta, credem ca nu i se poate tagadui o valoare relativa distincta, cercetInd cartile ce figurau i, poate, mai figureazg. Inca In uzul invataimIntului primar. Si greu este, caci multe sudori ne-au curs de pe frunte, i multe nopti Intregi

ne-a rapit cartea Inviitátoriul copiilor, pada ce am 20

adus-o In stare de a nu da stiintei cleat, foarte puting materie de criticat. Credem Ca merità o soarta mai dulce, o privire mai blindia, o menajare, cel putin relativa., In locul pasionatelor rinduri, cu cari sagetati asa de aprig tendinta

25

spre bine a unor oameni cari, de la 1.864 si pana astgzi,

30

am sacrificat mult din putinul ce am putut eIstiga, pe vremile acele, In folosul instructiunii de Intaia cerinta sau scoala pentru Incepatori. Adevarat, cu greu se alcatuieste o bung carte de cetire, dupà cum dumneavoastra 11100 marturisiti, chiar clnd stie cineva singur foarte bine lucrurile des-

100

www.dacoromanica.ro

pre cari vrea BA sCrie; §i cind nu posedd nici cuno§tin-

5

t0

15

20

25

30

tele trebuitoare, atunci face o faptA rea". Adica fAptuitori de rele, criminali sintem, pentru CA am Ind'. knit a pricepe nevoia unei cArti Incepàtoare mai apropiet6 de cerintele pedagogice declt precedentele, de ale cgror vitioase cuprinsuri, domnul mieu, nu se scandalizazA speculantul, ci InvAtAtoriul, comtiincios, nu cel ce n-a Impuns odatA cu sula", ci omul care-§i iubmte meseria, §i pentru aceasta shitern de condamnat? 1

Cu adevArat slut citeva gre§ele, care, toate la un loc, nu alcAtuiesc nici o paginA din lntreaga carte. Dar, drept vorbind, se poate pretinde unui institutoriu Ea posedA cunmtintele Inalte ale unui profesor de liceu sau de facultate?1 Negrmit &A nu. Ce-am putut scrie de la noi, am scris; ceea ce nu puteam §ti prin noi Imine, am cerut de la altdi, extrAgind din carti romAne§ti In uzul §coalelor secundare bucatile §tiintifice de care ne inculpati. Orice om cu minte nu poate cere unui institutor lipsit de mijloace §i de timp a sta direct In curentul modificatiunilor §i descoperirilor §tiintifice; de aceea rugAm pe criticul nepArtinitoriu §i comtiincios sA ne puie in vedere Indreptárile cuvenite, spre a tine sama de ele la editda viitoare. Rug Am asemene pe domnul I.NAdejde BA nuli facA ma de mare nálucA despre morile de vint", nici BA grAbeascA a se turci, dupA cum zice, cAci gi acolo da de mina lui Dumnezeu cea nevAzutä", care, dacA nu ne-ar fi gAurit pielea In dreptul ochilor, nu ne-am putea vedea grmelile unii altora. Ia§i, In 1881, octomvrie 6

www.dacoromanica.ro

0 INTREBARE D-LUI A. GORJAN, AUTORUL MAI MULTOR CARTI DE GEOGRAFIE

Stimabile domn, 5

10

15

In ldcomia d-voastra, de a fi autorul geografiilor tuturor judetelor din Romania, fard nici o sfiala, qi copiat planul i metoda din cartea noastra, Intitulata: Geografia judefului Iai, pentru elasa a II-a primard-urband i a III-a ruralli. i, pentru judetul Iai atd cules de-a gata tot materialul din aceasta carte, fall a noastra Invoire i Vara a và da sama de dreptul de proprietate, prescris de lege. Cum Ca ne-ati copiat cartea, lucrul este vadit, §i pentru aceasta, n-avem decit s. punem ambele cartii fata-n fatA, ca lumea competenta sa vada i sa judece. Mai Intai, la Inceputul tuturor ediii1or geografielor

d-voastrd, ai copiat Intocmai planul din notita de

20

25

la Inceputul geografiei noastre, unde aratam cum sa se Inceapa cursul geografic. Acest plan ni 1-ao copiat In toata Intregimea lui, cu deosebire, ed, in loc de a procede cu totul elementar, asa cum procedarn noi, d-voastra va mai slujiti, la orientare, i cu steaua polard, constelatiile cerecti, busola etc., qi Ingreuieti mintea copiilor cu o nornenclatura geografica gresita si neinteleasa. Dar pentru ceea ce ati pus de la d-voastra, nu ne priveste. D-voastra ai lucrat asa, dupa cum ati pu-

tut si v-ati priceput, In asemine materie. Ceea ce 30

Ms6 nu vi se poate ierta, este ca ne-Mi copiat lucrarea noastrà si v-ati folosit, fArA munc4, de materialul adunat de noi. Las Ind la o parte planul ce ni l-ati copiat, precum si nomenclatura d-voastra geografica,

102

www.dacoromanica.ro

cu totul gresità si neinteleasà, venim la materialul

5

propriu geografic, ce 1-ati copiat de la noi. Asa, spre exemplu: la pagina 18, dupd ce ati luat bucatile din cartea noastrá, Intitulate: una, Afezarea, si cealaltd. Imparfrea administrativd a oraplui Iafi, ca ad nu vi se cunoascd urmele copierei, ati schilodit bucátile asa de rdu, Melt le-ati pus toate pe dos. Asa, fácind orientarea dispdrtirilor orasului Iqi, zicet1 ca

dispartirea I-a este asdzatà In partea de sud-vest a

10

orasului; dispârtirea II-a In partea de sud-est ; dispdrtirea III-a In partea despre apus; dispartirea IV-a in

partea despre rdsdrit, iar dispartirea V-a in partea

despre miazd-noapte. Dupd cum ati flcut aceastd orientare, se vede cit de colo cd d-voastrà v-ati uitat pe

15

20

25

30

planul orasului Igi, din geografia noastrd, si ali facut orientarea gresità, fled a vd da Barna ca acesta-i un plan topografic si nu o hartd. Aceasta dovedeste cit de bine cunoasteti asdzarea orasului Iasi, si ce deosebire este Intre un plan topografic si o hartd. La pagina 19, dupd ce faceti o incurcdturd despre stradele din Iasi, treceti la hald si ziceti cd-i invdlita cu steclà. Oare asa sd. fie? La pagina 20, iardsi, ca &à nu vi se cunoascd urmele copierei, ati stricat asa de rdu textul din bucatile noastre, Incit nu se mai Intelege nimica din ceea ce voiti a zice. Iatd redactiunea si sti-

lul din cartea d-voastrd: Biserica Sf. Nicolai Domnesc, facutd de domnul Moldovei Stefan cel Mare, are trei altare, aproape de palat". Oare ce sd fie aproape de palat? Biserica Sf.Nicolai, Stefan cel Mare, ori cele trei altare? De asemine, ziceti: Biserica Trei-Sfetitele, fdcutá de Vasile Lupu, domnul Moldovei, ziditd din peatrd sdpatà pe dinafara ; aici se afld moastele sfintei Paraschiva; pe Strada

35

Mare". Ce este oare zidità din peatrd sapata pe dinafard? Moldova sail biserica Trei-Sfetitele? Si unde se afld moastele sf. Paraschiva? Pe dinafard, in bisericd.

sau pe Strada Mare? Mai departe, ziceti: Hiserica Golia fäcutd tot de Vasile Lupu, aici In Turnul cu 40

clopote e si observatorul de foc ; In curte c-un spital de nebuni". Aceasta dovedeste cit de competent sun103

www.dacoromanica.ro

teo In asemine treabg §i eft interes v-ati pus, ca ceea ce yeti da la luming dupg cum ziceti d-voastrg, s6 fie tinerimei studioase si mai de mare folosl"... 5

10

15

20

La pagina 21, unde vorbiti de §coalele din Iasi, de asemine, ati luat tot materialul din cartea noastrg, schimbind, pe ici pe cole, cite un cuvint, pentru a nu se cunoa§te Ca ati copiat; si, In rgpejunea dv. de a copia, ati uitat sg treceti si fcoala militard. Tot la aceastà paging, mai la vale, unde vorMO de gradinile publice din Ia§i, nu v-ati mai ostenit atita §i ati copiat bucata Intocmai, dupa cum se aflà in cartea noastrg, a§a dup.' cum urmeazà: Gràdina de la Copou, Idcutg In vremea lui Mihai Sturza, domnul Moldovei. Gràdina Ghica-Vodg, de peste Bariera Copou. Grgdina Primgriei, Intre strada Lgpu§neanu si Strada de Sus. Gradina Barnovschi, peste drum de monumentul Ghica-Vodg. Gràdina Botanicd a doftorului Fgtu etc." De asemine, la pagina 23, unde vorbiti despre marca comunei Iasi, iarg§i ati copiat intocmai: Marca comunei Ia§i este chipul unui turn si deasupra lui o coroang; iar sub turn este chipul a doi delfini, fgcuti

25

fatg-n fatà. Turnul insgmneazd vechiul municipiu al Ia§ilor. Coroana Insgmneazg ea orasul Ia§i a fost capitala tgrei Moldovei; iar delfinii Insgmneazà ca domnitorii Moldovei aveau In stgpInire si o parte din Marea Neagrg.". In aceastà bucatg, d-voastrà numai un

simplu cuvint ati schimbat, §i anume: imaginea §i ati zis chipul. Se vede cg n-ati Inteles de ce ne-am fe-

30

35

rit noi de a zice chipul si am zis imaginea. Tot la aceastà

paging, unde vorbiti de date istorice asupra oraplui, aid stricat a§a de rgu bucata Intitulatà Infiintarea 0, Enterneierea orafului Iafi, din geografia noastra, Incit nu se mai Intelege nimica din ceea ce ati voit a spune. Intre altele, d-voastrà ziceti ca domnii Moldovei au fdcut In Iasi o bisericg. §i o curte domneascg. Oare toti domnii Moldovei au fgcut curtea domneascg? i nu-

mai o biseria au fgcut 1n Ia§i tori domnii Moldovei? 40

La pagina 25, Incepind a descrie plgsile, dupg ce la fiecare plasg faceti orientarea cu totul gresitg, zi-

104

www.dacoromanica.ro

ceti cg Invgtgtorul sa desemneze, cu copiii, conturul plg§ilor de pe harta judetului, ce se afla pe paretele clasei. De pe care hartd? De pe aceea care n-ati fácut-o?

De pe asta iarg§i se cuno4te ce fel de sacrificii ai 5

fgcut pentru tinerimea studioasei.

La pagina 26, intre altele, ziceti cd In tirgurrul Sgrdria e o bisericg frumoasg. Cine a vgzut bisericg, qi

to

15

20

25

30

Inca frumoasa, In thgurrul Sararia? Poate cà aveti de gind s-o face-0 d-voastrà?1... La pagina 28, unde vorbiti de plasa Codru, ziceti Ca aceastd plasd se Intinde pe ambele maluri ale JIjiei, ping in Prue Ar se vede dupg hgrtulia inchipuità de d-voastrà, pe care o aveti In carte, dar, In realitate, nu este ar. Tot la pagina 28 ziceti cg Socola, comuna ruralg, este un tirgulet §i rerdinta plaei Codru. Aici e monastirea Galata ziditä de Petru §chiopu, domnul Moldovei. Are un ospiciu pentru neputincio§ii saraci". Ar de bine cunoa§teti localitgtile dimprejurul Ia§ilor? La pagina 29, unde vorbiti de plasa Brani§tea, dupg ce ati rupt o bucatà din aceastg plasa §i i-ati fácut ori-

entarea cu totul gre§itg, Intre altele, mai la vale, zi ceti ea la Sculeni e mare treatoare tn Rusia... 0 fi pentru vagabonzi, dar nu pentru cei cu parport. Despre numgrul locuitorilor, Intr-un loc ziceti c. nu sunteti de pgrere de a se mai argta In carte, §i, In alte locuri, i-ati copiat intocmai dup. geografia noastrg. Astfel de statornicie aveti In modul de a lucra? La pagina 30, dupg ce faceti grerli cu orientarea judetului Ia§i, ziceti, Intre altele, ca marca judelului Iaci e un cal. Un cal e marca judetului? Sau poate chipul unui cal. Cum credeti d-voastrg cg Inte leg copiii mai bine? Tot la aceasta paging ati copiat dealurile

din judetul Ia§i, dupg cum sunt In cartea noastrg;

35

numai, la dealul Copou, ati adaus de la d-voastrg, cd partea apusand a orafului Iaci, e afeizatd pe dealul Co-

pou. Dar celelalte parti ale oraplui unde aunt a§gzate?

La pagina 31, de asemine, ati copiat rhirile din

40

judet, tot din geografia noastrg; numai la 11111 Bah-

lui ati adaus de la d-voastrg, ziclnd ca acest riu trece 105

www.dacoromanica.ro

prin mijlocul oraplui Ia§i. Oare 1-ati vdzut bine pe unde trece? Tot la aceastA pagind, paragraf. 19, ati copiat textul Intocmai, din cartea noastrd. Iatd-1: In judetul Ia§i sunt multe pdduri, multe podgorii

5

§i multe livezi; gradindrii cu tot soiul de legume, Incd Bunt multe, mai cu Barad In plasa Brani§tea, Intre JIjia §i Prut. Sunt de asemine finale §i ima§uri nume-

roase, cu deosebire In pld§ile: Turia, Brani§tea §i Bahlui". Aici aid schimbat numai cuvintul tntinse 10

15

20

i ai zis numeroase. Oare se potrive§te? Mai departe, ziceti: Vii Bunt multe la Copou §i la orogari, plasa Copou; la comuna Miroslava, plasa Stavnic; la comuna Cotnarii §i Bàicenii, plasa Bahlui". Acest .material 1-ati luat tot din cartea noastrd, din descrierea fiecdrei plA§i aparte. Trecind Ina repede cu copiatul, ati uitat podgoriile dimprejurul Ia§ilor. Mai Incolo, ati copiat bine §i n-ati trecut cu vederea nici cele mai mdrunte lucruri, precum: Harbuji mari §i frumo§i se fac prin plasa Cirligatura. Raci §i scoice se gdsesc In mare cantitate In Jijia. Din dealul orogarii §i Aroneanu se scoate ndsip §i lut bun pentru tencuiald". Mai la vale: In plasa Brani§te nu se prea seamAnd

grlie §i pdpupaie, pentru cd le Ineacd Prutul chid varsd grozav; de aceea, §dsurile rdmIn mai mult II25

30

85

40

nate, ima§uri §i grddindrii". Acest material e Intocmai luat din cartea noastrd; numai cloud cuvinte ati schimbat: ati zis: face reviirsciri, In loc de varsei grozav. Mai departe, stilul este iard§i Incurcat §i corchezit. La pagina 33 ci 34, unde vorbiti de cdile de comunicatie, toate drumurile aunt copiate din cartea noastrA; numai la Drumul dig vecinal al Prutului, d-voastrA ati crezut, se vede, ca-i gre§it cuvintul dig §i 1-ati

schimbat In zis. Nu Intelegem ce v-a gre§it cuvintul dig?!... Tot la pagina 34, ati copiat textul Intocmai, dupd cum urmeazd: Dintre toti locuitorii judetalui Ia§i, vro 100 de mii trdiesc prin tIrguri, Indeletnicindu-se cu me§te§uguri, negot §i alte ocupatii; iar ceilalti, ca la vro 60 de mii trdiesc prin sate §i se ocupd cu munca ptimIntului ci cu cre§terea vitelor". De asemine, la pagina 35, unde vorbiti de judecAtoriile de ocoale, textul este copiat, Intocmai. La pagina 36,

106

www.dacoromanica.ro

unde vorbiti despre locurile Insamnate din judetul Ia§i, mai repetiti Inca o data ea: Socola e tIrgulet li ca In apropiere e monastirea Galata". Daca ar fi fost 5

un adevdr, poate nu 1-ati fi repetit de doua ori. Tot la aceastà pagina ziceti ca la tirgu§orul Senleni e trecatoare cu diumul de fier In Rusia". Astfel trebuie sti-fi cunoascei tara un btirbat ca d-voastrii? Bucata generala de la sfir§it, pagina 38, Inca e culeasa din cartea noas-

tra; dar stilul 1-ati schilodit §i Intortochiat a§a de 10

15

20

rail, Ind", numai D-zeu sa Ira Intaleagal... In carticica d-voastra, de 38 pagini, dupà cum v-am aratat, n-a fost o singurd pagina unde sa nu fi fost bucatile copiate din cartea noastra, stilul stricat §i unde cele adause de la d-voastrà sa nu fi fost gre§ite §i nea-

devarate. Atunci, stimabile domn, ce mai ramlne

din cartea d-voastra? In notita de la urma ziceti ca; dacâ toti d-nii institutori §i invatatori s-ar greibi de a va tramite la timp relatiuni asupra tutulor judetelor, negre§it ca d-voasIra ati complecta o serie de geografii locale, aducindu-se, prin aceasta, mari foloase tinerimei studioase. Ce-i drept, ca mari foloase I N-avem ce zice 1... Se vede

25

30

35

40

ea pe aiure n-ati avut Inca de unde copial Precum ati facut cu geografia judetului Ia§i, copiind §i stricind textul din cartea noastra, asemine ati facut §i cu geografia judetului Falciu, luind tot materialul din geografia d-lui institutor Seghinescu. Nu Itim ce ispravd yeti mai fi facut §i cu geografiile altor judete. Mai ziceti &á ori fi cite sacrificii yeti face, nu yeti mari pretul din 40 bani exemplarul. D-voastra oredeti, se vede, ea qi Mut mari sacrificii, cu 40 bani exemplarul, o cartulie de 38 pagini, numai tipar curat, planul oraplui, Vara contururile pla§ilor fl. i Ma conturul general al judetului. v-ati luat, se vede, dupl proverbul care zice: Din picu§ se face caw". 8i v-atI zis: Daca a§ face cite-o fituicei de astea pentru fiecare judet, pentru 32 de judete fac atitea exemplare; cite 40 bani exemplarul, face o sumupara destul de convenabild, care nu se iè din drum. 8i, In urma unei asemine ingenioase combinatiuni, v-ati §i apucat de tre107

www.dacoromanica.ro

5

bupara §i In scurta vreme qi §i maiestrit geografiile tuturor judetelor. Planul vi l-ati pus In lucrare; nu iltim cum vi se va trece marfal... Ba Inca puneti lumea In mirare, tiparind pe coperta geografiei d-voastra eGlitia XIII-a", Meal a fi aparut celelalte editii. Oare de asemine mijloace trebuie Fsá se slujasca cineva?

10

Mai zicqi ca aceasta carte este autorizata de onor. Minister. Oare pot sa fie autorizate asemine carti, cu astfel de stil §i cu atlte gregeli gi neadevaruri? Onorabile domn, ne cuprinde mirare de curajul ce 1-qi avut, scoVnd la iveala astfel de cartulii, care buimacesc gi aduc In ratacire pe fragezii §i nevinovatii cop ilail.il

15

Lett, se atinge de d-nii Invatatori, avem convingerea rill v-o putem spune ca fratii §i colegii nqtri Invatatori din judetul §i oraqul MO riltiu a face deosebire lntre o carte facuta din interes de metoda §i una fa-

cuta din interes de cl§tig; §i, prin urmare, §tiu ali

20

alege cartile de §coala. SfIr§ind, va punem dar urmatoarea Intrebare §i va rugam, stimabile domn, sa binevoiti a ne raspunde: Chid cineva se folose§te de munca r;li sudoarea altuia, cum se cheama asemine faptä?

25

V. Raceanu, Gh. Ien6che3cu §i I. Creanga

www.dacoromanica.ro

5

RASPUNS LA CRITICELE NEDREPTE 1 CALOMNIILE INVERSUNATE INDREPTATE CONTRA CARTILOR NOASTRE DE COALA DE CATRA DOMNUL IOAN POP FLORANTIN

CONFRATI INVATATORI *I STIMABILI CETITORI,

to

15

D-1 profesor Ioan Pop Florantin a publicat in ziarul Liberalul din Ia§i, n.n. 104, 107, 109, 110, 127, 128, 130 §i 131, din luna mai §i iunie, anul 1887, un soi de critice §i calomnii la adresa noastra, ca autori ai carlei intitulatà: Metodd nouei de scriere fi cetire pentru clasa I-a primarii. i tot d-nul Florantin este, care se ascunde sub initialele Z §i F, din articolele intitulate, cel Intai Plagiatura §i cel al doilea 0 neomenoasei specula' cu carti didactice, articole publicate

20

25

in ziarul Lupta; cel intai, in no. 294 din 8 iulie §i cel al doilea, in no. 303 din 18 iulie, tot din 1887. Dacá onorabilul d-n Pop Florantin s-ar fi marginit de a ne critica deisciilefte, noi n-am avea nimic de a-i intimpina, ba Inca i-am fi mullemit. Insa, d-nia-lui ne-a calomniat, cu intenOune de a ne dobori §i de a ne arata in fata lumei ca pe ni§te oameni ce n-am fi avut con§tiinVA Eii bun sinn de ceea ce am facut On-am

fi lucrat declt numai impin§i de interes de specula. Dar, ceea ce ne mill §i ne mihne§te §i mai mult, este ca Metoda nouei a decteptat gelozie pina. §i In in6110 onorabilul profesor de la Universitatea din Ia§i, 80

d-1 Aron Densu§anu, care nu s-a glndit... cind a zis in Congresul didactic Iinut in Iaci, in primavara anu1C9

www.dacoromanica.ro

lui trecut, cum cA Metoda noud este copiat 5. de pe car-

5

tea unui evreu, M. 1,rartz. Pentru ca lumea sA fie indeajuns conving de ceea ce aratA si ce voieste, mai cu samd d-1 Joan Pop Florantin, vom trata pe rind toate chestiunile atinse de d-nia-lui, din punct de vedere didactic §i vom rAspunde

la toate cu dovezi pipAite, ca sA se convingA oricine ca cele ce ni se arund de &Are d-1 Florantin nu sunt 10

cleat niste calomnii izvorite din patimä ai rea eredinp, iar nicidecum fapte Intemeiate pe adevar.

i dad nu i-am rAspuns atunci IndatA, pricina este c-am asteptat sa. vedem ce mai are de iscodit, pe socoteala noastrd, mintiosul filozof. VAzInd Insá cA de la 15

o vreme s-a oprit, ne simtim datori de a-i rAspunde. Pentru aceasta, mai Intai vom duta a desfAsura de

la Inceput tot istoricul aparitiunei cArtei noastre,

spre a se vedea, de cAtrá oricine, buna credinta §i destoinicia noastr5. In asemine materie. Apoi vom pune fatà In fa.á ambele cArti si vom aräta deosebirea Intre 20

25

una si alta, ca al se convingA fiecare, dac5. Metoda nouti samanA sau nu cu cartea lui M.vartz, si dad, vroind chiar a ne folosi de un lucru strAin, dupA cum ni se imputA, am fi avut ce gAsi de copiat In aceast5. carte. De asemine, si In privinta calomniilor publicate In ziarul Lupta vom cAuta a le spulbera In vint si a-i Inapoia, d-lui Florantin, lAcomia de cistig, ce cu precugetare §i rea eredingi, ni-o atribuie nouA.

ISTORICUL APARITIUNEI CARTEI NOASTRE METODA NOUA"

SO

Dupil cum se stie, de pe la anul 1863 ping. pe la 1867,

scoala normalA Vasile Lupo" de la Trei Ierarhi, din Iasi, ava norocul s5. aib5. director si profesor de pedagogie pe d-1 Titu Maiorescu, distinsul profesor de filozofie de la Universitatea din Iasi, si totodatA, rec110

www.dacoromanica.ro

tor al acestei Universitati, iar acum, profesor de filozofie la Universitatea din Bucuresti. In cei doi ani de la Inceput, adec& In 1863 64 si 1864-65, unii dintre noi am urmat In §coala normalA, 5

ca scolari inscrisi, iar alii, desi eram institutori, v5.zInd c& slabul curs de pedagogie ce-1 fdcusem, mai Inainte, ni era de putin folos practic, i fiindc& lectiunile

de pedagogie ce le Mcea d-1 Maiorescu se tineau Inadins In orele libere de clasA, pentru a putea urma toti 10

institutorii din Iasi, cari vor voi, am urmat si noi cu

mare plAcere la acel curs, care ne-a fost de foarte mare

15

20

folos, si pentru care suntem si-i vom fi totdeauna recunosatori d-lui Maiorescu. CAci, in tar& la noi, singurul care a inteles rolul ce joac& stiinta pedagogic& intemeiatä pe practicA, este d-1 Maiorescu, care, In tot timpul profesoratului sAu de pedagogie, s-a ferit de a lndopa pe scolarii sài cu teorii pedagogice abstracte, fárá sd fie intemeiate pe o practic6 adevaratà. Pentru acest scop a Infiintat cursuri practice de predare, la clasa I-a si a II-a primarA, atit la scoala din Trei Ierarhi, cit si la celelalte scoale primare din Iasi, unde trimitea pe scolarii sAi, ca sI pun& In practic& ceea ce singur ii ardta la scoala pedagogic& din Trei I erarhi.

25

30

Pe ling& acest pretios curs al d-lui Maiorescu, am mai fost ajutati si luminati In cariera noastrA didactic& si de cdtrà alti eminenti profesori, ca d-1 I.C1mpeanu, d-1 V.A.Ureche, d-1 N. Culianu, actual rector §i profesor la Universitatea din Iasi, d-1 I. BombacilA, actual profesor de filozofie la Liceul si la scoala fiilor de militari din Craiova, de cátrà mult regretatul profesor Ioan Stavrat, de d-1 I. A. Darzeu, integrul,

constiinciosul si neobositul institutor, cu care am 35

fost si suntem si astazi In strinse legAturi de colegialitate si frAtie, precum si de cAtrA alti dascali mai b&trini §i mai competenti In dAscAlie cleat noi. Totodatä am fost si suntem §i astazi, pe oft se poate,

in curent cu literatura didactic& din Transilvania, 40

inc1t am cunoscut mai toate lipsurile i toate bunurile abecedarelor aparute acolo, precum: abecedarul d-lui

Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui Stefan 111

www.dacoromanica.ro

5

10

Pop, abecedarul qi Organul pedagogx al d-lui Popescu qi alte lucrari pedagogice. Prin urmare, cu aceste cuno§tin0 §i cu practica pedagogical ce o facusem §-o fameam zilnic fiecare in clasá cu §colarii, eram In stare, credem, pentru a putea face Metoda noud de scriere fi cetire, fail !A avem nevoie de a copia.

La Intrarea noastrà In cariera didactia, fiMd tori institutori de clasa I-a, n-am gásit alt abecedariu In §coalà, decit pe-a lui Iarca, abecedariu care era cel mai ràspindit pe vremile acele. Acest abecedariu Insä nu mai corespundea cu ceriqele timpului nici cu noul metod de inviitarea cetirei prin scriere, dupd sistenza foneticii.

15

Pe 11ng6 aceste, abecedariul lui Iarca, nici In celelalte pArti nu era Intocmit In mod intuitiv, precum se

cerea, caci cuprindea mai multe sentinle filozofice §i teologice §i alte bucdti instructive §i morale, Intradevax, Insä nepotrivite cu priceperea §colarilor de clasa I-a primaral. Astfeliu dar, de la inceputul carierei

20

25

noastre didactice, fiMd lipsiti de un abecedariu Intocmit cum se cade, chiar in anul 1863-64 ne-am intrunit §i am luat hotdrirea de a ne aduna In toate serile, In localul §coalei de la Trei Ierarhi, §i a pà§i la coordonarea materialului, pe care, In vreme indelunpa §i cu multa. trudd II adunasem Inadins, §i tot adunam, pentru Intocmirea unui abecedariu. i astfel am izbutit a alatui Metoda nouii, a§a cum se vede astAzi, carte pe care atitea sute §i mii de copii au Inv4at §i Invag a aerie §i a ceti cu u§uring. Astfel dar, cind a

30

85

40

aparut Cursul de scriere fi cetire, pretins a lui M. vartz, cartea noastra. Metoda nouei era 2ntocmit6 qi gata de-a o pune sub presà, numai mijloacele balne§ti ni lipsiau pentru acest scop, lucru ce este bine cunoscut de multe

persoane de valoare, cu care putem dovedi oriqicind atit d-lui Florantin cit §i d-lui Densu§anu, care a cAutat a ne descredita in fala Corpului didactic din tog& tara §i de toate gradele, Intrunit in Congresul didactic de la Ia§i. Neavind lima mijloace de a tipttri cartea, dupa. cum am aratat mai sus, tocmai in anul 1.867 ne-am dus la

societatea Junimea", infiintatá atunci, In MO, din

112

www.dacoromanica.ro

care societate facea parte si d-1 Titu Maiorescu. 8i aceasta onorabila societate, apreciind meritul lucrdrei 5

10

15

noastre, n-a pregetat de a-i da intelegenta sa aprobare, si de a o lua sub scutul sau, hotarInd a o i tipari, pe socoteala sa, In tipografia societatei. Insa din pricina cà tipografia Junimei" nu avea Med 1iter. caligrafica, si noi nemaiputind intlrzia cu tiparirea, in primavara anului 1868, dupa ce s-a Infiintat in Iasi Societatea

pentru Invatatura poporului roman si s-a adunat un capital oarecare, ne-am dus apoi la aceasta onorabila societate, cu cerere de a ni lnlesni mijloace, spre a putea scoate la lumina cartea. i Societatea pentru Invatatura poporului roman, in urma cererei noastre, a rinduit o comisiune, alcatuità din onorabilii domni: I.A.Darzeu, institutor, M.Buznea, profesor la liceu i mult regretatul profesor Joan Stavrat.

Aceasta onorabila comisiune, ca si societatea Juni20

mea", gasind cartea noastra mai bung.' decit toate abecedarele aparute pina atunci, a venit cu un raport destul de magulitor pentru noi, cerind a ni se Inlesni mij-

loace pentru tiparirea cariei ;

i Societatea pentru invatatura poporului roman ascultind i inind sama de acest raport, a si luat cartea sub patronagiul sari si a hotarit ca de indata sa fie data la tipariu, cu o singurd

25

conditie: de a i se Inapoi capitalul dat pentru tiparire si cIstigul ce ar iesi de la ed4ia I-a si a II-a. Din acel raport Inca pot vedea onorabilii domni profesori, Florantin i Densusanu, daca, dupd cum au zis d-nia-lor, am copiat sau nu cartea lui -srartz.

20

DARE DE SAMA

DESPRE CURSUL DE SCRIERE SI CETIRE" DE M. SVARTZ

Dupa ce am aratat originea si modul cum a aparut cartea noastra Metoda nouci, sa facem o mica dare de 113

www.dacoromanica.ro

soma §i despre cartea raposatului M.Svartz, ['pre a se convinge oricine ca Intre cartea noastra §i cartea lui Svartz este foarte mare deosebire. SA discutara deci din punct de vedere metodic li practic, pentru a 5

se vedea dad. este cea mai mica asamanare Intre una §i. alta, §i daca M.Svartz a avut o carte romdneascd, Mina

de pus In mina copiilor. Mai Mai trebuie §tiut unll)

15

20

lucru, ca M.Svartz nu era om de §coalä, adeca n-avea cuno§tinta In ceea ce se atinge de me§te§ugul dam/iliei, de§i era pe vremile acele profesor §i director la o §coala israilita din Iaqi, pus din partea Epitropiei

israilite. Afara de aceasta, lucru de capetenie, M.. Svartz nu §tia românefte, qi dovada despre aceasta este, ca, mai inainte de a-§i tipari Cursul de scriere fi cetire, s-a dus cu manuscriptul sau la d-1 Maiorescu,. rugindu-1 ca sä i-1 cerceteze In privinta metodica §i sa i-1 indrepteze In privinta limbei. Insa, d-1 Maiorescu 1-a Indreptat cu acel manuscript la d-1 institutor I.A.Darzeu, care, cu bunatatea ce-1 caracterizaza, §-a luat osteneala de a i-1 cerceta §i Indrepta,. pe cif, a fost cu putinta; §i, dupa cum §tim, d-1 Darzen

25

30

35

40

a avut foarte mult de lucru In acest manuscript. Astfel dar, lipsind lui M.Svartz putinta de a face singur,. de la sine, o asemine carte romcineascci, oricine poate Inte lege ca Svartz, care §tia nernte§te (?), n-a Mut alta decit a luat un abecedariu nemtesc §i, prin ajutoarele altora, tot a§a de competenti, 1-a tradus in române§te, ca vai de el 1 *i dad. voiesc d-nii Florantin §i Densu§anu, pot gasi originalul de pe care a tradua M.Svartz. Insa, dupa clt se vede, 1-a schilodit a§a de rau, traducindu-1, ea n-a ramas din el declt o caricatura ; caci, nu ne vine a crede ea asemine lipsa de Intocmire §i asemine Intortocheri de idei §i nepotriviri sä fi fost In vrun abecedariu nemtesc, cum se cade. Inainte de toate, de§i s-ar parea ca.' abecedariul litposatului M.Svartz este lntocmit, In totul, dupa metoda legografia-foneticei, dar In realitate nu este, §i iata de ce: la Inceput, In pagina I-a, cartea lui Svartz paräse§te, Intr-adevar, sistemul cel Invechit de a pune toate literile In §ir alfabetic, §i introduce numai clte una, frig nu Inlesne§te copiilor calea de a putea

114

www.dacoromanica.ro

{lisface cu usurin.1,6 cuvintele in sunete, si de a ceti Vara greutate, usurind aceasta cale, printr-un material bogat de eunnte monosilabe i propozifii iqoare, dupd cum face cartea noastra Metoda noud, lucru ce ne-a costat destul timp si multa ostenealà, pina ce am adunat i coordonat acest material, care nu se vede nici Intr-un abecedariu romanesc de pina atunci; iar de atunci incoace, se vede In abecedarele autorilor cari

ne-au copiat Ural pasare, schimonosind lectiunile

tO

15

intocmite de noi. Apoi, in privinta scrierei, M4vartz,

in loc sà caute a introduce de la inceput litere de

acele care sunt mai usor de scris, din contra, el introduce chiar de la pagina I-a, literele cele mai greu de scris, precum: a, m i altele. Iar dui:4 citeva lectiuni, pune i literele maril Astfeliu dar, chiar de la Inceput, cu nemilostivire, toarna deodata toate greutatile de scriere i cetire pe capul copilului, dupd cum fac §i

mai to0 abecedariVii noftri romdni..., fara a tinea

20

sama de cele mai elementare principii de pedagogie. Afara de acestea, M4vartz crede cà, aratInd o singurd data litera, ea s-a i intiparit In mintea copilului, incit

nu mai &este de trebuinta de a face repetirea lite25

relor cunoscute, dupa cum o face cartea noastra, Metoda noud. In ceea ce se atinge de intelegere, adeca de desteptarea judecatei, dupa cum cinta raposatul M. .5vartz, in pref4a cartei sale, prefala pe care desigur ca a copiat-o Vara' s-o inteleaga, nici mai este de vorbit.

3-0

Ca dovada, iata cuvinte i propozitii din cartea sa: am un manual la mine". O am mamone" expresiune ce samara cu mana-munas" jidovestel. Mai departe: mama dete mie pine", expresiune jidovasca, ca ai:

el vorbeste la mine"; Nu minca multa china",

in loc de nu lua multa china" ; ,e1 goni pe magar" (?);

35

gonim in galop" ; vara e verde"; servule, du-te In sus" ; el zidi un zid"; zise ca el cazu din zi in zi"; hqul a hatait calul" ; jitarul Ii bate joe de junime" (?1). Psalmul sa cinte" virful este inalt" (al cui virf?); Domnul face Kind de noi". Taranul lucra" (...?1); Elena cinta un psalm"; hirurgul cauta pre 1

Ceea co so tAlmäce§te In române§te: pe legea mea". 1-15

s*

www.dacoromanica.ro

5

bolnavi"; cereree se acordP ; juna trebuie BA se invete" (?1...); frica Domnului e f Ara prihanr ; omul cautA cu ochii"; Iacob a visat de o sutra..." ; sum vesel totdeauna". Neat ea n-a zis: sum vesel in tot timpul, ca s. p1ac i d-lui Densusanu I ai al-

tele, de care te Impiedici, mai la fiecare rind. ai dacA ar mai fi i acele pe care i le-a §ters d-1 Darzeu, desigur cA B-ar spori foarte mult numArul acestor cuvinte gi expresiuni neromdnefti.

io

15

20

25

30

35

40

De asemine qi in buatile din partea a III-a, on

toate ca d-nul Darzeu a avut mult de lucru i in aceastA parte, tot n-a fost in stare de a i le indrepta pe toate, c.ci atunci ar fi trebuit BA le facti din talpA. Intr-un cuvint, mai tot sistemul i metodul din cartea rAposatului M.avartz nu este decitgreutate qi mecanism..

Dupal ce M. avartz B-a tiparit abecedariul, s-a virit, ca oricare evreu, ba in sufletul unuia, ba in sufletul altuia, ca sà i-1 introducá; i a venit cu aceastA marfil mdrurqufuri i pe la noi. i ce-i drept, uniia dintre noi, piná la tipArirea Metodei noud, i 1-am introdus., Insà, izbindu-ne de atitea greutAti chiar de la inceput, am vgzut c aceasta carte era mai greu de predat chiar Bi cleat abecedariul lui Iarca. Pentru cà. este de Btiut, un lucru: chid cineva iese cu o sistemA oarecare, mai cu samA in ceea ce priveSte o carte de Bcoalà, Bi In loc BA Ong samA de toate imprejurArile vi BA caute

prin toate mijloacele de a micBura greutAtile, atit pentru invkatoriu eft i pentru Bcolari, din contra, Inca' li mai mgre§te, acel sistem este osindit chiar de la inceput de a se nimici; on alte cuvinte este un copil nAscut mort. Aqa a flout Bi a pAtit avartz cu cartea sa: in loc sä .caute de a miccura, in predare, greutAtile de mai inainte, din contra, el Inca le-a mai adaugit Bi de aceea, cartea sa a fost osinditg chiar de la

inceput de a nu putea fi introdusa in scoale. Daca abecedarul raposatului avartz ar fi fost bun, sA fie siguri domnii Florantin i Densusanu, ca o mie de M etode

noull de-ar fi aparut, nu i-ar fi putut lua loon!. ai ca dovadA, cind a aparut edilia I-a a Metodei noud, ce s-a tipArit in 4.000 de exemplare, s-a vindut numal in. citeva saptamini, introducindu-se in foarte multe

116

www.dacoromanica.ro

qcoale din tard. Tqi d-nii Invatatori si Invdtgoare 5

10

15

cari au Introdus-o, au siartit si simtesc mare usurintd In predare. Copiii, de asemine, cu usurintli invatd a scrie si a ceti de pe aceastd. carte. Sunt si oameni In virstd, cdrora li-a fost drag ad lnvete a ceti si a scrie, dupd Metoda noud. Avem o multime de scrisori de pe la colegii nostri,

inváldtori si institutori, precum si de pe la diferite persoane competente, prin care se apreciazd meritul cartei noastre, In aceastá privinta, si le putem ardta orisicInd si orisicui. Ba chiar pind si coreligionarii lui Svartz, de pe la scoalele israelite, vdzind superioritatea Metodei noud, au Inláturat cartea lui Svartz si au introdus In locu-i Metoda nouei. De asemine, la scoala protestantà din Iasi de 20 de ani se predd limba romAnd. de pe cdridle noastre; si credem cal profesorii acestei von pia sei aprecieze meritul unei cdrti didactice.

20

Prin urmare, rugdm pe d-nii Pop Florantin si Aron Densusanu sd ne rdspundd: ce am fi putut copia din abecedarul lui §vartz? Lipsa de sistemd? Limba cea neromaneascd? Ori procedarea nepedagogicd?

Dupà

trecere de 20 de ani, de and a apdrut Metoda noud, 25

tocmai acum se trezeste d-1 Florantin sd. ne Invinovdtascd ace de Inversunat cd am fi copiat pe vartz?

Cit de fldmind si Insatosat de dreptate trebuie sd mai fie, onorabilull..."

30

35

40

Dacd am fi copiat, ad fie sigur d-1 Florantin en si d-1 Densusanu, cd. Svartz, care a murit abia de vro 2-3 ani, In urmd, nu ni-ar fi ldsat in pace. Insà, mulVdmità luminilor doblndite de la d-1 Maiorescu, Metoda nouei este o lucrare cu totul originald a noastrd; si, ca dovadd, Indrdznim a educe urmAtoarea scrisoare, din 21 octom., anul 1875, data de card d-1 Maiorescu, pe chid era ministru al Instructiunei Publice. Iatd cuprinsul acelei scrisori: Domnule Creanga, Din inspectiile facute la scoalele primare am vAzut cd cei mai multi InvAtAtori nu Inteleg aplicarea meto117

www.dacoromanica.ro

dei noua de cetire i scriere nici in cartea d-voastra nici in a lui Constantinescu.'Invata tot dupa obiceiul vechi i apoi cetesc numai bucati din cartile nova.

5

10

15

Cred ca este neaparat de trebuinta un conducator sau o calauza pentru invatatori, in intindere de cel mult 2 21/2 coale de tipar. Acest conducator insa trebuie sa se ref ere atit la cartea d-voastra cit si la abecedarul lui Constantinescu, fiind intemeiate pe acelasi principin. Fa bine, scrie acea brosural. Eu ti-o voi tipàri In tipografia statului. de altmintrelea a don sa te vad explicind la invatatorii de sat din viu grai, ce si cum trebuie sa faca.. Ar fi bine poate si la oras. Cel putin pentru vro 2 saptámini. Cum crezi ca s-ar putea intocmi mai practio un asemine curs pentru institutorii actuali? Cum si and? T. Maiorescu"-

Aceasta scrisoare vorbeste indeajuns.

20

i credem cal

toate aceste dovezi vor inchide gura, atit d-lui Pop Florantin, eft i d-lui Ar. Densusanu, si nu vor mai avea curajul de a zice al' am copiat pe .,Svartz.

FIGURILE CA MIJLOC DE A SPRIJINI MEMORIA COPIILOR LA CUNOASTEREA LITERELOR

25

Din toate cite le spune d-1 Florantin in critica sa nastrusnica, intitulatd: Càrçile didactice, in clasa l-a primard, la un lucru avem sa ne oprim i anume, la chestiunea figurilor, ca mijloc de a sprijini memoria copiilor la cunoasterea literelor. D-1 Florantin, la inceputul criticei sale zice: 1 AceastA brosurá s-a si Meut i s-a tipArit In 1876, sub nume

de: Povdpatoriu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd. 118

www.dacoromanica.ro

Copilul are sá invete sg cunoascg vro 30 de semne deosebite, ca sg §tie la fiecare and 11 vede ce sunet sg. pronuntg §i sd-gi asocieze psihic ideea literei cu ideea

sunetului. Aceasta este munca cea mai grea pentru copil i dureazg un mare numgr de zile. Cu abecedarul Wà figuri, la cunoa§rterea literelor, invglatorul §i pgrintii sunt fortati a-i tot spune copilului din nou §i din nou sunetul relativ la fiecare literL Citg torturd I pentru invAtgtori §i pgrinti, citg greutate tO

15

20

25

30

35

§i descuragiare pentru bieii copi1a0 1 De§i nu avem titlurile de §coalg ale d-lui Joan Pop Florantin, nici dorinta de a fi filozofi de o mie de ori",

totu§i indrgznim a-i spune, cA d-nia-lui pare a nu prea fi intelegind ce va sg zicd metod scriptoleg". D-sa ar trebui sg §tie cà, dupg metoda legograficg foneticg, nu se invatg cunoa§terea literelor numai

prin argtarea lor, ci mai Int:Ai prin scrierea treptattreptat a fiecgrei litere, in fata copilului, incepind mai intgi cu cele mai u§or de scris, §i apoi prin spunerea sunetului fiecgria ; ci de aceea, aceastà procedare se gi numecte metod scriptoleg sau legografic: adecd invei;area cetirei prin scriere. Dupd aceea, d-1 Florantin ca sd-si argte intinsele cunoctinti pedagogice, intre altele, d-sa mai adaugg: Dui:4 ruginitele bucoavne, avem de aceste invechite metode de cArti sau abecedare fgra figuri, abecedarul de M. *vartz din 1867, apoi acelaci metod, publicat in anul urmdtoriu de I. Creangg si alti 5 autori, retiparit in curs de 17 ani, in vreo 18 editii ; (se vede c. asta nu-i vine la socotealg d-lui Florantin, cd am tipárit 18 editii1) mai avem, zice d-nia-lui, abecedarul de V. Dogariu, tot Mil figuri i altele". D-1 Pop Florantin face un pas uriel de la azibucoavng ping la aparitiunea abecedarelor; dovadl cA nu Ode prin cite faze a trecut literatura noastrg didacticd, nici cite forme de abecedare s-au strecurat de atunci §i ping acum, chid apare d-nia-lui ca mare reformatoriu (?) de abecedare. Dar aceasta II prive§te pe d-nia-lui. Noi sg venim1a metodul d-sale

de prioritate, urgentá qi generalitate", dupg cum el 40

numecte insuci; adeca, la abecedarele cu figuri, in care 119

www.dacoromanica.ro

std that& mdiestria metodului, ce suqine cu a-Ma Inca-

p4Inare, cd la cunoasterea literelor este de nevoie de a se sprijini memoria copilului pe ceva, pentru usu-

rarea pasului celui mai greu". Apoi tot cam asa se 5

urind cu trdtajii i mai tfrziu cu azibucoavna, la ardtarea si cunoasterea slovelor. Ce altd. Insemneaza: azi, buche, vede, glagore, dobru, est, juvete, zalu, zemne, iji, i,

10

cacu, lude, mislete s.a.1., decit niste numiri sau niste cuvinte cunoscute, la slavoni, si luate ca mijloc de-a ajuta si sprijini memoria copilului pe ceva, ca sd poatd

Iinea minte slovele mai cu usurinO?

Celor vechi, cind Intrebuintau numiri ca: azi, buche, vede, glagore..., la cunoasterea slovelor, pentru a ajunge 15

20

25

la slovenire si cetire, deci se tineau ca orbul de gard,, totusi li se mai putea da oarecare dreptate, cdci asa era sistema pe care o primise de la slavoni, deodatd cu imprumutarea alfabetului chirilic, si de care sistemd nu se puteau dezbära asa de usor, macar cd Intimpinau foarte mare greutate. De asemine si dupd metoda nominald sau a silabizdrei, pe care am primit-o deodatà cu introducerea literelor strdbune, si care metodd n-a avut la noi In lard o viatd asa de lungd, Incd se lntimpind destula greutate; totusi, dupd multd trudd din partea fnvatdtorului, buimAceald de cap si dezgust din partea sco-

larului, ieseai la un capdt cum ieseai, caci, fiecare literd avind numele sdu propriu, ne ajutam, de bine de rdu, cu aceste nume la silabirea frgeleasd ori neinleleasd, pentru a ajunge curfnd sau mai tfrziu la ceti30

rea mecanicd. Astazi, tug, dupd metodul legografic si sistema fone-

tied, se usureazd mult sarcina InvalAtorului si mai cu 35

samd greutatea ce fntimpinau copiii la cunoasterea literelor si cetirea cuvintelor. *i ce oare trebuie sd se arate copilului mai mult, declt o literd sau un semn pentru un sunet oarecare? Iar pentru a usura pasii copilului, dupd cum zice d-1 Florantin, cei ce s-au ocupat cu metodul scriptoleg au gAsit mijloace destul de usoare, pentru ca sd poata Inv4a cu lnlesnire, adecd BA facA

40

ward si plAcutd pentru copii scrierea si cunoasterea

120

www.dacoromanica.ro

5

10

literelorl, Inuit, toate greutatile care le vede d-1 Florantin, dispar cu desavirsire. Cu toate aceste, 1nsa, dupd cunoasterea literelor, pasii micilor copilasi nu s-au usurat Inca, dupa cum crede d-1 Florantin, and zice In fituica d-sale de-o coalà, tiparita numai pe-o parte, Intitulata: Uforul cetitoriu, cd dupd cunoasterea literelor, micii copilasi pot ceti pe orisice carte romaneasca i ea abecedarul 11 putem tMtui in parete? I 1 Ci, tot mestesugul i toata greutatea bietului Invdtatoriu este la exercildile de cetire mai departe, pentru ca EA' se poata deprinde ochiul copilului cu fizionomia

15

20

25

30

literilor din cuvinte, spre a putea apoi ajunge copilul cu sigurantd la cetirea logicd §i esteticd, lucru, despre care d-1 Florantin, cit si multi autori de abecedare, babar n-au. tug, d-1 Florantin i aii cari nu-si pot da samd despre metodul legografic i fonetic, cred ea la cunoasterea literelor, In loc de numiri, trebuie sprijinita memoria copilului, numaidecit, prin aratare de figuri. Astfel, aratInd sau Infatosind copilului o litera oarecare, sa-i ardte sau sa-i Infätoseze tot atunci si figura unui lucru ori a unui animal, al carui nume, la unii autori de abecedare, la 1nceput, la altii, la mijloc, iar la altii la sf1rsit, sa aducd aminte copilului sunetul ori poate numele literei aratate (?1), spre a-i sluji la cunoasterea ei; adeca, dupd cum s-ar zice, la usurarea pasului celui mai greu". D. ex.: pentru a sprijini memoria copilului la cunoasterea literei e, In abecedarul d-lui I. Popescu, din Transilvania, este pusa figura unui melc; pentru cunoasterea literei i, este aratata figura unui spic etc. Dar sa stain i sd judecam asupra greutatei ce ar Int1mpina copiii la cunoasterea literelor prin figuri. Mai Intai, o figura Infatosaza o 1 iin.à ori

un lucru, al carui nume este un cuvint; incit, de la cuvint i pina la sunetul ori numele literei ce se arata 35

alaturea cu figura, este mare deosebire, si mare confuzie poate sa aduca In mintea unui copil, care trebuie sa umble pe gicitele, pentru a nimeri sau a descoperi sunetul cu care se Incepe ori se sfirseste numele lucrului 1 Vezi Povdtuitoriu la cetire prin scriere dupd sistema funeticei

de Gh. Iendchescu §i I. Creanga.

www.dacoromanica.ro

ori a fiintei ce este aratata prin acea figura ; dupa care

apoi sa conchida ca sunetul ori numele literei ce se

vede scrisa In carte alaturea cu figura se potrive§te cu cel de la inceput sau cu cel de la mijloc sau cu cel de 5

la urma sunet, din cuvintul sau numele fiintei ori a

to

lucrului ce se infato§aza prin acea figura, dupa exemplul dat prin cuvintele: melc i spic. Acest lucru, pentru d-1 Florantin §i pentru cei de-o parere cu d-nia-lui, se pare u§or, insa, pentru bietul copil, chiar dee& ar Oi foarte bine a deosebi sunetele din cuvinte, totu§i este

15

cel mai greu al copilului, din contra, 11 ingreuie §i mai mult. Crede d-1Florantin ea, Inainte de a ni deschide d-nialui ochii... noi n-am fi pus figuri In Metoda noud, daca

foarte greu. -*i, deci, figurile in loc de a upra pasul

am fi vazut din practica noastra, mai bine de 24 de ani, cum ca figurile ar aduce mai mare upratate qi 20

folos pentru copii, la formarea qi cunoa§terea literelor? i Inca ceva: lucrul foarte greu, §i despre care cu parere de rail vedem ca nu poate sali deie Barna atit d-1 Florantin, at i ceiala10 partizani ai abecedarelor cu figuri, mai este §i acesta, ca figurile nu pot sa arate realitatea, chiar daca s-ar face de Cara un autor cea mai potrivitä

alegere de lucruri §i fiinO, pentru a le reprezenta in

25

30

carte prin figuri. Caci §tiut este ea' unele fiinli §i unele lucruri se apropie mult, iar altele se deosebesc mult, in privinta formei §i a asamandrei ; unele se deosebesc intr-un feliu, altele, In alt feliu ; unele se deosebesc ori se asamana prin formele exterioare, altele prin coloare etc. Ap Ca, toate aceste conditiuni sint foarte greu de

Indeplinit, ca sa-ti iasa figura ap feliu, incit sa-ti

arate realitatea. Atunci, ruginitele azibucoame, dupa cum le numeqte d-1 Pop Florantin, nu erau mai rele decit abecedarele cu figuri, cel putin, prin numirile 35

40

ideale: azi, buche, pede, glagore etc., fiind uniformitate, poate ca mai degrabti era In stare sa invqe a linea minte

§i a cunoaste un copil slovele, decit prin variatiunea caricaturilor celor proaste §i nepotrivite, din abecedarul d-sale i ale altora. Cind se uita cineva In abecedarele noastre cu figuri, trebuie sa-1 cuprinda risul §i jalea totodata, vazind

122

www.dacoromanica.ro

abuzul ce se face cu figurile, la cunoasterea literelor, si caricaturile intrebuintate pentru acest scop. Asa, in unele abecedare vezi, bungoara, pentru a ajuta pe copil la cunoasterea literei r, aratindu-se prin figura, 5

to

15

20

un rege, cu coroana pe cap, stind pe tron. Cit a. usurinta nu este de partea cuiva de a crede, ca dind copilul peste

aceasta figura, are said fad, inchipuirea ca-i un rege, cind n-a putut vedea in viata sa niciodatä un rege stind pe tron, ca apoi said faca idee numaidecit despre acea maiestoasa figural Mai vezi aratat, prin figura, pentru a ajuta la cunoasterea literei e bunaoarg, un elefant. Citi copii de la noi au putut vedea un elefant? Mai vezi apoi aratat, prin figura, farul de la Constanta, bungoarg, pentru cunoasterea literei f, i Inca scrisa cu ph (? 1). Raspundà d-1 autoriu al acestui abecedar, cii copii au vgzut in viata lor un far? Apoi, in unele abecedare, cite variefati de caricaturi nu se vad 1 Vezi in uncle: figuri de ochi, nas, gura, sprincene, gene, lite, si altele, care de care mai nostime, de te fac sa rizi cu hohot 1

Ba Inca, d-1 Pop Florantin, ca sg placg, se vede, fratilor araga, cu cari s-a intovarasit sà faca negustorie de carti sco1astice, este de parere a se arata pentru

litera u, un fir de usturoi. Pentru litera c, un fir de

25

ceapg. Iar pentru litera e, figura unui eremit. Auziti, oameni bunil Ilaspundeti, va rugam, cii copii stiu ce va sa zicg. eremit? Spuneti acuma, daca d-1 Pop Florantin nu aiureaza? D-nia-lui singur spune, in critica sa, c. ar fi prea greu de inteles figura unui elefant, si acum &este de cuviinta a arata figura unui eremit ? 11 Nu era mai potrivit oare, ca dupà usturoi i ceapg sa fi aratat figura unui ermuc?1 Pe linga toate aceste, d-1Florantin i cei ce impartasesc parerea d-sale ar trebui sa mai stie Inca un lucru: ca copiilor li place sa rupg figurile din carte, si prin urmare, vor disparea figurile, impreung cu literile, mai inainte de a le cunoaste copilul. 1

30

35

1 Un fes jidovesc, care e nedezlipit de capul jidovilor

habotnici.

123

www.dacoromanica.ro

Mai Inainte, abecedaristii no§tri se Intreceau care de care, cum BA scoatA pe cop ii deodatA, chiar din clasa 5

I-a primarA, oameni Inveltati i filozofi; pentru acest scop, IngrAmAdeau In abecedare texturi Intregi filozofice, parabolele cele mai grele din evanghelie, maxime religioase §i sentinte morale, qi alte bucAti care de care mai nepotrivite §i mai neintelese, de frageda minte a cop iilor.

to

N-au apucat a se curAti bine abecedarele noastre de aceste greutAti, §i iatà cg. vine boala figurilor, alt pAcat. AstAzi, o samA dintre autorii de abecedare nu vád bunk-

tatea unei asemine cArti, decit numai In figuri ;

11

nu se mai gindesc la alta cleat ce feliu de figuri ar iscodi, 15

crezind cA figurile singure au sà invete pe copil a ceti §i a scrie, iar nu InvAtAtorul cel sirguincios §i competent. Si dacA unii dintre ei mai §tiu ci cite-o leacA de nemlascA ori frantuzascA, iti rdspund cu ingimfare: Aca-s acum toate abecedarele In Germania, sau, aca

lucreazà toti abecedaristii din Franta, Svitera etc.

20

25

30

tirn. CA pe acolo sunt abecedare §i de aceste. Dar in-

trebarea este, dacA autorii acelor abecedare is bine convinci cà figurile sunt de trebuing la cunoasterea literelor, sau lucreaza §i aceia numai din fantazie. Dupà cit cunoactem i noi, ca mijloc de a sprijini memoria copiilor, nu sunt pina acum decit literele

InsAsi, cAci cu ele ne ajutArn la scriere §i cetire, iar nu cu figuri. Prin urmare, ne pronuntAm contra figurilor, luate ca mijloc pentru a se ajunge la cunoasterea literelor §i spunerea sunetelor. Iar pentru partea a III-a a abecedarubi, cit i pentru cArtile de cetire, unde se predau

cunoctinti mai Intinse despre lucruri §i Vino, mai

35

ales de acele care nu se pot gAsi la noi, acolo figurile sunt de trebuintd. Pentru a se putea cunoacte care sistem de abecedar e bun ci care gre§it, ar fi bine, credem, ca Onor. Ministeriu sA cheme pe tori autorii de abecedare In fata unor comisiuni competente ci nepartinitoare, ci sa puna pe fiecare autor la pruba, Intr-o ccoala primarA, bunAoarA,

40

ca sà-ci predeie fiecare citeva lectiuni din abecedarul pe care pretinde ca 1-a lucrat, c i numai atunci, credem,

124

www.dacoromanica.ro

a s-ar putea cunoa§te eine a fost competent In lucrarea

sa §i eine a copiat. Cu modul acesta s-ar putea alege griul de neghina §i s-ar face §i cea mai buna alegere §i aprobare de carti didactice. 5

1o

15

Multi au pretentie ca, daca aunt buni profesori,

bunaoara, de gimnazii §i licee, ori de cursul universitar, pot fi In stare a face §i carti bune pentru cursul primariu, dar se in§a16; caci este mare deosebire intre a fi om invatat ci a fi Invatatoriu. Poate fi cineva foarte bun profesor de cursul secundar sau de cursul universitar, §i sa nu poata fi competent la cursul primariu. Pentru Ca intre gradele de invatamint, dupg. cum se ctie, este mare deosebire, in ceea ce prive§te modul de predare, §i de aceea, sa avem iertare, clack' indraznim a zice ca foarte rar se gdsesc dintreprofesorii secundari sau universitari cari sa fie destoinici a face carti bune,

pentru toate gradele de invatamint. Numai astfeliu de profesori, prin luminile §i cunoctintele lor, ni pot fi folositori noua, Inva-gtorilor primari.

20

D-1 Pop Florantin, insa, §i altii ca d-nia-lui, cari scot la iveala carti de nici o treaba, pentru cursul primar, ar face mult mai bine daca §-ar declina competerqa in asemine materie.

CALOMNIILE D-LUI PROFESOR IOAN POP FLORANTIN

25

D-1 Ioan Pop Florantin vázind ca nimene nu-1 baga In sama §i nu-i ia In serios cele publicate in ziarul Liberalul, printr-un panflet publicat In no. 294 al ziarului Lapta, din 8 iulie 1.887, intitulat Plagiatura, ascunzln-

du-se de asta data sub initiala Z, voiecte a ne arata 30

lumei ca pe nicte col,cari §i potlogari. Pina a nu-§i ieci din marginile bunei cuviinti, tot mai era de respectat: daca nu faptura sa, cel putin numele de profesor ce-1 poarta. Dar dupa. ce §-a iecit din bunele masuri, ne-am 125

www.dacoromanica.ro

5

putea crede in drept de a nu-i mai da consideraliunea gi respectul cuvenit. Cu toate aceste, degi nu se respecteaza singur, pentru numele de profesor ce-1 poartd, cit gi pentru respectul cetitorilor, ii vom rdspunde pe un ton de bunA cuviintà

gi ne vom sili a-i spulbera In vint toate calomniile aruncate asupra noastrà cu atita ugurintâ si Mutate. In acel panflet, d-1 Florantin punind fata-n fatà

texturi din ambele carti, ni ugureaz6 foarte mult pozitiunea gi sarcina de a-i rAspunde, iar domnia-sa se face gi mai caraghios, cdci toate cite le aratá, cu intentiune de a ne dobori gi a ne prinde cu plagiatul, se potrivesc

I. 0

intocmai ca nuca in pdrete. La Inceput, ca Introducere, iatA ce zice: De mult

se vorbegte (adicai d-lui vorbegte) ca aga numita Metodd noud de scriere fi cetire, publicatá de cdtre 6 institutori

15

20

din Iasi, I. Creang6 etc., n-ar fi o lucrare destul de originalá, ci ar fi copiatä din un alt abecedariu românesc (vorbA s'a fie), atit ca metodd cit gi prea mare parte (auziti stil) ca material de cetire. Lumina se va face, daca vom pune amindouti lucedrile din chestiune fat5.-n

fatI. Iatá-le:

Curs de 25 scriere $ i cetire de M.

Metodd noud de

scriere fi cetire de in-

stitutorii: I.C. C. G. G. Svartz, editia II-a, 1867, Iasi, Tipografia H. Goldner. I. N. C. V.R. gi A.S.

30

LucratI in 1867-68, In I*. Oare ce se potrivegte la aceste titluri? i ce a voit a aráte prin aceasta? RAspundA d-1 Pop Florantin 1 Mai departe: Car tea lui yartz

Partea I-ia

35

Litere mici gi mari.Silabe, vorbe gi fraze.

Metoda nouci

Partea I-ia

Litere mici de scris si de tipar. Cuvinte de cite o silab4 gi propozit,ii.

Oare ce se potrivegte gi aici, intre una gi alta gi unde este màiestrie clAscAleascä, in cartea lui 5vartz, unde 126

www.dacoromanica.ro

se fac deodata exercitii de scriere cu litere mari si mici

§i exercitdi de cetire cu vorbe ci fraze, sau In cartea noastra, uncle se fac la 1nceput numai exercitii de scrie5

to

re cu litere mici §i exercitii de cetire, alcatuite numai din cuvinte monosilabe i propozitii usoare? Raspunda. iari d-1 Pop Florantin 1 Mai departe, d-1 Florantin pune In paralel clteva lectii, si dintr-o carte ci din alta, pe care orice om binevoitoriu si competent cetindu-le §i vazlnd nepotrivirea Intre bucatile uneia si bucatile celeialalte, precum §i exercitii1e cele ware din carteanoastra §i bucatile cele grele si nepotrivite din cartea lui §vartz, n-ar putea Intimpina pe d-1 Pop Florantin dealt cu expresiunea: minfegi I

15

20

25

30

35

Intr-o notip din panfletul BU, suntem Invinovtgiti ca am fi copiat Ora si semnele intuitive de la 1. 10,

puse la numerele lee-tenor ; lnsâ, de ast a. data, furatura am fi facut-o din aritmetica lui §vartz (?1) La bucatile de cetire, zice d-1 Pop Florantin ca §vartz arata bucatile care le-a luat de la alti autori romani, cit si acele pe care le-a prelucrat singur ; pe clnd noi nu o facem aceasta. Are gresala d-nia-lui. Mai lntai, §vartz, dupg cum am aratat, n-a prelucrat nimica singur, pentru canu ctia romaneste, si toate bucatile de cetire i le-au prelucrat altii, si i le-a cercetat ci corectat d-1 Darzeu, lucru, despre care raposatul M. §vartz, fie-i tárIna ucoarA, n-a avut macar modestia i recunostinta de a pomeni. Afara de aceasta, nu este adevarat ca toate bucAtile luate de la alti autori le arata *vartz ; dovada, bucata oarecele ire t §i alte bucati despre care ne imputa autorul panfletului ca le-am fi copiat de la §vartz, aunt bucAi ce le aveam In caietele noastre Inca din scoala normala, date de d-1 Maiorescu ca exemple de bucati ware de cetit, pentru copii, bucati, pe care nu le arata §vartz, de unde le-a luat. IatA dar cum autorul panfletului ctie sA respecte adevarul Prin urmare, bucatile pentru care ne mustra d-1 Florantin ca le-am fi luat de la vartz,

unele, dui:4 cum am aratat, aunt date de di Ma40

iorescu, bucati care se vad si astazi In Regulele limbpi romane. 127

www.dacoromanica.ro

5

10

Citeva bucAti, afarà de cele arAtate mai sus, le-am luat §i noi, bineinleles, de prin alte carti; InsA, pe cIt ne-am priceput, am cAutat a le stiliza, credem, dupA firea limbei romane§ti, potrivit cu priceperea copiilor IncepAtori. Aceasta n-am Mcut-o numai noi, ci o fac §i alti autori. Poate cineva BA lucreze singur, totul, din talpà? A vAzut d-1 Florantin vrun abecedar, In partea de cetire, lucrat, in totul, de autoriu? Poate fi cineva §i scriitor In prozd §i poet §i fabulist etc.? A§adar, ce ni imputà d-1 Florantin? Ceea ce n-a vAzut la nimene?

15

Intre altele, d-nia-lui, crezind a. ne-a prins cu plagiatul, aduce de mArturie cuvintul sigur, din bucata Copilul fi cucul, aflatA In cartea lui Svartz, cuvint pe care 11 crede ca ar fi din eroare tipArit altfeliu, In loc de singur, ziclnd &A 1-am copiat §i noi intocmai. Se In-

20

25

30

§a15. d-1 Florantin. Acest cuvint, dupà intelesul ce-1 are in aceastà bucatá, trebuie sA fie sigur §i nu singur, dupA cum credo d-nia-lui; cAci sigur Insemneaza feird nici o grijä, adecd, nebintuit de nimene, pe and cuvintul singur, insemneaza altaceva; §i dacA alti autori II intrebuintazA dupd cum zice d-sa singur" aunt gre§iti acei autori. De pe aceasta se cunoa§te eft §tie sg. judece autorul panfletului. Ne mai acuzA d-1 Florantin CA n-am fi aratat care bucAti din partea a III-a a cArtei noastre Bunt prelucrate de noi §i care le-am luat de la altii. Are gre§ealà d-nia-lui. Noi am aratat, prin semne conventionale, care aunt bucAtile noastre §i care le-am

luat de la a10i; §i dacá la vro poezie, din eroare de tipariu, nu s-a pus cumva acel semn conventional, Insemneazá cu asta ca noi ne insu§im acea poezie? Lumea nu §tie de eine e facutA acea poezie, bunAoarA?

35

40

Si de pe asta se cunoa§te, cltu-i de serios In criticA §i tare in argumente autorul ascuns dupA paravan ! Apoi autorul panfletului nemaiavind ce zice, se leaga pinA §i de dreptul de proprietate. IatA ce spune: Asupra acestei &arid d-nia-lor s-au declarat de autori, iar patru dintre d-nia-lor (I.C. C.G. G.I. §i V.R.), s-au declarat editori §i proprietari, amenintInd cA dacA vreun altcineva i-ar imita, d-nia-lor ii vor urmari conform legei". Auziti, oameni buni, mustrare I... Ce a voit

128

www.dacoromanica.ro

^

f.c

Douil surori ale lui Ion Creangii: Maria §i Ileana.

Ileana Creangii, 1918.

www.dacoromanica.ro

r.

a3 ,,

.

:

-

".'

-'1, ki,'

.°

ti,

Atit'',0-ki'

'' °. 1

,

."/

, o

'1

1

,

: ' i\-

It.

.

.

1, 'N.^ .

Sse.4,,t

..

41-4

al

t

Preotul Gh. Creangd cu sotia.

www.dacoromanica.ro

P

r rAlo .

-

Zahei Creang6.

www.dacoromanica.ro

,-C -,,,--x-- HO 7h,lriL'e<-

1-1h4-7-4.."1:"

1,1

5--;-

(

:

.o

f'21 -7--

li4

1

f-

;-g-i-f.-- A--

Sz.to.",

dtr

it._,

1144v- A'

/:

A-44, dift.

--,..,--A.:-

Tft,"

6.414)4(-'"_ .

6,11.4'7

1,- 4l--

--,-1,------fr-ri-a-L-

d3

!;47-1----ei g).

0.---vPs9-Yrt,t, "714-4-'1--

Pe '171 le

e4t.: .e.,...:_. i'd,-...e.A-t--I

il-c

..44,-t- /;---x-e:-1.1-3--L>,

_

4 7.,A

Li

....-w,--;:i.t...940-pc g.--

c4-e. '9;4.

d-e-rz:Ze_

i

4211-1-

..,,,e, .r.

'1,0.-e-

"2:7"2--a-?-:

/0. 4,344.--

7-2,---u'i

)g1:1-

'

.14M-

_---

/4""'Z

e.." 471-grv-e '711 (2,-,..- az-;-1.2 , ou

/1:101,2

e&,,,-

(17---Ze--

la Ait,'Cr-iJ -4,-, (7,41-e.. ,

e.._

1

Ail?"7---e

4:f-4t-7

?,'

tr---9-2-.07

0,-,._e_ fge,:ae..A.)-0-

-vviorl,

11,-;---_

c.,,,./77.--vv

'512,....

,

"2

1!:Ipt

1,14.-

.6- X A.-7,-..=

/4

a-

u,v1-41

70 4,

"4"..

X.,,,i-e,

,ez ii._ 46,

= A. A 1,..74 t e,/c-

6 c,, x le..,_ .,,,a_

4e0-112 42.-4:-"GAL 4-k

Af

__

,1-; u-n-

Scrisoarea lui Ion Creanga catre Zahei Creang6 din 1884, iunie 24.

www.dacoromanica.ro

5

10

15

oare autoriul panfletului sa scoata de aici, tagaduindu-ne dreptul de proprietate? Aceasta nu-i decit o simpla notità, prin care aratam &à, din cei 6 institutori, citi am fost la Inceput, 2 s-au retras de bunavoie, luindu-si atit partea ce Ii s-a cuvenit de la editiile tipärite pina la acea data, eft i un plus oarecare, dupa invoiala facuta Intre noi, ranalind numai cu partea moralà; adeca, sä ii figureze numele pe coperta cartei, pe eft timp se va tipari Metoda noud. Prin urmare, din cei 6 rámlind numai 4, ace§tia sunt acum i autorii si proprietarii si editorii cartei. Ceilalti 2 nu mai fac parte. Aceasta o arata notita si nimic mai mult. VazInd autorul panfletului ca nu poate gasi dovezi ca am copiat, se leaga apoi de cuvIntul manual, pus la rugaciuni, ca titlu, §i zice c 1-am Intrebuintat §i noi gresit, ca ci 5vartz, caci, manual, Insemneaza brogull aparte. Cuvintul manual, Intrebuintat la rugaciuni

ca titlu, nu era numai In abecedarul lui 5vartz, ci

20

25

30

35

40

era si In abecedarul lui Iarca, precum i In alte abecedare vechi, deci 1-am Intrebuintat i noi. 5i ce-i dreptul, mai pe urma, dupä ce am vazut ca are Inteles gresit acel cuvint, 1-am dat afara. Mai departe, zice: Fiindca Metoda noud nu are numai calitati bune, ci §i mari defecte, faptul cel mai caracteristic famine c. (cel putin de la editia a V-a din 1871), d-nii institutori n-au cores acele defecte deci i alti romani au realizat de atunci sub ochii tuturor progrese vazute". Auziti contrazicere. Intr-un loc spune ent In editiile celelalte am Uncut indreptari, i aici spune ea n-am facut. Vedeti-1 citu-i de consecvent autorul panfletului? De pe aprecierea ce face unor abecedare, fata de cartea noastra Inca, se pot vedea Intinsele sale cunostinti pedagogice, cit si impartialitatea de a critica. Tot aici, Incheie cu urmatorul calcul: ,5i sa nu uitam, en timpul de 15 ani pentru 6 institutori reprezinta pentru un institutor 90 de ani". Oare co-a fi mai insemnind si acest calcul dupa capul filozofic al d-lui Florantin? Binevoiasca a ne lamuri, ca sa-1 Intelegem, caci altfeliu, numai D-zeu sa-1 Inteleaga si sa-1 Indrepteze pe calea dreptilor l... 129

9

Ion Creangi

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

5

10

15

20

25

La urma, celebrul pedagog gi filozof ca sa ne striveasca cu desavirgire, igi Incheie panfletul cu urmatoarele: Cella lti abecedarigti romani, pun In aline lor gi literele straine, pe cari le intilnegte copilul roman In toate partile in scrieri romanegti gi e constrins sa le ceteasca. Aceste aunt literile:. Y.y. K.k. §1 X.x. In cartea Metoda mud, toate Q.q. W .w. aceste litere, 10 semne deosebite, lipsesc cu totul pina si in editiile cele mai nouä, (gi in editia 19-a din anul 18861). Care ea fie cauza? Judecati; toate aceste litere lipsesc din cartea lui Svartz. Iata dar o mare plagiatura, speculata timp de aproape 20 de ani". Va sa. zica, argumentul cel mai tare al d-lui Florantin ca am copiat este cä n-am pus literele: Y, K, Q, W §i X, caractere mari gi mici, care lipsesc gi din cartea lui Swartz 1... Bravol... Minunatl... Ia, acum suntem pringi cu plagiatull Ce-i drept, n-avem incotro 1... Auziti, oameni buni, cu ce dovezi gi temeiuri ne-a gibuit d-1 Florantin ca am copiat?1 Degi n-ar trebui a ni mai pierdem vremea cu toate aceste, ii raspundem atit d-sale cit gi altor boboci curiogi ea d-nialui, ca. literele Y, K,Q,W §i X, caractere mari gi mici, nu le-am pus In cartea noastra, nu pentru ca nu erau in cartea lui Svartz, ci pentru ca nu trebuiesc impovarali copiii cei mici cu aceste semne streine. Mustre dar degteptul filozof gi pe d-1 T. Maiorescu care, nici d-nia-

30

35

40

lui n-a gasit cu cale a ingira acele caractere streine in Regulele limbei romeme pentru incepatori. Oare gi d-1 Maiorescu sa fi copiat pe Svartz? Spuie acum oricine, cu mina pe congtiinta, daca din toate cite le-a aratat d-1 Florantin, este vrouna pe care se poate pune temei 1 Si dacd intre bucatile din cartea noastra gi cele din cartea lui Svartz, puse fatà in fata, este vreo asámanare? Daca d-1 Florantin ar fi avut puling pricepere gi simt de demnitate, nu s-ar fi facut de rls intr-un mod aga de vadit. In ceea ce privegte insa invinuirea ce ni se aduce, ca de la inceput gi pina acum n-am fi facut nici o imbunatalire in cartea noastra, lasam ca lumea competenta gi nepartinitoare sa ne judece daca in timp de 20 de

130

www.dacoromanica.ro

ani, am facut sau nu imbunataliri si daca am lucrat

din interes de cistig sau din zel dAscalesc. Mai ales ca 5

o

noi n-am facut alte cári decit acele cu caie ne slujim la predare, cárli pe care si colegii nostri au stiut a le aprecia, primindu-le i introducindu-le in scoala cu multa bunavoing. Pe linga aceste, mai tinem a da i urmatoarea lamurire; ca, in cit se atinge de bucAtile de cetire din partea a III-a, ele se pot reforma, dupa cum se si reformeaza, i unele se pot schimba cu totul, daca trebuinla ar cere. Meritul unei carti incepatoare, insä, este la inceput,

in partea I-a si a II-a, unde stà tot mestesugul de a 15

20

duce pe copil mai cu inlesnire la cetire i scriere ; si, dupa cum stint intocmite bucatile din aceste parti, in cartea noastra, ele n-au nevoie de reforme niciodata. Astfeliu dar, Metoda nouii, care astazi este asa de huMa de catra d-1 Florantin, in ciuda d-sale, tot noua va rAminea si de acum inaintel Iar d-nia-lui va raminea un calomniatoriu de rind, precum i estel...

NERMNAREA D-LUI IOAN POP FLORANTIN

D-1 Florantin, incurajat, se vede, de tacerea noastra, si nemultemit numai cu eft ne-a calomniat in panfletul

intali, vine si a doua oarA cu Ufl alt panflet si mai Inver-

sunat sub iniia1a F, i intitulat de asta data 0 neo25

menoasii speculci cu cäri didactice, articol gazduit iarái

in ziarul Lupta, no. 303, din 18 iulie, anul trecut.

Prin acest panflet se napusteste asupra noastrA cu o furie si mai mare, si net,inind sarnA de nici un scrupul 30

si de nimic ce s-ar putea numi cuviincios, vroieste a ne artita lumei ca pe niste mirsavi speculanti (?1)... Desi, dupa cum am spus, n-ar trebui sa mai 8-tam la vorbA cu un om care n-are curaj sa iasä la iveala, cu toate aceste, in interesul adevArului, cit i pentru respectul ce purtam confraOlor nostri invAtAtori, vom 131

a*

www.dacoromanica.ro

analiza fiecare parte gi din acest panflet gi vom arAta la clta lnjosire nu se poate scoborl un om, care nu se respectA ; apoi, vom face o dare de Emmà gi despre ope-

rele sale didactice, spre a se gti cltu-s de bune gi de 5

to

ieftine. La Inceputul articolului 0 neomenoasei speculei cu carti, didactice, ca Introducere, cinstitul autor de panflete Incepe a spune cum e la franceji, nen* gi mai ales la unguri, de unde a venit d-nia-lui ; cA, pe acolo, au-

torii de carti didactice tin sama de faptul ca gcolarii

rup multe carti pe an, gi de aceea le tipAresc In format mic gi le cartoneaza; cA, la noi, autorii gi editorii nu

tin sama de aceasta, ca Igi tiparesc toate cartile In format mare gi necartonate etc. -apoi noi parintii, 15

20

25

30

zice d-nia-lui, suntem constringi a le cumpara din nou gi aceasta de vro 2 gi 3 ori pe an!..." Dupa aceste mai zice: in aceastä nemai suferibila gregala vedem abecedarul numit Metodii nouil. i, ca, ceilalti abecedarigti s-au abtinut de la aceastA procedare etc." SA discutam deci gi aceasta chestiune. Mai Intai, nu este adevarat ca formatul mic ar putea scapa o carte sa nu fie rupta de copii. Chid se poarta

filele, Intr-o carte, mai mult? Desigur cà atunci and cartea este In format mic; gi cu at se poarta filele mai mult, de catrA copii, cu atIta se slabegte hirtia gi se rupe. Deci, pentru Incepatori, o carte de gcoala, In format mic, mai putin poate trai decit una in format mare. i Metoda nouei chiar daca am voi s-o tipArim In format mic, n-am face bine, caci atunci am strica cu totul formatul gi Intocmirea lectiunilor, care cu-

prind, pe linga litera de tipariu numita tertia", gi

mai multa gi mai mare litera caligrafica, cleat in alte abecedare, litera pe care o cetegte copilul mai cu uguring gi mai cu drag, gi care 41 feregte de a deveni miop. 35

40

Afara de aceasta, s-ar mai mari costul tipariului gi prin urmare gi costul unui exemplar, lucru de care ne-am ferit Intotdeauna, tocmai spre a nu cadea In

pacatul ce ni-1 imputa d-1 profesor Florantin. Cartea de cetire Inaitatorul copiilor, iaragi pentru acel motiv, n-am tipArit-o In format mic fiindcA are multe figuri, care cuprind mult loc ; gi tiparirea in

132

www.dacoromanica.ro

format mic, face sa Intre putin text pe linga figuri,

incit, Intoarcerea necontenit a filelor, pe linga stricarea

cartei, aduce §i o multime de pierdere de timp, atit 5

de pretios In §coal al §i despre care d-1 Florantin ar trebui EA' tind sama. Este prea adevArat cal §colarii pot sa rupa multe cArti, §i sa &Arline pinà ci pAretii ccoalei,

io

15

20

dna nu vor fi privegheti, povatuitd §i oclrmuiti ccolarii, cum se cade, ci lasati In buestru, dupà cum crede d-1 Florantin fl.i multi altii, cari s-au cait mai tIrziu, insa Vara folos 1...

Lasind apoi Metoda nouei, stimabilul se leag a. de cartea Intitulata: Elemente de aritmeticci pentru clasa I-a primard, elaborata de C. Grigorescu. Despre aceasta carte ziee ca ar fi copiata din aritmetica de vartz i ea se vinde cu 50% mai scump dectt Metoda noud. Dupa ce onorabilul autor de panflete a copiat singur aritmetica sa intitulatä Metoda nouil de aritmeticei din aritmetica de C. Grigorescu, fil-o vinde cu suta la suta mai scump, tot d-nia-lui apuca Inainte ci face pe altii eopi§ti de carti ci speculanti. Mai departe, sfIrcind cu aritmetica pomenita mai sus, se acolisecte de Regulele limbei romdne de Titu Maiorescu, retiparite de I. CreangA, cu invoirea autoriului. Aici fug, recunoscInd buna-

25

30

tatea cartei, se leaga numai de prat ci mai zice ca nu se spune numarul editiilor. Tot numarul editiilor II roade la inima ci aici 1... Apoi mai adaoge: ca, intentionat se citeaza In Regulele limbei romcine exercitii gramaticale din Metoda ?loud, ca sa se cumpere aceasta carte a doua ()ail. D-1 Florantin, daca n-ar fi cum este, ar eti ca In Regulele limbei romdne se recomanda exer-

citii gramaticale din Metoda nouci, nu din interes de cI§tig ci pentru ca lectiile din Metoda noud stau In string legatura cu gramatica de clasa a II-a primara Intitulatä Regulele limbei romdne pentru tnceplitori, de 35

Titu Maiorescu, care, spre fericirea noastrà, ni-a fost profesor §i de limba romana, la coala normala de la

Trei Ierarhi din MO, In 1.863 64 ci 1864 65. La urma, d-1 profesor Florantin se leaga de cartea 40

noastra de cetire lnvcifeitoriul copiilor ci neavInd ce cusur gasi, spune ca mai Inainte brocam la un loc tus133

www.dacoromanica.ro

5

trele parlile, cu gindul de a ne imbog4i §i ca, abia de un an de zile bro§am aceastd carte separat. Cit de minunate mai sunt aprecierile d-lui Florantin IN In sfir§it, la toata urma, vestitul autor de panflete, incheie cu urmatoarele cuvinte pline de venin: Ma opresc de asta data la punctele aceste qi le zic domnilor

1o

in chestiune, destul 1 parte In interesul a sute mii de copii §i parte in interesul a zeci de mii de parinti". Aceste cuvinte pline de rautate, numai de la un om de rind pot ie§i, iar nicidecum de la un profesor. Trebuie sä fie cineva de caracterul d-lui Florantin ca, §tiindu-se vinovat, Bali arunce pacatele sale pe spatele altora 1...

Punem deci fata In MO preturile carlilor noastre .cu 15

preturile cartilor d-sale, ca sa se convinga lumea si despre cele ce le arata d-nul Florantin, in panfletul 0 neomenoasa specula cu carg didactice, §i sa vada ori-

eine, dacit noi suntem aceia care facem specula neomenoasa cu carti didactice" in §coala, sau d-lui L..

20

OPERELE DIDACTICE ALE D-LUI PROFESOR IOAN POP FLORANTIN SI IEFTINATATEA" LOR, FATA CU CARTILE NOASTRE

Pentru ca lumea competenta §i nepartinitoare sa 25

poata hotari intre noi §i d-1 Florantin, §i sa fie in stare a aprecia mai bine atit munca §i buna creding a noas-

tra cit §i intentiunea §i reaua creding a d-sale, vom face o dare de seama amanuntita §i con§tiincioasa des80

pre toate operele didactice scoase la iveala de catra d-1 profesor loan Pop Florantin, §i le vom pune fata In faVa cu caqile noastre, mai ; cu Emma in privinta ieftinatatei. Iatá-le:

134

www.dacoromanica.ro

a) Estetica, partea I-a fi partea a II-a, scoase la iveald pentru cursul secundar

Estetica, partea I-a, trateazd despre frumos si este 5

10

scoasA la ivealá in 1874, iar partea a II-a trateazA despre arte, si este scoasA la ivealA In 1887, adecA In interval de 13 ani de la aparitiunea celei clintAi. De§i nu suntem versafi In esteticei si nu ne-am n'ascut

filozofi de-o mie de ori" ca d-1 loan Pop Florantin (? !), totusi, credem cA §i despre cuprinsul acestor opuri nu trebuie sA-si facA cineva ni§te inchipuiri pina pe-acolo ; n-are decit BA se uite pe coperta cArtilor mai sus ardtate §i sA vadd cA autoriul a profesat §i predat

15

20

acest sistem estetic al seiu, notati bine, adecA al d-lui Pop Florantin, in 1873, in Iasi, la catedra de filozofie de la Universitate si la catedra de esteticd de la scoala de Bele-arte si, mai cetind si clteva pagini, va intelege cetitoriul, credem, de pe estetica stilului cit si de pe stilul esteticei d-lui Florantin, cit de admirabile trebuie s'A fi fost aceste cursuri, predate dupii sistemul §i gustul d-sale estetic, §i cit de fericiti trebuie s'a fi fost studentii

UniversitAtei si cei ai scoalei de Bele-arte, ascultind acest frumos si minunat curs?!... Pdcatul mare &A nu sunt aprobate aceste opuri, de la care putea &A se pro25

30

copseascA Inca'. si mai multai lume I? Dar sA nu facem ca ciubotarul lui Rafael, sau, dupe.' cum zice proverbul romAnesc, sal nu ne amestecam unde nu ni fierbe oala; rashm, deci, pe sama celor competenti sa" judece si sa aprecieze aceste opere, iarà noi ne mArginim numai la

pretul cu care sunt puse In vinzare. Partea I-a, estetica generalà, care trateazA despre frumos, abia cuprinde 96 de pagini, adecA 6 coale, format octav, si cea a II-a, estetica speciald, care trateazd

35

despre arte, nu cuprinde mai mult de 128 de pagini sau 8 coale, tot de ace)* format, si se vind cu pret de cite 21/2 lei bucata. Am fAcut socoteala tipograficeasca §i am aflat cA, pentru partea I-a, care este, cum

am spus, din 6 coale tiOrità, bunAoarg, in 1.000 de exemplare, nu s-ar putea plAti mai mult de 360 de lei, 40

Oka.' 60 de lei coala, ceea ce ar veni cite 36 de bani exemplarul. Iar pentru partea a II-a, care este din 8 135

www.dacoromanica.ro

5

10

coale, tiparita iard§i in 1.000 de exemplare, nu s-ar putea cheltui mai mult cu tiparirea decit 480 de lei, adeca, in totul, vreo 840 de lei, pe cari scotindu-i din 5.000 de lei pretul vinzarei aminduror partilor, ar raminea ci§tig net In punga marinimosului autoriu §i a jupingilor araga, 4.160 de lei. Fac lnd socoteala pentru o coala, dupa cite coale aunt In partea 1-a, ar veni cite 42 de bani coala; iar la partea a II-a, cite

32 de bani coala. Oare nu aceasta s-ar putea zice o specula nemaipomenitar La toate cartile noastre, socotind dupà. coale, nu

vindem coala decit numai cu 10 bani, atita cit costa

exemplarul celui mai ieftin ziar, hirtia de 24 36. Prin urmare, estetica d-lui Pop Florantin se vinde

15

aproape de 5 ori mai scump decit cartea noastra Metoda noud. Intrebam deci pe d-1 profesor loan Pop Florantin §i-1 rugam sa binevoiasca a ni raspunde, cine face specula neomenoasà" cu carti didactice in §coala, noi sau d-nia-lui? I-

20

b) Uforul cetitoriu

Intaiul op al d-lui profesor Florantin, pentru cursul

primar, este Uforul cetitoriu. Aceasta e una dintre

cele mai curioase §i mai nostime opere scoasa la iveala in anul mintuirei 1883. i pentru ca &à §titi, onorati 25

cetitori, ce este acest u§or cetitoriu", pe care credem ca, cei mai multi dintre d-voastra, n-ald avut fericirea de a-1 fi vazut aievea, ii vom face o dare de seama eft mai amanuntita. Aceasta maiastra opera, anuntata

pe toate copertile cartilor d-lui autoriu Florantin, 30

tiparite in tovard§ie cu evreii fratii araga, din Ia§i,

titluiti librarii §coalelor", nu este cleat o singura

foaie volanta, tiparita numai pe-o parte, in lungime de 63 cm. §i in latime de 47, cu margini en tot, sau, cu 35

alte cuvinte, pe hirtie de 24 36 toli, subtdre aproape ca hirtia de tigard, bineinteles ca sa fie mai trainica... Pe aceasta foita, dedesubtul titlului Uforul cetitoriu

mai sunt tiparite §i urmatoarele: Metoda cea mai 136

www.dacoromanica.ro

noud: abecedariu intuitiv de párete, pentru copii,

recruti, ucenici, sdteni, elevi de clasa I-a primard etc." Auziti, oameni buni... Mai vázut-ati abecedariu intuitiv?... Noi §tim cd este metod intuitiv, iar nu abe5

10

15

20

25

cedariu intuitiv. Poate cd, dupd metodul intuitiv.

Dupd. aceea, abecedariu de pdrete" (?!...) Ginditi-vd numai cum au sà-1 invete copiii, recrutii, atenii etc. de pe pgrete. Asta n-a fost minciund, cà vorbe§te de pe pareti". D-1 Pop Florantin, Insà, dupd cit se vede, nu numai cä vorbe§te, dar §i cite§te i scrie de pe pdreti 1... Halal sd-i fiel... Pdcat cd nu s-a ndscut un aseminea mare pedagog cu o sutd de ani In urind, cdci

mare náduh i-ar mai fi fácut bietului Pestalozzi!... Apoi, sus la stinga, In rind cu titlul Uforul cetitoriu, mai este scris urmAtorul pretentios moto: Luminea-

zá-te §i vei fi". Cuvinte furate din fruntea ziarului Romdnul. Iar sus, la dreapta, urmAtorul pedagogic moto: Se Invatà de la §tiut la ne§tiut." Intr-adevar, cà acest nostim abecedariu poate sd-1 facd pe un copil sà uite §i ceea ce a §tiut de la maicd-sa, de acastil... Dupd aceste frumoase inscriptii, urmeazd un feliu de povata cdtre acei ce au ad Invete pe recruti, sdteni

etc., de pe acest ingenios §i nepretuit abecedariu. In aceastà povat'd, dupd ce, mai intdi, indrugd cite §i cite, incepe apoi a-§i ardta nepretuitul metod, dupd care toti sátenii, recrutii etc. vor putea invata u§or literile, numai prin ajutorul unor puncte de la I. 10 §i a unor figuri ce se vdd desemnate pe acest ndpraznic

abecedariu. Dupd ce au invdtat a cunoa§te literile cu 30

modul acesta, zice ilustrul pedagog, atunci putem

tintui u§orul cetitoriu In pdrete, cdci micutii si pUiUii copila§i pot ceti bine pe orice carte româneascd" ( l? I) Cu acest grabnic invdtdtoriu", mai adauge d-nia-lui, 35

orice copila§ §i orice om bátrin poate invdta sd ceteascd bine Intr-un timp foarte scurt §i poate invdta mai mult singur, §i chiar a scrie, dud va vrea." Auziti, oameni buni, cit de u§or a rezolvit chestiunea invdtdrei cetirei qi a scrierei d-1 Pop Florantin?!...

40

Bine a zis d-nia-sa, ca nu-i putin lucru de a se na§te cineva filozof, §i Inca de-o mie de ori" I... Daca voiti, onorati cetitori, sd auziti citeva exemple de cuvinte 137

www.dacoromanica.ro

si propozip din acest usor cetitoriu si grabnic invatAtoriu", lata-le: petre are (?1) ; orbu e duios; (?) ada-ni bere; jigu ni

tae; gura ta jura; duce perje pe-o prajina; bran ni

5

10

15

20

25

faca; si peste prajit pofta-n cui; fuge Gogu on cartea bade' ; vaca-i pe iaz; vad vase verde; vis gingas; poftiti la hrean; nu sta peste ; sa te ridici din noapte spre soare"; si altele, care de care mai nostime si mai hazlii1... Dar poate ea ati voi, onorati cetitori, sa aflati si pretul acestui Ufor cetitoriu? Iata-1: 25 bath, p. Austr. 15 cruceri pretul unui exemplar 1... Asa-i ca pentr-o 100.000 de mii de micuti copilasi, ar face o suma rotunda de douazeci si cinci de mii de lei, cari nu s-ar lua din drum, de call un modest filozof, si mai ales pentru o marfa asa de buna?... Ce fericit este acela care se imboggteste cu gindul 1... Spuneti acum, va rugam, onorati cetitori, de cite ori costa mai scump acest grabnic cetitoriu" cleat Metoda noud? Socotitd, va rugam; Uforul cetitoriu, dupa cum am spus, este numai dintr-o singura coala, tiparita numai pe-o fata, si se vinde cu 25 de bani exemplarul; tiparita pe amindoug fetele ar trebui s-o vinda cu 50 bani. Pe cind Metoda noud care e din 5 coale, tiparite bineinteles, pe amindoua fetele, se vinde cite cu 50 de bani exemplarul, adeca 10 bani coala. Prin urmare Uforul cetitoriu se vinde de 10 ori mai scump decit Metoda nouti. Intrebam acum: eine face specula neomenoasa cu carti didactice, noi sau 1:1-1 Florantin, care s-a ascuns dupa

paravan si striga, citu-i ia gura: iaca hooi, puneo 30

mina pe eil?1...

1

Nenorocire Irma, ca acest nepretuit dar al literaturei

noastre didactice, acest grabnic luminátoriu al po-

porului...zace, de la data aparitiunei sale, yin si nevatamat, in praf si in pulbere, intr-un colt al tipografiei 35

40

d-lui Hewu Goldner, pe care, cinstitul autoriu,nici pina astazi nu 1-a despagubit de costul tipariului 1

Daca voiti, onorati cetitori, sa cunoastetd tot fondosul acestui Ufor cetitoriu, nu fiti ingrati catra modestul autoriu si grabiti de a va duce la tipografia d-lui Goldner de va cumparati cite un exemplariu. Si cu modul acesta, pe de-o parte yeti despagubi pe d-1 tipograf

138

www.dacoromanica.ro

Goldner de cheltuielile hirtiei si a tipariului, pe eru-

ditul si laboriosul autoriu 11 -yeti incuraja, iar d-voas-

tre vd yeti imboggli bibliotecile cite c-o opera ce nu s-a mai vgzut ping acum in tezaurul literaturei noastre 5

didactice 1...

c) Aritmetica pentru clasa I-a primard A doua lucrare, publicatg acum de curind, tot pentru cursul primar, este vestita aritmeticg intitulatg: M etodd noud de a Enuata aritmetica pentruincepdtori. Aceastg

to

45

20

25

30

25

fituicg, dupd cum la pagina 32 am argtat, cuprinde material furat din aritmetica pentru cl. I-a primarg, elaboratd de C. Grigorescu. i ca sg nu se cunoascd plagiatura, di Florantin face niste salturi asa de grozave, Inca, dupa citeva exerc4ii proaste de adunare,

scgdere, inmull,ire si impArldre, de la I. 10, la pagina a 13-a ajunge tocmai la milioane. Cei ce §tiu ce va sd zicA copil de clasa I-a primarg, se pot mira de usurinta cu care i s-a aprobat aceastd carte 1 Dar pentru aceasta nu aunt de ving decit d-nii cari au fost numiti de cdtre Onorabilul Ministeriu, in comisiunea pentru cercetarea acestei cgrti. i ar fi de dorit, credem, ca cei ce sunt numiti in asemine comisiuni sg fie mai seriosi in cercetarea cgrtilor de scoald si sa nu-§i deie raportul de aprobare, pe nevgzute, in paguba instructiunei!

Lasind la o parte calitatea cgrtei si modul d-lui

Florantin de a lucra, venim la pretul grozav de mare si la specula neomenoasà, ce o face tot in unire cu fratii araga, cari, de unde §i ping unde, §-au dat numire de Librarii scoalelor". Aceastg fiimicg, in mgrime iaMO de vro coalá de cele mari, ca §i Uforul cetitoriu, cu deosebire cg-i tipAritA pe amindoug fetele, o vind tot cite cu 25 de bani exemplariul, ceea ce vine de 5 ori mai scumpg decit aritmetica de C. Grigorescu, care-i din 8 coale si se vinde numai cu 75 bani exemplariul. Prin urmare, intrebam a treia oarg pe d-1 profesor loan Pop Florantin, cine speculeazg lumea in asa chip neomenos", noi sau d-nia-lui?... 139

www.dacoromanica.ro

d) Metoda nouci de a invcita desemnul

Al treilea op scos la iveald, de curind, pentru cursul primar, este iard§i o fituica intitulatd §i aceasta Meto&I nouli de a inolfa desemnul, cu urmatorul adaus: dez-

5

10

15

20

voltare In mod intuitiv, frObelian". Atita dragoste a capatat d-1 Florantin de numirea Metoda noud, Welt toate operele sale au sa poarte de acum inainte numele acesta, §i toate au sa fie facute in mod intuitiv frtibelian?1 In aceasta fituica, care cuprinde citeva figuri de desemn §i ni§te jucarii care de care mai proaste, chipurile, pentru a samana cu cele fr5beliane, care, mila sfintului, numai de un idiot nu au fost intocmite, la urma vine tot la acelea§i definitduni, care se vad qi in celelalte desemnuri, §i care, neaparat ca nu se pot schimba. Cu alte cuvinte, numai a sucit porcul de coada", cum zice romanul. Aceasta filuica nu este mai mare decit opera sa amintita mai sus, Metoda noud a aritmeticei §i este scoasa la vinzare cu un pret tot qa de scump §i tot in tovara§ie cu fratii araga. Dar mirarea ne cuprinde ca §i aceastä fituica este apro-

bata tot cu aceemi iutald §i u§urinta, ca §i Metoda

25

noucl a aritmeticei §i Inca menita de a se da §i in mina copiilor 1... Noi §tim Ca In clasa I-a primard, numai singur abecedariul se poate pune in mina copiilor. i Inca §i acesta, dupa trecere de citeva saptaminil. Pen-

tru toate celelalte, cartea este gura invatatoriului.

i mai cu sari* desemnul trebuie sa se predeie§colarilor de clasa I-a primara numai in mod imitatiy, desemnind invdtatoriul cite o figura-cloud, pe tabela, §i apoi spu-

30

Md numele fiecareia, iar §colarii sd le imiteze2. Ce folos pot sa alba copiii de clasa I-a primara de la o carte de aritmeticd ori de desemn, cind ei abia pot gingavi pe abecedariu. Doar numai ca ad le strice. Iata, dar, cd acel care striga ca noi speculam lumea,

35

Cu CArti de §coald, a ajuns pind acolo, ca, impreund cu fratii araga, sa speculeze intentionat qi &grid de acele

care nu se pot pune in mina copiilor incepatori 1...

1 Vezi Povequitorin la cetire prin scriere dupii sistema fone-

tied, de la pagina 5-42.

2 Vezi iar4i. Poviituitoriu la cetire prin scriere...

140

www.dacoromanica.ro

Noroc numai, Ca §i aceasta proaspata marfa nu i se

poate trece 1... Alte opere, pentru clasele primare, lucrate de acest

autoriu, n-am vazut scoase la iveala pina acum, cu

5

care sa putem face cuno§tinta. Dar dupa ce Meuse d-1

Florantin critica cea nastru§nicil cu abecedarele In io

15

20

25

ziarul Liberalul, critica ce n-a fost facuta decit numai In scop de a-§i recomanda marfa cea north, cu care era sa iasa la iveald, Intr-adevar, auzisem de un abecedariu, cu care se dusese la furnizorii sai,fratii Saraga, ca sit i-1 editeze... Cind colo, ce sa vedeti: fratii Saraga gasisera un alt mu§tereu tot cu numele de Pop, insa nu §i Florantin... Neputlnd, deci, face qi de asta data ghe§eftul cu fratdi Saraga, s-a dus, se zice, la d-1 librariu Daniil, cu care a Intrat ln tocmala. Nu §tim daca a rupt tocmala sau ha, dar ceea ce §tim este cal acest abecedariu, in privinta varietatei figurilor, e de o rard nostimada, Inelt, Intrece pe toate celelalte abecedare cu figuri. Se vorbe§te ca lnsu§i comisiunea rinduita. pentru cercetarea acestui abecedariu a ramas uimita de figurile de tot caraghioase Intrebuintate de catra d-1 Florantin, pentru cunoa§terea literelor. Incit, nu §tie comisiunea ce cale sa apuce: sà-1 recomande Onor. Ministeriu pentru aprobare,... sau sa i-1 respinga. Aqteptam sa vedem sfir0tul. e) Operele frdbeliene. Gradina de copii"

30

35

Venind la operele fraeliene, gasim scoasa la iveald, de catra d-1 Florantin, tot acum de curind, opera intitulata Grddina de copii sau educatiunea frobeliana". Aici trebuie sa ne oprim mai intai la titlu §i sa facem

intrebare meritosului autoriu, eine a mai auzit vorbindu-se de educatiune fróbeliana?... Noi §tim, pina acum, ca educatiunea este numai de trei feliuri: fizica', morala §i intelectuala; dar despre educatiune frobeliana" Inca n-am auzit. Poate, dupa sistema fröbeliand?... Despre elaborarea unui asemine op s-a auzit a§a ceva §i s-a §i vázut ci o polemica prin ziarul Libe141

www.dacoromanica.ro

5

10

15

20

25

30

35

40

ralul cg, adecd, d-1 Florantin §-a procurat carti nem1,46 §i poate §i ungure§ti;... §i &A traduce §i memorizazd de mgnincd pdmintul, ca doar ar scoate la iveald ceva, In scop de a i se da pe mind (indatg ce se va infiinta) §colita fröbeliang a Societgtei pentru invkAtura poporului roman, din Ia§i, §colitg pe care a pindit-o §i pentru care s-a zvircolit vro 2 ani, facindu-se luntre §i punte pe lingg membrii consiliului de administratie ai acestei societgti, spre a o infiinta §i a i-o da pe mina d-sale. Dar §i membrii consiliului de administratie ai Societgtei pentru invAtgtura poporului roman, ca oameni mehenghi, cum zice romanul, cunoscindu-i planurile, i-au intors oi§tea 1... Atunci d-1 Florantin s-a supgrat foc §i a inceput a tuna §i a fulgera grozav prin ziarul Liberalul asupra membrilor consiliului de administratie, §i mai cu Barna asupra membrilor din comitetul §coalei frObeliene. Din care pricing, consihill de administratie al SocietAtei pentru invAtAtura poporului roman s-a vgzut silit, spre a inlatura pe renumitul pedagog §i din consiliul de administratie al Societatei, lucru pentru care d-1 Florantin s-a turburat a§a de tare, incit nu s-a putut lini§ti multg vreme 1 Pierzind aceasta locma din mind, pentru care se luptase atita amar de vreme, alearga la fratii 5araga §i lace tovArg§ie cu ei, ca sd-i tipgreascg opul intitulat Gradina de copii, spre a vedea toti membrii Societgtei pentru InvAtatura poporului roman pe eine a inlgturat de la §coala frôbeliang consiliul de administratie al acestei societgti §i sg cunoascg §i lumea profang ce va sA zicA educatie friibeliang de-a d-lui profesor I. Pop Florantin, de profesiune filozof. Dar poate cA nu §titi, onorati cetitori, ce cuprinde acest op? Ca sg-i cunoa§teti valoarea, n-aveti decit sg-1 cetiti §i yeti vedea ca, pe ling& stilul cel prost,

totul este numai strain, §i nimic localizat. Incit, in privinta jocurilor, nimic din jocurile noastre copilgre§ti, cu care aunt deprin§i a se desfäta copiii no§tri romani §i cgrora, putem zice, WA leac de pdcat, cg li fac mult mai mare plkere decit jocurile nem1.e§ti. Fröbel, cind a intocmit acele jocuri, le-a cules

din viata copiilor din tara lui, §i le-a intocmit a§a,

142

www.dacoromanica.ro

dui:4 cum se vdd astAzi. La noi, jocurile copiilor sunt altfeliu. Oare sd nu gdsim nimic bun in jocurile co-

piilor nogtri, ca sd intocmim ceva románesc? Dar sd zicem cd la aga lucru, pe d-1 Florantin nu-1 duce 5

capul. Vorba ceea: UmblA el, sdrmanul, dupd intelepciune, dar n-are unde-o pune 1"... Atunci de ce n-a crutat macar limba, de-a introdus o multime

de inovatii, bundoard ca aceea de la fat,a a 14-a: 10

poezioara Cuibul de pasere unde zice ourele in loc de oupare. Pe eine a auzit d-nia-lui zicind ourele?Ba Inca,

15

joc, se vede, gi de acest ilustru numel Cdci, nu ni vine a crede cd Fröbel sa fi ajuns pink acolo, ca sd-gi strice limba neamului sdu, cum IndrAznegte a face d-1 Pop Florantin gi multi altii, cu limba neamului romAnesc L ..

dedesubt, pune gi numele lui Fröbel, ca sd-gi bata

Mai departe, in aceastd carte intitulatà Grddina de copii, sunt atitea bazaconii gi cabazlicuri limbistice, 20

despre care, dacd ne-am ocupa, am face un volum intreg. Pacatul mare cd acestei opere, ping acum, nu i s-a dat aprobarea 1... Dar ce mai atita vorbd pentru limba? Ce-i pasd d-lui Florantin de asta? Vorba

este, cum sa poatá lua 80 de bani pentru o cartulie 25

de vro 80 de pagini sau 5 coale, format Scharpentier, ceea ce yin la vro 3 1/2 coale, dupd formatul octav al cArtei noastre Metoda noud. Iatd dar cá gi aceastd Grcidind de copii, pe care o exploateazd in tovdrAgie cu fratii araga, costA de 2 ori mai scump decit Metoda noud. Prin urmare, intrebdm a cincea oard pe

onorabilul d-nu Pop Florantin, cine face specula' 30

neomenoasd cu cArtile de gcoald": noi sau d-lui care nu

poate nimica WA jidani?

f) Recreatiuni frobeliene,

pentru tinerime, in scoalli fi familie 35

Aceastd minunatd opera nu era aphruta cind ni-am propus a face intimpinarea de fatd, gi suntem cu mare pArere de rail cd n-a apdrut mai de mult, cdci am fi 143

www.dacoromanica.ro

5

renuntat de a ne mai ocupa cu asemine sdcdturi §i a mai sta la vorbd cu unul ca d-1 Pop Florantin, care ki-a pus ln gind, se vede, cu orice pret, sd. inundeze lumea cu tot soiul de ndzbitii, ce le scoate la ivealA cu ghiotura. Nu ne mirAm cd d-1 Pop Florantin are cernealä fili hirtie multd de stricat. Dar mirarea ne cuprinde cd vedem cd §i aceastA celebrA opera poartà firma aprobdrei 1... VAzut-a onorata comisiune, care a fost rInduitd pentru cercetarea acestei carti, &A to-

il)

15

20

tul este numai o amestecaturd q-o Incurcdturd, qi toate sunt luate de-a 1ndoasele: una de la rAsdrit qi

alta de la apus, Incit nu §tii de unde sd incepi §i unde sA sfIr§e§ti?1... Dupa cum gtim §i noi, Fröbel, and a organizat jocurile ce-i poartà numele, le-a 1ntocmit dupd vIrstd rti dupd sex, a§a, dupd, cum se dezvolta copilul tiii nature In el; cdci jocurile de care simt pläcere §i cu care se desfateazd copiii la virsta de 4 ani, bunAoard, acelea§i jocuri nu li fac mai nici o pldcere la virsta de 7 ani, ci, la aceastà virsta, trebuiesc Intocmite alte serii de jocuri. De asemine, trebuiesc intocmite jocurile §i dupd sex, cdci altfeliu este natura qi apucdturile bdietilor §i alta este natura §i apucA-

turile fetelor. In cartea d-lui Florantin, totul este 25

numai o amestecAturd, ca §i In ta§ca ursariului. Dacd Ili cärtile lui Vergnes §i Lenoel, din care zice eruditul filozof cd a copiat, vor fi tot ap de bine lámurite, atunci?... Dar &A zicem cd onorabilii membri ai comi-

siunei au voit a se ilustra prin indulgenta d-nia-lor. 30

In acest caz, li facem umilita 1ntrebare: dad. §i aceasVA harababurd a d-lui Pop Florantin se poate numi o carte de §coald, apoi care stint adevAratele cArti de gcoalà?

35

40

Cu aceastà opera', d-1 Florantin nu s-a ilustrat numai ln privinta capacitAtei, ci qi ln privinta lAcomiei de ci§tig. Socotiti, onorati cetitori: unei cArtu1ii de 8/4 de coald, tipdritä in format mic, i s-a fixat pretul de 50 de bani, adecd de vro 8 ori mai scumpà decit cartea noastrA Metoda nouci. Aceste grozave preturi covir§esc, fArà Indoiala, orice margini 1 In urma atitor dovezi de necompetentd §i ldcomie

de ci§tig din partea d-lui Florantin, li facem a 6-a

144

www.dacoromanica.ro

oard intrebare, §1-1 rugm s'd binevoiascd a ni da ilspuns, dna.' noi suntem aceia cari facem specula neomenoasà" In scoalg., cu carti didactice, sau domnia-sa?

5

PRETUL CARTILOR NOASTRE, FATA CU PRETUL CELORLALTE CARTI

In 1868, cind a apàrut Metoda nouii, mai cii sama editia I-a §i a II-a, fiindc6 erau mai putine coale si tipariul mai ieftin, s-a vindut numai cu 40 de parale sau cu 33 de bani exemplariul, incit era cel mai ief-

10

15

tin abecedariu pe vremile acele, si astfeliu a facut concurenta tuturor abecedarelor, atit In privinta calitàtei cit si In privinta ieftingAtei §i a sfarmat negustoria ce proiectase, fail doar si poate, s-o fac6 raposatul M. vartz cu cartea lui, care era c-o jumàtate de coa1 5. mai putin voluminoasa: decit Metoda nou'ci, §-o vindea cu un sfaatic austriacesc sau cu

85 de bani românesti exemplarul. Cu alte cuvinte, cartea noasträ se vindea de 21/2 ori mai ieftin decit cartea lui vartz. De atunci si pin51 astdzi, cite 20

25

abecedare au apàrut, nu se vind mai ieftin decit

cartea noastrà. Intre aceste se afld abecedarele d-lor: Vasile Ionescu, Victor Dogariu, Th. Sperm*, apgrute In Iasi. Aceste, fiecare in parte, sunt tot atit de voluminoase ca si cartea noastr4 Metoda nouil §i se vind tot cite cu 50 de bani exemplariul. De asemine, abecedariul d-lui Dometiu Dogariu, dispartit In dota piftrti, cu amindouà pàrtile la un loc, fiind tot atit de voluminos ca si cartea noastrà, nu se vinde mai ieftin. Abecedariul d-lui Basile Haram...

30

apárut In Bucuresti, si dispartit tot in cloud párti, cu amindouà la un loc, fiind tot atit de voluminos cit si Metoda nouci, din care onorabilul autoriu a min-

cat de haram destul de mult material, se vind cu 65 de bani amindou'à pártile. Abecedariul d-lui Mihail 145

10

www.dacoromanica.ro

Pop, apárut in Iasi de vro 7-8 luni de zile, este dispArtit tot in doud parti, fiind cu amindouà la un loc, mai tot atIt de voluminos ca si cartea noastrà Metoda mud 5

de pe care, numitul autoriu si tindrul InvAtAtoriu a copiat de-a intregul, adeeä mai mult decit galantonestel. Acest abecedariu, fiind editat de evreii fratii Saraga, 11 speculeazA, se intelege, tot ei, vinzindu-1 cu 60 de bani amindouA pArtile, necartonate, iar cartonate jidoveste le vind sou 80 de bani. Aceasta deo-

10

camdatA. Mai pe urmA, vor sti ei negustorii ce s'a facA !..

15

Chiar s-a si vilzut publicat prin.ziarul Liberalul a unul dintre d-nii invATatori, voind sA-si batA joc, pesemne, de misiunea sa de invAtAtoriu, vinde scolarilor sal, numai o parte a acestui abecedariu cu I leu si 50 de banill I Aceasta este o hotie in toatA puterea cuvintului 1 Acei caH au la cunostintA cá am f Acut sau facem speculA de feliul acesta, cu cArtile noastre, ii rugAm sA vie si sA ni-o spuie verde, in faVd. Noi stim cá totdeauna am pus hirtie bunâ si igienicA pentru ochiul

20

copilului; tipariul am cAutat sA fie clt se poate de curat si brosatul Mout la cel mai bun legAtoriu din Iasi; am fixat pretul si am dat rabat multAmitoriu tuturor d-lor librari si altor persoane, rugindu-i, dup6 cum se vede anuntat pe copertile tuturor cArtilor noas-

25

tre, de a nu fi speculati In mod rusinos 1 Abecedariul d-lui

Barbu Constantinescu, de la o vreme Incoace, se vinde,

30

In adevar, ceva mai ieftin, fiindca este editura d-lui Socec, mare proprietariu din Bucuresti si capitalist, cAruia ii dA mina sA-1 vindA astfeliu, fiind singur si librariu si editoriu si tipograf si... si de toate 1... Mai este abecedariul de Nestorescu. Acest abecedariu se vinde cu 40 de bani exemplariul, insA e mai putin voluminos decit Metoda noted, de pe care d-1 Nestorescu

a ciupit cit se poate de binesor, si este, pare-ni-se, 1 Acest modest autoriu, Incaltea, In naivitatea lui mArturiseste drept cA s-a folosit de cArtile noastre, adecA a furluat dintr-Insele, dar nu spune cine i-a dat voie sA ieie. 146

www.dacoromanica.ro

tot editura unei tipografii... Alte abecedare apa-

5

rute in Romania, afara de aceste, nu mai suntl. De asemine i cartea noastrd de cetire Jnyáätoriul copiilor, feta de celelalte carti, costa mai ieftin caci, tustrele partile se vind numai cu 2 lei si 30 de bani. Pe cind, cartea de cetire de d-nii asociati, editata iarasi

in trei parti de d-1 Socec, se vinde cu 2 lei si 60 de

bani; cea de I. Ionescu, se vinde cu 4 lei si 60 de

bani, de doua ori mai scumpd decit cartea noastra.Cartea 10

d-lui Puiu, aparuta in Iasi, acum de curind, in editura frat,ilor Saraga, este pusd in vinzare cu 3 lei si 20 de

bani, tustrele partile. Iar in cit priveste potrivirea bucdtilor i despre limba i stil, n-ai ce zice l?... 15

In urma atitor dovezi, intrebam pe tot omul de oiing §i cu dreptate, pe tot dascalul care-si iubeste sfinta sa misiune i pe tot omul nepartinitoriu sa ni spuie, unde se vede plagiatura si specula neomenoasa",

ce ni-o atribuieste d-1 Florantin? Da, am inteles

20

§i

int,elegem sa fie aratat cu degetul acel ce copiaza si se foloseste de munca i sudoarea altora, ca sà-I cunoasca lumea cit pretuieste. Intelegem sa fie defdimat acel ce speculeaza lumea cu cartile didactice, i o prada in orice feliu. Intelegem, in sfirsit, criticd dascdleascd, serioasà,

nepartinitoare si neinteresata, intemeiatd numai pe

25

30

dreptate i pe adevaruri stiintifice i pedagogice. Aceasta critica este in interesul scoalei i folositoare dascalimei, mai cu sama noug, istor mici, cari avem neaparata, nevoie de luminile celor mai inaintati in stiinta. Dar nu intelegem criticd miseleasca, intr-ascuns, prin pamflete i calomnii, care sunt tot atit de stricatoare §i pagubitoare instructiunei, pe cit sunt de folositoare criticele sanatoase, pornite, cum am zis, din dragoste dascaleasca si din simt, de dreptate i adevar. Ba mai scapat-am din vedere, doua: al d-lui D.R. Cordescu si pe al d-lui Mih. Mihailescu; acest din urma abecedariu este

aparut In editura Librariei universale" ... Leon Alcalay, 51 recomandat cu staruinta...?, tot de aceasta librarie ... in terminii acestia: ,.Lucrare excelenta ce merita (?) a fi fntrodusa in toate scoalele primare, publice i particulare" (?) ...Unde

mai gasesti jidan care s a nu-si laude marfa lui ca-i excelenta"? 147

www.dacoromanica.ro

Din cele ce am ardtat, d-I profesor loan Pop Florantin, clnd §-a propus a ne critica, n-a fost Impins nici de dragostea dAscA1eascA, nici de sentimentul pentru drep5

tate §i adevAr, ci numai de ura care-1 caracterizazA §i de interesul meschin de a-§i deschide calea spre negustorie, IntovarA§it de evreii frat,ii 5araga. Cu astfeliu

io

de purtare, putem zice ca d-1 profesor Ioan Pop Florantin s-a fAcut §i mai nedemn de stima §i consideraIiunea oamenilor de bine. Iar In fata noastrA, nu-1 putem privi deat ca pe un calomniatoriu de rind ci credem a §i lumea nepArtinitoare va §ti 134-1 judece §i sti-1 aprecieze, dupä cum merita 1...

www.dacoromanica.ro

POSTUME

www.dacoromanica.ro

[FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE]

5

to

15

Sint nascut la 1 martie 1837 in satul Humule§tii, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romAni: Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humule§ti gi sotia sa Smaranda, nascutd David Creangd, din satul Pipirig, judetul Neamtului. Intaiu 0-ntdiu, am Inceput a invata cruce-ajutd, dupa moda veche, la §coala din Humule§ti, o chilie fAcutd cu cheltuiala satenilor, prin Indemnul i osirdia Orintelui Ioan Humulescu, care avea o mind de Invdtd-

turd, un car de minte ci multd bunatate de inima,

Dumnezeu sd-1 iertel Poate sd fi fost de vreo unsprezece ani, chid am inceput a invAta. Stiu c5. cram atunci un bdiet sfrijit, prizarit i fricos i de umbra mea. Dascalul nostru era un holteiu frumos, zdravdn §i voinic, §i-1 chema Vasile a Vasilcdi. El era 0 dascalul bisericei din sat. Un sorcoval, neii4esc plAtea tata pe lund dascdlului, ca sd ma Invete. Si pe atunci Imi ziceau

in sat 0 la ecoala Ionicd a lui 5tefan a Petrei. 20

25

Peste vrun an, vornicul prinzind la caste cu arc anul pe bAdita Vasile, dascalul nostru, ccoala a ramas pustie,

iard noi ccolarii, cari eram peste patruzeci la numar, ne-am Impractiat pe la casele noastre. Dupd vrun an, iard0 s-a deschis ecoala. Dar dascdlul Iordache, fiind cam chilaciu, a Inceput a ne rldica de urechi la firta (Ito), deasupra ucei, 0 a ne prea Indesi la spinare cu.

Sfintul Neculai, un biciu de curele, facut qi daruit ccoalei de moe Fotea, cojocariul satului. Si a§a,. de unde pand atunci ma duceam cu drag la ecoald, am Ince151

www.dacoromanica.ro

put a umbla huciu-marginea: o zi ma duceam, cloud nu, dar tot deprinsesem a ceti oleaca. Tata nu stia carte de feliu, si nici mult haz nu fgcea

5

10

de dinsa. El cam ades imi zicea Logofete brinza-n cuiu, lapte acru-n calamari, cam prea te codesti la treaba; ma tern cà de atita carturarie n-a avea eine sg ne traga ciubotele". Dar mama, lulnd sama cum Invatam eu, ajunsese a ceti la ceaslov mai bine decit mine si se bucura grozav, cind vedea Ca ma trag la carte. Din partea tatei puteam sa ramin cum era mai bine: Nica a lui Stefan a Petrei", ora de treaba si gospodariu

in sat la Humulesti. Mama Ina era In stare sa toar-

15

20

25

30

35

40

ca-n furcg si sa invat mai departe. Dar ce sa mai invat in Humulesti? Caci In biserica ceteam si cintam pe dinafara toate troparele, ca si dascalul Iordache. Intr-o zi, asa prim ci§legile Crgciunului, aproape de cirnileaga, viind bunicu-mieu David Creanga din

Pipirig pe la noi, m-a luat si m-a dna la munte, in scoala lui Alecu Balu§ din satul Brostenii, judetul Suceava, si rn-a asezat in gazda, cu toata cheltuiala lui, la una Irinuca, care avea douà capre pline de riie. De aice urmam la scoala, si ori s-a prins cartea de mine, ori nu, dar riia capreasca stiu ca s-a prins.

Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat drumul acasa, si de la Brosteni am venit, cu niste plutasi, pe Bistrita, la Borca, de la Borca, cu o ruda a mea, pe Plaiul-Batrin in Pipirig §i din Pipirig la Humulesti. Si cind rn-au vazut tata si mama tuns chilug si plin de riie, bucuria lor n-a fost proasta 1 Ce sg faca? Au inceput a ma scalda ba cu le§ie de ciocalai, ba cu usuc de ling, ba a ma unge cu dohot, si-ntr-o saptamina rn-au izbavit de podoabd. Dar si eu le-am tras in ziva de Pasti un lngerul a strigat la biserica, de-au ramas toate babele din sat cu gura cascata la mine, iar fetele numa-si dau ghiont una alteia, vazind ce poate acum Nica a lui Stefan a Petrei". Dascalul Iordache ramasese acum pe jos, era a cincea roata la car. Biata mama, crezind ca am sa ies un al doilea Cucuzel, s-a pus cu rugaminte pe linga tata si rn-a dat sà invat psaltichie la un psalt de la biserica Adormirea din Tirgul-Neam-

tului, peste baltá, la vreo doua zvirlituri de piatra

152

www.dacoromanica.ro

5

departe de satul nostru. Trei husasi plalea acum tata pe lund pentru mine. 0 iarn'a am invAtat si la aceastà scoala, aci iarna ce mai puteam invala, iar vara nu Mceam purici multi pe la scoalà, trebuia s-ajut acas6: la tras in pieptfinasi, la nevedit, la fg.cut tevi cu sucala si la tors cu roata. Cite trei-patru oci de canurà torceam pe zi. M. intreceam cu fetele cele mari din tors, si ele, din rAutate, m6 porecleau Ion Toralgu".

www.dacoromanica.ro

FAT-FRUMOS, FIUL IEPEI

Amii, cia era odatá un om, care avea o iapá. Si

Intr-o zi vroia omul BA bage iapa In ocol, §i ea nu vrea

nici In ruptul capului; §i InciudIndu-se omul pe dinsa 5

10

15

20

25

incepu a o bate. Atunci iapa a grit peste gardul de ralogi §i a fugit lntr-o pAdure departatA. Iapa era a fAta qi, peste noapte, a fátat un bAiet In loc de minz, care Wet s-au chemat FAt-Frumos, Fiul Iepei. Si Miet ca acela nici cA mai era altul prin meleagurile acele: era frumos §i cre§tea ca din apà; cit cre§tea el intr-o zi, altul cre§tea Intr-un an. Si chid a implinit: anul, socotind bdietul, In gindul sAu, ca-i destul de voinic, s-a dus prin codru §i a chitit un copac care era mai gros, pe care a vrut s6-1 smulgA din pamint, dar n-a putut. Vazind el eh' s-a incurcat In slAbAciune, s-a tutors

p1M de mIhnire la mg-sa §i a rugat-o cd sa-i mai deie incA un an de zile titA. MA-sa 1-a mai lAsat un an de zile sA sugA, §i la anul, duclndu-se bAietul iar in codru la stejarul cu pricina §i umflindu-1 In brate, 1-a smuls din pAmint ca pe o burueang. §i 1-a zvIrlit Intr-o tiMrale ca pe-o surcicA. Apoi, indatA s-a dus la mA-sa §i i-a zis: MamA, de-acum inainte mA duc sA-mi caut ni§te tovara§i dupA gindul meu, ca sA fac §i eu vo ispravA In lume.

Si cum a zis, a si pornit. Si mergind el prin codri, de nAduh ce era §i de ostenealA, a InsAtat §i nu gAsea

nicAiri apA sa beie ; dar tot horMind el Incoace §i 154

www.dacoromanica.ro

incolea, de la o vreme a dat peste un pariu grozav de tulbure. Dar aist phcat 1 Oare ce sa fie de vine apa cu mil in douà pe asa seceta mare? zise Fat-Frumos. 5i mergind el

5

pe scursura pariului, tot In susul apei, ca sa afle care-i pricina, numai iaca ce vede un om care naruia muntii, sfarma bolovani In mina, de-i facea tarna, si apoi li arunca in pariu. Fat-Frumos, vazind ca. omul acesta

tulbura apa, s-apropie de dinsul si-1 intreaba rastit: 10

15

Ma, da' cu astat-ai gasit de jucat? Pentru ce naruiesti muntii si tulburi apele?

Iaca vorba 1 Da' ce ai tu? Aista-i mestesugul meu ; nu stii &à ma cheama Sfarma-Peatrd? Sa nu cumva sd mai blestesti ceva din gura, c-acus te starm si pe tine] - Pe mine? Pesemne tu n-ai auzit Inca de Fat-Frumos, Fiul Iepei? N-am auzit nici de tretinul iepei, necum de Fiul

zise Sfarma-Peatra, zimbind pe sub mustete. Inca te faci a ride? Las'ca te fac eu acus sa rizi

Iepei 1 20

minzeste. Hai la lupta, firtate, sa-li arat eu cine-i

Fiul Iepei. Bucuros; da' din ce vrei? Din lupta sa ne luptam, ori din sabii sâ ne taiem? Ba din luptd, ca-i mai dreaptd, zise Fiul Iepei. 25

Atunci Sfarma-Peatra, umflind pe Fiul Iepei in

brate, 1-a izbit in pilmint, de-a intrat pina-n genunchi.

30

35

Fiul Iepei se scoala de jos, insfaca si el pe SfarmaPeatra si, cind 41 trinteste o data, il cutunda pind-n briu. Sfarma-Peatra se scoala de jos mlnios si, cind mai apuca o data pe Fiul Iepei in brate, Il trinteste, de se cufunda pina subsuori. Atunci Fiul Iepei se scoala si el de jos infuriet si, cind mai trinteste si el o data pe Sfarma-Peatra, Il cufunda pina-n git, jute li ie palosul si vrè sa-i reteze capul. Starma-Peatra, vazindu-se atunci In primejdie, se roaga de iertare si

zice ca se prinde frate de cruce cu Fiul Iepei si-i va da ascultare la tot ce i-a poronci. Fat-Frumos 11 iarta si,

40

scotindu-1 din pamint, ii da palosul sa.-1 sarute, si i mergind ei citeva zile tot apoi pornesc Impreuna. prin codru, Fiul Iepei a bagat de sama, pe unde mai mersese el, ca copacii, cari erau atunci drepti, acum 155

www.dacoromanica.ro

sunt strimbi, si cei strimbi, drepti. Vázind el asta, zice cdtrd Sfarmd-Peatrd: 5

Ma, da' oare ce dracul fa fie, de copacii aistia din drepti se fac strimbi si din strimbi, drepti? t,iu eu ce bizdiganie ad mai fie si asta? zise

-

Sfarmd-Peatrd.

10

Si mergind ei inainte, tot mirindu-se de asta, numai iaca ce vdd un om care tocmai atunci apucase un copac mare de virf si-lstrimba, ca s'a faed din el o cujbd de pus ceaunul. Fiul Iepei 11 intreabd: Ma, de ce te-ai apucat tu de slutit copacii? Da' ce ai tu de asta? Acesta-i mestesugul meu. Nu stii cd ma cheamd Strimbá-Lemne si, de-i mai cricni

15

ceva, acus te strimb si pe tine. Ce-ai zis, ad ma strimbi? D-apoi se vede cd tu n-ai auzit Inca de Fiul Iepei, Fát-Frumos. Nici n-am auzit si nici vreu s-aud, zise Strim-

-

bd-Lemne, indirjindu-se.

20

25

30

35

40

Apoi, dacd n-ai auzit, hai la luptd, sd te fac eu ca s-auzil Bucuros! Asta asteptam si eu 1 Hai 1 Din lupta Eat ne luptdm, ori din sabii sä ne tdiem? Ba din luptd, ca-i mai dreapta, zise Fat-Frumos. Atunci Strimbd-Lemne apucd pe Fiul Iepei In brate §i-1 trinteste de se cufundà pind-n glezne. Fiul Iepei, rddicindu-se de jos, apuca si el pe StrImbd-Lemne, si clnd 11 trinteste, se cufundd pina-n genunchi. StrimbdLemne se radical minios si, apuclnd pe Fdt-Frumos, 11 izbeste de se cufundà pina-n brill. Atunci Fiul Iepei se eddied si el furios si, cind apucd pe Strimbd-Lemne, 11 trInteste de se cufundà pind-n git, scoate iute palosill si vrè sd-i rAteze capul. Dar Strimbd-Lemne, vázindu-se In primejdie, se roagd de iertare, ziclnd cd se

prinde si el frate de cruce cu Fdt-Frumos si-i va da ascultare la tot ce-i va poronci. Lui Fát-Frumos faclndu-i-se mild, 1-a iertat si pe acesta, 1-a scos din pamint, i-a dat palosul sà-1 sdrute si apoi a pornit si s-a dus Impreund cu dinsii la rad-8a. i cum a ajuns, i-a zis: Mama, de-acum inainte, ramiti sanatoasa, cd eu mi-am gAsit tovarasi si ma due cu dIncii in lumea lui

D-zeu. Iaca-ti dau nAframa asta, si cInd ii ved6 trei

156

www.dacoromanica.ro

picaturi de singe pe dinsa, BA' tii ca atunci am murit

sa vii s ma cauti. i cum a zis aceste, a si pornit cu tovarasii sal. 5i tot mergind ei zi i noapte prin paduri i codri pustii, intr-o tirzie vreme au dat de niste curti foarte gi

5

i frumoase. i ducindu-se ei acolo i intrind Inlauntru, n-au vazut pe nimine, ci numai o masa intinsA, plina cu fel de fel de bucate. i fiind ei grozav de WAminzi, s-au pus sa manince. Bucatele erau foarte bune i gustoase, dar nu se pricepeau ei eine sa liii facut, 6'66, dupa cum va spun, nu vazuse acolo pe nimine. man

10

Dupa ce s-au saturat ei bine, au pornit la vinat, si

15

apoi, in toate zilele, pe vremea aceea, veneau de mincau domneste i iar se duceau la vinat. Dar, de la o vreme incoace, au bagat ei de sama ca bucatele nu mai Bunt asa de bune ca mai inainte si se mirau ce sa fie oare. i stind ei pe ginduri, Fat-Frumos zise:

20

Fratilor, mie mi se pare ca bucatele aiestea-s pripite, si trebuie sa fie ceva la mijloc. Ia BA amid tu, mai Strimba-Lemne, i sa vezi care-i pricina. C noi ne

ducem la vinat, si mine, cind ne-om intoarce, sä ni

25

S0

dai raspuns. 5i cum pornesc ei, Strimba-Lemne se face o surcica i se pune sub laita. Nu trece multd vreme la mijloc, gi numai iaca ce vede el o pocitura intrind pe uga: la

stat de-o palma i cu barba de-un cot, cu capul eft nuca, cu ochii cit talgerele, cu minele eft fusele, cu picioarele cit drugii i cu sexutul cit o fata de arie. Acesta era Statu-palma-barba-cot, uriesul zmeilor. 5i cum intrà pe uga, o data iè un topor i se duce drept

la surcica s-o buchisaza bine cu muchea toporului. Pe urma se asaza la masa si-ntr-o clipa linge tot ce era pus pe dinsa. Apoi iese si se duce, el stie unde. 35

Cum s-a dus zmeul, numai iaca se scoboara din pod, printr-un loc tainic, trei zine foarte frumoase i repede fac alte bucate, le pun pe masa, i apoi zinele se fac nevazute. Strimba-Lemne, stilcit cum era, vedea de sub laitä

40

tot ce se petrecea, dar 11 luase frica si nu mai avea nici o

putere.

157

www.dacoromanica.ro

5

Nu mult dupa aceasta, iaca yin §i Fát-Frumos cu Sfarma-Peatra de la vinat. i Intrind In casa, incep a striga: Uncle e§ti, mai Strimba-Lemne? - Ia aici sunt §i eu, §i, stilcit ca vai de el, ie§ind

de sub WO, incepu sa li povesteasca ce i s-a intimplat. Vazlnd Fdt-Frumos a Strimba-Lemne n-a facut nici

o ispravd, a hotArit ca sA rAmiie de pind'A. Sfarma-Pea-

10

15

20

trA, iarl el §i cu Strimba-Lemne au pornit la vinat. i cum s-au dus ei, SfarmA-PeatrA se facu o petricia §i se puse sub laità; §i nu trece mult, §i numai iaca vede intrind pe u§á pocitura de Statu-palmA-barbacot, care iè toporul, se duce de-a dreptul la petricica §i, dupa ce-o buchisaza §i pe dInsa bine, apoi sA pune la masa §i manina. Dupà ce s-a sAturat, a ie§it §i s-a dus In treaba lui. IacA zinele iar se coboard, fac iute alte bucate, le a§azA pe masa §i apoi iara§i se fac nevizute. Chid se 1ntorc Fát-Frumos §i cu StrImbg-Lemne de la vinat, gasesc §i pe SfarmA-PeatrA stilcit ca vai de el. II Intreaba ce-a vAzut. Dar n-a spus nici el mai mult declt tot ceea ce spusese §i StrImb5.-Lemne. Mai 1

25

30

da' ticaiti mai sunteti, zise Fiul Iepei.

Degeaba Ira mai laudati voi cu strlmbatul lemnelor §i cu sfArmatul petrilor, dacA n-ati putut prinde o onanie ca aceea §i ni§te femei. Ia sA rAmin eu acum, §i duceti-va voi la vinat, sg vedem ce are BA fie. Atunci tovarA§ii lui pornesc, iarA FAt-Frumos se face un palo§ qi se pune in cuiu dupA u§a. Nu trece

mult la mijloc, §i iaca Statu-palmai-barba-cot vine cu o falcA In ceriu §i cu una in pAmint, §i cum Intra

pe 1.10, Fdt-Frumos Bare iute din cuiu, apuca pe Statupalma de barbA §i, scot1ndu-1 afará, 11 duce la un copac 35

40

gros, pe care crdpindu-1 de-a lungul cu palo§ul, 11 bagti pe Statu-palmä cu barba In crApAturd, §i apoi scotind palo§ul, copacul se strinse la loc, §i pocitura rAmase prins cu barba In copac. Apoi FAt-Frumos,

intorcindu-se in ma, se sui prin locul tainic ca sà prindà zinele. Ele, cum 1-au vaut, au vrut sa fugA, dar n-au avut cind, caci FAt-Frumos ca fulgerul a

158

www.dacoromanica.ro

fost lInga ele §i le-a §i prins. Tocmai atunci iaca

Intra §i tovara§ii lui.

Ei, ei, mai frailor, iaca eine ne facea notia

5

bucate, §-apoi Inca sä vedeti cine minca pe cele bune. SA stain mai Intai la masa, §i apoi va voiu arata eu ce face frumu§elul oaspete.

Se pun cu totii la masa §i, dupa ce ospateaza In

lima, apoi se scoala §i se duo la copac. Dar, and colo, Arad c 10

copacul era smuls din pamint. Se uitA ei in

toate partile §i numai iaca Fiul Iepei zAre§te pe Scaraoschi suindu-se In vAzduh cu copacul atirnat de barbA...

Ei, las' cá oiu pune eu vrodatA mina pe tine striga Fat-Frumos Infuriet. Iara St.[atul-p.[alma]b.[arba]-0.[ot] raspunse: 15

- SA ne IntIlnim la gura iadului de-acum Intr-un

an, §i cum au zis, nu s-a mai vAzut.

20

Dupe: asta, Fat-Frumos a luat de sotie pe zina cea mai mica, care era cea mai frumoasA din toate. Pe cea mijlocie o dadu de solie lui Sfarma-Peatra,. iar pe cea mai mare, lui StrImbA-Lemne.

La saptArnitna dupa ce s-au Insurat ei, Fat-Frumos §i cu tovarA§ii sai fiind duili la vinat, au venit la dInsii

25

acasa trei fii ai lui Statu-p.[almA]-b.[arba]-cot, au furat zinele, s-au facut nevAzuti cu dinsele risi le-au luat lor de neveste. i cind s-au intors Fat-Frumos §i cu ai sai de la vinat, iè neveste, daca ai de unde 1 Nu se pricepeau ei unde BA fie 1 i vAzind ca nu mai yin

30

35

de nicAiri, au Inceput sa le caute peste tot locul, dar negasindu-le, se puse[ra] pe ginduri, §i Indata Ii veni In minte lui Fat-Frumos ca Urie§ul Zmei]or trebuie sa-i fi f gout §otia. i a§a s-a hotarit Fiul Iepei BA piece numaidecit la gura iadului, ca sa intlIneascape St.[atu]p.[almal-btarba]-cot. i luindu-§i tovarA§ii, au pornit. Si mergind ei cale lunga 134 li-ajunga, au trecut peste noua mAri §i peste noua tari, cAlcind codri §i pustietAti Ingrozitoare. i, In sfirlit, dupA multA truda §i

primejdii, pe care numai ni§te voinici ca din§ii au putut sA le Infrunte, au ajuns la gura iadului tocmai in ziva cind se Implinise anul de cind St.[atulp.[al40

mA]-b.[arba]-cot scapase din mlnele lui FAt-Frumos. cu co.[pacul] atir.[nat] de barbA . St.[atu]-p.[a]mAk 159

www.dacoromanica.ro

5

b.[arba]-cot 11 a§tepta afarà, cu toatl oastea lui, care era citA frunzA §i iarba, de nu mai lncApea pe locurile acele. FAt-Frumos, vdzind atita amar de oaste, lntrebal pe Strimbd-Lemne clt poate BA taie. StrimbA-Lemne rAspunse ca poate Sà taie pIna ce va ajunge singele la brIu, §i atunci moare §i el.

Dar tu, SfarmA-Peatra, ce putere ai?

Eu pot sä taiu piná ce va ajunge singele subsuori,

to

§i atunci moriu §i eu. Dar tu, mai FAt-Frumos, cit poti We? 1ntrebarA ceialalti.

Apoi eu pot sd taiu ping. deasupra capului, clt oiu putè ajunge cu virful palo§ului, §i pinA ce-a trece sin-

gele de-un cot deasupra pa1ou1ui,

15

20

25

moriu §i eu.

-apoi atunci

Daca-i a§a, Incep eu, zise StrimbA-Lemne. S-odata §i-ncepu a taiè la zmei, de-i potopea, §i cind singele ajunse pinA la briu, StrimbA-Lemne cAzu jos §i muri. Atunci SfarmA-Peatrà incepu a tAiè inainte, ping ce ajunse singele subsuori, §i apoi cazu §i el mort: Venind acum §i rindul lui FAt-Frumos, Incepu §i el a tAiè Inainte, pinä ce s-a rddicat sIngele de un cot mai

sus de virful pa1ouIui, i atunci numaideclt cazu §i el mort.

In acest timp, numai iaca BA §i aratä pe nAframai

cele trei picaturi de singe despre care spusese FatFrumos mine-sa, clnd a pornit de acasà. Si cunoscind iapa cA acesta este semnul perderei fiului sAu, 30

a §i pornit In grabA sà-1 caute. Si fiind ea nazdravanä, dupd multa trudA §i cAntare, 1-a i aflat ; §i 1mprà§ti-

ind singele cu picioarele, sufla asupra fiului sdu, §i atunci el a §i inviet. Si deschizind ochii qi vdzlnd 35

pe mA-sa lingA dinsul, zise: Doamne, mama., Doamne 1 din greu mai adormi-

-

sem... 1

Dormeai tu, fAtul meu, mult §i bine, &Lel nu

eram eu 85. te inviez, dragul mamei. Mama, inviazA incai §i pe SfarmA-PeatrA, care 40

s-a luptat voinice§te aláture cu mine §i n-a jignit pInà acum intru nimic frAtasca noistrA tovAra§ie,

160

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

.

I

Constantin I. CreangA, student la Politehnica din Viena, 1885.

www.dacoromanica.ro

Ion Creangg la Sl Anio in, 1885.

www.dacoromanica.ro

I

Societatea literarà Junimea" de la Ia§i.

www.dacoromanica.ro

5

cgci nu mai pot trgi Meg de dinsul. Ea se 1nduplecg de ruggmintele fiului sgu, suflg §i asupra lu SfarmgPeatrà §i-1 invie §i pe dinsul. Dar pe Strimba-Lemne, mama, ai sg-1 la§i pentru ve§nicie sg zacg. fàrà suflare In noroiul acest de singe inchegat? Inviazg-1 §i pe dinsul, cgci §i el,

sgrmanul, §-a pus viata In primejdie pentru sfinta noastrá tovgrg§ie.

10

Atunci mg-sa oftg §i zise: Dragul mamei, drag eu am avut numai trei suflete §i dacg 1-oiu mai da §i pe acesta, cu ce mai

15

rginin? Atunci trebuie sg moriu Mama! zise Falt-Frumos, d-ta tot e§ti de acum bgtring; (la §i sufletul acesta lui Strlmbg-Lemne, §i t-oiu face o ingropare frumoasg, iarg mormintul ti 1-oiu acoperi cu flori. Atunci iapa, induio§atá de cuvintele fiului sgu, sung §i asupra lui Strimbg-Lemne, care pe loc invie,

20

fgggduintg. §i-i presurg flori deasupra mormintului.

iarg ea §i cgzu jos, moartgl Fat-Frumos o ingropg dupg

25

Dupg aceasta facura ei un hirzob, cu care sg-§i deie drumul In iad, pentru a-§i cguta nevestele, obi numai In iad nu le cautase, §i tocmai acolo trebuiau sg fie. i cum mintuirà ei de fácut hirzobul, Fat-Frumos zise lui Strimbg-Lemne sg-§i dea el mai Intdi drumul §i, daca nu va putè suferi sà ajungg ping jos, fig scuture tare de hirzob, §i atunci ei 11 vor trage afard. StrimbgLemne se §i pune In hirzob, §i tovarg§ii lui incep sg.-1

30

sloboadg, cu incetul, dar nu ajunge ping pe la jumatate §i §i scuturg de hirzob. Atunci tovarg§ii traserg h1rzobul afarg, §i, intrebind pe Strimba-Lemne de ce a scuturat, el spuse cg se cutremura iadul de pie-

rgturi §i urlete Ingrozitoare, de care m-am spg35

riet".

Atunci Fdt-Frumos hotari ca sä se scoboare SfarmaPeatrg, care se §i puse In hirzob, zicind ca sg-1 scoatg

§i pe dinsul cind va scutura. 5i dindu-i ei drumul, 40

cind a ajuns pe la jumatate, a inceput §i el a scutura, Atunci tovarg§ii lui 11 scoaserg afarg, §i, Intrebindu-1 161

11

Ion CreangA

Opere vol. /I

www.dacoromanica.ro

de ce a scuturat, a spus si el tot aceea ce spusese si Strimbd-Lemne.

Vdzind Fdt-Frumos cd tovardsii lui sunt asa de

fricosi, se hotárl ad se coboare el singur si li spuse ca 5

10

15

lui, de ce va scutura mai tare de hirzob, de ce sd-i dea drumul mai afund; si cind nu va mai scutura de

fel, sd stie ei cd el a ajuns jos si cd. sd-1 astepte acolo pind ce se va Intoarce cu zinele. i cum a zis, s-a si pus In hirzob, iard tovardsii lui au Inceput sd-i deie drumul. i de ce scutura el mai tare, de ce-i dadeau

si ei drumul mai afund, pind ce, in sfirsit, a ajuns

in fundul iadului. Ajungind aici, se mai odihni putin si apoi porni ad caute nevestele. *i tot mergInd el inainte, iaca vede niste curti mari, 0, apropiindu-se de dinsele, numai iaca ce dii de zina cea mai mare, care spdla niste cdmesi la fluting. Cum se vdzurd, se Imbrdtosard si, Intrind in casd, Fat-Frumos Intrebd pe zlnd cd ce putere are zmdul ei si unde se and el acum.

Ea spuse cd-i dus la vinat §i, cind se intoarce, zvirle 20

buzduganul de trei mile de loc §i izbe§te drept in poarta,

din poarta in u§a, §i din u§a se pune In cuiu, §i atunci

bucatele trebuie sa fie nici reci, nici calde, cum is

mai bune de mincare. i cum vorbeau, se §i aude buzduganul izbind in poarta, din poarta In u§5., §i din u§a 25

se pune in cuiu. Atunci zina, spaimintata, zise lui Fdt-Frumos: Fa-te ce te-i face, a te prapade§te zmaull Da' ca doar n-am Inviet eu din morti, ca sal mai mor §i de mina unui cine de zmául -odatà iè buzdu-

30

35

ganul din cuiu qi-1 zvirle inapoi de sese mile de loc si apoi iesá in calea zmaului, puni[n]du-se de pInda sub podul de arama, care se afla la poarta curpi. Zmaul, vazind ca buzduganul trece inapoi pe la urechea lui cu atita putere, ofta §i zise: Mai, da' grei oaspeti trebuie sa mai fie la mine acasa l Apoi, intorcindu-se dupa buzdugan, II ia §i porne§te spre casä.

*i, and la podul de arama, calul zmaului incepu a fordi si a da Inapoi. Atunci zmaul dá pinteni calului §i zice: De 1 cal zalud, minca-t-ar corbii carnea §i 40

lupii oasele I ca doar ctiu ca nu-i Fiul Iepei, Fat-

Frumos pe aici. 162

www.dacoromanica.ro

Ba, daca 11 cauti, II gIse§ti §i pe aici, räspunse Fat-

Frumos, iegind de sub pod. Ag-i &á mi-ai incAput In gheare, clue de zmAu ce efilti? Gindeai cA nu te-oiu gasi?

Hai la lupta, sO te Invat eu cum ad mai furi nevestele 5

altora 1

Din lupta g ne luptam, ori din sabii g ne taiem?

zise zmaul.

Ba din luptà, ca-i mai dreapta, zise Fdt-Frumos. 5i descOleclnd zmOul, s-apucará la lupt1 §i se lup-

io

tall ei o zi de varà ping-n sara, §i, pe la asfintitul soarelui, FAt-Frumos birui pe zmau qi-1 lag mort la pamint, dupa care 11 hOcui in bucaltd cu cal cu tot, fa-

15

cInd dintr-In§ii doul grámezi. Apoi Intra In casa qi spuse zlnei cil a scOpat-o de zmäu tli c'à g fie gata de drum, and se va Intoarce pe acolo, cad el se duce sa scape §i pe celelalte surori ale sale de la cinii de zmei. Zina II indreptO incotro sa apuce, ca sA gdsascâ mai degraba pe sorA-sa cea mijlocie, i FAt-Frumos, Vara

multä gbava, i§i ha ziva bura gi porni. 5i mergind 20

el Incotro li aralase, pe la ameazA iaca vede ni§te curti §i mai frumoase decit cele din-W. 5i apropiindu-se de dInsele, (16 q,i de zina cea mijlocie, care §i ea tocmai atunci spala ni§te cametli la fluting. Cum se vAzurà,

amlndoi se Imbratoora. 5i intrind In casgt, FOt-Fru25

30

35

mos Intrebä pe zIna' ca' ce putere are zmAul ei §i unde se aflA el acum. Ea rOspunse ca-i dus la vinat gi, clnd

le Intoarce, zvirle buzduganul de qese mile de loc i izbe§te In poartA, din poartá In ug, §i din ug se pune In cuiu. 5i atunci bucatele trebuie sá fie nici reci, nici calde, cum Its mai bune de mincat. Pe cind Inca vorbeau ei, se ci aude buzduganul izbind In poartA, din poartà In ug', rii din ug se pune In cuiu. Atunci zlna zise Inspaimintata: Ascunde-te, FAt-Frumos, ca, de te-a gAsi zmAul aici, te face mii §i Mime. Ba 1-oiu fOrma eu, cum am farmat §i pe cinele de frate-gu, zise FAt-Frumos, care ci iè buzduganul din cuiu §i, iecind afarA, 11 zvlrle Inapoi de 12 mile de loc.

5i apoi iese In calea zngului, punindu-se de pinda 40

sub podul de argint de la poartA. 163

11*

www.dacoromanica.ro

5

Zmaul, vazind ca buzduganul &au trece inapoi cu a-Ma putere, suspina si zise: Da' grei oaspeti trebuie sà mai fie acasA la mine, de vreme ce mi-au trAmis buzduganul Inapoi 1 Apoi, IntorcIndu-se si el dupA buzdugan, 11 iè si porneste cu dinsul spre casa. Cind

la podul de argint, calul zmaului incepe a sari In cloud picioare, a forai si a da Inapoi. Atunci zmaul

Infuriet Ii da pinteni si zice: De 1 cal nebun, mlnca-t-ar

113

15

20

25

30

35

40

corbii carnea si lupii oasele 1 De ce te temi? Ca doar stiu cA nu-i Fat-Frumos, Fiul Iepei, pe aici 1 Ba, daca-1 cauti, 11 &testi si pe-aici, raspunse Fat-Frumos, iesind de sub pod. AsA-i cA. mi-ai Incaput In lag, clue de zmAu ce esti? Hai la lupta, sa te-nvat eu cum FA' mai furi nevestele altora 1 - Din lupta BA ne luptam, ori din sabii sa ne tAiem? zise zmaul. Ba din lupta, ca-i mai dreapta, zise Fat-Frumos. i luIndu-se la luptA, se luptara ei doua zile de-a rindul, si a doua zi, tocmai pe la asfintitul soarelui, Fat-Frumos biruieste pe zmau si-1 taie bucati cu cal cu tot, de face dintr-Insii alte doutt gramezi. Dupa aceea se duce in casa si spune zinei a a scapat-o si pe ansa de clnele de zmau si ca sA fie gata de drum, pe and se va Intoarce pe aici, a el se duce sA scape si pe nevasta lui de clnele de zmau, cel mai mare. Vila 11 lndrepta Incotro sa apuce, ca BA gasasca mai degraba pe sora-sa cea mica. i Fat-Frumos, f Ara multa zabavA, Isi ie ziva bunA si porneste. i mergind el Incotro Ii

arAtase, pe la prInzul cel mare iaca vede niste curti mult mai frumoase declt cele ce vAzuse pia. acum. §i apropiindu-se de dinsele, numai iaca ce vede si pe iubita lui sotie, care tocmai acum ghilea si ea niste pinza la fintInA. Cum se vAzurA amlndoi, se ImbratosarA, cu ochii lnecati In lacrami, si, IntrInd In casA, FAt-Frumos IntrebA ca' ce putere are zmaul ei si unde BA afla el acum. Ea spuse ca-i dus la vinat si, cind se intoarce, zvIrle buzduganul de 12 mile de loc si izbeste-n poartA, din poarta-n 1.10, si din usa se pune In cuiu. i-atunci bucatele trebuie sA fie nici reci, nici calde, cum Is mai bune de mIncare. §i clnd spunea ea acestea, se si aude

164

www.dacoromanica.ro

buzduganul izbind In poarta, din poartA In uflA, §i

5

din u§A se pune In cuiu. Atunci zina, cuprinsA de spaima, lmbrAtolazA pe FAt-Frumos r;;i-i zice: FA-te ce te-i face, cA, de te-a gAsi zmAul aici, te prapade§te I - Ba 1-oiu prApAdi eu, cum am prApAdit §i pe cei

doi dui de frati ai lui. 5-odatA §i ie bu zduganul din cuiu §i-1 zvirle 1napoi de 24 de mile de loc, §i apoi iesa

lo

In calea zmAului, punindu-se de pindä sub podul de aur de la poartA. Zmaul, vázind cA buzduganul au trece Inapoi cu atita putere, zise Ingrijit: MAi, da' grei oaspeti tre-

buie sa mai fie la mine acasA, de s-a tutors buzduganul lnapoi cu atita putere 1 Apoi, Intorcindu-se dui:4 buzdugan, II ia §i porne§te cu dInsul spre casA. i, and la 15

20

podul de aur, calul zmeului Incepe a sAri, a forAi §i a da Inapoi. Atunci zmAul dA pinteni calului cli zice:

De 1 cal nebun, minca-t-ar corbii carnea §i lupii oasele I cA doar §tiu cg. nu-i Fiul Iepei, FAt-Frumos pe aici. Ba, dacA-1 cauti, 11 gAse§ti i pe-aici, rAspunse FAt-Frumos, ieqind de sub pod. A§A-i cA mi-ai incAput In laM, cine de zmAu ce e§ti? Hai la luptA, sA te-nvAt eu cum sA mai furi nevestele altora 1 Din luptA sA ne luptAm, ori din sabii sA ne tAiem? zise zmAul.

25

- Ba din luptA, cA-i mai dreapta, zise FAt-Frumos.

5i lulndu-se la luptA, se luptarA ei trei zile gi trei nopti de-a rindul. 5i a treia zi pe la ameazA, cind ardea soarele mai tare, Inca' luptindu-se ei, de 3 130

aprin§i ce erau, din gura lui FAt-Frumos iesea o para.' verde, iarA din gura zmAului ie§ea o parA. ro§ie ; gi

tocmai pe atuncea trecea pe deasupra lor un vultur.

Zmeul, cum 11 vede, zice: Vultur, vu1tura§1 Du-te §i adA douA picAturi de 35

lapte, una rece §i una caldA; pe cea rece toarn-o pe mine, iar pe cea caldA toarn-o pe cinele ist de FAtFrumos, CA t-oiu da un hoit sA mAninci.

40

Atunci Fdt-Frumos 1i zice §i el: Vultur, vultural Du-te de ada douA picAturi de lapte, una rece §i una calda; pe cea rece toarn-o pe mine, iar pe cea caldA, pe clnele ista de zmAu, cA t-oiu da §ese hoituri BA mAninci. 165

www.dacoromanica.ro

Vulturul, cum aude aceasta, alergh iute §i-ntr-o

5

10

45

cliph educe cele douà pichturi de lapte: pe cea rece o toarnh pe Fgt-Frumos, de a rhcore§te, iar pe cea caldà o toarnh pe zingu, de se aprinde §i mai tare. i atunci Fht-Frumos birui pe znagu, scoase palo§ul §i-1 taie in buc'ati cu cal cu tot, de f Acu dintr-in§ii iar doug gra.mezi. Dupg aceasta fail in cash §i spuse nevestei lui eh a schpat-o §i pe dinsa. Apoi, luind-o cu dinsul, se duse pe la celelalte surori, le lug §i pe ele §i apoi cu totii se duse[rh] la gura iadului. Hirzobul era scoberit, §i Fht-Frumos scuturà tare de el, ca sh dea de §-tire tovarg§ilor lui ch a sosit. Apoi punind zinele cite pe una in hirzob, tovarg§ii le traserg afard. Venind acum rindul sa scoath §i pe Fht-Frumos, el, care era n5zdrgvan, §tia ch tovarg§ii lui vreu sh-1 peardg, §i de aceea, In loc O. se puie el, puse un bolovan mare in hirzob, §i tovarh§ii incepurd a-1 trage afarà, dar, cind pe la jumdtate, fratii lui de cruce ii dadurg drumul tu hirzob cu tot, socotind ca de acum inainte 1-au prapadit.

www.dacoromanica.ro

DRAGOSTE CHIOARA 1 AMORIU GHEBOS

Comedie In 3 acte

Actul I se petrece Intr-o C5.cdinei, unde-i locul dragalas...

asutà din 'Maras, pe malul

PERSOANELE

5

1) Zamfir Bu1b li15., proprietarul casei.

2) Maria Tololoi, ofitereasti alungata de la barbat. 3) Zdrghild, psalt, amorezul Tololoaei. 10

4) Marita cea mare, fiica Tololoaei. 5) Marita cea micg, a doua fiicl a Tololoaei. 6) Un cdpitan s-o cApitaneasä. 7) Advocatul Dierie, sprijinul ofiteresei.

Ingrijitoriul unei monastiri si prietenul advocatului. 9) Sarsaild, debitant de tutun. 8)

15

10) Mai multe persoane, prieteni de-a lui Zarghilá s-a Tololoaei.

SCENA I Zdrghilli , singur

Ei, apoi zi cA nu-s nebun. Eu psalt, ea ofitereasA.

20

25

De la dinsa pinA la mine citu-i de la ceriu pia. la pämint. Dar o Incercare nu stria. Ia sà mA ciuciuli-

tesc gi eu oleaca: un surduc negru, o pAlArie naltd g-o pAreche de mAnugi negre, nu-i vorbA, pot sA-mi fac; ca. am eu citeva pArAlute Intr-un loc. Dar oare, dac-ag face asta, i-ag &al:16 eu tronc la inimA? Zoita era Zoita, fata din sat de la noi; mA puteam tutelage cu dinsa in

vorbA. Dar asta-i asta: ofitereasA, femeie iscusitA, 167

www.dacoromanica.ro

5

cucoanA mare, vorbe§te cu noimA §i poate sg. fi avind multe nAcAfale. Dar §i eu am sA fac pe dracu-n patru §-am s-o indesesc cu scofeturi §i cu aghioasele §i poate s-o scot din minte. i rob de rn-ac viri la dlnsa, am pentru ce: cA-i o datA cucoanA ci femeie la locul ei.

SCENA II Zarghild, Tololoaia §i BilbiiIii

ZarghilA: to

15

SArut minele, cucoana Marie! Bine, sanAtocicA? Cum ati petrecut, de cind nu v-am vAzut?

Tololoai a: A... Cirnoiu, a Sculeni, a spart ferectile, a dracu ieie a dincii. A nu hi domnu Zamfir acolo, eu a moartA fost, poate, nu mai agiunge ei ziva de mini I

www.dacoromanica.ro

[AZI AM BANI, AZI AM PARALE]

5

Azi am bani, azi am parale, Azi de lume joc Imi bat. In cazin §i-n tribunal Sunt primit §i-nbrAto§at. SunA, sunA, pungl, sunA, ca toti joacA pe-a ta strunA 1 Onorati-mA, cochete,

10

ai voi bravi judecAtori, Eu 11,tiu ce-i a voastra seta: Credetd tot In banitiori. SunA, sunA, pungA, sunA,

Legea rA tu o faci bung! 15

SA am rang sau boierie, Aste lucruri sunt prè mici. Stiu armeni i greci o mie, Boieriti pe irmilici. SunA, sung, pung4, sunA,

Legea rA tu o faci buntil 20

FArA nici o-nvAtAturA,

25

Eu tree astAzi de-nvAtat, Toti se uitA-n a mea gurA, Clnd punguta mi-a sunat; Banul la toti face nume, Banul te rAdicA-n lume. SunA, sung, pungA, sunA,

Lume[a] rA tu o faci bung! 169

www.dacoromanica.ro

AstAzi curtea ml pofteste, Post sau slujbA ca sA-mi dea. 130

titi de ce ma maguleste?

CAci mi-e pungulita grea. SunA, sunA, pungA, sunA,

Gael too joacA pe-a ta strung. I

www.dacoromanica.ro

CUNOA5TE-TE PRE TINE INSUTI

5

10

Cind ma ia lumea-nainte, Ori de prost, ori de cuminte, Ori de bine, ori de rau, De asta habar n-am eu: De-mi zice cuminte, Lumea §tiu ca mintal De ma ia de bine, Nu ma simt In mine 1 De ma ia de prost, De clnd slut am fost. De ma ia de rau, Acolo shit eu, Cu tot neamul mieu.

171

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

Frunzuleaua mic§unele, 5

tO

15

20

Ia vezi lacrimile mele, Cum se varsa cu durere, Fara nici o mingaiere 1 i se varsa pentr-un pui, Numele nu vreu sa-i spui. De 1-oiu spune, 1-oiu rapune; De-oiu tacea, 1-oiu mai aye, Sarmana inima mea,

Mai bine s-ar fi topit Decit m-a§ fi despailit De-un pui§or ce-am iubit. Colo in vale, la brad mare, Mindru codru sa rásuna Dragala§ noaptea pe luna: Este glasul puiului Ce-a zburat din cuibul lui. Sta., copile, te opre§te i oftind la el ginde§te. *

25

Foaie verde de cucuta, Drag mi-e puiul de pe lunca, Cu drag vine §i se culca. Cucu cinta, se sile§te, Puiu locul §i-1 gate§te. Puica din poarta-1 prive§te, Puica plinge §i-1 jale§te, Puiul se calatorelte.

172

www.dacoromanica.ro

5

Te-am iubit de copilas, -acum te duci si ma lasi. Astazi plec, mine ma-ntore La pustiul de noroc. De-i mai zAbovi o luna, Ma &esti pe drum nebunfi; Da' de-i zabovi un an, Ma &testi negru bustean. *

10

15

20

FrunzulitA Maghira, Ma miram, pu icA, miram, M. miram de ce slabeam.

Eu nu slabeam de vrun rau, Ci slabeam de dorul tau. apte vai s-o vale-adinca, P-aici lupii ma mAnincA.

Stai, lupe, nu ma minca, Pan-o rasari luna, SA dau mina cu puica; Pe luna cà s-o intilnesc, Trei vorbe ca sa-i vorbesc 5-apoi sa ma prapadese *

26

30

Frunza verde, iarba neagra, Am avut o puicA dragA. De draga ce-mi era dragA, 0 purtam cu tasma neagra S-o tinem cu noaptea-ntreaga Las' sa treacA, sa se duca, Mi-i urita vorba lungA, La Neamtu, la manistire, La icoane BA se-nehine.

85

S. se ducA sal se sfintasea, De mine BA se despartasea. larba neagrA din grading, Sa tii, puiculita, bine CA eu ma due de la tine; Sa ramiie pajistea, k;

SA' vezi cum ii dragostea.

173

www.dacoromanica.ro

5

Dragostea de fatá mare, Ca fasola din caldare, Chid ii pui un pumn de sare Iar dragostea de ndvastá, Ca garofa din fereastd: Dimineata inflore§te, Peste zi se vesteje§te.

Cit oiu trgi, sa iubesc,

10

CA, de-oiu muri, putrezesc; Si pgmintul cre§te iarbd, Nimene nu mai ma-ntreaba Ce puicutti mi-a fost drag& I

15

Cind ai §ti §i te-ai pricepe, Dragostea de un' se-ncepe? De la ochi, de la sprincene, De la buze subtirele, Mu§care-ar neica din ele, Ca dintr-un fagur de miere.

20

Cuculet de la pAdure Du-te la puicA §i-i spune SA nu se mai poarte bine, 25

C. mi-a rupt inima-n mine.

SA se poarte mai vlAvioasá, SA-mi mai vAd §i eu de casa.

Zup, zup, zup De-abia mi-o duo, Si mi-o duo cu me§te§ug Pe doug. roate de plug. JoacA, fatd, ce-i juca, Du-te-acasä §i-i minca, CA t-a fript ma-ta mita Si t-a lAsat codita. I

30

85 174

www.dacoromanica.ro

Femeia care iube§te Spa la noaptea §i cirpe§te, 5

to

15

ha ziva se primine§te i tot la iubit gInde§te.

Femeia care-i urita *ede tot posomorlta, Hainele pe trup nu-i yin, Oglinda-i pune venin. Ziva doarme din picioare, Noaptea zace de lungoare. Bata-1 focu de urn! ,) Urltu-i posomorlt. Femeia care-i frumoasa,

Nu-i pacat s-o tii la ma. Noaptea-i vesela ca luna i iube§te ca nebuna 1 Ziva-i dulce ca un soare i iube§te pan'ce moare 1

20

95

*

La cri§muta cea din deal Vinu-i bun §i oca-i mare, Crl§marila sluta tare, Beu voinicii de Ware. La cri§muta cea din vale Vinu-i rau §i oca-i mica, Crl§mArita-i frumulica,

Beu voinicii de se stricd.

www.dacoromanica.ro

ROSTIRI, ZICATORI, CUVINTE

Cele bune s s-adune, Cele rele sa se spele. Asta BA n-o ponosaBti Si cu alta sA'. te innoieSti.

5

Chirotea.

Umbla in pogheazuri.

10

SA are de bine cu nevasta lui. Sa lipseSti de aici, ca acuB mi-i ca nu te-oi putea 15

prinde

i

i-oi face spinarea doba Bi pintecele coasta.

Gura lui era clopot.

20

Da'curn ai facut, de i-ai omorit? Cum BA fac? Ia, i-am toropit pe toti, de pare& n-au mai fost vii de cind Is ei. a

Da trei bice calului, sa sara trei munti §i trei v 176

www.dacoromanica.ro

Tialos bdrbatul mieu, El munceste i eu beu.

Basta-i, de-acum s-a mintuit.

El nu vorbea pleavá.

10

'TA-te rámas 1

pirdalnicul, sä te batl, inim, c.a. tot aceea ai Cioclej, hlujan. Acus te furä sfintul.

15

Trei zile trapgdul, i un ceas praznicul. Mincarea cam pe sponci, dar apa, mila Domnului4 20

Cu omul prost s nu ai a face nici in .clin, nici in minecL

Dar disIntat (curioz, straniu) mai esti 26

Hllpav (lacom).

Halaturi (ciocane, unelte).

30

Para nu esti In toate Via4i in simiri, Doamne, iartl-ma 1 177,

12

www.dacoromanica.ro

*

Aracan de mine (sancul de mine). *

In toate zilele sint sfinti, dar noptile sint ale noastre. *

5

Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era. *

Cind sufletul ii,i este go] §i inima fárà simtire, degea-

ba mai cauli pricinA cu lumea din afarà. *

10

II AdArag. *

Am fost §-am vAzut. Era i nu era. A zis c-a veni, dacA n-a veni. Se vede c-a venit, de n-a mai venit. 1

15

ZAbavnic (de la zabavA, intirziere). *

A ride cu incot (chicote). 4 20

RomAnului 1-i greu ping se apucti de treabA, cA, de Meat, indatá se lasA. *

L-a dat prin werIA. * 26

Bobotind. Dator nu-s, cA nu-mi dA nimene pe datorie. Betiv nu-s, &A n-am ce be. Bat Au§ nu-s, cA tori ma bat.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENT 'A

www.dacoromanica.ro

SCRISORI (I) 1.

Catre ELENA CREANGA-CHITEI

Domniei-sale, 5

doamnei Elena Gheorghe a Chitei (Chitei), sau preotului Vasile Tifescu, pentru Elena foasta Creanga, la

comuna Galu, din judetal Neamt, plasa sau plaiul Muntele (prin posta rurala).

La satul Galu. Grabnic.

10

Ia 5i, 1883, august 30

Draga sora Elenuta, Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflind ca esti sanatoasa si Ca te ocupi cu gospodaria. Dorim sa fii sanatoasa si fericita, in unire cu cumnatelul nostru, 15

20

sotul ce ti 1-a dat D-zeu 1 Afla, draga, ca si noi suntem gnat* din mila lui D-zeul i tare asi dori sa te vAd si sa va vad. Eu nu am fost In asta-vara pe la Neamt. Numai Maria lui Zahei a fost. Despre partea de loc din Humu1esti ma Intrebi? Cred ca nu aveti gind sa va. mutati acolo. Sa nu crezi ca t-a rApi cineva dreptul, cit vom trai noi. Mihalache si Tinca nu pot sa aibà mai mult cleat li se cuvine. Dar lasa-i sa tie casa In bung. stare si sa se foloseasca de venitul ei, decit a cede pustie si s-or

folosi strainii. V. sarut cu drag si doresc sa ne vedem.

I. Creanga

25

181

www.dacoromanica.ro

Elenup, tare a§i vre s4 am vro 20 de coti sumani de

noaten, buni pentru un suman pentru mine. I-a§i

plàti cit de scump, numai sd-i am. Scrieti-mi, dacà s-ar gdsi, 86 vá trgmit banii. Mi-a§ face chiar acum o manta 5

pentru iarn6 din sum [an] de noaten. Mai scriiti-ni cum v'à aflati.

I. C r.

www.dacoromanica.ro

2

Clitre GHEORGHE CREANGA

Tinutul districtului urbei Iaci 3 din luna a §eptea, timpul secericului la ovreii din faci. 5

SArut mlinele i pe dos, §i pe fa-p, preaiubiOlor mei badiça §i 1e1ià EcaterinA.

Despre noi yeti eti, dupe cum qi ctii, cá suntem sAnA-

toci din gratia lui D-zeu. 10

15

Dorim deci, ca i pe d-voastrai aceastA simplà epistolA sä vá gdseascA In cel mai perfect grad al sAndt4ei riti al

fericirei 1 De vreti a eti noutAti, nouci, iatà va spun: cu nefericita ocaziune a raposatului Intru fericire a Bondarului i pusu la revinealA In pupAriA, [a] sfintului Nichipercea, m-am dus la Pru 11 ulutu, ci am fácut feredeie de pungg. Sunt bune ori ba? De fAceam pulpe,poate-mi vei zice c-ar fi fost mai bune, ca-mi IntAreau släbiciunea nervilor... A§a-i c-am gre§it? AltA noutate noursi: In timpul vijeliei unui Inderetnic

20

Ant de la finele nepornenitei luni, iunie clopotnita Goliei fu aruncatA deasupra celei de la Barboiu, §i clopotele tocmai la Patruzeci de St [in] ti ; ci la Arhi-

man-Dracu Meri§esco, In grAdinA, a crescut un crasta25

30

vete de doi coti §i jumAtate (2 312) care merità a fi dus la expozitia de la Frumoasa, care are a fi la 24 septemvrie, curgAtor In avusul (abusul) urbei Neamtul buza-bri de Bercu, In casele lui Grama, &A se mur[e]ze ; i atunci ar putea fi gustos pentru mahmurul §i gherghetegul paroh a cocului de biserica Posa, care. a cAzut cu curu In par, pardon de espresiune 1 §i a nevalabilului prohesore din satul 183

www.dacoromanica.ro

rural Tipirigu, cucurigu, sau Pi I pi! ri 1 gu, care are trei mii de zile pe un an de lei, patru care de carbuni din padurea Dumesnicului, pentru vácsuit opincile, §i apa

cit va putè bea, cu cal cu tot, din pariul trecator pe

5

linga basarica ; afara de alte venituri ce-i mai curg de pe dealul Cetatei, and vine vro ploaie repede. In fine: in consederaciunea observarei fiindca tam n-are motivele ei, Doamna face toate trebile, pamplesiru. Destul 11 I

10

15

Eu sa mai salut §i pe amicii prieteni a d-voastre: sarutari amicabile din parte-mi, d-lui Georgiu, precum mlinile, gurita §i ochii d-nei E... le._ nu...

ta rugindu-i totodata de iertarel caci zic amicalminte; iar de-a§ fi acolo, v-a§ arata in fapta, daca nu m-a§ trezi cu vro citeva testele de pumni pe linga spinare. Aoileo 1 rau ma doare 1 I 1

Inchinaciuni mutuale la cei ce nu ma vor intreba; iar venerabilului parinte Vasilie Rásmirita §i familiei,

20

sarutari de miini din parte-ne. Alta noutate: rn-am mutat intr-o cash' unde se afla §i citeva frumu§ele, ce pe la Ia§i le zic fete; §tii proverbu cela: Betivului §i

dracu-i iese cu ocaua plina". Cu alte cuvinte sunt factor de... iaca o nouà functiune 11 I

25

30

35

40

184

Pärintele Ienachescu va trimite un sac de complimente, §i sarutari de mina: lui Gogu, Lazarachi, Manole a Lazaroae[i] etc., etc, ; se-ntelege pe la too acei la cari am baut vin mai gustos... Asta-noapte, cind scriam, am visat ea ma suiam la Cetatea Neamtului cu proviantu de trei posci §-1111 cozonac, ce-i ducea diaconul Theodor, [§i vin] intr-un ulcior, §i cu mai multi companioni §i companioane, carii mergeau pina la punticica dinaintea casei sf.-voastre §i iar se intorceau inapoi. Ce frumoasä petrecere! 11 -,Et§a m-am trezit 1 cu condeiul dupa urechi; §tii

cum §ed cei du pe la cantelarli; adeca ca un cinovnic de la presusftie, trimis in pozvoleanii de nagrajdeanii. Pe Vasilica 1-am vazut de demult ; grabiti a veni la Ia§i, sa-1 a§ezam in Seminarie. Al domniei-voastre serv !

I. Creanga

www.dacoromanica.ro

3

/a§i, 1888, maiu 19

BAditá Gheorghe dragA, si preaiubite verisoare, AnetA si Elenutl, iertati-ne, vA rugAm, ea' nu v-am scris 5

10

15

pInti acum I Despre boala mea din fevruarie si maiu, care In amlndoug rindurile a fost asemine cu moartea cred ca va fi scris Zahei. MA aflu acum putin mai binesor, dar tot Imi tremura carnea pe mine si stint trist si descurageat din aceastA pricina I VA dorim din tot sufletul multd sAnAtate si bucurie la toti si la toate I Pe vara Elenuta o felicitAm de ziva onomasticA, dorindu-i fericire si bucurie nesfirsita, de la D-zeu. VA ImbrAtosAm cu drag, dorindu-vA multa sanatate §i bucurie I

I. CreangA 0 Tinca 4

Ia§i, 1888, iunie 5 (Duminicg)

20

Dragg §i iar draga MAO Gheorghe, VA sArutAin cu drag si vA dorim din suflet multa sAnAtate si bucurie la too I

25

Din scrisoarea sf.-tale, de la 1. iunie, am vAzut Ca trebuie sA pleci la SlAnic. Drum bun I i nu te Indoi citusi de putin ca ai sa capeti sAnAtate, si ai BA vii de acolo voinic si zdraván,

cum ii tunul. Apele stint foarte bune, locurile foarte frumoase si Ingrijirea eft se poate de bunA ; doftori o multime, cari

si ei yin la izvorul tamaduirilor, ca si ceialalti muri30

tori ; ai BA ai cu cine te consulta. Eu nu pot BA merg in

anul acesta; daca stiam dinainte cA mergi si sf.-ta.

ceream si eu un loc mai de demult, dar acum B-au dat, toate locurile gratis,the au fost de dat de la Epitropie. 185

www.dacoromanica.ro

Eu sunt mai binefor. Tinca vA dore§te drum bun, ca

§i mine, vA imbrati§eazA pe toti: pe Aneta, Luta, oimariu, Milillache §i Tinca etc.

Al sf.-voastre,

I. Creang6 §i Tinca

5

5

Ia 4i, 1889, iulie 2

Mo§ule dragg., Iertati-mal, v5. rog, cáci en cu boala mea, nu v-am mai 1.0

scris tare de mult. Dorim din suflet a §ti cum va aflati?

Too ai no§tri, afara de mine, sunt gnat*, va trimitem sf.-voastre sarutgri de mini §i imbrAIA§Ari prietene§ti

la too §i la toate.

15

Oare nu-i pacat de D-zeu sA. nu ne mai vedem noi, aqa din cind in cind? Daca nu ne-om mai vede, cit mai trAim, apoi... morti... D-zeu §tie 1 Ce zici? adevArat sä fie ori nu?

Ai sf.-voastre intru tot supu§i fii suflete§ti,

Tinca §i Ion CreangA

www.dacoromanica.ro

6

Ciitre ZAHEI CREANGA

Domnului Zahei CreangA,

5

la debitul de tutun I. CreangA, din strada BAncei, Iai, Grabnic. Slanic, 1884, iunie 24

to

Frate Zahei, Mercuri In 13 a curentei, sara, am mas In TirgulOcna, i joi, In 14, pe la 2 dup6 ameazA, am ajuns la SlAnic. Pe drum gi la SlAnic, vro citeva zile, am avut ametele; iar mai ales simbAtà noaptea spre duminica. (In 16) mi-a fost foarte rAu ; perdusem chiar cunogtinta.

15

20

InsA d-1 dr. Aronovici grabnic mi-a dat ajutorul cuvenit, i mi-am venit In sine. De ape am fost oprit a be pinA astAzi in 24, gi bAi calde numai 3 am flcut pind acum; dupà care mA simt mai bine, gi ametele nu mai am de vro 4 zile. Sper ca ma voiu face bine cu ajutorul lui D-zeu. Am primit amIndouà scrisorile tale, cea din brogurA i asta din 22, gi-ti multemesc din tot sufletul. V-am scris i eu o carte de pogtá, dar se vede cA s-a rAtAcitl

Pe aici au fost ploi i un pohoiu grozav, care a fAcut mare stricaciune bAilor gi stinghireala nouà tuturor. VA salut cu drag,

I. Creanga

25

Mai ingtiintati-ma cum VA aflati. VA doresc sAnAtate gi bucurie la too I '187

www.dacoromanica.ro

7

Cdtre ECATERINA VARTIC

Domnigoarei Ecaterina Vartic, peste drum de §coala evreeascA In SArArie (devale).

La Iqi

5

1884, iuniu 16, Manic TincA,

10

Am ajuns joi In 14 la SlAnic, rn-am a§ezat la locul destinat l'i am Inceput a be apele hotdrite de dr. Bdi IncA nu mi-a hotdrit pInd acum. Hrana este scumpA aici, qi se gAse§te cam cu greu ceii trebuie. Eu am mai avut de citeva ori amet,ele ufloare ; sper Insd cA cu tim-

pul vor Incepe a despare.

VA salut pe toti cu drag §i vA doresc sAnAtate. Corn-

15

plemente lui Mupitanu §i la too prietenii. Al vostru sincer prieten,

I.Creanga

188

www.dacoromanica.ro

8

5

Domniei-sale, domni§oarei Tinca Vartic, strada Sgrgriei, devale, peste drum de §coala evreeascg, lIngg Mustea Casapu.

La Ia§i. F. grabnic.

SlAnie, 1884, iulie 12

Tincg,

Am primit scrisoarea §i rn-am bucurat aflind cg

10

sunteti sdngto§i, dar ra-am rnihnit de biata Zamfiritg, ca este bolnavg 1 hug curaj 1 D-zeu §i d-rii au s-o facg tangtoasg. Pe aici ploug. necontenit ; potop, nu al-LAceva 1 Nu prea pot be nici apele, nici face Mile in regulg.

15

20

25

Doctorul chiar mg Intrerupe din clnd In cind. Astgzi de-abia am Implinit 1.9 feredeie. Spre 1.7 iunie §i spre 3 iulie noaptea, pe la 2 ceasuri (§i intgi §i a doua oarg), mi-a fost foarte rgu 1 (ametele). Dar d-rul mi-a dat ajutorul cuvenit, §i mi-am venit in sine. Acum sunt mai bine,multemesc lui D-zeu 1 Spune d-lui Mufmitanu cg am primit scrisoarea §i-i multemesc din suflet, dorindu-li sanatate §i bucurie 1 Lui Zahei de asemene aratg-i sdrutAri §i imbrgtorri fräte§ti din parte-mi. Zamfiritei, lui Singhel, lui Mihglache §i Tincgi de asemine spune-le ca-i doresc §i-i Imbrato§ez cu drag. Cucoanei Rucsandei

sgrutgri de mini, §i, in sfir§it, tuturor vg doresc depling sgngtate §i bucurie 1 Eu, dac-a§ put?) sta macar ping la finele lunei ace§tia 1 Mai scrieti, cum vg aflati? sg ne vedem sgnAto§i 1

I. Creangg

189

www.dacoromanica.ro

SCRISORI (II) 9

Cave VASILE CONTA

5

Iubite prietene, Nu §tii cit ne-am bucurat noi ie§enii de succesul ce I-ai avut In Camera. Eu, dupà cum ma cuno§ti, para. Innebunisem de entu-

ziasm, §i de, prost oi fi, dar inima mare am. M-am apucat de am tinut o §ezatoare acasa cu Raceanu, to

15

Ienachescu, Mi§u Nicsoi §i te-am proclamat cel mai mare

orator al nostru. S tralie§ti, cacitu faci cinstire Ieului nostru, oropsit §i blestemat de D-zeu §i de oameni I Frate Conta, nu ne uita §i scrie-mi cind vii. Cu dragoste,

Ion Creanga

Alegator nationalist

www.dacoromanica.ro

10

Cdtre A. C. CUZA

Domniei-sale domnului A.C.Cuza, la Bruxelles, 22. Chaussée de Wacove, 22, Bruxelles.

5

Ia0,

5/17

noiemvrie 1885

10

Stimabile si mult iubite d-le Cuza, Sunt foarte vesel aflind ca esti sanatos si cred ca nu m-ai uitat, caci sufletele nobile mai degrabá se uita pe sine. Doru-mi este si mie de d-ta, draga, dar mare-i Cel-de-susl A da el, de-om fi Banat*, sa villa si vremea aceea ca doar nu-i legata de gard. -atunci vom face un berian ca acela, de s-a duce vestea 1 La Intrebarea ce mai fac, raspund ca nu mai

15

pot face acum nimanui nimica 1... Cu ce ma mai inde-

20

Te imbratosez si te emit cu drag si te rog nu ma uita. Ma Inchin cu frateasca dragoste si sa auzim de bine!

letnicesc, mai mult cu sezutul, vorba unei duduci de moda noua. Cu Pompiliu si cu Eminescu na-am intilnit si ne-am probozit... Chid vei scrie lui Mihail pomeneste-i si de mine.

I. Creang6

191

www.dacoromanica.ro

11

Care MIHAI EMINESCU

Bathe Mihai,

Ai plecat si mata din Iesi, lasind in sufletul meu

5

multa scirba i amareala. SA deie Dumnezeu sa fie mai bine pe acolo, dar

nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol

el face doi; -apoi da, poate nu-s cu inima curata cind

graiesc de fratele nostru ca-i cu dracul, in loc sa

10

15

fie cu Dumnezeu. Dar, iarta i mata, caci o prietinie care ne-a legat asa de strins nu poate sa fie rupta Vara de ciuda din partea aceluia care rAmine singur.

Aceasta epistolie ti-o scriu in cerdacul unde de atitea ori am stat Impreuna, unde mata, uitindu-te pe cerul plin cu minunatii, imi povesteai atitea lucruri frumoase... frumoase... Dar coscogemite om ca mine, gindindu-se la acele

20

vremuri, a inceput s. plinga... Badie Mihai, nu pot sa uit acele nopti albe cind

hoinaream prin Ciric i Aroneanu, fár pie de ginduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Iesul nostru 25

uitat i parasit de tori. Si dimineata cind ne intorceam la cuibar, blagosloviti de aghiazma cea WA de prihana i atit iertatoare a Tincai, care ne primea cu alai, pang. eine stie ce nelegiuire am faptuit i noi.

30

Ti-as scrie mai multisor, insa a venit Enachescu trebuie sa plec cu dinsul la tipografie. Cu toata dragostea,

Ie§i, 1877, decembre 192

www.dacoromanica.ro

Ionic&

r eecw-de

it,iluf:/e_

L4Leie

rz-eepez

kurt74 'h

fie 41aza-

.t1/art-

91rt

Ca'

it-,v"

..r..,

I/ '144+4Z"'l----.

1-41-- .-

X4'L-44--A.:

Q-C C:e11-4

q. (k,:e20.044:-' 1^

r h

192,

-I

1.-0-01C... '//

,-/wa,ze A -z,t_

.1

A

Itezz,C!

' LAZ?

f,Z/Z., tat

A-1,-altoritzz,

vo- y-e 141.14.--

4yucgtilitz.:;___ _

,ae tdt

i

Irto(4-4

1-447n-z:1

t'elt, d-czwipat-1/10-Adk

s c44-.

tear-e-d----.-'

Scrisoare a lui Ion Creangil c5tre M. Kogiiiniceanu din 1885, noiemvrie 7.

www.dacoromanica.ro

et-a-

/LL-;-24-

bo-beft

ef-Z-112,j)cLyt--6-6- Weer5ACL, C-%.t

4:Zz

k

bre&

df.A/u24i4l

a

Viet CA1-11 4/7-1.04 ( rim,t4t

7PLet-v

L)

k

Yd. 2 -e/t4241-442.4rTh

ilAA.

114-1-1

it1-4 'I- /lfi

www.dacoromanica.ro

Z-=4.; hr-F7 ;4repte.. I

4f4sag--

.

ail746dct

4,IWZ q,E 7-244 04s.-

/47')/ pe-teA1/4-,C-a

014' 64.4 a-e-4a

Ara-04.4.Z:

c2-1077192ixL-

41-424117-C-

itc-17

0,--7r---blea

,

e,,L 1147-11-=17* _ a424A-1221-4.

trVe--e-i&

41 ite c-0-7-t- Du C-6-UL-1_ 9e_

t,

4-a-a-prZa-1/-4-

h

Pc

9e 2

Irt

Serisoare a lui Ion Creangil Care T. Ma iorescu din 1881 , iunie 11.

www.dacoromanica.ro

ze,r,

e

2'14. A;

744--

9-

0C,Le,

kv

1t

144-i1-74;s1-__

12-a-da/ti4L,

az0A- '3;1

4-4t_

C414t-4-e--

cas: 241 a-M.4

E.,1-1

42 -

-

4_e4

z

1-br/PL-e-p-41117hej a_ ,ktL-

g.,;J

444-a-t:

4-0-fibt

/kell7a/e

tiefyL,

/1/-_-

171 47.e=

1

444._

A-Pi;t-c 02.-7/At-e

5www.dacoromanica.ro

12

Bathe Mihai, Ce-i cu Bucurestiul, de ai uitat cu totul Iesul nostru

5

cel oropsit si plin de jidani? 0 fi musai viata burlaceasca pe acolo, dar nu se

cade sa ne uiti prea de tot.

Veronica a fost azi pe la mine si mi-a spus ca si cu dinsa faci ca si cu mine. De ce? Ce rau ti-am facut noi?1 10

15

20

De Craciun te asteptam sa vii. Tinca a pregatit de toate si mai ales sarmalele", cari tie iti plateau foarte mult.

Eu am inceput, de, ca prostul, sa scriu, draga' Doamne, o comedie. Cind voi ispravi-o, nu stiu. Atita stiu, ca subiectul e copiat, asa cum prea bine stii cä pot copia, e luat din viata de mahala, unde stau de cind am parasit Humulestii. M-am Intilnit cu fratele Conta. La Iesi ninge frumos de ast-noapte, Inca, s-a facut drum de sanie.

Ciricul parca e mai frumos acum. Vino, frate Mihai, vino, caci fárá tine Bunt strain. Te sarut pe frunte,

Ion Creanga 25

30

13

Badie Mihai, Slava Domnului c-am primit vesti de la tine! Eu te credeam mort si ma luam de dor cu amintirile, cind erati In jurul meu, tu, Augural, cel blestemat, Conta si altii, cari acum va fuduliti prin capitalà, alaturi cu ciocoii, mInca-i-ar cinii, Ca sunt fiii lui Scaraotthi, si pe voi norocul si binele. 193

13

Ion Creanga

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

5

1

o

5

De ce lasi pe. Veronica sal se zbuciume? Te-am asteptat de Cráciun sà vii, dar... besteleu, festeleu, CA nu pot striga valeu, i cuvintul s-a dus, ca fumul in sus, si de venit n-ai mai venit... Aferim... Dar noi, adica IenAchescu, RAceanu i alti musterii pentru mincAricA i bAuturicA bung, am tras un bairam de cel turcesc, cu yin grecesc de la Amira. Apoi ne-am dus cu sania gall din oras, i acolo pune-te din nou masAl A doua zi la fel; de-abia a treia zi ne-am zburAtAcit, ca vràbile, fiecare pe la vatra lui. Acum stau lingA horn cu pisicele mele si mai pun rinduiald in cele InsemnAri. Tu, te certi cu politicianii prin Timpul; ce-ai pa-

tit de te-ai facut asa razboinic?

SAnAtate

i voie bunA,

Ionic5

www.dacoromanica.ro

14

Cdtre NICOLAE GANE

Ia0, 1887, noiemvrie 28

5

to

Stimabile domnule Gane, La scrisoarea dumnevoastra am cinstea a raspunde: T dunul este un fel de musca lungdreata la trup, de coloare surie-galbiie, care mai cu sama, bundoard, fire§te, mai departe, vorba burlacaritului" pi§ca vitele (mai ales caii de sex femenin) la partea delicata ... putin bulbucatd... cu borta la mijloc si nici ca

cit aiurea... Unii tarani drdcosi prind cite un taun,

ii via

un paiu in cur, apoi ii da drumul cu paiul, incit fuge nebun de durere. Si de aici a ramas vorba ca. fuge 15

ca taunul cu paiul In c..." Prin urmare, zicatoarea se ia cu inteles de iutala. Altfel suntem Banat* ; numai caracuda, urgisita

de soarta, alearga gi ea dupa nevoile ei, mai ca tau-

nul cu paiul in cur. 20

Cu bine si cu sdnatate sd dea D-zeu sd ne vedem.

I. Creanga

13'

www.dacoromanica.ro

15

Cdtre MIHAIL KOGALNWEANU

Iasi, 1888, noiemvrie 7

Mu It respectabile cuccnule Mihalache, 5

Mai intài i-ntdi, respectuos va felicitez de ziva numelui, dorindu-vd de la D-zeu silnhtate cd-i mai bund decit toate" Ifar pre Sf. voievozi Mihail si Gavriil

10

rugindu-i s. vd fie intru ajutoriu multi Inca', multi au i buni, pentru mindria i fericirea scumpei noastre tari I

Al doilea, cu respect vd tramit atit scrisoarea mosumeu, pdrintele Gheorghe Creangil, cit si lista de cdrt,i a párintelui Staritul, i doresc din suflet ca aceastà, scrisoare sá va" gasasc6 sgnAtos i voios 1

15

Al d-voastre intru tot supus

Ion Creangil N. B. Va rog iertati de intirziere cti am fost i cu bolnav de boala mea.

www.dacoromanica.ro

16

Ciitre TITU MAIORESCU

Iai, 5

10

1876, noiemvrie 10

Stimabile d-le Maiorescu, V rog trdmiteti povestea Mof Nichifor, pentru ca s-o dau la tipar. Junimea" din Iasi, intr-o sedintd a sa, pe la 12 noaptea, fiind cam somnoroasd dupd obia votat sd se tipdreascd; poate mai mult eeiul ei pentru ineurajare. Sau mai stiu eu... poate ea sipentru: P.A.CAlescu...

D-voastrd cred ed veti fi ris si de mine si de dinsa,

cu drept cuvint: pentru a este o copildrie, scrisd de un om mai mult bdtrin decit tindr; da' bine, da' ei

5

20

25

So

rdu, D-zeu stie. Eu atita stiu numai, cd am scris lung, pentru ea' n-am avut timp sd scriu scurt. Dar ce anr scris, si cum am scris, am scris... Poviituitorta la cetire prin scriere, ce 1-am alcdtuit ei 1-am tipdrit din indemnul d-voastri, nu stiu daed 1-ati vAzut; ce-i drept, prostisor lucru am fdcut, dar s-a luat plata, cb.'ci, inapoit de Onor. Ministeriu actual, sPde la rAcoare in pod la párintele IenAchescu, tovards la pagubA. Vro 30 40 de galbeni, nu-s mai multi. Un exemplar Insa 1-am vindut d-lui Sigara, advocat, care mi-a ardtat ca are dorintA a se ocuna si cu didactica. Cal batrin sd lnvete la umblat. Dar noud nu ne pasal; 1-am zmomit, de ni-am seos 1% franc, si pace bund. De acum poate sA se povdtuiascd en dinsul cum stie si la ce stie. Iertati-mi, vi rog, IndrAzneala I Al d-voastrd intru tot supus servitor,

I. Creangd -197

www.dacoromanica.ro

17 Ia§i,,

5

10

1881, iunie 11

Stimabile domnule Maiorescu, Ca sa va descriu biserica Buna-Vestire din Ia§i, nu am nevoie, caci domnia-voastra, care din porunca lui Dumnezeu aid lasat aci un odor scump, o cunoa§teti. La aceasta biserica, diaconului servitor, anume Vasile V asilescu, nu i-a fost destuld saracia, de care se bucura in genere clerul .nostru de mir, si nici grozava boald de

care sufere de vro zece luni de zile (asa cd. astdzi se

afla in spitalul Sfintului Spiridon, cu candeleta in git si numai cu o mina de suflet, incit n-are ea' se mai poata hrani cu meseria sa, chiar in cazul cel mai norocos, macar ca este om tinar, inteligent §i cu cele mai

15

bune purtari), a trebuit sa mai aibá femeie §i patru copii mici, cari mor in casa de foame. Asupra carora respectuos chem indurarea domniei-voastre. Va salut cu adinc respect,

I.Creanga 20

18

Ia0, 1881, iunie 17

Stimabile domnule Maiorescu, Daca am indraznit a recurge la generozitatea d-voastre pentru nenorocitul diacon Vasile Vasilescu de la 25

Buna-Vestire, am stiut carei inimi ma adresez.

i

citiva franci sint de ajuns unei familii grace si nenorocite pentru piine de azi pe mine. Ceea ce va lasa inima

sa dati cu imprumutare lui Dumnezeu" puteti tri-

mite Onorabilului preot Alexandru Gavrilescu, de la Bu:i 0

na-Vestire care singur mai sustine familia numitului

diacon de vreo zece luni de zile, prin mila citorva poporeni crestini, cari II cunosc. 198

www.dacoromanica.ro

Dumnezeu, care v-a impodobit cu atitea haruri, are

sa vä deie d-voastre de aiurea. Iar pentru mine yeti face sI am partea celui mai din urma ucenic a lui Lumin5iricg. 5

V. salut cu adinc respect,

I. Creang4 19

Ia§i, 1881, decemvrie 16

Stimabile domnule Maiorescu, o

Am auzit c& aid avea bunnate a traduce citeva

din povestile scrise de mine. Doresc a se face citeva Indrept5.ri: unele scapate din vedere la tipar, altele tipárite lair5 sir.

La Soacra cu trei nurori: 15

Soacra', soacrd, poam5. acrá, De te-ai coace clt te-ai coace,

Du lce tot nu te-i mai face;

20

De te-ai coace toat5. toamna, Esti mai acrà decit coarna; De te-ai coace-un an s-o vará,

Tot esti acra si amarg;

Iei afar 5. ca o par5.; Intri-n casà ca o coas5.; ezi In unghiu ca un junghiu".

25

30

La Ilarap-Alb: Lumea asta e pe dos, Toate merg cu capu-n jos; Putini suie, multi coboara', Unul macin5. la moará; §-apoi acel unul..." Va salut cu adinc respect,

I. Creangii 199

www.dacoromanica.ro

20 Iasi, 1882, noiemvrie 13

Stimabile domnule Maiorescu, 5

10

15

20

Iaca chiar acum, la 6 oare dimineata, am gatit de scris anecdota pentru Romania jund si o si trimit cu posta de astazi. Tare am avut dorinta sa vd vad, cind ati fost de aniversara Junimei", insa nu mi-a fost tocmai bine, si nici nu puteam sa scriu ceea ce incepusem a scrie pentru Romania jund, de-mi venia sa innebunesc de necaz. Fereasca D-zeu de omul timp, cind incepe sa faca. ceva, ca el singur nu stie ce face, decit numai intimplare poate sa-1 scoata din incurcatura. Iaca asa sint eu si-n asemine incurcatura ma aflam de aniversera, feta cu fagaduinta ce va dadusem cà voiu trimite ceva la Viena. Tocmai in ziva de aniversara mi-a venit si mie citeva idei, si, ca &à nu le scap, am fost nevoit sä las cea mai vesela petrecere, aniversara, si sa nu va pot vede pe dumnevoastra, cel mai dragalas profesor si cel mai bun voitor ce am avut in viata rnea. De aceea va rog sa ma iertati si, macar Ca nu v-am vazut, credeti ca cu mintea si inima mea totdeauna va vad si Ara doresc.

Am fost pe la d-1 Lambrior, si mi-a comunicat ce 25

i-ati spus d-voastra. Va multemesc din suflet, domnule Maiorescu, pentru interesul ce purtati de copilul meu ; si, de credeti ca poate iesi dintr-insul ceva, vd rog nu-i refozati sfatul si protectiea d-voastra.

30

bucurie.

Va saint cu adinc respect si va doresc sanatate sii

I. Creanga

Bietul Lambrior, oare nu a calcat pe urma lui Conta? Tare-mi pare rau, sarmanul 1 Iaca si munca peste masurd la ce duce ! 200

www.dacoromanica.ro

91

Ia.5i, 1883, maiu 25

5

Stimabile d-le Maiorescu, La 21 a curentei, corpul institutorilor din Iasi mi-a facut iardsi onoare a ma alege intre cei trei..., dintre cari, precum stiti, numai unul e destinat a lua parte ca

membru in Consiliul general al instructiunii, dupa vointa ministrului. 10

15

20

Asa fiind a se urma, si avind incredere in mine cd in rindul trecut sa nu fi adus vreo nemultumire prin pacinica mea dormitare in sinul acestui consiliu, cutez a va ruga sa puneti un cuvint pe linga cine se cuvine, pentru ca sa fiu numit membru si in rindul acesta. Staruinta mea de a mai vedea Bucurestii nu e nici din ambitie, nici pentru niscaiva interese particulare. Int li doresc sa-mi mai vad baiatul; al doilea, citeva persoane stimate si iubite, eari ma atrag; al treilea, cu ocaziunea aceasta poate sa-mi tiparesc putinele mele scrieri la Socec, Wind eu 1nsumi corectura ; si al patrulea, cred, in prostia mea, ca cel ce cunoaste cit de putin

firul oarecaror lucrari, tot mai de folos poate fi cleat eel ce pofteste a face experiente din nou, daca are pla25

eere sa o faca si nu este altceva la mijloc. VA salut en dragA inima si va doresc sanatate si bucurie.

I. Creanga

N.B. Ceilalti doi alesi sint: Ropala, grecusor, dar bun baiat altfel, si Hrisoscoleu, care rn-a sfredelit 30

mult impreuna cu Savescu si alti eitiva, afard de d-1 Darzeu, care este un tip de om cinstit in toga puterea cuvintului. 22

[1837, s.pteinvrie 19] 35

Respectabile si mult iubite d-le Maiorescu, Daca n-ai ris de mult de vreo prostie a vreunui idiot, de care numai in raposata Junime" de la Iqi se putea 2e1

www.dacoromanica.ro

ride mai cu haz, poftim, Ira rog, de-ti ride cu hohot de una acum. Dar, va rog ! multe prostii si in vreo

doll& trei rinduri in viata mea, de cind am avut norocirea de a va cunoaste, chiar grosolanii am indraznit

5

a spune catra d-voastra, nu Insa din rautate, ci din

prostie ; rn-a luat gura pe dinainte.

CAci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima mea.

10

Iertati-md, Ira rog, de toate si dati-mi voie sa va spun si acuma una. In bojdeuca unde locuiesc eu, dorm afara si pe vremea asta, In 18 spre 19 septemvrie. De veld avea rab-

dare, ca bunatate totdeauna ati avut, yeti intreba poate, unde-i bojdeuca rnea? Va voiu raspunde respectuos: in mahalaua Ticau, ce-i mai zic si Valea plin15

gerei, strada Ticaul de sus, no. 4 (daca se mai poate

20

numi strada o hudicioara dosnicA, plina de noroiu pan' la genunchi, cind sint ploi mari si indelungate, zise si putrede, si la seceta geme colbul pe dinsa). Iar bojdeuca de cAsuta In care locuiesc eu de vreo 18 ani e de valatuci §i povirnitA spre cadere pe zi ce merge, de n-ar fi raza-

rnata in vreo 24 de furci de stejar si acelea putrede. Iarna dorm intr-o odaita toata hrentuita, iara vara intr-un cerdacel din dos, incepind de pe la maiu si 25

30

sfirsind pe la octomvrie, cind este vrernea buna cum ii acum. Asa rn-am deprins. Raposatul Conta si Lambrior stiau casuta mea. Pompiliu, d-1 Nica si mai ales bietul Eminescu, de asemenea. In sfirsit, vinerea trecuta in 18 spre 19 rn-am culcat iarasi afará dupa obiceiu si pe la cite oare voi fi adormit nu 0iu, dar stiu ca am adormit gIndindu-ma cu jale mare la societatea Junimea" si oe mai este ea acum 1 la bietul Eminescu si ce mai este el acum 1 la Gheorghe Scheleti, Lambrior, Conta si unde sint ei acum1...

202

www.dacoromanica.ro

23

Catre IACOB NEGRUZZI

1877,

5

10

martie

6

Stimabile d-le Negrutzi, Fost-am i la p. rail... si la rop, rop..., i s-au

prins cà Intru un cuget vor märturisi pentru chir., fiind rasasiati pina-n glt de frac... Si cd pentru chir. huludete aunt informati si din partea altora in bine. Insd n-ar fi rAu sä mai bateti ferul pin:1-i cald, cd stiti cum e lumea la noi. Va doresc sándtate i iertare de pAcate.

I.Creang5 24 NO, 1885, fevruarie 22

is

20

25

Stimabile d-le Negrutz, Prin ziarul Vointa nationald de ieri, joi 21, se vede publicata o deciziune ministeriald" destul de asprà si, pe cit se pare, nepArtinitoare In privinta cartilor didactice, deocamdatd a celor de part'e stiintificd, dupd raportul comisiunei insarcinate cu esaminarea unor asemine cärti. Desigur cd i cele de partea literard vor trece prin asemene purgator degraba, degraba. Eu, Impreund cu colegii mei: FIdceanu, Iendchescu i Grigorescu, Inca de pe la 1868, am inceput a scoate la lumina' asemine cdrticele, i anume: 1) Metoda nouci de scriere ci cetire 203

www.dacoromanica.ro

pentru clasa I-a primard, 2) invdtlitorul copiilor, carte de cetire pentru clasele primare, 3) Geografia judetului 5

10

15

20

Ia,si, 4) Harta judetului Iafi, 5) Povdtuitor la cetire prin scriere. $i al 6) Regulele limbei romdne de d-1 T. Maiorescu, pentru clas. II primard, retipdrite de mine cu invoirea autoriului. Metoda noud §i Invdtdtorul copiilor sunt aprobate si prin decret domnes[c] din timpul d-lui Maiorescu. Celelalte *Inca sunt aprobate prin deciziuni ministeriale. Noi, fiind ucenicii d-lui Maiorescu

i

ai societatei literare Junimea",

pared nu ne-am prea teme ca lucrärile noastre sa fie azvirlite cu despret din scoald, dacd comisiunea insdrcinatà nu va judeca munteneVe... Vorba ceea (cimilitura rimei): Apdrd-md de gaini, cd de cini nu md tern".

Dori[n]d dar cu nerdbdare a sti cam ce soartd ar aye cdrtile noastre, vd rugam respectuos a face, prin prietenii d-voastre, sd aflam cam ce ne asteaptd in privinta cdrldlor mai sus insemnate. Iertati-ne, va rugam, de indrdzneala ce am avut de a va supdra, i primiti din parte-ne incredintare de stima i respectul ce vd pastram.

I.Creangd 25

Iai, 1885, maiu 15

25

Stirnabile i mult iubite d-le Negruzzi 1 Vazind cele cuprinse in scrisoarea d-voastre din 12

ale curentei, rn-am pus pe ginduri.

Pisemne d-voastrd nu md credeld ca sunt bolnav Si

30

aproape, dacd nu de tot, idiot. Apoi, ocupat 30 de oare pe saptamind cu scoala primard, plus dusul si intorsul de 2 ori pe zi, eine stie de unde, prin ploaie si

35

noroiu, ger sau arsit,d, cum se intimpld, nu e lucru

tocrnai usor pentru omul vrisnic i greoiu. Se mai apropie Inca i esarnenul cu multisoare formalitati de in-

deplinit. 2C4

www.dacoromanica.ro

Cu toate aceste, incuragiat de d-voastrA, voiu mai Incerca a scrie cite ceva. Timpul ins pe cind voiu aye ceva gata nu vi-1 pot hotdri; cdci stiti d-voastrA tare

bine cd aceasta e treabal de gust, nu de silino. b

Va salut respectuos si vd. doresc sandtate si bucurie.

I.Creanga

www.dacoromanica.ro

26

Ceitre ION SLAVICI

Iasi, 1878, oct. 21

5

Stimabile domnule §i frate Slaviciu, Iti multemesc din suflet pentru bro§ura ce mi-ai trAmis.

Ca fiu din popor, admit in totul parerile d-voastra; nu in-am putut opri de a vArsa lacrAmi, vazind nenorocirea ce ne ameninta in viitorul tArei §i al copiilor 10

ei 1 §i cu atita mai mult am simtit, cu cit de mic

15

copil am vazut vicle§ugul acestui neam... inddratnic §i risipitoriu la ce tinte§te... Dar oamenii no§tri de stat!... Ochi au §i nu vAd, urechi au §i nu aud, caci totdeauna au luat carbunele cu mina sarmanului tAran, care, la urma urmelor, tot el a plAtit gloaba. Vorba ceea: Capra b... §i oaia trage ru§ine". De-ar §ti boii din cireadA ce mina bicisnicA ii duce la tAietoarel Dar nu §tie sarmanul dobitoc §i de aceea tace §i rabdA 1 Duce in spate toate

20

sarcinele §i hrAne§te pe netrebnicii cari Isi rid de dinsull

Pastori nu-s, §i cinii lipsesc. §-apoi §tii cA intr-un sat fara cini se primblA mi§eii fArA bat 1... Noi cari am gustat amarul sa despretuim pe oamenii

cei ce lucreaza fArA de lege §i sA nu ne insatirn cu ale§ii 25

lor pentru a lua pinea din gura fiilor §i a o arunca cinilor.

30

Cred cd-i destul o maciuca la un car de oale. Stimabile frate Slaviciu, chiar acuma scriu in dugheana unui negustoriu cinstit din Ia§i, anume Nicolai Ioan, de care a§ dori sa avem macar vro zece mii in

Ia§i; dar unde-s? Domnul Nicolai Ioan mi-a spus

cA sA-i trAmiteti deocamdata vro douA trei sute de 206

www.dacoromanica.ro

brosuri si dupa desfacere banii sunt siguri; dacA nu ma credeti, va puteti incredinta de la prieteni 5

moldoveni, cari sunt in Bucuresti, despre onorabilitatea d-lui Nicolai loan. Adresa: Nicolai Ioan, Iasi, Strada Mare.

VA salut cu drag si vd asteptdm de aniversara Junimei". SalutAri d-lui Eminesc[u]. Ar Atati, vâ rog, respectele mele d-lui Maiorescu si la toatA familia.

Iarà d-voastra personal va multemesc de mii de ori 10

i VA rog a mai povAtui pe copilul meu, care stiu cA vA

supArA din cind in cind. Al d-tale cu inimA si cu suflet, I. 16

Creanga

N.B. Pentru rabat, chibzuiti d-voastra cit puteti da d-lui Nicolai loan. PlAtiti-i portul, faceti, in sfirsit, cum vA dA mina.

Nu stiu dacA Creanga al meu invatà ori se lasA pe-o ureche? 27

Ia§i, 1882, fevruarie 8

10

Iubite domnule Slavici,

Prin posta de astazi am trimis o scrisoare d-lui

librariu Socec, poftindu-1 sd ni rAspundA dacA bine-

voieste a primi in desfacere cArti didactice de ale 26

30

35

noastre: Metoda nouci, Inffitätorul copiilor, Regulele limbei romdne de Maiorescu etc., dindu-i, de la mix inainte, rabat de 35% pe bani gata si portul pe socoteala d-sale. Noi am ave plAcere sd facem si aceastA negustorie (desi nu-i vro pricopsald), gindindu-ne la multimea ce s-ar putè trece, mai ales ea' chiar acum suntem la corectura coalei I, edit. XVI si am putè trage cu In lesfire un numAr si mai mare de exemplare. VA rog dar, in puterea prietesugului, draga d-le Slavici, abateti-vg, In treacAt, pe la Socec, Intrati In vor207

www.dacoromanica.ro

ba cu el despre aceastà afacere, stgruiti s'a ne raspunda

ori da ori ba §i totodatä comunicati-mi si dv. rezultatul. VA' salut cu draga inimg 1

5

Salutâri si sgrutàri din parte-mi d-lor Eminescu, Nica, Gaster etc., etc.

I. Creanga

Acum un an am vorbit cu Socec chiar eu si ne-a lgsat

to

cu 40%. Poate sa' lese cu 35%. In sfirsit, ori asa ori asa; asta, spre stiinta d-voastre. Marfa, ce-i drept, e prostutd, dar am vàzut si mai proasta vinzindu-se la dinsul, dacd are noroc... T

www.dacoromanica.ro

.

C.

28

Ciitre [SOC. ROMANIA JUNA1

Ia0, in 14 noiem. 1882

Anecdota trimite-voi, ins6 putina z'abava.

Creanga

5

[Ia§i], 25/H 1882

Trimis astazi.

Creanga 9, 10

15

1a5i,

1882, decembr. 28

Domnule Presedinte, Miscat sufleteste, multemesc onorabilei Societati academice România juna" pentru distinsa onoare ce mi-a fäcut de a ma numi membru onorar" al ei i va rog, domnule Presedinte, a comunica onorabilei societali, din parte-mi, ca sunt mindru de aceasta numire neasteptata. Primiti, va rog, d-le Presedinte, incredintare despre stima i recunostinta ce va pästrez.

20

I.

Creang5. 209

14

www.dacoromanica.ro

30

Cdtre [VICTOR ZAHAROVSCIII]

Ia 5i,

5

1886,

octomvrie 8/20

Iubitilor confrati, inteligentilor si activi studinti, ma Inchin cu sanatate I Scopul Infiintarei Biblioteca poporald bucovineand va este nobil din toate punctele de vedere si mai ales din acel al dezvoltdrii simtului natio-

1.

0

nal, atit de molesit si amenintat a se pierde ln secolul nostru materialist, egoist si saracácios de fapte mari si nepieritoare, de care s-au bucurat romanii In trecutul lor glorios 1

Mergeti curagiosi inainte pe aceasta cale, si sa dea D-zeu ca tot tineretul roman studios, de pretutindene,

sä va poata imita! 15

20

Iubitilor c onfrat i, Dintre povestile poporale" scrise de mine aveti voie a retipAri oricare yeti crede-o potrivit6 pentru ajunge-

rea scopului urmarit de d-voastra. Si sunt prea magulit si mindru de cinstea ce mi-ati facut de a ma num'ara si pe unul ca mine Intre scriitorii nostri cei mai renumiti". Dar fie si cum zicetd L. Politeta oamenilor binecrescuti nu are margini. Val salut cu draga' inima' si và imbratosez frdteste I

Ion Creang5 25

N.B. Val mu4emesc din suflet pentru cele trei brosuri I

Ion Creanga. 210

www.dacoromanica.ro

NOTE

1 VARIANTE

14*

www.dacoromanica.ro

POVESTI111

(p. 9)

POVESTE

Publicatd mai intii, fdrd semndturd, in Inveittitorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere i slove, cuprinzind inviifeituri morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Rdceanu,

ed. a III-a, Iasi, 1874, cap. 45, p. 158-160, iar apoi, tot nesemnat'l si cu multe modificdri In editiile urmdtoare ale manualului: Invdtdtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind inveiteitu.ri morale i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd V. Raceanu, Iasi, 1875, p. 157-158 (ed. a IV-a); Thvciliitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere qi slove, cuprin-

zind invellaturi morale S i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Rdceanu, Iasi, 1878, cap. 49, p. 175-176 (ed. a V-a); Inveiteitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind inveiffituri morale gi instructive, dP institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Rdceanu, Iasi, 1879, cap. 9, p. 13 (ed. a( VI-a); Inveileitorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cit litere gi slove, cuprinzind inviifeituri morale

gi instructive, partea I, II si III, de institutorii:

C. Grigorescu, I. Creangd si V. RAceanu, Iasi, 1883 (ed. a VII-a); Inveileitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprin-

zind inveifetturi morale qi instructive, partea I-a, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. RAceanu, Iasi, 1886, cap. 8, p. 12-14 (ed. a VIII-a).

Pentru stabilirea textului de bazd si intocmirca aparatului de varilnte am luat In consideratie numai editiile apdrute in timpul vietii autorului (de aceea, editia a IX-a din anul 1891 am omis-o, de,i pe copertä numele lui Creangd figureazd aldturi de ale celorlalli autori). Paternitatea acestei povestiri, In sensul cá autorul ei este Creangd, a fost stabilitá de Eminescu in darea de seamä despre manualul amin213

www.dacoromanica.ro

tit, pe care o face in Timpul, cu data de 7 mai 1880, an. V, nr. 1021, unde se reproduce *i povestirea. Eminescu, care a arAtat adeseori meritele nettigAduite ale cArtilor didactice lucrate de CreangA, face o caldA

prezentare Invagtorului copiilor: AceastA carte se nurrarA Intre cele de *coalg, si mai cu drept cuvint decit multe altele. Intre bucAtile de citire aflAm lucrAri literare de gen popular de-o valoare oarecare, cAci aceasta este una din rarele noastre carti de *coal& netraduse. De aceea, fticind cu totul abstractie de la destinatia ei, extragem citeva probe din cari se va vedea cltà originalitate de stil ascunde *i e una din putinele carti din cari copiii Invata intr-adevAr romdnefte".

Se reproduce povestirea. Comentariul continua: Povestea aceasta pare a fi scrisA de Creanga. Ce este original in ea? Materia? Am putea dovedi cA, desi popularA romaneasca, ea se aflA *i la alte popoare, la cel german bunAoara. Tezaurul comun de pove*ti *i anecdote al

popoarelor e mare in aparentA, dar tottqi se sleigte Intr-un numär oarecare de prototipuri. Aproape toate basmele noastre populare, cite sunt strinse, cite nu, se reafla sau In germene sau intregi In Scandi-

navia, in Germania, in alte locuri. 0 seamA de povesti din ale lui PAcalA se aflA In Basmele lui Andersen *i-n alte colectii. Ceea ce e original e modul de a le spune, e acel grai românesc cu care se-mbracA ele, sunt modificatiunile locale, potrivite cu spiritul i datinile noastre".

Ingrijorat de soarta literelor romane*ti, Eminescu recomando ctilduros acest fel de literaturA, condamnind scrierile de imitatie. superficiale, lipsite de valoare *i de träinicie tocmai pentru c5 nu se intemeiau pe graiul, traditiile, istoria poporului nostru. De aceea Inaildtorul copiilor se poate recomanda, nu numai copiilor midi, oi *i multora din cei mari. CAci Intài ar Inväta románe*te, ceea ce, precum se *tie, la Paris nu se poate Invata; al doilea, ar vedea ca mai sunt oamenisi afarA de barierele Bucure*tilor, ceea ce ar latrine tonu 1 de timpertinentA literarti. cu care nulitati de cafenele IncearcA, de la un timp Incoace, a se introduce In republica literelor". Textul povestirii reprodus In Timpul nu urmeaza editia a IV-a ,

cum se aratà acolo (nici anul indicat, 1880, nu corespunde; ed. a IV-a a apArut In 1875). Pe linga deosebirile care apar fata de aceastA editie 1) Eu nu-s de clad pove*tile ci-s de pe cind se potcovea purecele cu noubeci i nouA de ocä de fer la un picior *i tot i se 'Area ea- 1 1 Nota lul Eminescu, intitulata Notite bibliografice, 1ncepe in nr. 102 al ziarului Timpul I se continua In nr. 103, an. V, 1880. 214

www.dacoromanica.ro

usor ; si Inca se mai potcovea cu o coajd de nucd si se ducea In Inaltul ceriului la sfInta ruga, povesti sa. ni aducd A4: A fost odatd, cind a fost, ca, dacd n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe chid povestile, ci mai dincoace cu vro doud-trei zile, de pe clnd se potcovea purecele cu noudzeci si noud de oca de fer la un picior si tot i se 'Area ca-i usor T; 2) Era odatdun om Insurat ; el trdia la un loc cusoacra-sa

A,: Zice ca era odatä un om Insurat T; 3) A doua zi, ajunse Intr-un sat A,: Drumetul plea. A doua zi ajunse intr-un sat T; 4) dar nu-nteleg A4: numai nu pricep T; textul (care seamand mai malt cu versiunile ultime) prezintei o serie de particulariteili care-1 deosebesc fi

de celelalte redactdri: 1) Mlta A3, A4, As, AG, A7, As, MS: pisica T; 2) Rotarul voia acum sd taie usorii, spre a scoate carul omite T ; 3) Din ce in ce dau peste dobitoci, zise drumetul In sine ornite T ; 4) Drumetul nu zábovi nici aici mult onzite T. Toate acestea ne fac sa credem ca in Timpul s-a publicat, probabil, o forma cu modificdri introduse de autor, diferia de cea aparutd In editia a IV-a. Confirmarea directd a paternitatii stabilite de Eminescu ne-o dd manuscrisul autograf al povestirii, pdstrat In fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Rominia, sub nr. 4.074, f. 11r.-14v. Interesant este faptul cd textul original seamand Intr-o masurd mult mai mare cu cel publicat in editiile relativ tirzii ale Inviiidtorului copiilor (de pildd ed. a VIII-a) dnit cu acela din editiile anterioare. Prima versiune este extrem de simpla, cu fraze sarace, neintregite, lipsite de culoare; In redactdrile ulterioare povestirea prinde viatd, apar dezvoltdri care precizeazd plastic faptele si personajele, se constatd o evidentä imbogátire stilistica a intregului continut. Cele mai numeroase si mai importante deosebiri fatd de manuscris apar In editiile prime (ed. a III-a si a IV-a). Ar rezulta de aici ca scriitorul a redactat mai multe versiuni (cel putin cloud), dintre care cea transmisä prin ms. 4.074 este posterioara celei folosite pentru editiile de Inceput. De aceea noi am reprodus versiunea completa, superioard, existenth.' In editia a VIII-a. Dialogurile, care In textul de long apar cu pauzd si In continuare,

le reddm In redactare modernä.

-

A3 Invilfdtorul copiilor, ed. a III-a, 1874; A, Invdidtorul copiilor, ed. a IV-a, 1875; A, Invetiatorul copiilor, ed. a V-a, 1878; A, Inviiiiitorul copiilor, ed. a VI-a, 1879; T Timpul, 1880; 215

www.dacoromanica.ro

A7

Inpdgitorul copiilor, ed.

a VII-a,

1883;

As

.Inveigitorul

copiilor, ed. a VIII-a, 1886; Ms manuscris autograf ; Ms, riante fata de Ms; V lectiuni stabilite prin conjectura.

P. 12, r. 8: nu fii scump la tarife qi ieftin la fdind

va-

nu pretui

mai mull decit fac lucrurile ieftine, far% sau de mica valoare, si nu pretui mai putin pe cele valoroase.

Variante 9

1 Titlul Poveste A8: A fost, a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti

A3: A fost odata, chid a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti, ci ca un purece ar plesni A,: A fost odata, cind a fost, c, daca n-ar fi fost, flu s-ar povesti, ci ca un purice ar plesni A,: A fost odata, cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti A6, A,: fard titlu T, Ms; 2-7 A fost odatd, cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe cind povestile, ci suntem mai dincoace cu vro doud-trei zile, de pe cind se potcovea purecele cu notaizeci 5i noua oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor A,, A,, A7, Ms: Eu nu-s de cind povestile; ci-s de pe cind se potcovea purecele cu noudzeci i nouà de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor A3: Eu nu-s de cind povestile; ci-s de pe dud se potcovea purecele cu woadzeci si noud de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i u5or; si Inca se mai potcovea cu o coaja de nuca si se ducea In lnaltul ceriului la

sfinta ruga, povesti sa ni aduca A,: Eu nu-s de pe cind povestile; ci-s de pe cind se potcovea puricile cu nouazeci si noual de oca de fer la un picior si tot i se 'Area ca-i usor; si Inca se mai potcovea cu o

coaja de nuca si se ducea in inaltul ceriului la sfinta ruga, pove5ti sa ni-aduca A,: a fost odata, cind a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe cind povestile, ci mai dincoace cu vro doud-trei zile, de pe cind se potcovea purecele cu nouazeci si nourt de oca de fer la un picior si tot i se parea ca-i usor 7'; 8-9 Clod' era odata un om Insurat, i omul acela traia la un loc cu soacra-sa As: Era un om insurat; el traia la un loc cu soacra-sa A3: Era odata Uri om insurat; el traia la un loc cu soacra-sa Ag: Cica era odatd un om insurat; el trdia la un loc cu soacra-sa A5, Ag, 217, Ms: Zice ca. era ()data un om Insurat T: redactare anterioard Cica era odata un om insurat; el traia intr-o casa cu soacra-sa Ms7;10 VP As, T, Ms: Vita A3, A4, A5, 216, A7; dar si soacrl-sa As, As, Ag, A5, A,, A,, Ms: dar nici soacra-sa T; 12 Intru una din zile As, Ms: Intr-o zi A3, A4I 216

www.dacoromanica.ro

A5, A6, T, A7; 12-13 dupd trebi, ca fiecare om As, Ag, Ag, Ms: mite ca fiecare om A5, Ag, T, A7; 13 Nevasta lui Ag, A3, A4, A5, A6, A7,

Ms: nevastd-sa T; 14 il infäsd ai-i dete tita, 11 puse In albie Ag:

11 Infdsd ai-i dete titd, 11 puse in albie Ag, Ag, A5, Ag, A7, Ms: si-1

infasd, 11 puse-n albie T; 15 cdci Ag, A3, A6, As, A6, A7, Ms: cd T; apoi A8, Ms: §-apoi Ag, Ag, 443, A6, T, A7; dezmerdd V: scris desmerdd A3, Ag, A5, A6, A7, A6, MS: scris desmierdd T; 15-16 pita ce-ladormi As, MS: pind ce-adormi 43, A4, A5: pinä ce adormi A6, A7,

MS1: 'And ce-1 adormi T; 16 stätu ea putin Ag, Ms: ea stdtu putin Ag, A4, A5, 216, A7: stdtu putin T; 17 incepu a se boci A8, A4, 213, A6, T, A7, MS: incepu a tipa _12; cit ii lua Ag, Ms: citu-i lua Ag, A., A5, A6, T, A7; 19-21 Mama ei, care torcea dupa horn, cuprinsd

de spaimd, zvirli (scris svirli) fusul din mind si furca din brlu cit cob i, sdrind fdrä sine, o intrebd cu spaimd A,: Mama ei, care torcea dupa sobd, auzind-o, zvirli (scris svirli) fusul din mind i furca din briu cit colo, veni lin3d fiicd-sa s-o intrebd A,: Mama ei, care torcea dupd sobd, zvirli (scris svirli) fusul din mind i furca din brit' cit cob

i sdrind o intrebd A,: Mama ei,care torcea dupd sobd, auzind-o,

zvirli (scris svirli) fusul din mind si furca din briu cit cob i sdrind o Intrebd A5, A6: Mama ei, care torcea dupd horn, auzind-o, zvirli (scrissvirli) fusul din mind si furca din briu cit cob

i sdrind o 1ntrebd

T, A7: Mama ei, care torcea dupd horn, cuprinsd de spaimd, zvirli (scris svirli) fusul din mind i furca din briu cit cob i, sdrind fárà sine, o intrebi Ms; 23 are sd moard A8, A3, 214, A5, A6, T , A7, Ms: redac-

tare anterioara se duce din viatd Ms1; 25 Iatd cum A8, A7, Ms: Iaca cum A3, A4, 113, A6, T; 27 mita Ag, Ag, Ag, A5, A6, A7, Ms: pisica T;

26-26; p. 10, r. 1-$ Vai de mine si de mine, cd bine zici fata mea ; se vede cd i s-au sfirsit mititelului zilele I I, cu ochii pironiti la drobul de sare d. pe horn si cu minile inclestate, de parcd le legase cineva, 1ncepurd a-1 boci amindoud, ca nista smintite de clocotea casa Ag,

MS: Ca bine zici fata mea ; si-ncepurd a-1 boci amindoud, ca niste smintite A3: Vai de mine! Cal bine zici fata mea; si-ncepurd a-1 boci amindoud, ca nista smintite A,: Vai de mine! C. bine zici fata mea. i incepurd a-1 boci amindoud, ca niste smintite A5, A7: Val de mine si de mine 1 Ca bine zici fata mea... i incepurd a-1 boci amindoua ca niste smintite A6: N ai de mine ! Ca bine zici fata mea. *i-ncepurd a-1 boci ca nista smintite T. 10

4 sluteau As, A3, Ag, T, A7, ifs: slutau Ag, A5; numai iaca As, Ag, T, A7, MS: iaca A4, A5, 216; 5 intrd Ag, A3, Ag, A A6, A7, Ms: in-

trä T; ndcdjit Ag, A4, Ms: neajit A3, A5, A6, T, A7; 7 Ce v-au 217

www.dacoromanica.ro

gasit, nebunelor A8, A7, Ms: omite nebunelor A3, A,, A5, A6, T; 8 Atunci ele, viindu-si putin in sine A8, A7, Ms: Atunci ele, mai venindu-si putin in fire A3, A4, AG, T: Atunci ele, mai venindu-si putin In sine A5; 9 lacrdmile 146, A4, A5, A6, T, A7, Ms: lacramile A3; §i a-i povesti cu mare jale despre intimplarea neintimplata As, Ms: omite cu mare jale A3, A A5, A T , A7; 11 zise cu mirare

218, Ms: omite cu mirare A3, A4, A5, A6, 7', A7; 12-13 multi

prosti am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut As, Ms: multi prosti am mai vazut eu, dar ca voi nici unul A3: multi prosti am mai vazut eu, dar ca voi n-am mai vAzut A,: multi prosti am vazut eu, dar ca voi n-am mai vazut A5, A6, T, A7; 14 mai prosti decit voi As, A3, A4, A5, A6, T, A7, Ms: redactare anterioard mai prosti decit voi pe undeva Ms1; 16-17 fall sasi ieie A8, A A4, A5, A6, A7, Ms: WA sà-si ia T ; 18-20 $i mergind el bezmetic, fãrä sa stie unde se duce, dupa o bucatá de vreme, oprin-

du-se intr-un loc, i se intimpla iar sa vada ceva ce nu mai va7use: un om tinea A Ms: A doua zi, ajungind intr-un loc, i se intimpla sa vada ceva desentat: un om tinea A3: A doua zi, ajungind intr-un loc, i se intimpla sa vada ceva ce nu mai vazuse: vazu un om care tinea A4, A A6, T , A7: redactare anterioard i mergind el bezmetic, Incotro 11 duceau ocliji, dupa o bucata de vreme, oprindu-se intr-un loc, i se

Intimpla iar sa vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea Ms1; 21 rApede-1 116, Ms: repede-1 A3, A4, A5, A6, T, A7; 22 intra A8, A3, A4, A5, A6, A7, Ms: intra 7'; 23 11 punea iar cu gura la soare As, MS: Mite

cu gura A3: omite iar cu gura A4, A5, A, T, A7; 24 Drumetul nostru, nedumerit, zise As, Ms: Drumetul nostru, nedumerit, se opri j zise A3, A4, A5, A6, T, A7; 25 Bun& ziva V, T: Buna ziva A3, A4, A5, A A7, As, MS; 26 Multamesc A8, Ms: Multumesc A3, A4, A5, A6, T , A7;

81-82 Bre, ce trudäl zise drumetul. N-ai vrun topor la Indaminá AB, Ms: omite la Indamlna A3, A4, A5, A6, T, A,: redactare anterioard

Bre, ce truda zadarnica, zise drumetul. N-ai vrun topor la Indamina 1/81; 84-85 Ie-1 de coada, sparge ici, i soarele va Intra singur inlauntru 216, MS: Ie-1 dumneta de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge in aceste trei locuri, pune feresti i soarele va intra singur In casa A3: Ie-1 de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge aici i soarele va intra singur fri casa A4, A,: Ie-1 de coada si fa ce t-oiu zice eu: sparge ici i soarele va intra singur inlauntru A6, A7: Ia-1 de coada si fa ce ti-oiu zice eu:

sparge ici i soarele va intra singur Inlauntru T ; 86 Intra A8, A3, A4, A5, A6, A7, Ms: intra T ; 37 om bun, zise gazda (scris gasda) 218, A6, T , A7, Ms: omite zise gazda A3, A4, A5; 87-88 De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi 218, Ms: omite pe la noi A3, A4, A5, A., T, A7; 218

www.dacoromanica.ro

38 eram sa Imbatrinesc As, A3, A6 T , A, Ms: eram sa-nbatrinesc A4, As: redactare anterioard eram sa Imbatrinesc f Ara' vreme Ms1. 11

1-2 i mergind el tot inainte, peste citva timp ajunse Intr-un sat si, din Intimplare, se opri la casa unui om As, MS: A doua zi, ajunse Intr-un sat; din Intimplare, se opri la un om 443, A4, 445, A,: Drumetul plea. A doua zi ajunse Intr-un sat ; din Intimplare se opri la un om T: A treia zi ajunse Intr-un sat si, din Intimplare, se opri la un om A,; 8 gazda 244: scris gasda A3, A,, A5, AG, T, A7, Ms; rotar A4, A3 444, T, 447, Ms: rotariu A5, A4; 5 cu toata puterea As, MS: din rasputeri A3, Ad, As, A6, T, A,; 7-8 Rotarul voia acuin a taie usorii, spre a scoate carul 444, Ms: Rotarul voia acum sd taie usorii, ca sa poatd scoate carul A3, A4, A5, A7: Rotariul voia acum sa taie usorii, ca O. poata scoate carul At,: omite T; 8 Noroc Insa 444, A7, Ms: omite insa A3, 444, A,, As, T; 8-9 1-a invatat sa-1 desfaca In toate pArtile lui A., Ms: 1-a Invatat sa desfaca carul in toate partile lui A3, A4, A5, A,: 1-au invatat sä desfaca carul in toate partile lui A5, T; 11 multamesc As, A5, A6, A7, MS: multumese A3, 444, T; gazda 443: scris gasda A3, A4, A5, A4, T, A7, MS; 12-13 la uite-te dumnetal Era sa darm bunatate de casa din pricina

carului As, MS: cit pe ce era sa ddrm casa, din pricina carului A 444, A6, As, A7: eft pe ci era sa clArim casa din pricina carului T; 14-16 De aici, drumetul nostru, mai numArind un nAtarau, merse tot inainte, pind ce ajunse iara la o casà, Acolo, ce sa vada? Un om, cu-n .44, A7, Ms: A doua zi, drumetul nostru pleca prin sat, mai numarind un natarau; iaca, la o casa, un om c-un A3: De aici, drumetul nostru, mai numarind un natdrAu, merse tot Inainte, Ora ce-ajunse iara la o casa. Acolo, ce sa vadd? Un om c-un A4, A5, A: De aici drumetul nostru merse tot lnainte, pina ce ajunse iard la o ma. Acolo, ce sa vada? Un om c-un T; 18-19 Din ce In ce dau peste dobitoci, zise drumetul in sine As, A3, 444, 445, A4, A,, Ms: omite T; 20 Da' ce A, A3, A4, A5, A6, 447, Ms: De ce T; 21 zvirl V: scris svirl A3, A4, A5, A4, T, A7, A4, Ms; 21-22 tapoiul ista, bata-1 scirba sa-1 ball, nu-i nici de-o treaba As, Ms: omite bata-1 scirba sa-1 bata A3, A4, A5, A., 447: tapoiul dsta nu-i nici de-o treaba T ; 23-24 CA degeaba te trudesti, nene I Poti sa-1 blastami eft 1-ei blastama, habar n-are tapoiul de scirba Ag, Ms: omite 443: Ca degeaba te trudesti asa A4, A6: Ca degeaba te trudesti A4, T , A7; 24- 25 Ai un oboroc As, A3, 44, A5, A4, T,

A7, Ms: redactare anterioarä ai un sac Ms1; 27-28 ie-1 pe umar si

suie-le frumusel In pod As, Ms: ie-1 pe umar si le suie In pod A,, 219

www.dacoromanica.ro

A5, A A,: ia-1 pe urndr si le suie in pod T ; 28 tdpoiul pentru paie si fin A 8, A7, MS: tdpoitil e pentru fin si paie A3, A A,, A,, T ; 30 se fdcu As, A3, A4, 245, A,, A,, Ms: sd fdcu T; 31 Drumetul nu zdbovi nici aici mult As, A4, A646, Ms: Drumetul nu sezu mult A3: omite T: Drumetul nu zdbovi nici aici mult A7; 32 A 4,

alt neghiob As, A4, A5, A 6, T , A7, MS: un neghiob A3; 33- 34 Apoi,

de aici merse mai departe, pind ce ajunse ca srt mai vadd aiurea si altd ndzbitie (scris ndsbitie) A8, A7, Ms: Mergind mai departe, vede-o altd prostie, la care nu ce putu opri de Hs A3: De aici merse mai departe,

pind ce ajunse sd mai vadd aiurea i and ndzbitie (scris ndsbitie) A4: De aici merse mai depart., pind c. ajunse ca sd mai vadd si aDa ndzbitie (scris nasbitie), la care nu se putu opri de ris 45, 246: Drumetul merse mai departe, pdnd ce ajunse sd mai vadd i altä ndzbutie (scris ndsbutie) T ; 34-37 tin om legase o vacd cu funia de git si suindu-se pe-o surd, uncle avea aruncat oleacd de fin, tragea din rdsputeri de funie, sã urce vaca pe surd A Ms: tin om legase o vacti cu funia de coarne s-o trdgea in podul grajdiului A3, A4, A3, A,: Un om legase o vacd cu funia de coarne s-o trdgea In podul grajdului T, A7; 39 dar ce As, A,, A6, T, A,, Ms: da ce A3, 244. 12

2 numai nu pricep A8, A,, T , A, , Ms: dar nu-nteleg A3, A4: numas nu-nteleg A5; 3 ista A9, A3, A,, A,, A,, A7, Ms: Asta T ; vr6 A9, A3, A 4, A5,

A, Ms: vra A,: vrea T ; 4 sa vie dupa mine sus, pe iastd surd A6 Ms: sd se suie-n pod A3, A4, A5, A,, T , A7; 5-6 16 finul si-I cid jos la vacd A8, A6, A7, MS: 16 finul si-I dd jos la vaca ; cum crezi c-ai sd pot i

sui vaca In pod A3, A A5: Ia finul li-1 dd. jos la vacd T ; 11 eram cit pe ce sd-mi gitui vaca As, Ms: era sd-mi ucid vaca A3, 24,, A9, A6,T A. 12-13 de aceastd mare prostie A,, A6, A7, Ms: de-aceastä prostie A3: de astä prostie A4, A5: de astä mare prostie T ; 13 Mita A6, A3, A4, A3, A, A,, Ms: Pisica T"; 13-14 sil deie As, A3, A4, A5, A6, A7, MS:

sã dea T; 14-16 dar sd. cari soarele In casà cu oborocul, sã arunci nucile in pod cu tdpoiul i sa tragi vaca pe surd', la fin, n-am mai gindit A6, Ms: dar O. se tragd vaca in pod, la fin, n-am mai gindit A3: dar sd se care soarele in casd cu oborocul, sa se arunce nucile In pod cu täpoiul i sa se traga vaca In pod la fin, n-am mai gindit A,: dar sä se care soarele in casdi cu oborocul, sä s-arunce nucile In pod cu tdpoiul si sd se tragd vaca in pod la fin, n-am mai gindit .A 216,147: dar sd se care soarele in casä cu oborocul, sd arunce nucile cu tripoiul i sa se tragd vaca in pod la fin T: redactare anterioard . dar sIt cari soarele in casd cu oborocul, sIt arunci nucile In pod cu 220

www.dacoromanica.ro

tápoiul si sä urci vaca pe surd la fin, n-am mai gindit M.55; 17 Apoi drumetul se intoarse A8, A., T, A7, Ms: mite drumetul A 3, A 4, 45; 18 pe cari-i socoti A,, A7, Ms: pe care ii galsise A,: pe care ii socoti

A4, A,, A,, T; 19-20 s-am spus povestea aa A8, A,, T, A7, MS: s-am spus-o aa A,, A,, A5; 21 S-am incalecat pe-o cdpsund, si v-am spus, oameni buni, o mare minciund A8, As, A7, Ms: omite A.: S-ain incalecat pe-o cdpsund, s-am spus o minciund A,: S-am incallecat pe-o cdpsund,

(P. 13)

i v-am spus o mare minciund A,, T.

MOS NICIIIFOR COTCARIUL

Publicatd in Convorbiri literare, X ,10 , 1 ianuarie 1877, p . 374-384,

iar apoi, cu uncle modificdri i adaosuri, in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 105-136, cu subtitlul Povestire glumeatd". A aparut *i in brosurd, cu titlul Mof .Nichifor Colcariul (Povestire ghtmeagi), Iasi, 1877 (35 p.). Se mai semnaleazd o aparitie, tot in brosurd separatd, cu titlul .11fq Nichifor Cotiugarul, Iasi, 1877, Tipografia Nationald, pe care nu am gásit-o in fondurile publice cercetate. Citdm acest titlu din Bibliografia romdnei, Buc., 1879, p. 25, nr. 362, a lui Alex. Degenmann (apud L. Predescu, loan Creangd, Viata i opera, vol. II, 1932, p. 46). Reproducem textul din Convorbiri literare, tinind seamd de modi-

ficdrile din editia Iasi. CL

Convorbiri literare; B

brosura ; I

editia Iasi; V

lec-

tiuni stab ilite prin conjecturd.

P. 14, r. 7-8: Cd nu-i bine sd te pui viziteu la cai albi i slug la femei", Mudd. murddria la caii albi se observd usor si de aceea trebuie mereu i foarte bine curátitä, iar femeile

sint mai exigente decit bdrbatii, cind e vorba de Mout treabd in casd. r. 28: Dacii tiaisä potrivefti din git pe moF .Nichifor dacd-i dadeai de baut cit dorea el". P. 15, r. 14-15: te-apucau pe-a-minele treceai dintr-o mint (de client) In alta". r. 32-33 : de nu curge, macar picurei dacd nu cistigi mult citigi putin (si tot e bine)" (comparatie cu apa care curge 22i

www.dacoromanica.ro

in cantitate mare ei picurd in cantitate mica); f i

cine

§i eine e activ (nu stA degeaba) tot se alege cu ceva" (a pigca a rupe", adicti a obtine o bucaOa. dintr-o bucatd mare de pline, came etc.). SA se remarce rima (migca-pigca). r. 35: lnghilind noduri stApinindu-se sA nu izbucneascA". P. 16, r. 10-11: trdiegte din sdul sdu f i pe sama lui trAieste din ce are, fara sa depindA de cineva". r. 18: Incepuse a sciriii Incepuse a slAbi, a se Imbolnavi" (li scirtliau" Incheieturile ei diversele organe interne). migcd tot pigcd

ba i-e facia de ncijit, ba cet i-e feicut pe ursitei, baba credea cA durerile pe ba cd i-e facut de plinsori care le sirnte slut cauzate de diverse descintece (fAcAturi") sau de rele nevAzute.

r. 19-20:

nu-i erau acum mai niciodatd boii acasd era indispus mai totdeauna". r. 28: era facut pe drumuri II näscuse maicA-sa in timpul unei calatorii". 1'. 17, r. 22-23: in dricul iarmarocului In toiul bilciului"; dric r.

23:

partea de mijloc a carutei" (Oil roti, loitre etc.). r.

27:

de-li pune nora la cale

de-ti pregateete nora (de

drum)".

r.

gi tiva, bdiete I 0 fuga (iute), bAiete!"; tiva! interjectie, care imita atit zgomotul, cit ei miecarea celui ce o ia brusc la goand. in Intrecerile copiilor la fugil serveete ca un fel de semnal pentru start. r. 39-40: lntiiicigi data venise ea la Neamf, de cale primara la socri venise pentru prima oara dupA casatorie in vizitA la socri"; cale primarei se numeete intiia vizità pe care o f ac tinerii casatoriti la parintii bArbatului sau ai 32:

nevestei. P. 19,

r. 5-6: e o frumuseta afara la clmp, de turbei haita! e-aea de frumos, incit animalele zburda ei se zbenguiesc tot timpul". r. 36-37: nu i-ar muri multi Inainte sei-i moan:0de remarcat repetarea, sub forma conjunctivului-impera-

tiv, a verbului, pentru IntArirea blestemului. 222

www.dacoromanica.ro

P. 20, r. 4-5: degeaba mai bati apa-n chiud sd s-aleagd unt degeaba incerci sa faci un lucru imposibil"; a bate apa-n pita se spune si despre o cuvintare sau o simpla convorbire fara

continut, care-i o simpla vorbarie.

§i copii, deloc!" P. 21, r. 18-19: cd ma ari in toate boalele ! cà ma-mbolnavesc de frica 1" ; o spaima mare poate cauza o boala r. 15: f i copii, tufa!

nervoasa.

r. 33: ldsinduli peile zdlog

murind" (vinatorul ia de

la lupul impuscat pielea, pe care vorbirea populara o prezinta, ironic, drept amanet).

P. 22, r. 20: qi-rni scoate ochii cu cele tinere

ma mustra ca ma

uit la femeile tinere". Na, asta Incd-i una ! inca o belea, o pacoste, 15: un lucru neplacut". la, rtu mai meni a rdu nu mai cobi". r. 18: r. 25-26: dar asta picd de coaptd dar asta atinge culmea,

P. 23, r.

intrece mAsura" (ca un fruct prea copt care cade din pom).

r. 31: nu te Unputina cu inima calmul, curajul". P. 24, r. 6-7: de au sd scapere fugind

tine-ti firea, pastreazá-ti

de au sa iasa scintei"

(nu din ele, ci din pietrele lovite de potcoavele iepelor) . r. 7-8: n-are sci-i fie moale am s-o bat" (loviturile, date

ajar numai cu palma sau cu pumnul, sint tari"). nu face r. 10-11: femeia nebdtutd e ca moara neferecatd treaba cum se cuvine" (intocmai ca o moara nereparatà la timp). foflenr. 14-15: s-a muiat fi... foftenchiu ! iar sare roata 1

chiu, interjectie care imitä nu atit zgomotul, clt miscarea (moale") a rotii iesità din osie. r. 16-17: se pede cd azi-dimineald mi-a iesit inainte ()run popd credinta populara ca prima intilnire in cursul zilei cu un preot prevesteste a rat'. esti om batrin" (cu fata rosie, plina de creturi, ca o masA de singe inchegat).

r . 36: efti un cheag zbircit

223

www.dacoromanica.ro

P. 25, r. 20-21: o noapte nu-i legatd de gard noaptea trece, fiindca-i liberd" (nu-i ca o flint& legatd). r. 36: cd tot de una ii e acum ca tot nu are de facut altceva" (decit acest singur lucru de care-i vorbeste mos Nichifor).

P. 26, r. 9-10: Lui Iic i s-a pare c-a prins pe Dumnezeu de-un Itic are sd se bucure (vazindu-te) ca In fata unei adevdrate minuni". r. 27: se pune intr-o rild jos se culcd pe-o coastä" (ca sä picior

nu adoarma, mai mult sprijinit decit culcat). P. 28, r. 9-10: Cine-i cu pagubd, i cu pdcat cine suferd un necaz face si pdcate" (fiindcd dã vina, Vara' dreptate, pe altii pentru necazul sdu). r. 14: Eu se vede cä m-a,n luat ieri cu luleaua se vede c-am bdut cam mult"; cf. a lua luleaua neamfuluia se Imbdta". Locutiunea are, la bazà, pe cit se pare, o anecdota despre un neamt, probabil mecanic la vreo moard, care era asa de beat, Incit, de5i tinea luleaua in gurti, Intreba pe cei

din casa de ea. r. 21: Da' nu tii una! nu stii o veste (bund)1" Despre folosirea pronumelui nedefinit unul, una In tot felul de Imprejurdri, cu sensuri si valori stilistice foarte variate,

vezi Stilistica... citatd, p. 132 si urm.

P. 29, r. 23-24: mof Nichifor s-au rdsuflat... despre intimplarea... a vorbit sau, mai exact, a scdpat vorba... despre Intimplarea..." Si poate acum a fi oale qi ulcioare

r. 30-31:

a murit de

mult, tacit rämdsitele trupului sdu s-au amestecat cu pämintul (sau cu lutul) si participd astfel la facerea oalelor si a ulcioarelor".

Variante 13

3 traitor CL, B: traitoriu I; 4 mahalaua CL, I: mahalaoa B; 7 meu CL, B: mieu I; 11 Clopotarul CL, B: Clopotariul I; Mondstirea CL, B: IVIdndstirea I; 12-13 Mondstire CL: monastire B: mandstire /; 224

www.dacoromanica.ro

0'4;4 Pic a- //,, /5

9 ("10-1/1-1 yr'ArAITEVIISI

.;140161(1-

fruse .44.9..s7A.:;/'

cç-

if/L-=-41

447:r7fIL

e_74>tf-;17;.- . i-_

11-44 -4'7v-7-v---/-Wv-Ai.

,f21_,

f-E

114-10-14,,-/gi,t-of/acs;)2,.,(_1, f

POI-614441X---

.

/72A-L.

(

&Lpie,k- c-4 ti

pto-rp /

/AIR.-

k 1474ti

1,44,Li e-P-,74-0-'1. 00 le 0-r r

J ,

944-9e,

.

...._ 1

4ta_ Ilk e ea4,1 poi,144 1-i_

eiy;,

,

/4.-tLyx.,..40:: 4-L,e-f:44 e_d___A° 4-; zi5?-rzo-z.ffait.f ge._ :Air 7,7-, -iz,

.07.44414.1--

I

www.dacoromanica.ro

Scrisoare a lui Ion Creanga cgtre I. Negruzzi din 1885, mai 15.

.

A'

1/211-07/2.-14-t-1A-er-S4

9lefirt

4

Pyrt-cr-r_

1-10/-1-zc-ig'1444.e.

koa, Ic

°C-41-442

;r112--

4,C1A-

friA_ett,

*ft c;z1-c-.

4-LPIV--,

0-7.1e._ C4.4111,

71-41/e--1

a/a

i4t44t141.-r

11-i-t 1111Z 71aor

ty_/

0(

d_a:j

e_

9f-

kd

C7R-frj2°4C;j4ret

./

www.dacoromanica.ro

(1RTFT

itX4'11:1i 11Cia (Z1.3/144.040-1!)

.

' f4,

461

it

arifrie fW

1:4-cr-ws

4-

54c.

var;,`AZ

t1

1-4_4t,t,EX 4-11' I

Sr

.

r14.,

C-e- k

-

ta-/.77414-1'

J

LA--

144.

- ar,,,t44

014-

4.-tiQ

til-(1

'''1-1404444

rAL 77 1

/97

de._

.A.A-..",

7 ,;;;;,,,_e JJ k a4.....,--e...4.... .r...1-e..., 9;..- -

ts,

& t714.

,

k .5-77

't44.414444- ,

qa-hd

rg-e-

/Ix;

;AL

1

42/412*

,_,"..._ a.,_c_

9

-P.AAVI

och.

4144.

I.

1GCA,

0.0442

44617

or

)4r)

)

(111-1A-a-rva-P-4--.

z.

p.,44,41te-

,

At,

,frt_t_e_c: 1 914.4i ittel ci: rik:art_

4

i 1

i

i

.

Scrisoare a lui Ion Creangl cdtre I. Slavici din 1882, fevruarie 8.

www.dacoromanica.ro

SSE-71j I

"A4"4414-4vt-

7

r744441412il-

/11

.-Aci,fri/if-o-trz.__ 1-v-t-,

s4eL (;v1--

sLe-LL

16

c

Aa _

1Se--We rsirnih)

hfr-11°-

www.dacoromanica.ro

14-15 Clopotarul CL, B: clopotariul I; 20 rdzbate V, I: scris rasbate CL, B; 22 izbeau V, I: scris isbeau CL, B; 25 felurite CL, B:

feliuriteI; 27 28 nu totdeuna CL, I: nu totdeaund B. 14

6 fanar CL, B: finariu I; 8 viziteu CL: vezeteu B, I; 9 aceasta CL, B: asta /; 10 iar CL,B: iard 1;13 ridicdturi CL,B: rddicáturi /; 20 se da CL, B: s& da I; 30 Departe ai CL, B: departe-ai I; 26 Oistea goal& pe de-o parte CL, B: Oistea goald de-o parte I. 15

5 cheji buni I, B: chej i buneCL; 6 tot rdpede mina /: tot mina rdpede

CL, B; 10 pand CL, B: pind I; 11 intr-una CL: Intru una B, I; 12 care CL: cari B, I; 15 pe-a-minele V: pe-aminele CL: pe-aminile B, I; Intrai V, I: intrai CL, B; 16 intrai V. I: intrai CL,B; 18 Folticeni CL, B: Fälticeni I; 19-20 ba la MAndstirea Neamtului, ba la Secu, ba la Risca I: ba la Mongistirea Neamtului CL: ba la Monastirea Neamtului B; 22 meu CL, B: mieu I; 27 mondstireCL: monastire B:

rndndstire I; 29-30 cicd ar fi rdspuns ele, cu smerenie I: ornite cu smerenie CL, B; 30 mlnincd CL, B: mtnina I; 34-35 Protopopul atunci, särmanul, cic-ar fi of tat din greu, inghitind noduri... /: Protopopul atunci, cicd ar fi of tat CL, B; 38 C-atunci I, B: Atunci CL; 40 cid. auzind CL, B: cic-auzind I; 40 41 tare s-ar fi mihnit CL, B: cumplit s-ar fi mihnit I; 41 jurat cu jurdm int CL, B: giurat cu giurAmint I. 16

1 dohovniceascd CL, B: duhovniceascd I; 3-4 De-aceea, cu fuga au alergat CL,B: De aceea, grabnic a si alergat I; 6-7 in Vinerea Seacd,

prea cuviosul cocea I: omite prea cuviosul CL, B; 8 Si apoi s-a hotdrit el CL, B:i apoi, harabagiul nostru s-a hotdrit I; 10 negustorul CL, B: negustoriul I; 19 ba i-e facut CL, B: ba-i e fdcut I;

cd i-e fAcut CL, B: cd-i e fdcut I; 20 cd i-e Mut CL, B: ca-i e Mut I; umbla CL, B: imbla I; 23 se fdcuse CL, B: sd fdcuse I; 25-26 babusca lui era bucuroasa uneori si rasbucuroasa (scris rdzbucuroasd) In sufletul ei I: bdbusca lui era bucuroasa CL, B; 27 ye& CL, B: vedea I; 28 Se vede lucru I: omite lucru CL, B; 33-34 Duminica-Mare CL, B:Dumineca-Mare I. 225

15

Ion Creang5.

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

17

3 dohovnicul CL, B: duhovnicul1; 4 mondstirile CL: monastirile B:

mändstirile I; 5 dimineata CL, B: demineatd .1; 8 Peatrd CL, B: Piatrd I; 11 d-voastrd CL, B: d-voastre I; 14 zbatem V, I: scris sbatem CL, B; §esesprezece CL: eisprezece B, I; 15 colt, CL, B: colea I; 18 cum e sucala CL, B (in CL Sucala, cu majusculd f i imprimat cursiv, fiind considerat, probabil, ca nume propriu, ceea ce

este, evident, o grefeald): cum ii sucala /; 20 fecioru-meu CL, B:

fecioru-mieu I; Peatrd CL, B: Piatrd I; 23 voiu veni CL, B: oiu veni I; 24 a§ vrA CL, B: a§i vrea .1; 27 aceste CL: estea B:

iestea /; acu§ CL, B: acu§i I; 80 zvirle V, B, I: scris svirle CL; 33 a ajunge CL, B: a agiunge I; 36 S-apoi CL, B: Si-apoi I; 88 irnbojoratd CL, B: inbojoratd I. 18

1-2 sau mai bine ar fi sd zic, in voia cea bund, cd se mar-tase I: omite In voia cea blind CL, B; 3 pdrinteasca CL: Orinteased B, .1; 4 au adus CL, B: a adus I; 6 sd se gindeasca pe negustorie CL: sd se gindeasca pe nighistorie B: sd se ghindeasca pi nighistorie I; 10 dimineata CL, B: demineatd I; 11 pAnd CL,

B: pind I; 13 A...ra CL, B: i ...ra I; 14 ameazi CL, B: amiazd I; 15 sa-ti pun flora CL, B: sa-ti pun de-a binelea nora I; 17 dar tot CL, B: dar totusi I ; prdvali CL,B: prAvAli I ; 20 Am mai umblat eu cu cucoane CL, B: Am mai imblat eu c-o mullime de cucoane I; 21 slava Domnului I, B: slava lui Domnului CL (grefeald de tipar); 23 Varatic CL, B: VAratec I; 28 smuncea CL, B: zmuncea

I; 80 necaz CL: ndcaz B, I; 31 tdritd CL, B: Mite I; ieftind CL,

B: ieftend I; 34 pe biata vdcusoard I, B: pe biata vdcusoara CL; 35 nimic CL, B: nemic I; 40 meu CL, B: mieu I. 19

1 voieste, CL, B: vroie§te I; 2 izvor V, B, I: scris isvor CL; 3 necaz CL: ndcaz B, I; 3-4 giupinesica CL, B: juptne§ica I; 7 giupinesica CL: giupinesica B: jupinesicd .1; 17 azvirle V, B, I: scris asylrle CL; 18 giupinul CL: jupinul B, I; 20 zboard V,

B, I: scris sboard CL; 22 pAnd CL, B: pind /; 28 giupinesica CL, B: jupinesica I; 29 De-a§ aye CL, B: De-a§i avea I; 80 §i d-ta atitia Weld I: i d-ta bdieti CL, B 34 giuptnesica CL, B: jupinesica I; 38 minele CL, B: minile I; pept CL, B: piept I. 226

www.dacoromanica.ro

20

3 giupineasgi CL, B: jupineasa I; 3-4 cu cartile cele a d-voastre,

in pace I: omite in pace CL, B; 6 bisericá CL, B: beserec& I; 9 pAn-acum CL, B: pin-acum I; 10 d-voastr& CL, B: d-voastre I; 14 pAng CL,B: pin& I; 16 pentru un CL,B:pentr-un I; 17 giupinesic& CL, B: jupinesicA I; 18 s-asa CL,B:§i asa 1;19 giupinesicA CL,B: jupine§ic6, I; 21 cum sä ié omul la drum CL, B: cum sä ia omul ista, la drum I; 22 au ajuns CL, B: a ajuns I; 23 zmeoaicele CL, B: zmAoaicele I; 25 giupinesicA CL, B: jup inesic& I ; 26 ave CL, B: avea I ; 28ave CL,

B: avea I; 80 giupinesicA CL, B: jupinesicA I; 33-34 ins& pe mine unul I: omite unul CL, B; 34 n-a§ CL, B: n-asi I; pan& CL, B: pin& I; 34-35 dA ; m-a ferit Dumnezeu I: omite dd CL, B; 36 nimica CL, B: nemica I; 36-37 li-am dat CL, B: le-am dat 1; 89 A...ra CL, B: 1'...ra I. 21

4 giupinesicä CL, B: jupinesicA I; 10 si apoi a zis I: omite apoi CL, B; 13 intrat V, I: intrat CL, B; 14 giupinesicA CL, B: jupinesicA I; 14 s-apoi CL, B: §i-apoi I; 20 iacAtd-l-Ai CL, B: iacAtti-l&-i 1; 23-24 giupinesic& CL, B: jupinesica I; 26 meu CL, B: rnieu I; 80 Andrei CL,B: Andreiu I; umblA CL,B: imblä I; 31 -apoi CL, B: i-apoi I; 33 peile CL, B: pieile I; 34 giupinesicA CL, B: jupinesicA I; 35 jaratic CL, B: järatec I; 39 balaurul CL, B: balaurul

I; 40 giupinesic& CL, B: jupinesic& I. 02

2 crApat CL, B: crepat I; 4 cu acesta CL, B: cu aceasta I; 5 cer CL,

B: ceriu I; 6-7 Noroc numai ca eu unul I: omite numai CL, B; 7 balauri CL, B: bälauri I; 11 giupinesicA CL, B: jupinesica 1; 13 de cind trdiesc cu dinsa CL, B: de cind rn-am luat cu dinsa /; 16 mi-a§ CL, B: mi-a§i I; 17 sa trdiesc in fluid cu dinsa I: s& trAiesc cu dinsa CL, B; 18 mor CL, B: moriu I; pAna-n CL, B: pin&-n I; 20-21 Cind gindesc, amAritul de mine, c& am sd ma intorc I: omite amaritul de mine CL, B; 22 s& ieu CL, B: s& iau I; 23 sunteti CL, B: sinteti I; 24 barbatii CL, B: barbatii I; 25 giupinesic& CL, B:

jupinesica I; 26-27 pAn'vom CL, B: pin-om I; 28 Uite CL, B: Uit-te I; 29 marginea CL, B: margenea I; padurii CL, B: padurei I; umplu CL, B: implu I; 36 Ptru! ciii!... I: Ptru ! ci!... CL, B; binisor CL, B: binesor I; 38 mi-e CL, B: mi-i I. 227

15*

www.dacoromanica.ro

23

8 giupinesicti CL, B: jupinesica I; 4 ajutorul CL, B: ajutoriul

I; 8 suntem scapall CL: sintem scapati B, I; 9 acus CL, B: acu0 I; Peatra CL: Piatra] B, I; $-odata. CL, B: *i-odata I; 11 pe de-o parte CL, B: omite pe I; 12 hii I: hi CL, B; 13 N-apuca a merge CL, B: N-apuc. a merge I; 18 giupinesica CL,

B: jupinesica, }Jai I; 18-19 cd doar n-am patit eu asta numai o data lin viata lmea I: cd doar n-am patit eu numai o data in viata mea CL, B; 19 Panä-i CL, B: Pina-i I; 20 s-or CL, B: §i-or /; 25 sprincene CL, B: sprincene I; oterindu-se CL, B: oterindu-se I; 27 Iaca cum CL, B: Uit-te cum I; 28 Maka, sarmana, chid mai aude si asta I: omite sarmana CL, B; 81 giupinesica CL, B: jupinesica I; nu te imputina CL, B: nu te-mputina I; 83 bulicherul CL, B: bulicheriul I; 83 aminar CL, B: aminariu I; 35 1-a taiat el cum 1-a taiat I: omite el CL, B; 39-40 de leaga CL,B: de leaga el I. 24

1 -o CL, B: §i-o I; 8 giupinesica CL, B: jupinesica. I; 11 giupinesica

CL, B: jupinesica I; Hi, ha CL: Hi, he B, I; 12 *-odata CL, B: $i-odata I; 14 inferbintat CL, B: Infierbintat I; 16 dimineata CL, B: demineatti 1; 19 giupinesica CL, B: jupinesica I; 22 sunt CL, B: sint I; di-ntrecut 17: scris d'intrecut CL, B: de-ntrecut I; 24-25 Poate sa ne-ajuriga cineva din urma ori sä ne intimpine (scris Intimpine) cineva dinainte si sa-mi imprumute I: omite ori sa ne intimpine cineva dinainte CL, B; 26 iaca CL, B: iata I; 27 din urma CL, B: dinainte I; 28 Bun ajuns CL, B: Bun intilnisul I; Asa-i CL, B: Asa-i I; 31-32 ca-mi crapa inima de necaz CL, B: ca-mi crapa inima-n mine, de nacaz I; 331 Oslobeni CL, B: Oslobani I; 36 mir CL, B: mier I; ti-e CL, B: ti-i I; 87 cheag CL, B: chiag I; zbircit 17, I: scris sbircit CL, B; 88 iaca CL, B: iatä I. 25

1 giupinesica CL, B: jupinesica I; 2 umbla CL, B: imbla I; 8 sea CL, B: §edea I; 7 taiè CL, B: taia I; 8 pan& 11 CL, B: pina-1 I; 9 iaca CL, B: iata I; 11 giupinesica CL, B: jupinesica I; 12 cela CL, B: ceala 1; 16 nimica CL, B: nemica I; giupinesica CL, B: jupinesica / ; 18 suntem CL, B: sintem I; 22 aye CL, B: avea I; necazul CL, B: nacazul I; 26 giupinesica CL, B: jupinesica I; voie I: voia CL, B; 28 -odata CL, B: 228

www.dacoromanica.ro

$i-odatli I; 28 clrne*te CL, B: §i cirne§te I; 29 Oa CL, B: pind I; 80 giupine*ica CL, B: jup ine*ica. I; a lui CL, B: al lui I; 81 d-voastrd ./: d-voastre CL, B; 82 sunteti CL, B: sInteti I; 83 pdnd CL, B: pind I; 88 giuptne*ica CL,B: jupine*ica. I; 39 de-a CL, B: de-ale I; 40 tatal

CL: tatul B: tatdl I; 41 mult timp CL, B: multd. vreme I. 26

1 miram, CL, B: mieram I; 2 de-a CL, B: de-ale I; 4 A*5.-i CL, B: A.§a-i

I; 5 Ia auzi CL, B: I-auzi I; privighitorile CL, B: privighetorile I; 6 Ia auzi CL, B: I-auzi I; 9 Oro!) CL, B: 'Area I; 10 ved6 CL, B: vedea I; 11 sunt CL, B: sint I; 27 cup tior CL, B: cuptioriu I; 13 Giupine-

Oa CL, B: Jupine*icd I; 15 apazd gatejele CL, B: a*azd gitejele I; 15-16 *i Indatá amundoi atitd focul CL: §i Indatd atita arnundoi focul B: §i Indatá ati# amindoi focul I; 17 giupine*ick CL, B: jupine*icd. I; gdtejele CL, B: gitejele I; 20 A...ra CL, B: I...ra I; 24 acu* CL, B: acu§i I; 29 iaca CL, B: iatd. I; 30-31 gAtejele CL, B: gitejele I; 31 a tare m-a fript CL, B: omite ca I; 82 giupine*icd CL, B: jupine*icd. I; 88 Las', a poate sa mai doarmd. cineva I, B: Poate sa mai doarmd cineva CL; 39 privighitori CL,B: privighetori I; 40 li-e CL: li e B: lee I; 41 giupine*icd CL, B: jupine*ica I. 27

2 giupine*icd CL, B: jupine*icd I; 3-4 cà tocmai acum,

In

durätul ista, mi-am adus aminte I: cd. acum mi-am adus aminte CL,

B; 7 tärnd V: terna CL, B, I; 9 giupine*ica CL, B: juptne*ica I; 9-10 cd acu* se face ziud CL, B: cd Indata se face ziud. I; 11 Batd-vd CL, B: TA-vdi ./.;12 privighitori CL, B: privighetori I; 14 1:4-

nd-0 CL, B: pinali I; 15 bini*or CL, B: bine*or I; 18 Giupine*icd, giupine*icd CL, B: JupineqicA, jupine*icd I; 19 rdspunse Malca tresdrind spdimtntatd. I: rdspunse Malca tremurind CL, B;

24 raped CL, B: rapad I; 24 25 securea CL, I: sdcurea B; 25 sunt CL, B: slut I; 27 moartä de fried. CL, B: moartd de fricd, oare I; dud ii veni CL, I: cind di veni B; 29 giupine*ica CL, B: jupine*ica I; 29 30 am zis *i eu, ia ap, o vorbd I, B: omite ia a§a CL; 31 nu vreau CL, I: nu vreu B; 32 ma dau jos I, B: mä ducjos CL; 34 giupine*ica CL, B: jupine*ica I; bini*or CL,

B: bine*or I; 36 *-odatd CL, B: §i-odatl I; se dd. jos *i vine pe iarbd I: se dd jos *i se pune pe iarbd CL, B; 39 amundoi CL, B: arnIndoi I. 229

www.dacoromanica.ro

28

giupinesica CL, B: jupinesia I; 2 nimica CL, B: nemica .7; 4 acestea CL: estea B: iestea I; au CL, B: a I; 5 ca cel cu grija 1

CL, B: ca omul cu grija I; 6 supt CL, B: sub I; 6-7 numai

iaca a dà CL: numai iaca ce da B: numai iatA ce c15 I; 10 miram

CL, B: mieram I; 11 0115. CL, B: pina I; 12-18 un fes ros si un tulpan undelemniu I: un tulpan rips si un fes undelemniu CL,

B; 17 barbatului CL, B: bbsbatului I; 19 Giupinesica, giupinesica. CL, B: JupinesicA, jupinesica I; 24 supt CL, B: sub I; 25-26 ca un cersitoriu care sedea pe comoara I: ca cel care sedea pe comoar5. CL, B; 28 Vezi eft esti de avan mos Nichifor, cum iti incarci sufletul de päcate I: omite cit esti de avan CL, B; .80 giup1nesic5

CL, B: jupinesia I; 86 S-odatà CL, B: Si-odata I; minecele CL: minecile B, I; 86-87 stuhariu CL, B: sulhariu I. 29

1 giupinesicA CL, B: jupinesica. I; 4 s-acasä CL, B: si-acasá I; giupinesia CL, B: jupinesicl I; 7 giupinesicd CL, B: jupinesia /; 9 giupin CL, B: jupfn I; 15 mira CL, B: miera I; 17 au ajuns CL, B: a ajuns I; 18 de-i asa cu chef CL, B: de-i asa de cu chef I; 25 codrul GrunAzestilor CL, B: codrul BAlaurului I (probabil datoritd

unei neatengi, pentru ed mai sus, p. 20,

r.

24, apare codrul"

Dealul" 136laurului); 25-26 frica ce a tras giupineasa CL, B: frica trasä de jupineasti I; 28-29 cum sunt oamenii CL, B: cum is oamenii I; ca sã-i puie singe rau la inim5.... au inceput I: au inceput CL,B; 82 paná CL, B: pinA I. GrumAzestilor f i la p. 21, r. 34

(P. 30)

POVESTEA UNUI OM LENES

Publicatà in Convorbiri literare, XII, 7, 1 octombre 1878, p. 257 258, apoi in Curierul de Iasi, XI, 121, noiemvrie 1878, si in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 329-332, cu modificari neinsemnate. Reproducem textul din Convorbiri literare. CL

V

Convorbiri literare; CI

Curierul de la.,si; 1

lectiuni stabilite prin conjecturg.

230

www.dacoromanica.ro

editia Iasi;

P. 30, r. 18-19: sd ierte cinstitd faca dumnevoastrd sa iertati dv." (fajd Insemneaza aici persoank"; cf. de ex., fele bisericegti, fele simandicoase etc.).

P. 31,

r. 2-3: batii-te intunerecul sd te batd blestem (Intunericul e oarecum personificat, transformat Intr-o fiinta supranaturala, sau numai imaginat ca o forta atotputernica; cf., tot la Creanga, tntunecimea voastrd, formula cu care se adreseaza dracii capeteniei lor, toti cu sediul In iad, unde este Intuneric). r. 6: sd-li dam sopon gi frtnghie sa te spinzuram". r. 8-9: Sd-gi puie cineva obrazul pentru unul ca tine sa garanteze cineva, sa-si puna cinstea Iri joc pentru unul ca tine". F. 27: dar degeaba mai voili a strica orzul pe gigte Incercati zadarnic sa folositi un lucru bun pentru eine nu meritV; orzul e mai bun pentru cai deelt pentru giste si de aceea nu trebuie dat acestora. r. 28-29: de flori de cuc WA rost, degeaba" (cf. sinonimul de florile mdrului, care trebuie sa fie mai vechi, fiindca marul are flori); sd-i ludm ndravul sà-1 vindecam de naravul lui". r. 36: f i- i fac felul si-1 spinzura". r. 40: dacd le dd mina daca sint In stare" (s-a spus Intii, probabil, despre posibilitatile de ordin material, banesc); ;i-i fine cureauct, idem (propriu dac a. cureaua e destul de solida, ca sa nu se rupa").

Variante 30

8-9 nesimtitor CL,CI: nesimtitoriu I; 29 perde CL, CI: pierde I; 80 suntem CL, CI: sintem I. 81

5 belsug CL, CI: bielsug I; 33 ave CL: avea CI, I; 36 felul CL, CI:

feliul I; 37 iaca CL, CI: iac5. I; au scapat CL, I: au scapat Cl. 231

www.dacoromanica.ro

(p. 32)

ifiCq ION ROATA (AnecdotA)

Publicatg Int Ha oarg In Albumul macedo-romdn (director V.A. Urechia), .Bucuresti, 1880, p. 26-27, sub titlul Aneedotd §i datatg: Iagi, 4 maiu 1880", apoi, cu frecvente greseli de tipar J cu muntenizarea

formelor de limba., In Timpul, VI, 10, 22-23 mai 1881, sub titlul Taranul i Unirea, episod de la 1857, de I. Creangg, nedatatg ; retipgritg dupg aceea, cu oarecare modificAri, In Convorbiri literare, XVIII, 11, 1 fevruarie 1885, p. 456-459, sub titlul Mog Ion .Roatd (Anecdotd), aceea§i datare, In Opinca, Resita, I, 6, 9/21 iuniu 1885, p. 3-4, cu titlul Mop .Roatd i boierul (Anecdotd), apoi in Almanah

literar, Bucuresti, 1887, p. 87-90, sub titlul Mog Ion Roatd, §i In editia de M Iasi, vol. II, 1892, p. 161-167, sub titlul loan .Roatd Fi Unirea. Pe exemplarul sAu din Convorbiri, scriitorul a fdcut o modificare la text (v. Variante, vo I. II, p. 236) comunicatg de Gh. T. Kirileanu In articolul Notig asupra manuscriptelor lui loan Creangd, .,S'ezdtoa-

rea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214. Manuscrisul acestei povestiri a lui Creangg, intitulat Anecdotd, are

§ase pagini scrise curat, cu putine corecturi si purtind, pe ultima paging, semnAtura povestitorului: I. Creanga" si data: Iasii, 4 maiu 1880". Manuscrisul autograf, fotocopiat, se aflA In posesia prof. acad. lorgu Jordan. Reproducem textul din Con vorbiri literare. Convorbiri liteTimpul; CL Albumul macedo-roman; T C moOpinca; G Almanah literar; I editia Iasi; P rare; S dificare manuscrisg publicatg In ..Yezdtoarea; Ms

manuscris; V

lec-

tiuni stabilite prin conjecturd. Cele doug naratiuni despre mos Ion Roatg, deputat in adunarea ce trebuia sg hottirascA asupra unirii celor cloud Principate, exprimg

resentimentul scriitorului fall de abuzurile boieresti, solidaritatea cu tArgnimea asupritg i dragostea pentru figura luminoasg a lui Cuza-

vodg, InfAtisat ca o legendarg intruchipare a drepatii. Ion Roatg, dirz, intelept, infruntg cu multg demnitate pe boier ni-I pune in inferioritate, dezviiluie, In ciuda fAgAduielilor, raporturile reale dintre boieri i Arani. Nu impotriva actului de Unire se ridicg eroul lui Creangg, ci Impotriva demagogiei boieresti. 232

www.dacoromanica.ro

Creanga stia, ctnd a scris cele doua povestiri, ca deputatul taran de la 1857 spusese adevArul. Unirea realizata In 1859 largise pieta de desfacere pentru boieri si burghezie, dar nu micsorase apasarea taranimii, nu adusese Inlesnirile asteptate.

P. 31, r. 8-9: boierii au pus mind de la mind au strins bani prin contributia fiecaruia". r. 11: se mirau kiranii ce berechet i-a gasit se mirau taranii de norocul (belsugul) cazut pe capul lor". P. 33, r. 17: cine se mai uitii in gura noastrd? cine mai tine seama de ce spunern noi?" de la cel mai mare r. 28-29: de la piddled pand /a opincd (In ierarhia sociala) pina la cel mai mic"; de remarcat asonanta vlddicd-opincd.

P. 35, r. 27-28: a inghilit geilugca

a primit bobtrnacul, fiindca

n-avea Incotro" (ca cineva care Inghite galusca, desi-i fierbinte sau prea mare, din moment ce o are In gura.); cf . sinonimul a inghik hapul (medicament sub forma de bulinA).

Variante 32

3 ferbea CL, C, T, S, G, Ms: fierbea I; boierii CL, C, S, G, I, Ms: boieri T; 4 ca de-alde CL, G: ca raposatul C, T, 8, I, Ms; Costache CL, C, T, S, G, Ms: Costachi I; 5 M. Kogalniceanu V: Kogalniceanu C, I, Ms: M. Cogalniceanu CL, T, G: Cogainiceanu S; 6 la Adunare CL, C, S, G, I, Ms: la Adunarea tarei T; 6-7 de fiecare judet CL, C, T, S, G, Ms: din fiecare judet /; 8 In Iasi CL, C, T, S, G, Ms: la Iasi

I; fel CL, C, S, G, I, Ms: feliu T; cusme CL, C, T, Ms: cuzme S: cusma G; 12 sama CL, C, G, I, Ms: seama T, S; sa le tie CL, T, S, G: sa li tie C, /, Ms; 18 chemArii CL,G: chemarei C, T, S, I, Ms; 14 sunteti CL, C, T, G, Ms: sinteti I; 15 boierul CL, T, S,G: boieriul C, I, Ms; blindeta CL, C, S, I, Ms: blindete T,G; 17 sieala CL: sieala C, Ms: sfiala T,G, I: omite S; scarp in indu-se CL,C, T, S,G, Ms: scirpin in du-se /; 18 iaca CL,C,T, S, I, Ms: iacd G; 21 se CL, C, S,G, I,

Ms: sa 7'; 25 nostri CL, T,G: nostril C, S, I, Ms; 26 le au Intocmai CL, C, S, G, I, Ms: le-au intocmit T; 27 nostri CL, T, G, Ms: nostril 233

www.dacoromanica.ro

C, I; 28 pirdua§u1 I: pArdua§u1 CL, G: pdriva§ul C, S, Ms: pdria§u1 T; 29 seam CL, T, S, G: skarn C, I,Ms; 80 adicd CL, T, G: adecd

C, S, I, Ms. 88

1 no§tri CL, T,G, I: no§trii C, S, Ms; putut CL, C, T, G, I, Ms: potut S; 2 Iaca CL,C, T, S, I, Ms: IacA G; 8 Dumnezeu CL, C, T,G, I, Ms: D-zeu S; 4 ne-ajute CL, S,G: ni ajute C, T, Ms: neajute I; lute les-ati, vd rog, oameni buni, pentru ce CL, C, T, S,G, Ms: omite oameni buni .1; 6 moldovene§te CL, S, G, I: moldovine§te C, Ms: moldovene§ti T;

7 suntem CL, C, T, S, G, Ms: sintem I; aici CL, C, S, 0, I, Ms: aice T; 8 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu 8; pe tori CL, T, S, G, I: pre told C, Ms; 10 cucoane CL, C, S, G, I, Ms: cocoane S; 11 cd, dA CL, C, S, 0, I, Ms: cd, de T; dud CL, C, T, S, I, Ms: daca G; dumnevoastrA CL, C, I, Ms: dumneavoastrA T, S: d-voastrA G; 13 ce-i bine §i ce-i rAu? CL, C, T, G, I, Ms: ce-i rAu? S; 14 cucoane CL, C, T,G, I, Ms: cocoane S; n-am InteleslcicA zise CL,C, S,G, I, Ms: nu am Inteles, zise T; 15 indrAzneald CL: scris IndrAsneald C, T, S, G, I, Ms; Ion CL, 0: loan C, T, S, .1, Ms; 16 *-apoi, chiar dacA CL, C, G, I: i apoi dacd T: $i-apoi, chiar dacA S; 18 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cucoane S; 19 cinstitd CL, C, S, G, I, Ms: cinstita T; dumnevoastrd CL, C,G, I, Ms: dumneavoastrA T, S; 21 cd, dA CL, S, G, I, Ms: cd, de C, T; 21-22 dar dumnevoastrd CL, C, G, I, Ms: dard. dumneavoastrA T: dar dumneavoastrA S; 23 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu S; 24 pe CL, T, G: pre C, S, I, Ms; 26-27 pe cind CL, C, T,G, I, Ms: de cind S; 27 §-o CL,C,G, I, Ms: §i T: §i-o S; 28 vIddicd. CL, C, T, S,G, I: vIddica Ms; pAnd CL, C, T, S, G, Ms: pind I; 30 tArii CL, G: tArei C, T, S,

I, Ms; 32 Le CL, T, 0: Li C, S, I, Ms; boierul CL, T, G: boieriul C, S, I, Ms; 38 locuri CL, C, S, G, I, Ms: lucruri T (greseald de tipar);

84 dezbinati V: scris desbinati C, T, CL, 8, G, I, Ms; 35 Le dA CL, G: Li dA C, T, S, I, Ms; pilde CL, C, T, G, I, Ms: pildA S;

86 smocul de nuiele1 CL, C, 8, G, I, Ms: mocul de nuiele T; 88 Bunt CL, C, T, S, G, Ms: slut I; Unirii CL, G: Unirei C , T, S, I, Ms; aducindu-le CL, T, G, I: aducindu-Ii C, S, Ms. PlIda cu smocul de nuiele se poste citi In Metodd nowd de scriere i cetire pentruuzut clasei I primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. lendchescu,

N. Climescu, V. Rdceanu ei A. Simionescu, editia a doudzeci si una, Iasi, 1889 ,

sub titlul Unirea face puterea, cap. 54, fIr d. serandturd, p, 82. 234

www.dacoromanica.ro

84

2 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; 8 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu S; 4 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; mop] Ion RoatA CL, C, S, G, Ms: mosul Joan RoatA T: mo§ Joan RoatA I; 5 Dumnezeu CL,C,T,G, I, Ms: D-zeu S; dumneta CL, C, T, S, I, Ms: dumneata G; 6 cam CL,C, T,G, I, Ms: omite S; de cap CL, C,T, S, I, Ms: la cap G; 9 Il CL,C, S,G, I, Ms: Ii T (grefeald de tipar); cucoane CL, C, T,G, I, Ms: cocoane S; 10 ada-I CL, C, S,G, I, Ms: adu-I T; ici CL, C, T, S,G, Ms: aici I; boierul CL, T, S,G: boieriul C, /, Ms; 11 jilt CL, S,G: jilt C, I, Ms: Alt T; 12 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; n-om putè CL, Ms: n-am pute C,G: n-am putea T, I: n-om potea S; 15 vreasd ridice CL,G: vresAridice C, T, Ms: vrea sA rAdice S: vrê sA rAdice I; 17 dumneta CL, C, S, I, Ms: dumneata T, G (de

cloud ori); 18 dumneta CL, C, S, I, Ms: dumneata T, G; 20 ridicd CL, S,G: radica C, T, I, Ms; boier CL, S,G: boieriu C, /, Ms: boierul T; 21 vedeti CL, C, T, S, G, Ms: omite I; Ion CL, C, S,G, Ms: loan T, I; 25 putere CL, C, T, G, I, Ms: potere S; 29 dumnevoastrA CL,

C, S, I, Ms: dumneavoastra T, G; 80 Dumnezeu CL, C, T, G, I, Ms: D-zeu S; 82 Dunarea CL, C, I, Ms: DunAre T, S, G; 33 lumii CL,G: lumei C, T, S, I, Ms; 88-84 numai sa ne vadA CL, C, S, G, I, Ms: mite numai T; 84-85 si ei se vor bucura si ne vor iubi, de n-or mai indrAzni dusmanii, in vecii vecilor CL,T, G: omite in C, S: §i ei se vor uni cu noi si vom face impreuna o t ail mare, bogata si puternicA, de n-o mai indrAzni (seris indrAsni) dusmanii

in vecii vecilor /, Ms; 86 fratii nostri de singe CL, T, G,I, Ms: fratii nostri in de singe C, S; 87 frantuzii CL, C, S, G, I, Ms: frant.eziiT; portugezii CL, T,G, I: portogezii C, S, Ms; 40 c-ati CL, C, S, 0, I, Ms: a ati T; rasinteles CL, C, T, S, I, Ms: reinteles G. 85

1 dumnevoastrA CL, C, S, I, Ms: dumneavoastrA T, G; cucoane CL, C, T,G, I, Ms: cocoane S; 2 tot n-am inteles, rAspunde CL, C, /: tot nu am inteles, rAspunse T, G: tot n-am inteles, rAspunse S; 5 ceilalli CL, G, I: ceialalti C, S, Ms: ceialanti T; 6 boierul CL,C,T, S,G, Ms: boieriul ./; 6 7 de multA obosalA CL, C, S, I: de multA oboseall T, G: de multa obosalA Ms; 7 dumneta CL, C,T, I, Ms: d-ta S: dumneata G; dumitale CL, C, T, G, I, Ms: d-tale S; 10 DA CL,C, 8,0, I, Ms: Da T; cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane 8; 11 !And CL, T, S,G: 235

www.dacoromanica.ro

pia, C, I, Ms; 11-12 DumnevoastrA CL,C, S, I, Ms: Dumneavoasträ T, G; 12 boier CL, S,G: boieriu C, I, Ms: boieri T; ne-ati CL, T, S, G: ni-ati C, I, Ms; 14 ne CL,T,G: ni C, S, I, Ms; 15 sd ieie CL,C, S, G, I, Ms: sA ia T; pOnA CL, T, S, G: pin& C, I, Ms; 16 cucoane CL, C, T, G, I, Ms: cocoane S; rOzboiu V: scris rAsboiu C, T, CL, S, G, I, Ms; 18 dumnevoastrA CL, C, T, I, Ms: d-voastrA S: dumneavoas-

trA G; 19 Ora CL, T, S, G, I, M3: pinA C; 20 suntem CL, C, T, S,G, Ms: sintern I; 22 cucoane CL, C,T,G, I, Ms: cocoane S; 28 altfel

V, C, S, I, Ms: astfel CL, T, G (grefealet de tipar); a mie unuia P: ci mie C, T, CL, S, G, I, Ms; nu mi-a pArA rAu CL, C, Ms: nu mi-ar Om rAu T: nu mi-ar parè rAu G: nu mi-a pArea rAu 8, I; 24 ceialalti CL, C, S, I, Ms: ceilalti T, G; 25 din umere CL, C, S,G, I, Ms: din umeri T; 26 la, poate CA CL, C, S,G, I, Ms: Se poate cA T; 27 boierul

CL, T, G: boieriul C, S, I, Ms; cu glume CL, C, S, G, I, Ms: cu gluma T.

(p. 36)

POPA DUHU

PublicatA in Convorbiriliterare, XV, 8, 1 noiembre 1881,p. 313 316, apoi In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 133-142, cu mune modificdri si adaosuri fatA de textul din Convorbiri literare. Reproducem textul din CL, tinInd seamA de modificArile prezente

In editia Iasi. CL Convorbiri literare; I prin conjecturA.

editia Iasi; V

lectiuni stabilite

In povestirea Popa Daltu, CreangO realizeaz A. portretul literar al fostului sAu profesor, Isaia Teodorescu, de la Scoala domneascA din TIrgul-Neamt. Isaia Teodorescu s-a nOscut In satul Cogeasca-Veche, fostul judet Iasi, mica mea pAtrioarO", cum Ii placea sA spunI.

InvatA la Seminarul de la Socola, iar In anul 1836 este numit pedagog §i profesor suplinitor de lirnba latinA; In 1840-1843 este 236

www.dacoromanica.ro

profesor de istorie universala, In 1843-1846, profesor de teologia moral& §i limba latina, iar in 1853 este numit, pentru citiva ani, profesor §i conducator al Scorn domne§ti din Tirgul-Neamt, apoi profesor §i rector al Seminarului din Ia§i. Om luminat, cu grijä pentru cultura poporului, Isaia Teodorescu citea mult, in special carti §i reviste privitoare la invatamint. La manastirea Aroneanu el a infiintat o §colitr sateasca, fiind §i singurul ei invatator. Milita pentru o organizare temeinica a invatamintului primar rural, pentru cd, spunea el: clasele colegiale nu merg tocmai cu bun succes din cauza ca pregatirea elevilor in clasele primare nu este solidr. Acorda o deosebita atentie clasei I primare cheia §i lacata, ba §i belciugele Intregului invatamint". Deseori §i-a exprimat protestul impotriva sistemului de invatare pe de rost In §coli. Vizitind odata Seminarul impreunä cu doctorul Basero, acesta ar fi

ramas uluit de cele vazute: au pus miinile aMturea §i ochii au ridicat, §i In extazul stiu, In mirarea sa au zis and mir cum de nu nebunesc tinerii din acest institut de atita invatare de rost e, iar el ar fi raspuns eu impreuna cu d-ta ma mir, sunt acum 20 de ani". Condamnä lipsa de manuale tiparite: aicea In Seminarie se intrebuinteaza manuscripte spre nimicirea timpului; este un ce regretabil, este un ce dureros §i chiar un ce de doliu, caci se omoara timpul cel pretios al junetei, o pierdere de timp §i de trecerea virstei de aur a tinerilor f Ara folos". A fost principalul redactor al publicatiei Predicatorul moralului evanghelic sau al umanitdcii, care a aparut la Ia§i, de la 3 octombrie 1864 pita la 8 iunie 1865, In total 32 de numere. Cutezanta cu care spunea adevaruri neplacute oficialitatilor a stirnit multa ura impotriva-i. Prin 1866 ramasese pe drumuri. lel& ce scria: Mizeria, lipsa §i nevoia in care am ajuns este mare, prea mare. De la anu11836, de cind am inceput a fi suplent profesor, nici Intr-un an

n-am fost In a§a calamitate ca in anul acesta. Luna septembrie §i octombrie am umblat gol, descult §i flamind. Incepusem a tinde miinile sa cer§esc, Ins& §colarii cu recuno§tintà rn-au ajutat §i am putut putin sa ma inciripez". A murit la 25 septembrie 1877 in Ia§i, ca Ingrijitor al bisericii Nicorita, in virsta de 65 de ani, sarac, In uitare §i singuratate. Personalitatea lui Isaia Teodorescu, preot de tinuta iluminista, a influentat neindoios dezvoltarea de mai tirziu a Invatatorului 237

www.dacoromanica.ro

Creangti. Fostul elev se reIntllneste cu monahul cArturar pe o pozitie comunA de protest Impotriva neajunsurilor InvAtArnintului vremii.

(Date le si citatele dupA Gh. Ungureanu, Studiu introductiy, vol. Ion Creangd, Documente, E.P.L., 1964, p. XXXIXXXIII; cf. si D. FurtunA, Arhimandritul, erou al lui Creangd, Lumea, XIV, 3.765,

11 ianuarie 1931, p. 2-3; D. FurtunA, Alte note despre eroul lui Creangd, Lumea, XIV, 3.775, 23 ianuarie 1931, p. 2-3).

P. 36, r. 29-30: =Year sd-1 fi pleat cu lum.lnarea chiar dna ai fi Mut sA4 cadA (sA-i pice) pe corp seul (lichid si fier-

binte) de la o lumlnare aprinsl". P. 37, r. 8-9: fri de unde pind unde nu se stie cum". r. 12-13: Dar purici multi nu fiicea el Intr-un loc Dar nu stAtea mult intr-un kc" (puricii se simt bine si se Inmultesc Intr-o casA locuitti mai mull& vreme). r. 18-19: Geasta cu trepddatele, cd nu-s departe satele" exprimare ritmica si rimatA a celor spuse imediat mai inainte (ie-fi, popo , desagii ri toiagul, gi pe ici li-e drumUl I ) . Cuvin-

tul geasta, absent In dictionare, pare a fi ori o interjectie (imitA miscarea omului care pleac 5. repede dintr-un

loc) ori, mai degrabA, un nume imaginar, creat prin altiturarea unor sunete, care, legate unul de altul, capAtA o anumitA expresivitate.

P. 38, r. 16-17: Dar pdrintelui Duhu nu i-a tors md-sa pe limbd Dar ptirintele Duhu null putea tine gura, nu putea sá tack sl nu spunl ce glndeste"; a-i toarce pe limbd ar tnsemna, propriu vorbind, a rtisuci firul de Dna pe limba cuiva", deci a-i lega oarecum limba, a-i Impiedica mis.

chile limbii". P. 39, r. 15-16: li zicea, rfichiuindu-1 il Intepa cu aluzii si cu vorbe ironice". r. 23: aghiaznul rusascd, denumire glumeatä a vodcii (sau a rachiului In general)". Stareful Naftanail era rus. P. 41, r. 4: Dundre de minios crese apele).

mlnios tare" (ca Dunarea, cind li

238

www.dacoromanica.ro

r. 10 : $i sfint sd fie rostul pdrintelui Duhu $i sfintA sd-i fie vorba" (spusele lui au fost sfinte", fiinda au prevestit

ce se va intimpla). r. 18-19: ia sit nu rdspundd (spiritele celor chemati: Grigore Nazianzul, Efrem Sirul etc.), a dracu-i a ler pe fepte ani dacd nu rdspund (spiritele), vor fi blestemate (date dracului) vreme de sapte ani".

Variante 86

6 zgomot V. I: scris sgomot CL; 9 pdisdrelelor CL: pdserilor I; 11 intelepte CL: intAlepte I; dezmerdind V: scris desmerdind CL, I;

14 cAtinel CL: cetinel I; 16 Isaia CL: Isaiia I; 19 traftoloage 1: troftoloage CL. 87

3 cd nu scriu CL: cl nu scria I; 8 9 si de unde p ind unde 1- a si cAlugdrit I: 1-a si cdlugArit CL; 10 Isaia CL: Isaiia I; 13 nu fAcea el intr-un loc,

Doamne fereste I: nu fAcea el intr-un loc CL; 13-14 cAci (saris cid grefeald de tipar) era dueli neastimpärat si neimpdcat I: cad era dub neSmplcat CL; 14 ins* CL; trims I; 17 popo CL:popa 1;18 Vorba ceea: Geasta cu trepadatele, cd nu-s departe satele" I: omite CL; 20 mond-

stirea CL: mAndstirea I; 29 galband-n cioc CL: galbend-n cioc I; 30 pAnd CL: pind I; 81 apoi CL: §-apoi I; 81 amvoanele I: amvonele CL; 85 Sirianul 1: Sirionul CL. 88

6 dispArè CL: disparea I; grddinele CL: grAdinile I; 11 curAtti CL: curate I (grefeald de tipar); 15 pand CL: pina I; 16 parintelui CL:

pdrintele 1;19 intrd V, I: intrd CL; 25 Dragul mamei Cinilicl I: Dragul mamei C... CL; 27 adaugd I: adauga CL; 27 vedé CL: vedea

./; 80 despret CL: dispret I; 84 Bahlui CL: Bahluiu I. 39

1-5 i pdrintele Isaiia, in loc sd umble mortis, ca alti popi, dupa cersitorit, luind si de pe viu si de pe mort, sd aibd cu ce se Irn1 Cinilic, modificare voita a numelul Calinic prin metateza reciprocA a lui f 0 n si prefacerea lui a In i (ca sA semene cu eine); e vorba de mitropolitul Mol-

dovel, Wink Miclescu, pe care Mei Creanga nu-1 simpatiza. 239

www.dacoromanica.ro

popotona, el, dimpotriva, zicea ca este de alta parere, si anume: Decit sa dai de pomana la calici simbatá, mai bine ceva de baut mahmurilor, mute"... I: omite CL; 10 cinepa CL: canepa

I; 11 eta I: eta CL; 19-20 Isaia CL: Isaiia I; 21 pana CL: Ora I; 24-25 *i incepea a-i &luta irmosul urmatoriu, pe glas al doilea

I: i incepea a-i elute pe glas al doilea CL; 27 Apoi antifoanele betivilor, pe glas al patrulea: Din tineretele mele, multe oale si ulcele se !wit& cu mine; dar mai multe pahlrele, cite stele sint pe ceriu... Ploscula mea, iubit vas,/Pasere cu dulce glas,/Eu la gura te radic,/ Tu imi chili: coglic!, cogliclMi nu ma-ndur ..sa te las,/Caci ma plesnesti tot in nas... I: omite CL. 40

12 Bun& dimineata V: Buna dimineata CL, I; 17 haldei I: holdei

CL; 19 sunt CL: sint I; 22 cite ponturi si ponosuri nu da I: cite ponturi nu da CL; 26 Barnovschi CL: Birnovschi I; 29 Incotro ai luat-o, parinte Isaie? CL: De unde vii, parinte Isaie? I; 33 Iaca CL: Iata I; 38 Tot, batar sa crape dracul I: Tot CL. 41

2 pare CL: parea I; 3 haldeule CL: haideule I; 20 zvon V: scris svon

CL, I; 21 nazdravanii V: vris nasdravanii CL, I; 27 Nicorita I: Nicorita CL; 31 Biserica din Iasi, care cuprinde si cask de nebuni CL: Biserica din Iasi, In ograda careia se afla si casa de nebuni I.

(p. 42)

CINCI PINI (Anecdota)

Publicata in Conoorbiri literare, XVI, 12, 1 martie 1883, p. 485 487, cu subtitlul Arrcdota", si datata: Iasi, 22 ianuarie 1883"; cu titlul Cinci piini, in Almanah literar f i ilustrat, Bucuresti, anul I, 1886, p. 155-158, fara subtitlu si data, si apoi, cu foarte putine modificari, in editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 143-150, nedatata. Reproducem textul din Convorbiri literare. 240

www.dacoromanica.ro

CL

Almanah literar fi ilustrat;I lectiuni stabilite prin conjectura.

Conoorbiri literare; G

tia Iasi; V

edi-

P. 42, r. 23: aitil ucidturd nu aceau altà mincare (afard de piine) nu aveau"; uddturd Insemneaza mincare, in general (minus mtimäliga si pfinea)", datorita faptului ca pe vremuri mincarea obisnuitä a omului same de la noi era ciorba

de fasole, de cartofi etc. (= zeama lunga, cum li mai spuneau, de obicei, muncitorii, soldatii etc.).

P. 44, r. 29-30: fie de sufletul cui a fdcut-o acolo

sä fie rasplatit

cum se cuvine pe lumea cealalta (unde sint numai sufletele

celor morti) cel ce-a facut-o"; de fapt, avem a face cu o formula de multumire adresata celui care däruieste ceva In amintirea unui mort.

P. 46, r. 8-9: judecdtori, ce nu iubesc a li cinta cucul din fagi judecatori care nu iau mita de la Impricinati"; se crede ca eine aude din feta primavara Intliul cintec al cucului va

avea tot anul noroc (In cazul nostru, figurat, avantaje ilicite de la cei In cauza).

Variante 42

5 pini CL, I: plini G; celalalt CL: celalalt G: celelalt /; pini CL, I: piini G; 7 pfnile CL, I: plinile G; 10 pfnile CL, I: pinele G; 11 trei-

le CL: treilea G, I; 11-12 si se opreste CL,G: omite §i I; 13 deie CL, I: dea G; 14 nimica CL, G: nimic I; 18-19 si al treilea CL, G: §i un al treilea I; 22 pine CL, I : piine G; be CL, I: beaG; 24 Ora CL,

G: Ora I; 25 pfni CL, I: plini G; de parca n-au mai fost CL, G: de parca n-ar mai fi fost I; 26 Dupa ce-au mintuit CL, G: dupa ce au mintuit I; 29-30 multamita CL, I: multumita G. 43

3 multamesc CL, G: multumesc I; 7 ziva CL, I: zioa G; 10 pini

CL, I: plini G; 11 pini CL, I: plini G; 13 pini CL, I: piini G; 14 pfni CL, I: plini G; 16 celalalt CL, I: celálalt G; 18 deie CL,

I: dea G; 20 pini CL, I: plini G; 22 pini CL, I: plini G; 25 pinilor CL, I: plinilor G; 28 pfni CL, I: plini G; 29 parte dreapta

CL, G: partea dreapta I; 81 celalalt CL, I: celalalt G; 33 sunt CL, G: shit I ; 35-36 Infatoseaza CL, I: Infatiseaza G; $9 pini CL, I: piini G. 241

16

www.dacoromanica.ro

44

1 multamita CL, I: multumita G; 8-4 cu luare aminte CL, G:

cu luarea aminte I; 4 pini CL, I: plini G; 6 mulpmit CL, I: multumit G; 7 nemultamitul CL, I: nemultumitul G; 11 oaspetele

CL, .1: oaspele G; 11 a ar CL, I: c-ar G; 12 de CL, I: pe G; 18 de CL, I: pe G; 14 istuialalt CL, I: istuilalt G; 17 nemultamitul CL, I: nemultumitul G; indrazneala V: scris indrasneala CL, G, I; 18 judecatei CL, I: judecatii G; 19 dumneta CL, I: dumneata G; 20 dinaintea CL,G: inaintea I ; 28 dumneta CL, I: d-ta G; 28 pine CL,

I: rale G; 29 race CL, I: rece G; 86 pine CL, I: One G; 87 dumneta CL, I: dumneata G; 88 avusi CL, I: avusesi. G; 89 ese CL, 1: *aseG; 40-41; p. 45,1 Dar tovarasul dumitale, care spui a avu trei pini?

Nou a. bucati ar fi avut, domnule judecator CL, I: omite G. 45

2 sese CL, I: vase G; 10 dumneta CL, I: dumneata G;11 sese CL, I:

sase G; 12 dumneta CL, I: dumneata G; 14 de intrecut CL, I: de prisos G; 15 numai o bucata CL,G: o singurd bucata I; 16-17 dumneta CL, I: dumneata G; 18 pine CL, I: One G; d-tale CL, I: dumitale G; 22 de intrecut CL, I: de prisos G; 25 Vra CL, I: Vrea G; dumneta CL,

I: dumneata G; 25-26 de intrecut CL, I: de prisos G; 27 pine CL, I: pline G; dumneta CL, I: dumneata G; 31 bucati de pine CL, I: cinci bucati de pline G; 82 dumnevoastra. CL, I: dumneavoastra G; 88 multamita. CL, I: multumita G; 86 de intrecut CL, I: de prisos G; 88 dumnevoastra CL, I: dumneavoastra G; 40 pine CL, I: pline G; dal% CL, I: dar G. 46

2 judecatit CL, G: judecata 1; 8 pini CL, 1: piini G; sov6i CL, I: sovlie G; 6 pfni CL, I: pfiniG; 8 asemenea CL,G: asemene I; 9 nu iubesc CL, I: nu le plac G; li CL, I:le G; 10 si-n pururea CL, G: si in pururea I; 15 societatea CL, I: lumea G; ar rail-11116 CL, I: ar

raminea I. (p. 47)

IOAN ROATA *I VODA CUZA

Publicata pentru prima oara in Almanahul societdlii acadernice social-literare Romdnia jund", Viena, 1883, p. 29-35, sub titlul Anecdotd si datata: Iasi, 1882, noiemvrie 13", apoi in Conoorbiri 242

www.dacoromanica.ro

literare, XVII, 3, 1 iunie 1883, p. 114-117, sub acela§i titlu, datatA: Ia§i, 1882, noiembre 13", in brosura Dowd istorioare pea frumoase din viala lui Cuza-Vodd, Craiova, 1887, p. 3-15, sub titlul Mof Ion Roatd i Cuza-Vodd. Anecdotd de Ioan Creangd, datata: Ia§i, 1882, noiembrie 13", iar dui:4 aceea in editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 151-160, nedatatd, sub titlul Ioan Roatd fi Vodd Cuza, pe care 1-am pastrat si noi. Reproducem textul din Convorbiri literare. D Almanahul societiigi academice social-literare Romdnia jund"; CL Convorbiri literare; H brogura; I editia Ia§i ; V lectiuni stabilite prin conjecturA.

P. 47, r. 11: nu prea gtie multe este perfect sinonim cu nu-i (prea) dus la bisericd, adicA nu tine socoteall de forme, de lucruri invAtate din carte §i este, deci, sincer, vorbe§te deschis".

r. 15-16: boieri de toatd mina boieri de toate felurile". P. 48, r. 13: dd, invdiaji nu-s?..., intrebare ironic& cu privire la boierii tineri, trecuti prin §coli, unde au invatat sa fie §i nepoliticosi cu cei batrini. r. 17: pantalonari purtatori de pantaloni" (boierii tineri, spre deosebire de cei batrini, care aveau costum oriental). r. 25-26: una-doud, 21 tolocdnea, mustrindu-i tot timpul §i foarte repede (= cit ai zice una-douA) Ii bAtea la cap, spunindu-le cl gre§esc, c nu-s seriogi etc."

r. 32: dacd n-ai carte, n-ai parte"

daca n-ai scrisoare

(= document, act), n-ai drept la mostenire (sau la !mph.tirea beneficiilor unei intreprinderi in comun)". P. 49, r. 3: ne scot ei la coorigi ne slracesc, ne fac sa mincAm covrigi (in loc de pline)". r. 7: gi-i stau vitele cu dingi la stele n-au ce minca vitele, n-are cine le da de mincare".

r. 9,10: Las' pe bdtrini sd te descinte

LasA pe batrinl

sa-ti spuna cite §tiu ei ca-i bine (ca un descIntec lung §i repetat)". r. 22: Tacd-ti leoarba I tad din gull!" (leaorbd, sinonim dispretuitor al lui Umbel; cf. si fleoancd, fleoarld etc.). 243

16*

www.dacoromanica.ro

r. 23-24: nu si-a lua nime din spate ce f tiu eu nu-ti va lua nimeni din spate bdtaia pe care am sd ti-o dau". P. 50, r. 10-11: Decitun bonjuristc-o mind de inväldturd... decit un tindr neserios (= care zice bonjour in loc de burdi ziva), cu putind inviitAturd..." P. 51 r. 21: feciorii boieregti slugile (de la cimp ale) boierilor (logofeti, vechili etc.). r. 22: sa ma aducii la sapà de lemn sd md saraceasca de tot" (sä nu fiu in stare a avea o sapa de fier). r. 28-30: O. se observe intrebuintarea imperativului (impuscit-i porcii..., ie-i oile dinapoi... gi du-le la curte) ca mai expresiv (actiunea pare cd se petrece mai iute) decit indicativul.

Variante 47

2 care CL: cari D, H, I; 3 tdrii CL, D: Orel H, I; 5 Ion CL, D, H: Joan I; sunt CL, D,H: sint I; 6 pretutindeni CL: pretutindene D, 1: pretutindine H; 7 mos Ion Roata CL: nicsq Roatd. D, H, I; 9 gidilici CL: gidiliciu D, H, I; adica CL, H: adeca D, I; 10 scormolea CL: scormolia D, H , I; 12 Ion CL, D, H: Ioan I ; 12-13 se-nvrednicise CL,

D: se invrednicise H, I; 18 pintre CL, D, I: printre H; 19 Fordscu CL, D, H: Forescu I; Grigore CL, D, I: Grigorie H; 20 de-alde acestia CL: de alde-acestia D, H, I; care CL: cari D, H, I; 21-22 in toate särbdtorile ascultau CL, D, I: ascultau in toate sarbatorile H; 23 pand CL, .D, H: pind. I; 24 dascAlii CL,H: dascalii D, I; bisericii CL, H: bisericei D, I; 24-25 sd le CL: sdi li D, H, I; 29 cd, bung inimb aveau CL, D, H: cd bune inimi aveau I. 48

2 feliul CL: felul D, H, I; 8 fiind in lupta CL, D, H: fiind luptä intre I; 5 neamului CL, .D, I: numelui H; 6-7 straindtate CL, H: scris streindtate D, I; 7 cu frantuzeascd si nemteascd CL,H: cu frantuzascd si nemtascd D, I; 8 guralii CL, D, I:

guralivi H; 9 nu le CL: nu li D, H, I; 10 unia CL, D, I: unii H; 12 cite le CL: cite li D, H, I; 13 le era CL: li era D,H, I; 16 duelgii

CL, D, H: duielgii I; 19 imponcisare CL, D: impuncisare H, I; 20 tineretul CL, D, H: tineritul I; 24 toatele CL, D, I: toate H; aveau CL, D, H: avea I; 29 ba ca umblati cu surubele, sd ne trageti 244

www.dacoromanica.ro

butucul" CL,H:ba cä umblati cu surubele, s

ni trageti butucul" D: omite I; 81 Invoiala CL, D, H: invoiala I; 33 sträindtatea CL, H: eerie streindtatea .D, I; 83-84 Insträinat CL, H, I: eerie Instreinat .D; 35 risipa CL, H, I: rIsipa D; 86 zvtrlind V: eerie svIrlind D,CL,H, I; 37 Instrainat CL, H, I: scris Instreinat D; 88 nimernici CL, D, H:

nemernici I; 89 le e CL, H, I: Ii e D. 49

1 tuhaieste I: tulaieste CL, D, H; 2 strdinii CL, H, I: scris streinii D; 4 vorba multd CL, .D, H: vorbd multä I; 6 ce-or sti CL, D, H: ce-ori sti I; 7 ui-i CL, D, I: §i H; 8 le pasa. CL, I: li pasä D, H; 9 ndzdrävänii V: eerie ndsdrävdnii D, CL,H, I; 10 pe bdtrini CL,D, H: pe bdtrInii I; 11 iaca CL, D, I: iacd H; 14 Intr-una CL, H, I: Intru una D; boier CL, H: boieriu D, I; 15 iaca CL, D, I: iacd H; Ion CL, .D, H: loan I; 16 bundtate CL, D, H: bundtatea I; 17 dumirim CL, D, H: dumerim I; 19 boier CL, D: boieriu H, I; Intt-apind V: Intimpind D, CL, H, I; atunci CL, D, I: atunce H; 19-20 mos Ion Roatä CL: mos Roatd. D, H, I; 21 mojicule CL, D, H: mojtcule I; 22 leoarba CL, D, H:

lioarba I; 23 ti-a lua CL: t-a lua D, H, I; din CL, D, I: de H; 24 obraznicie CL, H, I: scris obrdsnicie D; 27 pdnd CL, H, I: pind D;

32 megies CL, D, H: megiesi I; 33 rdzes CL, I: rgizds D, 88 d-nevoastrd CL, D, H: dumneavoastrd I; 88-89 vd. fac sd huzuriti de bine CL, H: vg. fac de huzuriti de bine D, I; 41 ne suge CL,

D, H: ni suge I. 50

1 suntem CL, D, H: sIntem I; 5 totdeauna CL, D, I: Intotdeauna H; 6 minile CL, D, I: miinile H; mojicesti CL, H: mojicesti D, I; 6-7 horopsiti I: vinovati CL, D, H; 9 cuconul CL, D, I: coconul H; 10 sunt CL, D, H: shit I; 15 prieteneste CL, H, I: prietineste D; 17 dezbateri V: scris desbateri D, CL, H, I; 19 vetrele CL, I: vetrile D,H; 21 Intimpinat V: Intimpinat D, CL, H, I; 23 Printre CL, H: Pintre D, I; 21 iaca CL, D, I: iacd H; 25 multimii CL: multimei D, H, I; prdjini CL, H, I: prájini D; 29 lacrirnile CL: lacrImile D, H: lacrimele I; 80 fetele CL, D, I: pdrtile H; 31 Ion

CL,D,H: loan I; 82 meu CL, D, I: om.ite II; 33 Ridia-te CL:

Rddica-te D, H, I; 83 si spune-mi CL, D: §i spune I; sfiald CL, H: sfiialáD:sfiealäl; 34 Ti-a fAcut CL: t-a fdcut D, H, I; 35 Mos Ion Rog& CL, D, H: Mos Roatä I; 88 citeascd CL: ceteascd. D, H, I. 245

www.dacoromanica.ro

51

6 viindu-si in sine CL, I: viindu-si in simtiri D, H; 12 dumnealui CL:

dumnialui D, H, I; boier CL: boieriu D, H, I,: 15 necaz CL, I: nacaz D, H; deie CL, D, I: dea H; 18-19 Dar, de cum am ajuns acasA

CL, D, I: Dar, cum de am ajuns acasA H; 19 meu CL, D: mieu I; 20 boierului CL, H: boieriului D, I; feliul CL, .D, I: felul H; 21 Int Ai si-ntdi CL, D, H: Int §i-ntii I; 28 pizmasi CL, D, H: scris pisma§i I; 23-24 fAceau toate chipurile satanicesti CL,D, H: omite satanice§ti I; 25 deie CL, .D, I: dea H; 26 s-apoi CL, D, H: §i apoi I; 27 poatä CL, .D,H: poate I (grefeald de tipar); 28 mIni CL: mine D, H, I; 81 era CL, D, I: e H; meu CL, D, H: mieu I; 88 boieriul CL, D, H: boierul I. 52

2 ridicat CL: rAdicat D, H, I; 5 Ion CL, D, H: loan I; 6 fi§icuri H, I: scris fAsicuri CL: fisicuri D; napoleoni CL, D, I: napolioni H; 9 intimpina-ti V: intimpina-ti .D, CL, H, I; boier CL: boieriu D, H, I; 12 Ion CL, D, H: loan I; umplu CL, D, I: umplurA H; lacrimi CL: lacrAmi D, H, I; 18 multAmire CL, H, I: multemire D; 19 multimii CL: multimei .D, H, I; 21 boierul CL: boieriul D, H, I; tArii CL: ärei D, H, I; ti-a CL: t-a D, H, I.

www.dacoromanica.ro

VARIA

POVESTIRI DIDACTICE

Povestirile publicate de Creanga in manualele sale §colare au un caracter instructiv. Din toate iese clar la iveala intentia de a Invata pe elevi lucruri folositoare, practice, initierea facindu-se cu ajutorul unor imagini extrem de atragatoare prin umorul stinatos, prin verve §i mi§carea ce le caracterizeaza. Autorul folose§te cu predilectie dialogul, care Intrune§te calitatile unei autentice expresivitati populare. Aceste istorioare, far% sa aiM intregirea artistica a celorlalte scrieri,

prezinta importanta pentru definirea profilului etic §i filozofic al scriitorului. Pe unul dintre manualele lui Creanga a invatat literele §i marele scriitor Mihail Sadoveanu. Datorita interesului trezit de povestirile lui Creanga, el a reu§it sa lege pentru futile (ma sunetele, semnele, sa

descopere cheia de aur" a intelegerii celor scrise: Cum am ajuns acasa, rn-am ghebo§at asupra cartuliei mele §-am izbutit indatasa scot din ceata Ursul pacti lit de vulpe §i Acul ci barosul, povestirile pentru copii ale lui Creanga, de la sflr§itul vechiului §i uitatului sau abecedar. De-atunci dragostea catre marele meu tnvatator a 'lines ne§tirbita."1. Povestirile publicate fail semnatura in manualele §colare §i reproduse de noi in editie au fost atribuite scriitorului pe baza caracteris-

ticilor lor stilistice. (1). 57)

PICALA

Publicata, far% semnatura autorului, in diverse editii ale manualului Incdpitorul copiilor: ed. a III-a: Inveigitorul copiilor, carte de citit ln clasele primare, cu litsre Fi slove, cuprinzlnd invaidturi morale ci instructive, de institu1 Mihail Sadoveanu, In amintirea lui Creanvd, Ia§l, Viata romaneasca, eotectia Foi volante", 1920, P. 7.1 247

www.dacoromanica.ro

torii: C. Grigorescu, I. Creanga. si V. Raceanu, Iasi, 1874, partea a II-a, cap. 10, p. 49-50 (43); ed. a IV-a: lnvdlatorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind invdtdturi morale f i instructive,

de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1875, partea a II-a, cap. 10, p. 49-50 (A,); ed. a V-a: Inaiyitorul copiiior, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere f i slove, cuprinzind invilidturi morale gi instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangl

si V. Raceanu, Iasi, 1878, partea a II-a, cap. 10, p. 52-53 (A5); ed. a VI-a: Invilyitvrul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere f i slove, cuprinzind invdfaturi morale gi instructive,

de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Raceanu, Iasi, 1879,

partea a II-a, cap. 5, p. 70-71 (A,); ed. a VII-a: Invdfdtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere gi slove,

cuprinzind invdyituri morale f i instructive, partea I, II si III, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1883, partea I,

cap. 57, p. 82-83 (AO; ed. a VIII-a: Invdpitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere gi slove, cuprinzind invd-

fdturi morale Fi instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga

si V. Raceanu, Iasi, 1886, partea I, cap. 67, p. 87-88 (AO. Sigla "V noteaza lectiunile stabilite prin conjectura. Am reprodus textul editiei a VIII-a, ultima aparuta, In intregime, in timpul vietii scriitorului. De aceea, in stabilirea textului de Janá si notarea variantelor, nu am luat in consideratie editia a IX-a: Invdyitoriul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere Si clove, cuprinzind invalaturi morale qi instructive, partea I, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu, Iasi, 1891 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, cota-I I 103.545), des i pe coperta numele

lui Creanga figureaza alaturi de ale celorlalti autori. Nu am putut consulta editia a II-a a manualului in discutie, aparuta in acelasi an, 1871, cu prima editie, fiindcd nu am gasit-o In fondurile publice cerce-

tate. In editia a III-a, in tot cursul povestirii, la fiecare inceput de dialog, se indica personajul care vorbeste: Negulitorul §i Picald. In versiunile ulterioare, inclusiv in textul de bug ales de noi, se renunta la aceste indicatii. Intrucit aceste repetari nu au o semnificatie speciala, nu le-am notat in aparatul de variante. Dialogurile, care in textul de baza apar cu pauza si in continuare, le reclam In redactare moderna (procedeul 1-am aplicat si la celelalte povestiri). 248

www.dacoromanica.ro

Variante 57

2 negustor As, A7: negutitoriu A3, A4: negustoriu A5, A6; 5 Negustorul

As, A,: negutitoriul Ag: Negutitorul A,: Negustoriul A5, A6; 6 negustor A9, A7: negutitoriu A3, A,: negustoriu A A6; apropie Ag, A A5, A6, A7: apropid A3; 11 acolo A,, A6, A7: colo A3, A4, A5; 12 negustorului A9, A7: negutitorului A3, A,: negustoriului A5, A,; 18 boieresti Ag, A3, A4, A7: boiresti A5, A; 20 satu-1 As, A4, A5, A,, A7: satu il A3; 22 Negustorul As, A7: Negutitorul A3, A,: Negustoriul A5, A6; 26 vina-neoace As, A,, A5, A,, A7: vino-ncoace A3; 27 Negustorul As, A7: Negutitorul A3, A,: Negustoriul A5, A6; 29

chiamarea A,: chemarea A3, A A5, A6, A7. 58

1 Negustorul A,, A7: Negutitorul A A,: Negustoriul A5, A6; a ride As, A,, A5, Ag, A7: sd rfela A3; 13 as voi As, A,, A0 As, A7: asi voi A6; feliu As, A3, A4, A5, A,: fel A; 17 tap. in As, A4, A Ag, A7: tapa-n As; 18 astea_ Ag, A4: aste A3, A5, A, A,; fel A A7: feliu A3, A41 Ag, Ag; 19 asi voi As, 213, A5, A6, A7: a$ voi A,; 20 fel As, A7: feliu As, A4, Ag, Ag; 23 Nu ma-ntelesesi Ag, A3, A4, A5, Ag: Nu mä-ntalesesi A7; 83 Negustorul Ag, A7: Negutitorul A3, A4: Negustoriul A5, As; 35 U I hu l A, A3, A,, A7: Ul u! A5, A6; 36 si altii As, A3, A4, A5: O... A,, A7. 59

4 pe eine As, A4, A5, A A7: ea pe eine Ag; 5 läutarul As, A3, A,, As, A7: lautariul A5; 8 Raspunde-mi A A4, A5, A6, A,:raspunde_ odata A3; 14 care incotroA9,A0 A5, A6, A7: care-ncotro A3; cà atit e As, A3, A4, A5, A,: ea asa e A6; 16 sparie A9, A3, A,, 145, A7:

sparie A; §i copiii A8, A,, A5, A5, A7: §i pe copiii A3; 22-23 ma mise si ma uit ca tori A9, A4, A5, A A7: ma mise, ma uit si Aese ea toti A3; 24 simtire As, A7: simtiri A3, A4, A5, A6; abia As, A7: able A3, A,, A6, A6; 28 puie As, A A,, A5, A7: pue A6; 80 nascare As, A,, A4, A5, A6: nascare A,. 249

www.dacoromanica.ro

(p. 60)

INUL SI CAMESA

Pub Heat& In diversele editii ale manualului *colal. Invaldtorul copiilor, de C. Grigorescu, I. Creangd *I V. RAceanu: ed. a III-a,

1874, partea a III-a, cap. 17, p. 93-94 (AO; ed. a IV-a, 1875, partea a III-a, cap. 17, p. 91-92 (AO; ed. a V-a, 1878, partea a III-a, cap. 21, p. 101-102 (A5); ed. a VI-a, 1879, partea a II-a cap. 10, p. 79-80 (AO; ed. a VII-a, 1883, partea a II-a, cap. 15, p. 111-112 (A,); ed. a VIII-a, 1886, partea I, cap. 74, p. 95-96 (A8). Sigla V noteazd lectiunile stabilite prin conjecturd.

Este tipdritd fdrd numele povestitorului. Reproducem textul editiei a VIII-a. P. 62, r. 7: Cioprea, nume de persoand. (imaginard, poate §i reald,

In sensul cd existd oameni numiti astfel). Pare a fi o porecld, derivatd de la tema ciopr- (cf. ciopor- turmA", ciopritor- butuc Intepenit In contra plutei") cu sufixul patronimic -e(a) (cf. Costea, Cotea, Haplea etc.). SA se compare n. fam. Ciopraga.

Variante 60

6 o burueand As, Ae, As, A7: burueand. As, As; 6 buruenele As, As, As, As, A,: buruenile As; 7 suptirea As, As, As, A,: subtirea As, As;

18 melitat As, A3, A5, As, A7: melitiat A4 (probabil greseald de tipar); 19 pozderie V: scris posderie As, Ae, A5, As, A7, As; 22 a toarce A8, A4, A5, A., A,: a te toarce A3; 23 ri*chitor A8, A4, A,: ri*chitoriu A3, A5, A8; 27 urzoi A8, A3, A7: urzoiu A4, As, As; 29 ca sd nu] se hrentuiascd. urzala As, A,: omite A3, As, A5, As; 30 ca sd nu se Incilceascd. natra As, A,: omite A3, As, A5, Ae. 61

1-3 *i, cu ajutorul slobozitorului, al zdvorului *i al lopatelei, te-au lntins A8, A,: §i te-au intins A3, A4, A5, Ae; 4 de unde se Incepe gura pinzei" A8, A,: omite As, A4, A5, As; 5 pe tevi A8, A5, A,: pe tevii As, Ae: pe tavi 217; 6 tdvile A8, A5, A6, A,: tevile A3: teviile A4;

8 itelor A8, As, As, A5, A,: itilor As; 9-10 $i iaca ap te-au prefacut A8, A,: Acum te-au prefdcut A3, 114, A5, Ae; 15 burueand A8, A5, 250

www.dacoromanica.ro

A6, A7: buruenild A3, 446; 17 Ei, dragd As, A3: Hei, dragd A4, A3, A6, A7; 20 fel As, A7: feliu A3, As, A4, A5; fabrici As, A4 , A5, A,, A7: fabrice A3; fel-de-fel As, A7: feliu-de-feliu A3, A4, 444, As; 26-27 Apoi te cautA, Ca iarba de Ieac,sà facd la fabria din tine hirtie As: Apoi la fabrici te cautd, ca iarba de leac, sA facA din tine hirtie A3, As, As, As, A7; 28-29 zise cAmesa As, A5, As, A7: omite A3, A4; 28 apoi toate As, A,, A9, A7: apoi mai toate A3, As; 82 Tocmai asa, soro 1 A,, A3, A4, A A,: omite soro A9; 84 intratd As, A7: omite

A,, A,, A5, A5; 85-36 Varul, ce-a lost mai inainte? Dar funiile 9i odgoanele? As, A4, A5, A6, A,: Varul, o peatrA arsd in foc. Funiile si odgoanele, ce au lost odatd? Hasnaua i america ce au fost mai inainte? Dar oloiul, ce era? A3; 89 gMiiu As, A,, A9, A,, A7: gAtiu A3. 62

1 grAbiiu As, As, A5, Ag, A7: grAbiu A3; 9 desAlatA As, A3, AS, A7: &plata A3, A4; 12 Poezie populard A,, As, A7: Poezie (scris poesie) poporald A3, A4, A5.

(p. 63)

ACUL $1 BAROSUL

PublicatA, fàrá semnAturd, in armatoarele editii ale manualului Invaltitorul copiilor, de C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu:

ed. a III-a, 1874, partea a IV-a, cap. 14, p. 126-127 (As); ed. a IV-a,

1875, partea a IV-a, cap. 14, p. 125-126 (As); ed. a V-a, 1878, partea a IV-a, cap. 17, p. 139-141 (As); ed. a VI-a, 1879, partea a II-a, cap. 17, p. 175-176 (As); ed. a VII-a, 1883, partea a III-a, cap. 20, p. 220-221 (AO. Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturd. Reproducem textul ediViei a VII-a, ultima, din timpul vietii scriitorului, in care apare povestirea. P. 63, r. 20-21: 'ede hirbu-n cale i ride de oale". Hirbul, care-i o bucatl dintr-o oalã spartd, ride de ea", adicd un om neinsemnat, f Ara nici o valoare, indrAzneste sd. ridd. de unul

valoros. Cf. ride dracu' de porumb(r)e negre i el nu se vede sau vezi mai bine birna din ochiul tau decit paiul din ochiul altuia. 251

www.dacoromanica.ro

P. 64, r. 6: te prea Intreci cu f aga, piciule I - Indraznesti prea mult piciule" (extinzi gluma" dincolo de limita permisa). r. 33-34: GoMtatea Encunjurd, iar foamea da de-a dreptul"-

Goliciunea (adicti omul dezbracat) se fereste de ochii lumii, fiindca i-i rusine, pe and foamea (adicli omul flämind) da de-a dreptul (s-aseaza la masa nepoftit, ia mhicarea altuia etc.) far& nici o jena, din cauza. ca-I Im-

pinge nevoia de a mincer. P. 65, r. 13: la acum ai mai venit de-acasd - Acuma ai vorbit cum trebuie" (ai venit de-acasa, nu de la cIrciuma, prin urmare, ai capul limpede si spui lucruri cuminti).

r. 22-23: mi-fi ajunge draguf la camp - yeti ajunge sa-mi cereti ajutorul, sti aveti nevoie de mine". Drdguf este nume de persoana (desi ar putea fi interpretat si ca un diminutiv de la drag), iar cduf este numele unui vas de lemn In care se pastreaza, de obicei, Mina sau cu care se scoate faina din hambar. Drdgug la cdug Insernneaza, de fapt, Imprumut de faina din partea celui In nevoie de la cel avut.

r. 25: ca sd prindefi la minte - ca sä va Invátati minte, sa Ira desteptati" (caci acum sInteti prosti).

Variante 63 11 ni A7, A4, A4, A,: ne /13;13 foile217, A4, A5, As: bietele foi A3; s5. A7, A3, A6, A,: sa-i A5; 20 *ede A7, As, A4, 445: §Ade As; 21 sa A7, A3, A4,

Ag: sa te As; 25 pint( In A7, A3, Ag: pia. hla A,: pina-n A5; 27 croitor A7, A3, A6: croitoriu Ag, As; 28 Fetele A7, A,: Domnisoarele As, A4, As. 64

4 ungheril,, A,: un3hiu A3, 45; ungheriu A5; 5 ferarul A7, A3, A4, A6; ferariul A5; 7 sezi A,, A,, A4, Als: Sgizi A5; 10 ajutorul A7, A,, A4, A,: ajutoriul A5; 12 nicovala A'7, A4, As, As: nacovala A3; 15 dar

A7: da A3, A4, A5, A6; 18 vatrarul A7, A31 A4, A,: vatrariul A5; 18-19 unelte si masini de fer A7, A41 As, A6: unelte de fer si masine As; 19 uriesd A7, A3, A,: uriesid A4, A5; iar A7, A,, A,, A,: jell A4; 252

www.dacoromanica.ro

21 pintre nicovala i Mu A7, A5, A,: prin mina mea As, A4; 22 pustiie, tunurile A7, Ae: omite As, A,: pustele, tunurile A6; 23 Tu imi A7, A,, A4: Tu-mi A5, 216; 24-25 de sapa, de secere, de coasa A A5, A6: omits A3, A4; 25 Tu imi A7, As, A4: tu-Ini A5; Ad; 26 eu f-oiu spune de cele neaparat trebuincioase A7, A5, A,: eu f-oiu spune mai mult de neaparat trebuincios A3, A4; 27 iar A7, A4, A6: iarasi A3, As; 28 i-au A7, A4, A5, A,: i-a As; intai A79

A5: fatttiu A,, A4, A5; 29 desculf A7, As, A,, A,: desculfi LAs; 81 intai A7, A,: intaiu A3, A4, A5; 32 ghioraiesc A7, A4, A5, Ae: girtien A3; 34 iar A7, A6, Ae: iara As, A4; 88 sa te A7, A5, Ae: sa ne A3, A4. 65

1 sezi A7, A3, A4: §dzi A5, A6; ferarul A7, As, A, A,: ferariul As; iar A7, 144, As, Ae: iara ,43; 2 sed A7, As, A4: sad A5, A5; croitorul A7, As, A4, A,: croitoriul A5; felulA7, A,, A,, A,: feliul A5; 3- 4 Croitorul A7, A3, A4, Ae: Croitoriul A5; 5 ferarul A7, A3, A4, As: ferariul A5; radica A7, A,: ridica As, A4, A5; croitorul A7, A39 A49 Ae: croitoriul A5; 6 ferarul A7, AB, 444, A,: ferariul A5; 7 lasa A7, As, A4: lása A6, Ae; 7-8 la copii[i] de copii[i]sai V : la copii de copii sal As, A7: la copiii sai A4, A5: la copii de copiii sal A,: 16-17 *-apoi Inca una: eine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau? A7: mite A3, A4, A5, A6; 22 C-apoi atunci A7, A5, Ae: C-atunci As, A4; 23 nicovala A7, A5, A,: nacova. la A,: nicovala A,; 0116 A7, As, A4, A5: finea A5; 24 iar A7, As:

iara A,, A5, A5; va voiu A A3, A4, A,: va voi As.

(p. 66)

URSUL PICILIT DE VULPE

Publicata, fArA semnatura, in numeroasele edifii ale manualului Metodd noud de scriere ci cetire pentru uzul clasei I primord, de insti-

tutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu - ed. a XII-a, 1878, partea a III-a, cap. 43, p. 66-67 (E12); ed. a XVI-a, 1882, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67 (En); ed. a XIX-a, 1886, partea a III-a, cap. 44, p. 67-68

(En); ed. a XX-a, 1887, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67 (E) ; ed. a XXI-a, 1889, partea a III-a, cap. 49, p. 79-81 (E,i). 253

www.dacoromanica.ro

Sig la V noteazA lectiunile stabilite prin conjectura. Reproducem textul din editia a XXI-a. Cronologia am stabilit-o In functie de editiile pe care am reusit sA le gAsim din bogata serie

a acestui manual (luind in consideratie numai editiile apArute in timpul vietii scriitorului): ed. a II-a, 1868; ed. a VI-a, 1872 ; ed. a VIII-a, 1874; ed. a IX-a, 1874; ed. a XII-a, 1878; ed. a XVI-a, 1882;

ed. a XIX-a, 1886; ed. a XX-a, 1887; ed. a XXI-a, 1889. Nu am vAzut editia a X-a a manualului, in care s-a publicat prima

data povestirea (exemplarul nu se gaseste in fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania). Unii comentatori au criticat includerea acestei povestiri in opera lui Creangl. Lucian Predescu sustine cA este scrisA de C. Grigorescu, intrucit In editia a X-a a manualului Metodd noud, anecdota e iscAlitA cu literele: C. Gr."1 I. Cremer, in anexa intitulatA In legtiturd cu manualele Metoda noud" i Inodfatoriul copiilor"5, dovedeste netemeinicia afirmatiilor lui L. Predescu, demonstrind convingAtor cl istorioara apartine seri-

itorului. In toate celelalte editii ale manualului povestirea nu mai are aceastA semnAturA, iar cercetarea lucrarilor tipiirite de C. Grigorescu face evidentA imposibilitatea unei colaborAri literare, artistice, a acestuia. De remarcat cA niciodatil C. Grigorescu n-a afirmat cA

povestirea i-ar apartines. P. 67, r. 2: binefor, cu puncte de suspensie, care aratA, de fapt, cA vocala imediat precedentA trebuie rostitA foarte prelun-

git si cu o anumitA intonatie, spre a infita pronuntarea cuvintului asa cum apare ea in situatia datA (vulpea se dA jos incet, deci prelungit", ca sA nu fie simtitA). r. 5: ta...re (-i mai era foame I) i r. 9: ta...re I (mi-i poftdl), aceeasi explicatie pentru semnul grafic aici In discutie, care, de astA datA, exprimA intensitatea foamei, respectiv a poftei. Vezi Stilistica... cit., p. 58. P. 68, r. 9: sci-i deie de cheltuiald s-o batA" (loviturile stilt comparate cu banii). Lucian Predescu, Joan Creangd, Opere, vol. II, Buc., 1932, p. 155. I. Crerner, Scriitorii nostri clasici i Problemele rcoUi, Editura de stat d id ac-

ticS st pedagogicl, 1956, p. 233-234. s Cf. C. Grigorescu, Relspuns unui ealomniator, In Sezdtoarea, VII, 11, 1903, P. 193-196 si Ion Creangd i Gheorghe lendchescu, preot, In revista Ion Creangd,

II, 12, decembrie 1909, p. 315-324. 254

www.dacoromanica.ro

Variante 66

2 vulpile En, Egg, E, E: vulpele Egg; 5 sub o tufa E21, Eist,

Egg,

EN: dupa o tufa Egg; 7 a.zind Egg, En; Egg, Ego: $ezind E"; 8 pe§te Egg, Egg, Egg, Egg: pe§te sant Egg; ràdic5. Rutin Egg, Egg, Egg, Ego: ridica Egg; 12 i indat5. Egg, Egg, Egg, EN: i-ndatti Egg; 19 aici E21, Egg, Egg, Ego: aice 41; 20 nevestei mele Egg, Egg, Egg, E20: omite mele EIS; 27 i In Ceput Egg, Egg; Egg, Ego: §i-nceput E12; 28 din car jos Egg, Egg, Egg, Ego: jos din car £12. 67

5 0 Incepe a En, Egg, Ego, Ego: 0-ncepe-a En; 8 bunt( Y: buna Ell Egg, Egg, Ego, Egg; 12 a§a de pont& Egg, Egg, En, E: a§a de pofta., dupa cum zici E20; 16 rinji dintii Ely E, Egg, Ego: rinji putin dintii Ea; 17 da' En, EU, E29, Ego: dar Ego; pe unde nu-ti e voia Egg, .E16, Egg, E: unde nu ti-i voia Egg; 19 desara En, Eie, E, £20: la noapte E; 20 viri-ti E22, E16, Egg, Ego: vira-ti Egg; 24 nemaiziclnd Egg, E, E, Ego: nu mai zice Egg; alearga-n Egg, Egg, Egg: ci aleargti-n En: alerga-n E20; 27 incepuse a bate E21, Elo E19, E20: incepu sä bata Egg; race En: rece E19, Egg, E19, Ego; de inglieta Egg, Ems) ED,

E: de-ngheta Egg; 28-29 Ingheata En, Egg, Egg, Egg: Ingheta Ego; 29 zdravan IV: aerie sdravan Egg, Ego, Ego, Ego, Egg; 28-24 De la o vreme, ursul, nemalpatind Egg, Egg, Egg, Ego: Ursul nemaiputind En' 68

1 Hei En, E, E: Ei E, E"; Dar Egg, Egg, E, E: Da Els;

2

pe0i Egg, Egg, E, E19: pe0e E20. 5 rapede Egg, Egg, E, E 20 : repede En; 6 ursul Egg, Egg, Ego: el E12, E16; sa incapa E E gg, E go: sA nem)

Egg, E"; 7 el En, E12, Ego: ursul Egg, Ego; 7-8 §i incepe a E21, Eggs E, E: scociort En; 9 0 Egg, Egg: 0-neepe-a E12; 8 cotrobAi En, sa-i deie de cheltuiala Egg, Egg, Egg, Ego: omite E; cind apuca ursul E21, E, E, Ego: cind ursul apuca E12; 14 nacajit Egg, Egg, Egg, Ego: necajit Elea 16 a rtimas ursul pfcilit Egg, Egg, Egg, Ego: a ramas ursul far' de coada §i picilit Egg. 255

www.dacoromanica.ro

VERSURI ORIGINALE Poeziile publicate In manualele scolare sint compuneri ware si naive, In care intentia moralizatoare si didactica, ceruta de natura unui manual scolar, este evidentl. Ele au o Insemnàtate infima In cadrul operei literare a scriitorului.

(p. 71)

PASARICA IN TIMPUL IERNEI

Poezie publicat5. In diverse editii ale manualului Metodei noud de scriere f i cetire: ed. a II-a: Mettuld noud de scriere gi cetire pentru uzul clasei I pri-

marid, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu, Iasi, 1868, partea a III-a, cap. 30, P. 59 (E2); ed. a VI-a: Metodd noud de scriere gi citire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ientichescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu, Iasi, 1872, partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E6); ed. a VIII-a: Metodd noud de scriere gi citire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creangä, C. Grigorescu, G. Ien6chescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu,

Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E8); ed. a IX-a: Metodei noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienächescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62 (E9); ed. a XII-a: Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I primard,

de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Cli. mescu, V. Ráceanu si A. Simionescu, Iasi, 1878, partea a III-a, cap. 33, p. 61 (E12); ed. a XVI-a: Metodd noud de scriere gi cetire pentru

uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienächescu, N. Climescu, V. RIceanu si A. Sirnionescu, Iasi, 1882, partea a III-a, cap. 32, p. 61 (E); ed. a XIX-a: Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei .1 prinuzrd, de institutorii: I. Creangl, C. Grigorescu, Gh. Ienächescu, N. Climescu, V. Ráceanu si A. Simionescu, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 32, P. 60 (E19); ed. a XX-a: Metodd noud de scriere Si cetire pentru uzul clasei I primard, 256

www.dacoromanica.ro

1

".114

' r

°.

9t,

jgou

'

N.

_

Ion Creangl In 1889. Portret In ulei de V. Mu§neteanu.

www.dacoromanica.ro

°

Mormintul scriitorului din cimitirul Eternitatea, Ia§i.

www.dacoromanica.ro

de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 31, p. 60 (E); ed. a XXI-a: Metodd noud de scriere fi cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creang5., C. Grigorescu, G. IenAcliescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu, Iasi, 1889, partea a IV-a,

cap. 37, p. 72 (E). Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturA. In toate editiile cunoscute nouA poezia poartil semnätura povestitorului. Deoarece n-am putut avea seria completA a editiilor acestui manual -scolar, pentru stabilirea variantelor, am comparat numai textele editiilor existente in fondurile publice cercetate de noi. Reproducem, ca bazA, textul editiei a XXI-a.

Variante 71

10 zburlia V: scris sburlità E8, E6, E$3, E9, E, En: scris sbirlitA E16, E19, E20; 12-17 Pe la drum mincarea-si catA, / SArmAnica pAsArea. / Dumnezeu care-a facut-o/ Pe dinsa, ca si pe noi, / 0 nutreste

s-o-ncAlzeste,/ El o scapit din nevoi 1 E, EH, E, E: Pe la drum mincarea-si cattidNimeni nu-ngrijesc de ea 1/Dumnezeu care-a creat-o

/Pe dinsa, ca si pe noi,/ 0 hrAneste s-o-ncAlzeste/ El o scapA din nevoi E2: Pe la drum mincarea-si catA, / Nimeni nu-ngrijesc de eal/ Dumnezeu care-a creat-o/ Pe dinsa, ca si pe noi, / 0 nutreste s-o-ncal-

zeste/ El o scapA din nevoi E E8, E9, En.

(p. 72)

NU LUCREZI, N-AI CE MINCA

PublicatA In Invdidtorul copiilor: ed. I, 1871, cap. I, p. 33 (AO ; ed. a III-a, 1874, partea I, cap. 22, p. 23 (A3); ed. a IV-a, 1875, partea I, cap. 22, p. 23 (A4); ed. a V-a, 1878, partea I, cap. 23, p. 26 (AO;

ed. a VI-a, 1879, partea I, cap. 26, p. 35 (AO; ed. a VII-a, 1883, partea I, cap. 25, p. 40 (AO; ed. a VIII-a, 1886, partea I, cap. 25, p. 41 (A8). In toate editiile manualului poezia poartA semnAtura: I. Creangit". Reproducem, ca bazA, textul editiei a VIII-a. Iatti putinele deosebiri dintre diferitele ei versiuni. 257 17

-- Ion Creangli

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

Variante 72

Dupd p. 5: Stiti Dumnezeul ce a dat/ Omului, clad 1-a creat?/ Membre bunen-dAminoase,/ Creeri in cap de ajuns;/Minte, graiu,

simtiri, virtute,/ Toate-n el perfect le-a pus A1, A4, A,:

titi

Dumnezeu ce a dat/ Omului, clad 1-a creatn Membre bune-ndemAnoase,/ Creieri in cap de ajuns ;/ Minte, grai, simtiri, virtute,/ Toate-n el perfect le-a pus 113: Stiti Duinnezeu ce a dat/ Omului, clad 1-a creat?/ Membre bune indAminoase,/ Crieri in cap de ajuns;/ Minte, graiu, simtiri, virtute,/ Toate-n el perfect le-a pus A,: in redacteirile ulterioare (A,, Ad, aceste versuri au fost Uwe la o parte.

(P. 73)

IA1 CLOPOTELUL SUN.A.

Poezie cu continut pur didactic publicatA in diversele editii ale Inocigtorului copiilor: ed. I, 1871, cap. III, p. 86 (A1); ed. a III-a, 1874, partea a III-a, cap. 23, p. 99 (A3); ed. a IV-a, 1875, partea a III-a, cap. 23, p. 97 (A,) ; ed. a V-a, 1878, partea a III-a, cap. 27, p. 107 (A5); ed. a VI-a, 1879, partea a III-a, cap. 10, p. 168 (A,) ; ed. a VII-a, 1883, partea a III-a, cap. 13, p. 2117-212 (A7). Sigla V noteazA lectiunile stabilite prin conjecturA. Poezia poartA semnAtura povestitorului.

Reproducem textul editiei a VII-a.

Variante 78

8 Mud sAmnalul de pornire ,47: A dat semnul de pornire A4, A5, A,: A dat semnalul de pornire A5; 0 ora AT, Al, A,: oara AB, A5; 11 CAMtorul A7, 215: CAlAtoriul 443, A., A5; 14 zboarA V: scris sboarA 214,

A., A,, A6, A,. 74

80-88 Iaca mintea omeneascA/ Apa, focal a-njugat,/ Si de-atunci cu inlesnire/ Tari cu tAri mina au dat A A5: Iaca mintea omeneascA,/ Pin& unde a ajuns:/ A ajuns ca sa. domneasa,/ Pin' si colo-n aer sus A.: Iaca mintea omeneascA/ Pia uncle a ajuns:/ A ajuns ca a domneasc1/ Pin' si colo-n cer sus As, A., As. 258

www.dacoromanica.ro

POEZII POPULARE

(p. 77, 78)

CIND ERAM IN FLOAREA MEA. MIELUICA

Publicate In Contemporanul, Iagi, I, 11, 1 decembrie 1881, p. 431 433. In cazul primei poezii, degi nu se aratà ca e auzitä" de la cineva, este evident cä avem a face cu o poezie populara, cum dovedegte, Intre altele, gi faptul ca pe aceeagi paging. gi, In continuare, pe urm5.toarele doll& pagini apare, fdrá nici o Intrerupere (afar& de titlu),

Mielusica, despre care Crean0 spune: Auzitg In ispitalul BrIncovinesc a de la *Mama Balagar, o gardiana batrIng, de locul ei din Craiova". Poeziile poartä, la sflrgit, semnAtura: I. Creanga". Pe amlndoua le-am transcris din Contemporanut.

P. 77, r. 2: En floarea mea amintegte de floarea virstei, epoca de Inflorire, de dezvoltare maxima a calitätilor unei flinte.

(1). 81)

BRATU

Publicatá In Contemporanul, Iagi, I, 12, 1 ianuarie 1882, p. 483 485, cu mentiunea, la sfirgit: Auzitä tot de la *Mama Balagas, cu data: Bucuregti, 1881, septemvrie" gi este semnatft: I. Creanga." (F). A fost retiparità In editia de la Iagi, vol. II, 1892, p. 180-184 (I). Noi am reprodus textul din Contemporanul, fatä de care cel din editia Iagi diferi prea putin. Ca de obicei, am respectat cu strictete textul, chiar acolo unde apar inconsecvente, de regulà fonetice, dato-

rite, cele mai =He, faptului cli povestitorul n-a Inregistrat (gi nici nu putea Inregistra) tatocmai particularitAtile muntenegti ale Mamei Balaga".

La moldovenismele culegatorului s-au adfiugat, cu siguranta, acelea ale zetarului. Iat 5. deosebirile dintre cele doll& variante. 259 17'`

www.dacoromanica.ro

Variante 81

6 at F: hat I; Mare F: calare I; 7 Cu cinci coade pe spinare F: Cu cozile pe spinare I; 9 CunjuratA F: Cunjurate I; 15 Ploscariului F: Ploscarului I; 16 *elariului F: SAlarului I; 17 Cu sora lor Dobrica F: Cu sorA-sa Dobrita I; 20 c5. adormea F: c-adormea I; 24 neicA F:

Neico I; 26 Nici o F: Nici-o I; 27 neicd F: neica I. 82

32 NeicA, flintisoara mea F: Neico, flintulita mea I; 40 Ori tu, mari, tot tAiat F4Ori de ea sA fii tAiat I; 42 Bálaurean F: BAldurean

1;43 sunt F: gilt I; 45 CA-s F: Ci-s I; 46 ye& F: vedea I; ce-oiu F: ce-am I; 47 Dobrica F: Dobrita I; 48 Ea F: Iar I; 49 zice-asa F: zice a§a I; 53 poala-1 F: poala-1 I; 55 Ea de stInga-ngenunchea F: Ea de sirgu-ngenunchea I; 58 dobora F: doboria I; 59 Ceialalti F: Ceilalti I. 83

72 La plinariu F: La plinar I; 77 s-un aminoras F: i un amtnAras I; 80 Si toti vinovati scApa F: Vinovatii toti scApa I; 81 *i. pima c5. li-o-mpartea F: *i ptinea ca li-o Impartea I; 1h97 farlme-1 F: fArame-1 I; 101 arata F: arata I; 106 Cu pArintii ling& ea F: omite I.

(p. 84)

LINA CATALINA

PublicatA In Corworbiri literare, XV, 10, 1 ianuarie 1882, p. 383 384, cu urmAtoarea Insemnare a lui Ion CreangA In josul p. 383: Auzit

In tSpitalul BrIncovenesc, din gura unei bAtrIne gardience, numitA dfama Balasao, MA stiintA de carte, care spunea a si ea 1-a auzit in conilArie de la un mos al ei din Craiova, de unde era si dfama Balasab. Bucuresti, 1881, septembre". Poezia este semnatA: I. CreangA". Am reprodus Intocmai textul, care, dui:4 eft am putut constataa n-a mai fost retipArit cleat tirziu, dui:4 moartea povestitorului, in unele dintre editiile operei sale. 260

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE (p. 91)

MISIUNEA PREOTULUI LA SATE

Publicat In Noul curier roman (director Scipione BAdescu), Ia0, I, 25, 19 februarie 1872, p . 1 2 (NCR), §i retipArit de Illasdeu In Columna

lui Traian, III, 10, 7 martie 1872, p. 78-79 (CT). In ambele periodice, acest articol este semnat Preotul I. CreangA"

§i trebuie, deci, considerat ca apartinind povestitorului nostru, In ciuda numeroaselor particularitAti de limbA *i stil, care ne-ar indreptAti, poate, sA-i punem la indoia15. paternitatea. Am reprodus textul din ziarul lui BAdescu, pentru cli cel din Columna lui Traian are o ortografie putin accesibilA.

Variante 91

3 pästoriul NCR: pastorul CT; 4 un tatA iubit, un pArinte bun NCR: un tatA iubit §i bun CT; 6 proclamat pArinte NCR: pärinte CT; 7-9 ce cu mindrie §i dragoste se numesc ei singuri copii[i] lui, dindu-i toatä stima ce se cuvine unui parinte? NCR: cari cu mindril §i dragoste se numesc ei singuri copii ai lui? CT; 10 !Mai NCR: IntAiu

CT; 11 cariera sa NCR: omite sa CT; blindeta NCR: blind* CT; 13 niciodatA NCR: omite CT; 16 cele bune NCR: omite CT; 17-19

ad §tie profita repede *i In mod rational de aceastA favorabilA Imprejurare NCR: sA §tie profita rApede de asta CT; 19 temelie NCR:

temelia CT; misiunei NCR: misiunii CT; 20 conducAtor §i párinte al poporului NCR: conducAtor al poporului CT; 25 totodatA NCR:

totdodatA CT; aceste NCR: cele CT; 26 bun NCR: blind CT; con§tientios NCR: con§tiintios CT; 27 judeator NCR: giudecAtor CT; 27-28 Aceste trei calitAti posedate NCR: Cu aceste trei calitAti CT; 28 misiunei NCR: misiunii CT. 92

2 astfel NCR: astfeliu CT; 3 sA .le NCR: sA-i CT; 6 aceast5. NCR: astA CT; de-a rindul NCR: d-a rindul CT; 8 el este NCR: el e CT; 10 ca s5. NCR: omite ca CT; aceastA NCR: omite

CT; 11-12 cari se vor simti foarte onorati prin astA manierl 261

www.dacoromanica.ro

ptirinteasa i obligatoare NCR: omite CT; 13 Aceastä Intrare a sa In casele poporului NCR: Astà Intrare CT; 14 invtitàturi NCR: InvgAture CT; 16 frumusetele NCR: frumusetile CT; 18 Incunjoarl NCR: Incongioar5. CT; 20 apoi NCR: omite CT; 24 aceste NCR: acestea CT; 25 de-a NCR: d-a CT; 26 dumineca NCR: In dumineca CT; 84 aceasta NCR: asta CT; 85 Astfel apoi NCR: Astfel dar CT; 86 Imbràcati NCR: Imbracati CT; 40 le-a NCR: li-a CT; 41 Intreruptie: scris Intreruptie NCR: Intrerupere CT. 93

1 liturghiei NCR: liturgiei CT; 3 cam astfel NCR: astfeliu CT; 4 Is. NCR: Isus CT; 12 intr-ajutor NCR: Intr-agiutoriu CT; 15-16 larnicia si cinstea voastrA, toti NCR: hArnicid i cinste, toti CT; 18 le NCR: li CT; 19 ceti NCR: citi CT; 23 nimica NCR: nemica CT; 28 ingrijascä NCR: Ingrijeascä CT; 30 gospodAriile NCR: gospodáriele CT; 81 iconomiei NCR: econothiei CT; 84 azvirle V: scris asvirle

NCR, CT; lenevirei NCR: leneviei CT; 37 de a NCR: a CT; 38 ocfrmuire NCR: cfrmuire CT. 94

8 Imi NCR: mi CT; liturghie NCR: leturghiA CT; 10 atrAg5toare NCR: atrAgatoariti. CT; preotul NCR: omite CT; 11 deie NCR: dea CT; 12 fnvätAturi NCR: Invätature CT; 13 viilor NCR: vielor CT; In conversatie NCR: omite CT; 15 populare NCR: popolare CT; 17 junii i junele NCR: giuni i giunele CT; 18 educatie NCR: educatiune CT; casätorie NCR: cAsAtori5. CT; 19 22 Apoi s5 le arate

strickiunea ce provine din belie, pentru care scop sä le aducti esemple prin cari sa desfäsure si mai mult degradarea si nenorocirea ce provine din betie, din acest vitiu odios, care NCR: A p pi sA le aräte stricáciunea ce provine din betie, pentru care scop s5, le desfiisure, prin esemple, degradarea i nenorocirea ce se nasc din acest vit odios, ce CT; 23-24 curat NCR: cel curat CT; 30 vizita V: scris visita NCR, CT; 27 prefera NCR: preferi CT; nobile NCR: omite CT; duminecale NCR: dominicale CT; 28 unul NCR: unii CT; 30 aceastä NCR: astä CT; 32 Invataturi NCR: InvAtäture CT; 84 mrejea NCR: mregea CT; 41 este NCR: e CT. 95

4 obstacolele NCR: obstacolii CT; neapArat NCR: omite CT; 5-6 Cele mai puternice obstacole NCR: cei mai puternici obstacoil CT; 7 ovrei NCR: evrei CT; carii NCR: cari CT; 8-9 Natural, cad NCR: omite CT; 10 11 orbie sufleteascli si imoralitate NCR: 262

www.dacoromanica.ro

orbid sufleteascd CT; 11 asemenea obstacole NCR: asemeni obstacoli CT; 12 a NCR: al CT; 16 asemenea NCR: asemeni CT; 18 gospoddrie

NCR: gospoddril CT; 19 asemenea NCR: aceste CT; 20 Aceasta NCR: Asta CT; 21 Deie NCR: Dea CT; urgent NCR: urginte CT; 23-24 ardet Ucalegon NCR: ardet Phlegon CT; 25 suficientä NCR: suficiinte CT; pozitie NCR: Poziliune CT; 28 jos NCR: gios CT; aceea NCR: omite CT; 29 aceasta NCR: asta CT; 80 tdrii NCR: Virei CT.

(p. 96)

IEZUITISMUL IN ROMANIA

Publicat, ca si articolul precedent, in ziarul Noul curier romdn, I, 46, 8 aprilie 1872, p. 1-2, sub semnAtura Pr. I. Creangd", de unde II reproducem.

(p. 100)

INT IMPINARE LA CRITICA DOMNULUI

I. NADEJDE ASUPRA PARTEI TIINTIFICE DIN CARTEA DE CETIRE INVATATORIUL COPIILOR" -

Publicat in Contemporanul, Iasi, I, p. 278-279, de unde 11 reproducem.

8,

16

octombrie

1881,

In anul 1871, In colaborare cu colegii sai, institutorii C. Grigorescu

si V. Rdceanu, Creangd scoate un nou manual scoIar: lnvdpitorul copiilor, carte de cetit En clasele primarie, cu litere,slove ci buchi, cuprinand invaldturi morale ci instructive, care s-a bucurat, ca siMetodanoud,

de o mare rdspfndire, tipdrindu-se in mai multe editii, mereu revAzute

si imbunätätite. Presa literard a epocii 1-a primit favorabil. Eminescu, In Timpul (V, 102, 7 mai 1880), face o caldd prezentare manualului. Noutatea artilor didactice scrise de Creangd, interesul cu care erau primite si epuizarea lor rap ida rezultd In mod elocvent dintr-o scrisoare trimisd scriitorului de un prieten: 263

www.dacoromanica.ro

D-lui profesor I. Creanga, Iai (Adresa: D. Berar, str.... 12)

Drag Creanga, Vad ca. oftigeste omul, pina ce... tot nu poate pune mina pe o carte d-ale tale. Ioanitiu n-are decit citeva exemplare din Metodd. Am comandat 5 btatiatorul copiilor prin el acu o saptamina, si am reusit a nu priimi Inca. Fii dar bun a-mi expedia Inca azi, la adresa mea, 1 exemplar bw. copiilor. Dupa mine, cartea ta intrece pe toate de aici, totusi ti doresc per-

fectionare in 4 sensuri: 1 daca e scriptolega, trebuie sa inceapa numai cu slovele scrisa, i and le-a ispravit, sä treaca la cele de tipar; cuvintele nuantele lui a §i I (6, a, 8) ar trebui lasate la urrna; 3 sa nu fie tdiate, ci fiecare linie sa sfirseasca cu un cuvint intreg; 4 mai multe poezii nationale i fabule. 2

Salutari, Berar

Gara Tirgoviste In timpul vietii lui Creanga s-au tiparit opt editii din aceasta carte. Cea de a noua editie a aparut in felul urmator: partea a II-a in 1889, partea a III-a in 1890, si partea I In 1891. Aprobarea manualului de catre minister, autorii au obtinut-o cu intirziere. Au trebuit sa revina mereu cu cereri2. 1 Ms. 3.757, f. 49 (carte postalS).

I Una datatI: 22 mai 1872, alta din 29 noiembrie 1872, In care se arata. CS, fiind epuizatI prima editle, s-a tipSrlt si a doua editie si se cere din nou apro-

barea cuvenitS pentru a servl ca carte didactic& In clasele primare", cu precizarea

cl la viitoarea editie autorli vor aplica noua ortografie. In aceasta cerere gasim o pratioasS informatie: VIzInd Ins& ca editiunea I este desfIcuta In total si In speranta CI cartea va fi aprobatI, am tipIrit a doua editiune, care a apIrut de sub przsl tot In acest an". Deci primele doul editii din Invatatorta copiilor au

apIrut In anul 1871.

La 20 decembrie 1872, autoril primesc, din partea Comisiei pentru cercetarea cartilor didactice care examinase cartea, rIspunsul cl rnanualul InsuseSte multe calitAti care o ar recomanda", dar trebuie sa i se aduc& o serle de modific&ri,

si anume: aplicarea foil ortografii oficiale, corectarea unor exemple din partea cu cmtinut stiintific, InlIturarea cuvintelor dialectale sau explicarea lor pentru a pu;et N I it ts: de toti elevil etc. Caacluzla rapartului stria: Irnplinindu-se cu constiinciozitate aceste conditiunl, cartea mentionata promite a 11 de mare

utilitate peatru coplii din clasa IV prImarl".

La 17 februarie 1874 autorii cer din nou aprobarea c/rtil. TotodatI el solicitS

mijloace bInesti din partea SocietItil pentru InvItitura poporulul roman:

&o3t1 ^arte, (i) naule presedinte, a apirut pInI acum In doul editiuni, In num/L. de 12 mit exenolare" A.mbele editluni au fost tipIrite cu mijloace streine". TotodatI dau asiguarl cl vor face toate modificIrile necesare. In procesul-verbal din 31 martie 1874, I. Darzeu, P. Pont 51 A.D. Xenopol semneazI admiterea manualului. (Documentele amintite le-am cercetat In editia /on Creangd, Documente, Buc., E.P.L., 1964, p. 229.) 264

www.dacoromanica.ro

Cartea primeste aprobarea oficialitatii abia In 1874, si se tipareste

cu sprijinul Societatii pentru Invatatura poporului roman'. Este evident ca toate aceste amtnari au drept cauza si destituirea lui Creanga din Invatamint, In urma conflictului cu autoritatile bisericesti. Aprobarea se obtine In anul and, prin plecarea lui Cristian Tell din fruntea Ministerului, Creanga este readus la catedra. In prima editie, .invagtoria avea patru capitole. Pe urma, marindu-si continutul, a aparut In trei parti distincte. Manualul, Intocmit cu destula grija, are un continut variat, cu bucati de citire atIt literare, eft si stiintif ice. Aici se tiparesc pentru prima data povestirile Pica ld, Inul gi camp, Acul gi barosul2, A fost, a fost, clacii n-ar fi fost, nu s-ar povesti2, de o incontestabila valoare lite-

rail, care anunta marea creatie a scriitorului nostru. Tot aici apar si poezioarele scrise si semnate de Creanga: Ial clopoplul sung, .Nu lucrezi, n-ai ce minca. El mai cuprinde o serie de lectii cu continut de cultura generala, unele bucati de Indrumare pentru activitatea practick precum si numeroase strigaturi, cintece, poezii populare, fabule etc. Manualul nu se ridica Insä la un nivel didactic si artistic deosebit,

fiind mai putin reprezentativ pentru activitatea pedagogica a lui Creanga. Invdratorul e alcatuit de el numai In ceea ce priveste partea literara, cea stiintifica fiind scrisa de C. Grigorescu si V. Raceanu. Multe dintre bucatile de lectura au un caracter moralizator sarac si slut Intesate de neologisme. CU despre materialul stiintific, acesta este, In parte, necorespunzator si adesea confuz. Cu toate aceste lipsuri, cartea a fost apreciata, avInd reale calitati In comparatie cu alte manuale similare din acea vreme. In anul 1881, clnd la Iasi Incepe sa apara Contemporanul, acest manual ajunsese la cea de a VI-a editie.

Revista cercului socialist avea Inscris In programul ei, printre altele, demascarea plagiatelor si pastiselor, precum si a inexactitatilor stiintifice existente In cartile vremii, Indeosebi In manualele scotare, cum rezulta din articolul-program intitulat Catre cetitorii nogtri, semnat: Redactiuneaa. 1 Creanga a fost membru activ al acestei societati Inca din 1867, anul Inflin-

tarii ei. In 1876 a fost numit secretar al societ5.tii, functle pe care a detinut-o multi ani. In anul In care a lost destituit din Invätäm Int, societatea i-a fncredintat tinerea unui curs de scriere si citire la scoala de adulti, unde predau, gratuit, eel mai de seamä profesori ai Iasului. I Identificate ulterior ca apartinInd lui Creangá.

, V., ed. de fat5., vol. II, p. 213-215. * Contemporanttl, Iagl, I, 1, 1 lune 1881, p. 1-2. 265

www.dacoromanica.ro

In Contemporanul din 1881, I, 6, sept. 16, p. 205-211, I. Niidejde publicd, sub proprie semndturd, o recenzie criticd. la Partea f tiintificd din Inotigtorul copiilor", In care relevá si corecteazd o serie de erori.

Nildejde recunoaste greutatea enormd de a scrie un asemenea manual, cind spune Poate cd nu e lucru mai greu de fAcut dectt o carte de cetit blind", dar condamnd greselile strecurate in el, printre altele, cd albinele fac ceard din polen", cd frasinul clad incepe a Inflori face niste bubuslii pe frunze, din care ies pe urmii niste gindäcei verzi numiti gindaci de turbd" (ceea ce ar putea duce la ideea gresitd

a existentei generatiilor spontanee), di condurul e totuna en pajura etc. Recenzentul aratti arndnuntit cum ar trebui tratatA materia stiinlined Intr-un manual didactic, insistind asupra necesitdtii ea totul sii fie potrivit cu puterea de intelegere a scolarului. La sfirsitul observatiilor sale critice, Ntidejde remand valoarea unora dintre bucAtile literare ale abecedarului (Ptcald, Inul )ci cdmega,

Acul fi barosul, Jupinul grierug), aducind laude artistului Creangd, pe care II absolvä de rdspundere pentru lipsurile manualului. Critica fAcutd cArtii este dreapta Intr-o anumitA mdsurd, date fiind

numeroasele pedanterii si inexactitati. Nddejde ii ignoreazd find cu totul meritele, desi ea este cu mult superioard celorlalte manuale folosite atunci in scoald. Creangd public& imediat, tot In Contemporanul, un rdspuns intitulat: lntimpinare la critica domnului I . Nddejde asupra pdriei f tiin0/Yee din cartea de cetire Inodidtoriul copiilor", prin care se solidarizeazA eu colegii sdi, coautori ai manualului. In acest articol, plin de bun simt si de subtild ironie, Creangd relevd greutdtile intocmirii unei asemenea cdrti, ii subliniazd valoarea in comparatie cu a celor similare existente atunci, aratd a autorii au fost animati de ceIe mai bune intentii si multumeste pentru observaVile fdcute, de care ei vor tine seamd la viitoarea editie. In Rdspuns la Intimpinarea d-lui Creangd la critica pärfei f tiinlifice din lnodiatoriul copiilor" (Contemporanul, I, 8, octombrie 16, 1881,

p. 280-282), I. Nadejde contiqud sd facd, pe un ton tdios, critica manualuIui, fail a lua in consideratie explicatiile date de Creangd, ajungind la concluzia cd partea stiintificd este total gresitd. si MI% putinta de indreptare. In ciuda acestei severe critici, Nddejde subliniazd meritele literare ale lui Creangd: Pacat di dl. Creangd, om cu talente admirabile pentru povesti si alte luerdri literare pline de spiritul poporului, s-a amestecat in societate cu oameni Ma stiintd si In aeelasi timp plini de pretentii. Numai de un lucru ne mierdm, cum 266

www.dacoromanica.ro

socoate dl. CreangA, clnd cere indulgeng pentru o carte didacticA, d-sa care face parte din aunimea* si din colaboratorii la Convorbirile literare. A uitat d-sa loviturile InspAimintAtoare si WA de milA date de aceastA grupA producerilor monstruoase? A uitat d-sa, nu face nimic, noi ne privim ca oameni formati sub aceastA directie de criticA Mit slAbAciune si vom lovi In cei mai de aproape amici, IndatA ce vom avea probe cA au plagiat, sau au scris monstruozitAti. Prin urmare, sa fie stiut odatA pentru totdeauna, cA nici nu menajdm pe nimene, nici nu voim sA fim menajati... Deviza noasträ este: *Pais que dois, arrive que pourra*. Adea pentru cei ce nu stiu frantuzeste: ((FA ceea ce esti datoriu sA faci, Intimple-se ce s-ar intimpla*". CreangA n-a mai rAspuns la cea de-a doua criticA a lui NAdejde, ci i-a trimis o declaratie, argil:id cd. este solidar cu colegii si colaboratorii sAi C. Grigorescu si V. RAceanu. Sub titlul Generozitatea d-lui Creangd, directorul revistei, WA a reproduce continutul declaratiei, insereaz4 o notA In paginile Contemporanului (I, 9, noiembrie 1, 1881,

p. 339-340): Generozitatea d-lui Creangd Plat acuma se bucura dl. CreangA de nume de scriitoriu popular plin de talent, sintem InsA siliti de fapte a-i recunoaste si o generozi-

tate vrednia de o mai bunA Intrebuintare. Inchipuiti-vA cA d-sa ne trimete spre publicare o declaratie in toatA regula, a se cunoaste solidar In toate cu d-nii RAceanu si Grigorescu Intrucit se atinge de Inadffitoriul copiilor. Cine crede insA CA dl. Creanga a redactat partea stiintifica? Desigur ca nimene. Dacrt ar veni cineva sä ne spunA ca un profesor de stiintele naturale crede In eclipsele inelare de lima, tot ne-ar veni a crede; dacA ne-ar spune cineva

ca multi si-au facut un nume in stiintA si literatura prin plagiare, asemenea am crede ; dacA ne-ar sustinea cineva ca plagiatorii si sarla-

tanii Infierati de Contemporanul vor capata bene merenti, ori vor ajunge ministri, ori multe nazdravanii de acestea, le-am crede pe toate. Nu vom crede ins& niciodatA, ca iubitul autoriu al povestilor din Convorbiri literate are vreo vita din pricina monstruozitAtilor strigAtoare la ceriu din lnvillatorul copiilor, nici cl d-nii RAceanu si Grigorescu au contribuit la meritele partei literare, nu vom crede. Ca Incheiere vom zice: *Fie, d-le CreangA, cum zici d-ta, numai de n-ar

fi cum stim noi*.

I. NAdejde" 267

www.dacoromanica.ro

Cu aceasta incidentul a fost definitiv inchis. Polemica nu a afectat prin nimic relatiile lui Creangl cu NAdejde. In Contemporanul din 1 decembrie 1881, P. 431-433 §1 din 1 ianuarie 1882, p. 483-485, Creanga public& citeva poezii populare: Cind eram in floarea mea, Miehqica, Bratu, auzite de la Mama Bala§a", chid era internat in spitalul Brincovenesc.

(p. 102) 0 INTREBARE D-LUI A. GORJAN, AUTORUL MAI MULTOR CARTI DE GEOGRAFIE

Reproducem textul broprii tip&Ate in 1886.

In 1886, Creangä §i colaboratorii säi, V. Räceanu §i Gh.Ienächescu, public& lucrarea polemicA: 0 Intrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor cdryi de geografie, unde demascà plagiatul lui A. Gorjan,

autor §i el de manuale §colare, care compilase §i copiase masiv din cartea lor: Geografia judelului Iagi, pentru clasa a II-a primard urband gi pentru clasa a III-a primard rural& de ambesexe, Ia§i, 1879. Autorii, in cadrul unei analize riguroase, metodice, formuleaz1 cu claritate §i precizie acuzatiile, demonstreazk cu exemplificaribogate, ca A. Gorjan a copiat aidoma metoda §i planul lucrarii lor, critic& aspru a§azisa parte original& a cArtii care consta numai din gre§eli §i din formuldri confuze, echivoce:

In articica d-voastrk de 38 pagini, dupa cum v-am arAtat, n-a fost o singurA pagina, unde sä nu fi fost bucatile copiate din cartea noastrk stilul stricat §i unde cele adause de la d-voastra sti nu fi fost gre§ite §i neadevärate. Atunci, stimabile domn, ce mai rdmine din cartea d-voastra?"

1 RASPUNS LA CRITICELE NEDREPTE SI CALOMNIILE INVERSUNATE INDREPTATE

(p. 109)

CONTRA CARTILOR NOASTRE DE SCOALA DE CATRA DOMNUL IOAN POP FLORANTIN

Reproducem textul bro§urii aplrute In 1888. Ion Creangl it§i incepe activitatea didactic& Inc& din primul an de studii la Scoala preparandalk suplinind postul ramas vacant, prin plecarea unui institutor, Beiu, la Bucure§ti. Lipsa de cadre didactice 268

www.dacoromanica.ro

determind conducerea $colii preparandale sä inainteze in vara anului 1864 o listd cu numele celor mai buni absolventi ai primului an (in clasificarea facutd. de Titu Maiorescu, CreangA figura cu premiul I), recomandindu-i pentru a fi numiti institutoril.

Pentru postul de la clasa I (sectiunea a II-a) a scolii primare Vasiliene, comitetul polar, in adresa cdtre minister din 2/14 octombrie2, II propune pe Creangd carele a fdcut 4 clase gimnaziale si a absolvit cu succes foarte multumitor cursul pedagogic din institutul aVasile Lupue. In realitate, Creanga nu terminase coala preparandald, fiind abia in anul al II-lea. Numirea oficiald s-a fAcut prin decretul cu nr. 1.501, semnat de Cuza-vodd: D. Joan Creangä se numeste provizoriu institutore la clasa intlia, sectiunea II, de la scoala primard din Trei Ierarhi"3.

Numirea la o scoald model, unde fdceau practicà viitorii institutori, Creangd o datora bunei sale pregätiri i deosebitei aprecieri din partea profesorilor, in special a lui Maiorescu. Creangd s-a dedicat invdtdmintului cu pasiune i s-a manifestat ca un pedagog creator, de exceptionaldvaloare,povestitorul i educa-* tom! intregindu-se in aceeasi luminoasd personalitate. Multe documente scolare, cataloage, procese-verbale, rapoarte, ni-1 prezintd. pe Creangd, Inca din primii ani ai activitAtii sale de institutor, apropiat de elevi, cdutind sA surprinda particularitatile

fiecdruia dintre ei, Mind note abundente la rubrica de observatii a cataloagelor, i in acelasi timp, dedicat cu insufletire cdutdrilor, experimentArilor pentru gAsirea unei noi metode de predare, cit mai adecvatd posibiliatilor de intelegere a copiilor. In scurtii vreme a acumulat o bogatA experientA pedagogicA.

In activitatea practica de fiecare zi, el descoperd neajunsurile vechii metode de predare i incearcd s-o imbundtateasca, ceea ce Ii oferd prilejul sa constate cit de deficitare erau manualele scolare existente. Iatá ce afirmà autorii abecedarului Metodd nowl de scriere i cetire pentru uzul clasei I primard: 2 Gla. Polcovnicu, Ion Creangd, Preparand la Institutul ,,Vasile Lupu", In Revista criticd, ILO, II, 12, april-lunie 1928, p. 112-117. G12. Ungureanu, Documents inedite, Buc., 1940, p. 77 et anexa XXXVIII. Op.cit., p. 77. 269

www.dacoromanica.ro

La intrarea noastrA In cariera didacticA, fiind toti institutori de clasa I-a, n-am gAsit alt abecedariu In §coalA declt pe-a lui Iarcal, abecedariu care era cel mai raspindit pe vremile acele. Acest abecedariu IDA nu mai corespundea cu cerintele tinapului nici cu noul metod de fnalarea cetirei prin scriere, dupd sistenta fonetica". Ace NO lucru spun ei §i despre abecedarul lui M. Schwartz, care era mai greu de predat, chiar declt abecedarul lui Iarca", ...mai tot sistemul §i metodul din cartea räposatului M. *vartz nu este declt greutate 0 nzecanisrn. ... Astfeliu, dar, de la Inceputul carierei noastre didactice, fiind lipsiti de un abecedariu 1ntocmit cum se cade,

chiar In anul 1863-64 ne-am Intrunit §i am luat hotArirea de a ne aduna In toate serile, In localul §coalei de la Trei Ierarhi, §i a 010 la coordonarea materialului, pe care, In vreme IndelungatA ili cu multA truda 11 adunasem Inadins, iji tot adunam, pentru Intocmirea unui abecedariu. *i astfel am izbutit a alcgitui Metoda noud, a§a cum se vede astAzi, carte pe care atltea sute *i mii de copii au 1nvAtat §i Invaj ti. a scrie §i a ceti cu uprint.A"3. Munca efectivA, a§a cum reiese din relatArile lui C. Grigorescu, a

pornit In anul 1867: Ain inceput-o la 1867 ei a apArut de sub presA la 1868, clnd a fost aprobatA de minister"5. AfarA de CreangA, au mai colaborat la intocmirea manualului GIL. IenAchescu, Constantin Grigorescu, V. RAceanu, A. Simionescu i}i N. Climescu. Gh. Iendchescu, coleg de seminar qi de qcoali normal& cu CreangA, era in 1865 InvAtAtor la qcoala sucursall de la Mitoc5, iar In 1867 la roala sucursalgi nr. 1 de bAieti5. El semneazA alaturi de CreangA, gi

lucrarea de metodicti Poodfuitoriu..., dar, dupa rnoartea scriitorului, trAdeazA prietenia cu care acesta 1-a onorat7. 1 De rapt, (Dimitrie) Iarcu. In comunicarea I. Creangd despre predarea limbii rbmdne in clasa I primard, publicatt in Comunicdri prezentate la sesiunea stiintificd a Institututui de ?Uinta pedagogice, 19-22 Ian. 1956, p. 216, Bianca Bratu a lndreptat aceasti eroare tipografica, bazindu-se pe insemnärile zilnic eale lui Creangi, unde se mentioneazi mereu folosirea abecedarului lui /arcu. I Rdspuns la criticele nedrepte si calomniite inversunate indreptate contra cdrIitor noastre de scoald de cdtrd domnul loan Pop Florantin, 1888; v., ed. de rag,

vol. II, p.112 a Idem, p. 116, 112. , C. Grigorescu, R.Ispuns unui calomniator, in Sezdtoarea, VII, 11, p. 194. 'Aril. St. Iasi, fond Printiria orasului Iasi, dosar 8111864, p. 91. Aril. St. Iasi, fond Primiria orasului Iasi, dosar 182/1867.

1903

/ In anul 1902 s-a luat initiative ridiclrii unui monument lui Creangä la Ism. Solieitat de A.D. Xenopol al participe la aceasta actiune Ienachescu trimite o scrisoare In care declarl a nu se poate ,,Preta la &se ceva". A. D. Xe270

www.dacoromanica.ro

Y. Ritceanu, autor de lucr6ri pedagogicel, se distinge aläturi de Creangti, In grupul de colaboratori, printr-o contributie insufieith gi cu caracter creator mai pronuntat. S-a näscut In satul St Inca (din fostul judet Iagi) gi a Invatat la Scoala de bäieti din Mgr*, apoi

la cea de la Trei Ierarhi. A functionat, ca institutor, In anul 1861, In tlrgul Stefänegti, iar Intro 1864-1897 la gcoala de la Trei Ierarhi cu Intrerupere de un an (1886), clnd a fost institutor gi director la Scoala de bäieti nr. 1 din TRAragi. In activitatea didactica, s-a remarcat ca un profesor cu personali-

tate, bun metodist gi militant pentru emanciparea InvätAmIntului. Dupa moartea lui Creang5., el este, dintre coautori, cel care aparti cu consecventä, pin& In ultimii ani ai vietii, principiile pedagogice ale Metodei noi. Constantin Grigorescu, colaborator la manuale gi prieten apropiat al lui Creanga, functioneaza In 1860 ca institutor la clasa I la gcoala de la Trei Ierarhi. In perioada 1863-1864, frecventind cursurile de pedagogie i metodicti de la Scoala preparandala, Ii cunoagte pe Creangti si Ien Wiesen, pe atunci elevi ai acestei co1i2. In 1879, scoate singur nopol, indignat, publica. scrisoarea In ziarul local Evenimentul. Ienachescu revine cu alta scrisoare In care Incearca s8. discrediteze personalitatea artistica a marelui

scriitor, contestIndu-1 originalltatea operel. Presa vremil a spulberat aceste calomnii, lax C. Grigorescu, luat ca maxtor de Ienachescu, a publicat, tot In Evenimentul, o dezmintlre categorica, In numele sau oi al lui V. Raceanu, sub titlul Rdspuns unui calomniator. Revista $ezdtoarea, VII, nr. 9-10, 1902, p. 130-133, oi nr. 11, 1903, p. 193-196, publica la un loc acest schimb de scrisori. In 1887 publica Raport despre miscarea invd1dmintului rural de la scoala din comuna Coldest{ i cea din cotuna Icuseni, comuna Stinca, din plasa Branistea, judetul Iasi, la sfirsitul anului ?cola?. 188611887, far In 1891 Obsereafiuni asupra metodelor cartilor de scriere i cetire, un istoric al metodelor de predare oi al abecedarelor din vremea sa, dovedind o Mina pregatire oi experient4 pedagogica. Din aceeasi perloadi dateaza o alta lucrare a sa: 0 ochire asupra abecedariului d-lor Meisnerçi Dogar, 1a1, 1890, scrisa In colaborare cu C. Grigorescu oi Gh. Ienachescu; In anul 1896 apare volumul Nomenclaturd zoologicd fi botanicd cuprinzind numele a 642 animate Si 605 plante ce se gdsescreprezentate in figuri colorate, dupd naturd,

In 90 plansete din zoo logic si 53 din botanicd, prelucrate dupd uvrajul doctorului G.H. de Schubert si Moritz Willhomm, profesor la Universitatea din Dorpat. Intoc-

mitd in limba romdnd l Wind de Vasile Rdceanu, fost institutor la Scoala nr. 1 de bileti din Trei Ierarhi (Imp, de la 1864-1894. (Cf. I.E. Toroutiu ol Gh. Cardas, Studil 01 documents literare, vol. I, 1931, p. 152-153; Bianca BratU, Inrodfdtorut /on Creangd, Buc., Editura de stat didactici l pedagogicl, 1958, p. 112 115.)

'Constantin Grigorescu, Ion Creangd ft Gheorghe Iendchescu, preot, tn Ion Creangd, II, 12, deeembrle 1909, p. 315. 271

www.dacoromanica.ro

un manual de aritmeticA pentru clasa I primark iar In 1885, un Mic curs de gramaticd romdrid in fcoala primard. Manualul de aritmetica, Intocmit dupl metoda intuitivA, a fost criticat. littspunsul lui Grigorescu In IegAturA cu aceastA carte se aflA inserat la sfhlitul broprii Rdspuns la criticele nedrepte... A. Simionescu i IV . Climescu au lost colegi cu scriitorul la Scoala preparandall. Documentele Il consemneagt pe A. Simionescu ca Inv&tator In 1867 la Scoala sucursal& nr. 2 *i pe N. Climescu, In 1866, Invät&tor la Scoala sucursall nr. 1, iar In 1868 la clasa a II-a, la *coala de la Trei Ierarhil. A*a cum rezultA din mArturisirile autorilor, experienta pedagogic& a fieclruia s-a Imbinat cu rezultatele examinArit critice a lucrArilor didactics existente, In vederea elaborArii noului abecedar: ...am fost qi suntem *i astAzi, pe eft se poate, In curent cu literatura didactic& din Transilvania, linen am cunoscut mai toate lipsurile t3i toate bunurile abecedarelor apArute acolo, precum: abecedarul d-lui Zaharia Boiu, al d-lui Basiliu Petri, al d-lui Stefan Pop, abecedarul ci Organul pedagogic al d-lui Popescu *i alte lucriiri pedagogice". In ce prive*te munca de redactare propriu-zisA, toti comentatorii subliniaztt rolul principal al lui Creanga In cadrul acestei colaborAri. Din cercetarea activitAtii didactice a celorlalti autori, din examinarea lucrArilor personale ale acestora sau a corespondentei pAstrate de la unii dintre ei, reiese contributia covircitoare a lui Creang& nu numai In ce prive*te partea literal% a manualului, de care s-a ocupat in mod special, ci ci In cea strict de metodicil, In formularea noilor principii pedagogice. Nu este intImplator faptul c& atunci chid s-a pus problema alc&tuirii mei lucrari de metodic& a predttrii care so, constituie un Indrumlitor pentru InvAtAtori, cAci multi mai predau IncA dup& vechea metodA, Maiorescu, In 1875, se adreseazA tot lui CreangA, principalul

autor al Poodluitoriuluis. Principiile metodice care au stat la baza manualului, numit In mod manifest Metoda nouti, urmäreau desprinderea InvAtAtorilor de vechea metod& de predare a citit-scrisului (metoda literizArii *i silabiz &hi) *i impunerea noii metode, fonetice qi scriptolege, care s& ucu-

reze procesul de InvAtImInt la clasa I primarA. In cadrul vechiului sistem de predare, metoda literizArii irnpunea *colarilor memorarea slovelor chirilice, dup& care treceau la exer1 Blanca Bratu, op. cit., p. 111-112. 2 Raspuns la criticele nedrepte..., ed. de rata, vol. II, p. H1-112. ° Mem, P. 117-118. 272

www.dacoromanica.ro

citiile de silabisire. Se invatau silabe fixe, alcatuite din fiecare consoana alaturatti apoi la fiecare dintre vocalele §i diftongii limbii noastre: ba, be, bi; ab, eb, ib etc. Numai dupa ce se memorau mecanic un numar mare de silabe se trecea la citirea cuvintelor. Cele doua metode nu se deosebesc, principial, una de alta, amindoul

fiind constituite pe criteriul Invatarii mecanice. Sint revelatoare amintirile unui institutor care, prin 1871-1872, Invata, ca elev, dupä aceasta metodal. Metoda fonetic i scriptolega a reprezentat saltul calitativ catre Invatamintul rational, raspunzind necesitatii de predare a citit-scrisului In masL Noua metoda incepe sa se raspindeasca In Europa In a doua jumatate a secolului trecut. In cadrul metodei fonetico-scriptolege, elementul viabil, progresist, care a fost preluat, este cel fonetic, sub aspectul scriptoleg metoda fiind astazi depd§ita. Pentru timpul acela !Lisa §i aspectul scriptoleg avea importanta sa qi a reprezentat un pas Inainte, pentru ca in felul acesta, realizindu-se predarea scrierii concomitent cu predarea citirii, se grabea i se inlesnea procesul de invatamint. Prime le incercari de aplicare a noului sistem de predare In §colile române§ti apartin unor profesori ardeleni, care scot o serie de manuale §i metodici, cunoscute §i atent cercetate de Creanga §i colegii sai. 1,,Tncepatorii din aceste vremuri (1871-1872) aveau In mlnile lor niste abecedare, In earl erau scrise mai Intl! literele mari de tipar si apol literile mici. Tirmau mai multe pagini cu silabe, precum: ba, be, bi, bo, bu; ma, me, mi, mo, mu etc. Literile se pronuntau cu numirile lor Intregi, adica.: a, be, de, e, te, le, u, ye, ze; iar silabizirea se acea In chIpul urmdtor: be-a = ba; de-i = di; ha-o =

= ho etc. Aceastä Imprejurare ni lamureste pentru ce bietii scolari nu prea 1nte1egeau cum poate sa iasa cal din ce-a-le, sau mat din me-a-le. Ei silabizeau, la tnceput, In mod aproape mecanic si ttrziu prindeau rostul sloventrei... Cind scolarul stia sea apas lectiiie de silabizit, era trecut la cuvinte intregi pe cart le silablzea, mal tntäl, dupl regula obisnulta 81 apoi le cetia cum trebuie... /n sfirsit, dupl ce se Ispräveau st acestea, scolarli treceau la istorioare si fabule, cart se silabizeau de douà-trei ori si apoi se clteau dupl toate regulele, adica: rar si raspicat, ridicInd tonul la virgula, lasIndu-1 si Mind o mica pauza

la punct.

Scrisul se Invata foarte tIrziu, de obicei dupl. ce Incepeau scolarti a cett... Acestta scriau mat Intl! pe pldcl, dupa modelul Mut de profesor Pe tabil, tar Pe h1rtie, prindeau a scrie de-abia In cei din urrna ani" (0 ecoald sdteascd acum tutizeci de ani, In Anuaru/ $coalei normale Vasile Lupu" din Iasi pe anu/ ?cola?' 1927-1928, p. 67-69. Vezi si: I. Cremer, Scriitorii noptri clasici pi problemele

colii, Editura de stat didactica. si pedagogica, 1956, p. 44-45; Bianca Bratu, op. cit., p. 196). 273

18

www.dacoromanica.ro

Abecedarul Metoda noud cuprinde un sistem original de predare, bazat pe metoda foneticA si scriptolegA, sistemA care chiar de la Inceput face pe copil so. aiba cunostintA de ceea ce face, prin urmare este mai rationalA"1, adaptatA creator la sistemul limbii romAne. Noile principii metodice care stau la baza manualului stilt amanuntit prezentate In lucrarea Povdjuitoriu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd, redactatA de Creanga si Ienächescu, tipAritA la Ias I In 1876, o completare a Metodei, cuprinzlnd normele pedagogice nece. sare pentru InvAtAtorul care foloseste acest abecedar.

Astfel, primul capitol din Poväluitoriu se referA amAnuntit la Chipul cum trebuie sa purceada InvAtatorul cu scolarii IncepAtori"2. Se acorda o importang deosebita primelor zile de scoalà, ca perioadA de acomodare a scolarilor cu noua lor activitate, cunoasterii de cAtre institutor a particularitAtilor individuale ale copilului pentru a glisi mijloacele cele mai potrivite de a i se adresa, introducerii treptate In

procesul de predare a cunostintelor, se dau notiunile pregAtitoare pentru InvAtarea citit-scrisului si a aritmeticii, se insista asupra ImbinArii armonioase a disciplinei cu activitAti plAcute, latragAtoare, recreative. Folosul acestor lectii pregAtitoare va fi ca scolarii se vor deprinde a gindi, a vorbi cu ufurintd §i a cunoafte fiintele si lucrurile din mai

multe puncte de vedere, ceea ce vra sa zica a li destepta mintea si treptat, treptat a li lArgi cercul cunostinte1or"3. Caracteristic pentru noua metoda de scriere si citire era predarea lor concomitentA, pornindu-se de la sunet la literA ; sunetul se desprinde

din cuvInt prin analiza foneticA a acestuia, apoi elevii Isi Insusesc literele corespunzAtoare, InfAptuindu-se sinteza grafica si sonora pentru citire. Sunetele se dau curate, WA elementele vocalice ale numelor literelor. Ele se pronuntA continuu de la unul la altul, pina ce se contopesc. Acest mod de pronuntare se numea atunci sonizare" sau, cum spunea Creanga, Insonare". Dui:4 ce a consolidat InvAtarea primelor douti sunete si la literelor corespunzAtoare, abecedarul trece la sinteza Intli grafica si In urmA 1 Porodluitoriu..., 1876, p. 3. 2 Idem, p. 5. 8 Idem, p. 8. 274

www.dacoromanica.ro

sonor& a cuvintului monosilabic... Indat& ce au Invatat citeva litere cuprinse In cuvinte monosilabice, copiii InvatA s& citeasc& propozitii extrem de scurte dar cu Inteles deplin... Remarcdm astfel cA, Ind. de la primele pagini ale abecedarului, elevul incepe sA recunoasca si sA citeasc& nu numai litere izolate, ci si cuvinte si chiar scurte propozitii. Acest lucru dovecleste, o clatA mai mult, preocuparea grupului de autori

de a asigura o invdtare constientA, de a stimula interesul copiilor pentru lecturA, al cArei sens Li se relevA, chiar de la primele pagini"1.

In partea a doua a Metodei noi, elevii tree la citirea propozitillor alcAtuite din cuvinte cu mai multe silabe, si la Invdtarea literelor mari de minA si de tipar (tali se InvAtau literele mici cu caractere de minA).

Abecedarul acorda, de asemeni, o important& deosebit& preclArii scrierii, gramaticii, ortografiei i punctuatiei, pAstrArii i cultivArii limbii nationale. Grija pentru puritatea limbii se datora tot lui CreangA, care da o atentie deosebitA selectArii cuvintelor folosite In texte, lucrind cu migall la stilizarea acestora (abecedarul cuprindea un bogat material folcloric, fabule, poezii originale, unele din ele semnate de Creanga, di una din frumoasele sale povestiri Ursul picilit de vulpe), fiind Impotriva limbajului pretios, greoi, a abuzului de neologisme sau de cuvinte

dialectale, In predare: ...am putut constata cA d-nii institutori de la numita scoalA s-au Mout datoria constiincios, numai pare-mi-se cA limbagiul tinut cu cei mici, de e:c. malad, recompense etc., etc. este prea ingreuietor pentru frageda lor minte, ba chiar de prisos, i ar fi de dorit ca graiul tatei si al mamei curAtit numai de cuvintele dialectice

sA aibA mai multA trecere mdcar in scoalele tricepAtoare"2.

Jean Bart scria despre profesorul sau: Cu ce dragoste, cu ce cAldurA ti Indeplinea el nobila misiune de luminAtor. Patima lui era gramatica i punctuatia. Tinea la scrisul limbei curate românesti dupA firea ei. i fAcea cu noi In clasA proba pentru bucatile ce le tipArea mai pe urmA In celebra carte blveilatorul copiilor"3. EvocArile celor ce i-au cunoscut de aproape activitatea de dascAl4 vorbesc de remarcabilul talent pedagogic al lui CreangA, de atentia 1 Bianca Bratu, op. cit., p. 212. I ion Creangd, Documente, 1964, E.P.L., p. 246. Adevdrut literar §i artistic, IX, Berta a II-a, nr. 49, 20 aprille 1930, p. 1-2. I. Propertiu, Profesorul Creangd, In Lumeailustratd, I, 1891, p. 146-151, articol reprodus i In $ezdtoarea the anul 1899; N.A. Bogdan, Varietdji, In Era noud,

97, 11 august 1891, p. 3-4 ; N.A. Bogdan, Ion Creangd, povesiitorul poporal, In vol. Pouqti et, anecdote din popor, 1341, ed. a II-a, 1897, p. 197-217 ; M. Lupescu, 275

tie

www.dacoromanica.ro

pe care o acorda, fare altele, formarii unor deprinderi de scriere corectä la elevii sai, de Insufletirea cu care auta sä familiarizeze pe copii cu lectura expresivA a textelor, C. Teodorescu Boroaia, In evocarea Amintiri despre Ion Creangdl, scrie: De la dinsul Incoace n-am Int Unit o scoala In care sa se citeasc6 cu atlta art5.. C11171 lua un scolar de-ai lui cartea-n mina, pricepeai numaideclt cA ai de-a face cu cel mai des5.vtrsit dasal. Vai de scolarul care i-ar fi Mut o gresealä de ton sau punctuatie. Pentru una ca asta, Creang6 era In stare sä faca moarte de om, asa se-nfuria de strasnic; dar pe atIt era neinchipuit de bun cu acei ce citeau bine si dup6. gustul lui".

Metoda lui Creanga a Insemnat un pm important In directia metodei fonetice analitico-sintetice din zilele noastre.

Pentru tiparirea carpi autorii s-au adresat mai Intti societatii Junimea" si apoi Societatii pentru InvAtAtura poporului roman, care avea Inscris In programul ei, printre altele, sä sprijine tiparirea de manuale scolare. La 10 iunie 1868 s-a Incheiat contractul cu editorul H. Goldner, care se obliga sä tipareasa cartea pind la 15 iulie 1868, iar la 14 august 1868, autorii trimiteau citeva exemplare spre aprobare2.

Prima editie, ca si In cazul Invagtorului copiilor, a aparut fArti aprobarea ministerului. La 29 octombrie 1868, ministerul aprobh Metoda noud: ...am onoare a va rdspunde cA opul intitulat Metoda noud de scriere Fi cetire, pentru uzul clasa I primara, a fost aprobat cu placere §i rAmIne dectt a exprima acelei societttti viile mele multumiri pentru interesul ce pune In rdspindirea de scrieri bune si folositoare Inv615.turii p0porane"8.

Pentru calitätile ei remarcabile, cartea s-a bucurat de mare succes. Raportul elogios al Comisiei pentru cercetarea cartilor didactice din 1875 sublinia caracterul nou, inovator, al abecedarului. Amintiri despre Ion Creangd, In ravista Ion Creangd, II, 12, decembrie 1909, P. 333-335; M. Lupescu, Amintire despre Ion Creangd, revista Ion Creangd, V, 12, decembrle 1912, p. 353-355; M. Lupescu, Ion Creangd i normatistii de la Vasile Duple', In Ion Creangd, XII, 11-12, nolembrle-decembrte 1919, p. 99-101. Reviata Ion Creangd, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 293-296. 2 Ion Creangd, Documents, 1964, E.P.L., p. 159-460, 162. a Idern, p. 162-163. 276

www.dacoromanica.ro

CI inaltI pretuire a noii metode de predare o glsim in raportul din

26 mai 1876 al lui M. Eminescu, pe atunci revizor polar, privind lucrarea Povaluitoriu la cetire prin scriere, dupa sistenza fonetica: Deosebirea intro metoda propus6 de aceast5. brosurl si invätarea rutinard si mecanicl, precum se profeseazti ea In genere in scoalele noastre, este deosAbirea dintre InvAtlinintul viu si intuitiv si mecanismul mort al memorärei de lucruri neintelese de copii; este deosebi-

rea dintre pedagogie si dresurä. Intr-adevär, prin metoda veche a silabizárei, a memorami mecanice de semne si cuvinte, inteligenta copiilor nu era cu mult mai bine tractatl decit inteligenta unui animal, care se deprinde prin Mel si sill la o multime de apucdturi automatice, de care nu-si poate da sama... Cartea se deosebeste In mod favorabil de alte tractate de acest soiu prin aceea ca e o lucrare cu totul

originall, nu copiatà sau prelucratä dup6 manuale strdine. Ea este fructul experientelor lungi a doi invdtátori inzestrati de la naturä cu darul de-a instrui"1. Chid se tiplrea cea de-a XX-a editie a manualului, izbucneste polemica cu Ion Pop Florantin, profesor de filozofie la Liceul National

din Iasi, el Insusi autor de carti scolare, care porneste in coloanele ziarului Liberalul (an. VIII, nr. 104, 107, 108, 109, 110, 127, 130, 131,

lunile mai si iunie 1887) si Lupta (an. IV, nr. 294 din 8 iulie, p. 3, si nr. 303 din 18 iulie 1887, p. 2), intr-o serie de articole (Cargle didactice in clasa I prima,* Plagiatura?, 0 neornenoasa specula cu carti didactice etc., acestea din urml semnate numai cu initialele Z §i F), o campanie de calomniere a abecedarului Metoda noua. Autorii shit acuzati cá au plagiat lucrarea, atit in privinta metodei cit si a continutului, dup5. Cursul de scriere f i citire al lui M. Schwartz,

cá nu prezintä nici o singurá figurd, nici o ilustratiune, cu care sä poatä usura macar intrucitva greul pas Intiiu al cetirei..." si cl fac speculd cu clrtile lor scolare, pentru cä nu le cartoneazgi, pricinuind astfel pierderi de pagini etc. Florantin insinua ca aceastl constatare fusese fticutá si de altii, cá De mult se vorbeste cl asa-numita Metoda nozza de scriere gi citire, publicatä de cAtre 6 institutori din Iasi (I. Creang etc.), n-ar fi o lucrare destul de originala ci ar fi copiata din

un alt abecedar românesc atIt Ca metodd cit si prea mare parte ca material de citire" (Lupta, 8 iulie 1887, p. 3). La aceste acuzatii se pare el se asociase si Aron Densusianu, profesor universitar la Iasi, care, la un congres didactic, afirmase ca manualul este copiat dupa cartea lui Schwartz. 1 Ion Creangd, Documente, p. 252-254. 277

www.dacoromanica.ro

Creangd, Impreund cu V. RAceanu si G. Iendchescu, semneazd o scurtd scrisoare de protest cu titlul Purtare nedemnd, Impotriva calomniatorului si o trimit mai lath ziarului Lupta (care ins& nu o publicd) O. apoi, la 22 august 1887, ziarului Liberalul, unde si apare.

Pentru Ilmurirea deplind a problemelor In discutie, coautorii tipäresc si o brosurd Rdspuns la criticele nedrepte fi calomniile !twerpnate indreptate contra clirgilor noastre de gcoalli de ceitrd domnul loan

Pop Florantin, in care, printr-o argumentatie riguroasd, spulberd toate acuzatiile aduse. In Rdspuns... se prezintd istoricul aparitiei manualului Metoda noud, ardtindu-se cd acesta, fiind elaborat Inca din 1863-64, nu putea fi copiat dupd abecedarul lui M. Schwartz, apArut In 1867. Totodatd se analizeazd pe larg izvoarele care au stat

la baza alatuirii lui, subliniindu-se meritele deosebite ale lectiilor de pedagogie tinute la Seca la preparandald de cdtre Titu Maiorescu, singurul care a lute les rolul ce joacA stiinta pedagogic& intemeiatd pe practice, si care i-au indrumat In cariera didacticd, se examineazd critic cartile scolare existente si In special manualul lui Schwartz, Cursul de scriere gi cetire, dovedindu-se, printr-o demonstratie competent& si intr-un stil convingdtor, plin de vigoare, netemeinicia invinuirilor de plagiat, cd lucrarea acestuia nu putea fi cop iatd nici In

fond nici in formA. In continuare, autorii analizeazd toate cartile didactice ale lui Ion Pop Florantin si pe baza unor cercetAri riguroase,

li Intorc acestuia acuzatiile privind lipsa de originalitate si specula cu manualele §colare. In legAturd cu utilitatea ilustratiilor rdspunsul nu este concludent, cu atit mai mult cu cit la editiile ulterioare ale Metodei autorii se vor dezice addugind si ei figuri", alese de altfel cu multä pricepere. Semndtura colectivd a rdspunsului marcheazd, probabil, paternitatea initiativei, fiindcd, In privinta redactArii, contributia lui Creangd se aratd, de departe, a fi covirsitoare, decd. nu exclusivd.

Tonul unitar, ritmul egal, stilul concis, plin de very& satiricA, dovedesc insusirile unui polemist remarcabil. Rdspunsul lui Pop Florantin: Desmingre la brogura intitulatli Reispuns"..., publicatd la 27 martie a.c. 1888 de cdtre d-nii institutori iegeni V. Rdceanu, C. Grigorescu, I. Creangli fi G. Ientichescu, in contra unor articole de ziare in 1887, Iasi, 1888, este slab, neconvingator, penibil. Creangd rdspunde din nou printr-o scrisoare deschisdl pe care o publicd In Fulgerul (Iagi, I, 6, 26 iunie 1888, p. 3, la rubrica Inser1 Cf. I. Cremer, 0 polemied ei finalul et inedit, Gazeta literard, 51, 17 decembrie 1964. 278

www.dacoromanica.ro

tiuni si reclame"), demascindu-1 pe Florantin ca ráu platnic fatd de creditori:

Iasi, 1888, iunie 24 Scrisoare deschis& adresat& d-lui I. Pop Florantin (?...), profesor de filozofie la Liceul National din Iasi. Onorabile, . Eu t-as spune o vorb& la ureche, dac-ai vrea sti ma asculti: Dec ft

ai tot umbla, hortis-mortis, scremindu-te a ntiuci lumea cu articole de jurnale si cu brosuri de-a dumitale, de cele nesdrate f i rincede, mai bine te-ai sili, prin economii, a-ti pläti datoriile ce le-ai Mut prin surprindere si amägire, la Botosani, Birlad, Iasi, Bucuresti si pe aiurea, ins& nu marfa de-a dumitale, de Ifecskemet1, care n-are trecere pe la noi, ci cu moneda adevAratá, cu de care te-ai Imprumutat la nevoie L.. Dar stiu eu bine, ca n-am s& fiu ascultat: aci, cu cel ce are orbul gdinilor §i la ochii sufletesti §i la cei trupegti, degeaba vorbesti I

Ion Creanga" Cu aceasta polemica se incheie. Activitatea didactic& a lui Creang& este deosebit de pretioasa, autorul Popegtilor §i Amintirilor remarcindu-se ca un reprezentant de

seam& al misarii pedagogice progresiste din tara noastra.

POSTUME (p. 151)

[FRAGMENT DE AUTOBIOGRAFIE]

S-a publicat in editia de la Iasi, vol. I, 1890, p. 1 5, la inceputul biografiei lui Creanga, scrisä de Grig. I. Alexandrescu, care (15. urm&-

toarea informatie: 1 Dictionartil ,Junimii" O. urmatoarea explicatie pentru acest cuvint: Kezckemet localttate In Austro-Ungaria. In Junimeas, numele Kezckemet

se Intrebuinteazi pentru toata Romania transcarpatina. Cuvinte, ziceri, construct!! de fraze romano-ardelene, amestecate cu nemteasel, ungureasca al latineasca, precum eI scrieri de felul acesta, qunimea s le declara pe toate venite din Kezckemet" (Convorbiri literare, Buc., anul al 57-lea, lanuarle 1925, p. 52-53). 279

www.dacoromanica.ro

Aceasta biografie, scrisa de insusi Ion Creanga, s-a gasit !litre litrtiile lui. Dupa eft se vede, ea este o prescurtare a Amintirilor din copildrie. (Trebuie sa precizam ca numai partea I si foarte putin din partea a II-a a Amintirilor stilt rezurnate oarecum In aceasta autobiografie.) Fragmentul de autobiografie se pare ca a fost scris pentru Albumul Societatii tJunimeag din Iasi (1878)" (cf. Const. Turcu, Cind s-a niiscut Ion Creangig, Cronica, Iasi, 23, 10 iulie 1967). Reproducem textul din editia de la Iasi.

P. 151, r. 10-11:o mind de incdfdturd, un car de minte

in-

vAtaturá puling si minte multa". P. 152, r. 1: a umbla huciu-murginea a umbla haimana, pe drumuri"; huciu, interjectie cu care se alunga pasdrile (aici, ca un fel de invitatie la baterea drumurilor, spre marginea satului, departe, adica, de scoala si de locu 1 unde urmeaza sa facd treaba). r. 29: bucuria lor n-a fost proastd n-a fost o bucurie obisnuitä, simpla, mica" (intentia povestitorului este ironica). r. 37: era a cincea roatd la car nu se mai uita nimeni la el, devenise neinsemnat, de prisos" (carul are, se stie, nurnai patru roate).

(p. 154)

FAT-FRUMOS, FIUL IEPEI

Publicata, dupa manuscrisul autograf (neterminat) al lui Creang A, In Convorbiri literare, Buc., XXXII, 3, 15 martie 1898, P. 209-22 2, de catre un editor care nu-si da humelel. Textul tiparit In Conyorbiri se Indeparteaza de original, abunda I n erori de tipar si lectiuni gresite. lEmil Glrleanu ( Manuscrisele lui Ion Creangd, Lucea(drul, Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 6) afirma ca textul a fost publicat prima data de dl. Simeon Mehedinti". Gh. T. Kirileanu (cf. Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fond VII, Varia 5) 11 identifica, cu probabilitate, De M. Dragomirescu. 280

www.dacoromanica.ro

In subsol se dau note in care se inregistreazà, nurnai pentru o parte a textului si selectiv, redactdrile initiate din manuscris. Manuscrisul confine unsprezece pagini si are numeroase stersäturi

si adaosuri, Mute de Creang5. insusi. In edifia de fa.0 reproducern manuscrisul autograf care se af15, la Bibl. Acad. Republicii Socialiste România, sub nr. 6.104. manuscris autograf ; 111131-Ms2 variante falä de Ms; lecfiuni stabilite prin conjectursa. P. 154, r. 10: crestea ca din apd crestea repede" (ca plantele bine Ms 11

si la timp udate). r. 16: s-a incurcat in sldbdciune

este slab, n-are putere

(sd facgi ce vrea)".

p. 155, r. 19-20: sd rizi minzefte s-fi ar5.fi. dinfii" (Ca rninjii, care stau, de obicei, cu gura pufin deschia si de aceea li se vId dinfii, ca la oamenii care rid); de fapt, in cazul de faf5, cel ameninfat nu va ride, ci va deschide gura de durere, de furie etc. r. 36: se prinde frate de cruce se leagd jurind pe cruce c6-i va fi ca un frate". P. 157, r. 13-14: mincau domnefte L- mtncau foarte bine (ca domnul f'a'rii)"; cf. sinonimul a minca boiereFte.

Variante 154

2-8 i intr-o zi Ms: redactare anterioard Intr-o zi Ms1; 8 omul Ms: redactare anterioard el Ms1; 4 omul Ms:3 redactare anterioard el Ms1;

5-6 peste gardul de razlogi Ms: redactare anterioard peste räzlogi Ms1; 10 eft Ms: redactare anterioard i eft Ms1; 13 codru Ms: redactare anterioard pldure Ms1; copac Ms: redactare anterioard stejar Ms1; 14 smulga V: zmulg6 Ms; 2-15 Intregul aliniat este f ters, prin linii

verticale, cu creionul, ceea ce ar dovedi cd povestitorul avea de gind sd-1

transcrie sau, eventual, sd-i modifice redactarea; 16 Vdzind V: Vkindu Ms (in textul de bazd am pus Väzind, fdrd u, care, in manuscris, 281

www.dacoromanica.ro

ar fi trebuit liters, tntructt formularea inigald a acestui pasaj a fost VAzindu-se el a nu-i destul de tare); cA s-a Incurcat In slAbiciune Ms: redactare anterioard ca nu-i destul de tare Ms,: redactare anterioard cit nu-i destul de voinic M32; 20 la stejarul cu pricina Ms: redactare anterioard la stejarul din pAdure Ms1; smuls V: zmuls Ms; 21-22 1-a

zvlrlit (scris svirlit) Intr-o tilaraie ca pe-o surcia Ms: redactare anterioard 1-a aruncat cit colo Ms1; 24-25 nigte tovarlsi dupa gindul meu, ca sä f ac §i eu vo ispravA In lume Ms: redactare anterioard niste tovarAsi voinici ca mine si A trAiesc Impreund cu dinsii, cum a da D-zeu Ms1; 28 si de osteneall Ms: redactare anterioard §i de ostenealA mare Ms1; 29 horlaind Ms: redactare anterioard: umblind Ms1. 155

1 de la o vreme a dat Ms: redactare anterioard numai iaca ce a dat Ms1; un pariu grozav de tulbure Ms: redactare anterioard un pariu a cArui al:a venea tulbure Ms1: redactare anterioard un

p4riu a cArui al:a era foarte tulbure Ms,: 8 Dar aist

pAcat I

Oare ce sA fie Ms: redactare anterioard qi nu se pricepea el care sA fie pricina Ms,: redactare anterioard *i nu-i venea bietul In cap care sl fie pricina Ms1; 4 cu mil in douA pe asa secetA mare? zise Fat-

Frumos Ms: redactare anterioard asa de tulbure, cAci era seceta mare si nu sAmAna a fi plouat la munte nicAiri Ms1; 6 vede Ms: redactare anterioard Intilneste Ms1; 7 tArna V: terra Ms; 8 In pArlu Ms: redactare anterioard Inapoi Ms1; FAt-Frumos Ms: redactare anterioard Fiul Iepei M.91; 8-9 a omul acesta tulbura apa Ms: redactare anterioard cA omul acesta tulburd apa, de nu poate s-o beie nimeni Ms1; 10 t-ai gasit de jucat Ms: redactare anterioard t-ai graft sl te joci Ms1: redactare anterioard t-ai gasit tu de jucat Ms3; 10 11 Pentru ce nAruiesti muntii si tulburi apele Ms: redactare anterioard De ce tulburi apa de nu pot ca s-o beu Ms1; 12 Iaca vorbA Ms: redactare anterioard iaca ma Ms1; 13 cA ml cheamA Ms: redactare anterioard cl eu is Ms1; 13-14 SA nu cumva A mai blestesti ceva Ms: redactare anterioard SA nu cumva sl te puie pAcatul s'a mai leorbAiesti ceva Ms1; 17 tretinul Ms: redactare anterioard mInzul Ms1; necum Ms: redactare anterioard

da de cum Ms1; 19 te fac eu acus Ms: redactare anterioard te fac eu acus, f Mate Ms1; 24 dreapta Ms: redactare anterioard stint& Ms1; 33 iute Ii Ms: redactare anterioard apoi li Ms,: 87 FAt-Frumos Ms: redactare anterioard Fiul Iepei Ms1. 282

www.dacoromanica.ro

156

8-10 care tocmai atunci apucase un copac mare de via 0-1 strImba, ca sd facd din el o cujb d. de pus ceaunul Ms: redactare anterioard care tocmai

atunci apucase cu mina stIngd un copac mare de via si cu dreapta II strimba ca cum ai strimba o mIddità tIndrd Ms1; 11 de ce Ms: redactare anterioard dar de ce Ms1; copacii Ms: redactare anterioard pddurea Ms1; 12 Acesta-i Ms: redactare anterioard §-aista-i Ms1; 13 ca ma cheamd Ms: redactare anterioard cd eu-s Ms1; cricni Ms: redactare anterioard blesti Ms1; 14

te strImb si pe tine Ms: redactare anterioard Iti sucesc

gltul Ms1 (de fapt, in manuscris sint Fterse ambele formulciri, probabil pentru di povestitorul a vrut set le inloculascii prin alta, sau, poate, n-a observat cd le-a f ters pe amindoud gi cd astfel textul n-are sens; noi am

preferat prima redactare, din cauzd a in rdspunsul lui Fdt-Frurnos apare sa ma strimbi?) ; 20 Asta a§teptam si eu Ms: redactare anterioard

Asta asteptam si eu ; pang t-a iesit un Milt din gurd Ms1. 157

8 bucate Ms: redactare anterioard mincari (nu este f tearsei nici una din redactdri; am preferat forma bucate, pentru cd revine imediat in cursul povestirii); 24 Si cum pornesc Ms: redactare anterioard*i cum au pornit Ms1; 80 era Statu-palma-barba-cot, uriesul Ms: redactare anterioard Scaraoschi, talpa iadului, si uriesul Ms1; 35 zmeul Ms: redactare ante-

rioard Scaraoschi Ms1; 40 nu mai avea Ms: redactare anterioard n-avea Ms1. 158

povesteascd Ms: redactare anterioard spun& Ms1; 12-18 Statu-palmäbarba-cot Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 80 Statu-palmabarba-cot Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 82 33 Statupalma Ms:: redactare anterioard Scaraoschi !Itch; 84-85 11 bag/I pe Statu-palmd cu barba In crapaturd V: Si bagd pe Statu-palma cu barba In crApdturd Ms (li pentru cd forma initiald era ti baga barba In crdpdturd) ; 36 pocitura Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1. 6

159

9 smuls V: zmuls Ms; 11 vdzduh Ms: redactare anterioard aer Ms1; 18 strigd Ms: redactare anterioard zise Ms1; Infuriet Ms: redactare 283

www.dacoromanica.ro

anterioard cu mlnie Ms1; ,18 14 Stiatu]-p.[almq-b.[arba]-c.[ot] V: St. p.b.c. Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 23 Statu-p. [almq-b.[arba]-cot V: Statu p.b.cot Ms: Iredactare anterioard Scaraoschi Ms1; au furat Ms: redactare anterioarei cari au furat Ms1; 26 vinat Ms: redactare anterioard vInatoare Mel; 29 se puse[rd] V: se puse Ms (am addugat, in paranteze, -rd, pentru a inlatura lipsa acordului dintre predicat gi subiect, care se explicd, En cazul de fald, prin faptul cä important In frazd este ce se spune imediat mai departe despre ideea lui Fdt-Frumos cuprivire la disparifia zinelor) ; 30 Uriesu1 Zmeilor Ms: redactare anterioard Scaraoschi Ms1; 31 Fiul Iepei Ms: redactare anterioarei el Mei; 82-33 St.[atu]-p.[almq-b.Iarba]-cot V: redactare anterioard St.p.b.cot Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 36 trudd Ms: redactare anterioard greutdti Ms1; 39-40 St.[atul-p.[almq-b.[arbaj-cot V: St.p.b.cot Ms: redactare anterioarei Scaraoschi Ms1; 41 ,co-

[pacul] atir.[nat] V: co. atir. Ms; St.[atu]-p.[almq-b.[arba]-cot V: St.p.b.cot Ms. 160

17 zmei Ms: redactare anterioarei draci Ms1; 30 sd-lcaute Ms: redactare anterioard sä-I gdseascd Ms1; 31 1-a i aflat Ms: redactare anterioard 1-a 0 gdsit Ms1; 39 Inviazd incai Ms: redactare anterioarei Inviazd Incai, te rog Ms1; 40 lup tat Ms: redactare anterioard purtat Ms1; aldture Ms: redactare anterioard Impreund Ms1; 41 frdtasca Ms: redactare anterioarei sfinta Ms1. 161

5 sd. zacd Ms: redactare anterioarei fdra viaià Ms1; noroiul Ms: redactare anterioard tina Ms1; 6 si pe dinsul Ms: redactare anterioard i pe dinsul, mama Ms1; 15 trigropare Ms: redactare anterioarei Inmormintare Ms,: redactare anterioard Ingropdciune Ms2; 19 o Ingropd. Ms: redactare anterioard o trimormIntä Ms1; 22 pentru a-si auto. nevestele Ms: redactare anterioard pentru a-si scoate nevestele de acolo Ms1; 29 !neap Ms: redactare anterioard Incepurd Ms1; 31 tovardsii traserd Ms: redactare anterjoarä tovardsii 11 scoaserd Ms1. 162

5 tare Ms: redactare anterioard mult Ms1; 6 mai afund Ms: redactare an-

terioard mai tare Ms1; 10-11 de ce-i dadeau i ei drumul mai afund 284

www.dacoromanica.ro

Mslredactare anterioard de ce-i dadeau si ei mai mult drumul Ms1; 18 zmaul Ms: redactare anterioard barbatul Ms1; 22 reci Ms: redactare anterioard ferbinti Ms1; calde Ms: redactare anterioard raci Ms1; 81 punt[n]du-se V : puntdu-se Ms; 86 11 ia Ms: redactare anterioard II ia In spinare Ms1; 87 *i, cind la podul Ms: redactare anterioard Ajungmnd la podul Ms1. 164

1 trece fnapoi Ms: redactare anterioard trece tnapoi pe la urechea lui Ms1; 2 susp ilia Ms: redactare anterioard suspina din greu Ms1; 4-5 dupa

buzdugan, 11 iè si porneste Ms: redactare anterioard iè buzduganul In spate si porneste Ms1; 12-13 Incaput Ms: redactare anterioard cazut Ms1; laba Ms: redactare anterioard gheare Ms1; 17 zise Ms: redactare anterioard raspunse Ms1; 18 i luindu-se la lupta, se luptara. Ms:

redactare anterioard *i descaleclnd zmául, s-apucara la luptä, si se luptara Ms1; 81 apropiindu-se Ms: redactare anterioard merglnd Ms1; 82 iubita lui sotie Ms: redactare anterioard zlna cea mica Ms1; 84 fnecati In lacrdmi Ms: redactare anterioard plini de lacrami Ms1; 88 12 mile de loc Ms: redactare anterioard 24 de smile de loc Ms1; izbeste-n V: scris isbeste-n Ms; 41 de mincare Ms: de mincat Ms1. 165

7 24 de mile Ms: redactare anterioard de 42 de mile M81; 10 trece 1napoi Ms: redactare anterioard trece lnapoi pe la urechea lui Ms1; 16 da Ms: redactare anterioard dede Ms1; 19 Ba, daca-1 cat* Ms: redattare anterioard Ba-i aici Ms1; 21 In labá Ms: redactare] anterioard In gheare Ms1; SO verde Ms: redactare anterioard albastra Ms1; 86 sä manlnci Ms: redactare anterioard ca sa-1 mantnci Ms1. 166

1-2 alergä iute si-ntr-o clipd aduce cele dourt picaturi Ms (deosebirea de timp dintre aceste cloud verbe se datorefte, In [manuscris, faptului cd povestitorul a schimbat pe aduse fn aduce, uitind sd modifice fi pe alergá In alearga); 4 pe znaau Ms: redactare anterioard pe chide de zmau Ms1 (de nu este fters); 10 se duse[ra] V: se duse Ms; 12 a a sosit Ms: redactare anterioard cä a sosit cu z1nele Ms1; punind zlnele Ms: redactare anterioard punindu-le Ms1; 18 Venind acum Ms: redactare anterioard *i acum venind Mel; 14 Imre era Ms: redactare anterioard fiind Ms1; 17 dar, chid Ms: redactare anterioard dar clad ajunse M81. 285

www.dacoromanica.ro

(p. 167)

DRAGOSTE CHIOARA

I AMORIU GHEBOS

Creanga vorbea adesea prietenilor despre o piesa taraneasca pe care ar dori sa o scrie: Cind imi aduc aminte de dinsul jalea ma cuprinde i astazi. Parca-1 aud cum imi spunea inainte de a muri, asa,

uitindu-se In sus si cu o cautatura inspirata: klei, daca voiu mai trai, am sa fac i eu o piesa de teatru taraneasca*. L-am intrebat de vreo citeva ori: *Ce faci, mos Creanga, cu piesa ceea?* *Stai, oleaca, mai Mete, cu trenchea, flenchea, trei lei parechea, nu se face treaba in lumea asta*, raspundea el pe ginduri"1.

Printre manuscrisele ramase de la scriitor s-a gasit o foaie care cuprinde inceputul unei piese de teatru, insa nu al uneia taranesti, ci al unei comedii ai 01.6 eroi gat luati din mahalaua Ticaului. Fragmentul ocupa foaia 10 (r.-v.) a manuscrisului 4.074 din fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Acest mic fragment de comedie a fost publicat prima data de Emil Girleanu, In

revista Arhioa, Iasi, XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 342-343 si apoi, tot de el, in Luceafdrul, Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 8; s-a

mai tiparit in Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59-60, cu unele lectiuni gresite, i In editia Ion Creangd, Opere complete, 1924,

Cernauti, p. 367-368 etc. Manuscrisul are mune stersaturi. Noi I-am reprodus fàrä modificari, afara de cele impuse de actualele reguli ortograf ice. Mg manuscris autograf ; Ma tiuni stabilite prin conjectura.

variante fata de Ms; V

Lec-

Variante 167

1 Dragoste chioara i amoriu ghebos Ms: redactare anterioard 0 dragoste chioara s-un amoriu ghebos Ms1; 2 Comedie In 3 acte Ms: redac. tare anterioard comedie intr-un act Ms1; 8 Actul Ms: redactare anterioard Scena Ms1; 7 Maria V: Mariea Ms; 20 sä ma Ms: redactare ante.

rioard sà ma mai Ms1; 21 un surduc Ms: redactare anterioard un I Grig. I. Alexandrescu, Amintiri despre Ion Creancl, la Convorbiri literary, Buc., XXXIII, 12, 15 decembrie 1899, p. 1173-1184.

286

www.dacoromanica.ro

frac Ms1; 22 pot sa-mi fac Ms: redactare anterioard putt) eu sa le fan Ms1; 23-24 dac-as face asta Ms: redactare anterioard dac-as face-o si asta Ms1; 24 la inima? Ms: redactare anterioard la inima? Mai Oil de unde sare epurele Ms1; 25 din sat Ms: redactare anterioard de la

tall Ms1; 25-26 cu dinsa In vorbA Ms: redactare anterioard in vorba cu dInsa Ms1. 168

1 vorbeste cu noim5. Ms: redactare anterioard parca vorbeste turceste Ms1; 2 multe Ms: redactare anterioard a Ite Ms1; 4 Si rob Ms: redactare anterioard SA stiu bine ca rob Ms1; am Ms: redactare anterioard ca am Ms1; 7 Zarghila V: Zarghila Ms; 9 Cum ati petrecut Ms: redactare anterioard cum petreci Ms1; 11 A... Cirnoiu Ms: redactare anterioard A petrecut a Clrnoiu Ms1.

(p. 169)

[AZI AM BANI, AZI AM PARALE]

Figureaza In manuscrisul autograf 4.074, f. 8 r.v. (format sfert de coala), fondul Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, Mt titlu si scrisa, de altä mina, foarte neglijent.

Publicatli In Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 49, sub titlul Satirice (versuri inedite), §i in ed. Ion Creangd, Opere complete, 1924, Cernauti, p. 394-395, sub acelasi titlu etc. Textul acestei poezii, asa cum apare In Flacdra §i editia din 1924, prezinta deosebiri fata de manuscris. Vom nota citeva dintre ele, WA a le include In aparatul de variante, Intrucit nu shit modificari provenite de la autor, ci, credem, cauzate de reproducerea neatenta a origmalului.

13.169, v. 8: Onorabili si cochete in loc de Onorati-mA, cochete (Ms); v. 11:itoti In loc do tot (Me); 9. 13: rea tn loc de rá (Ms); 9. 15: prea tn loc de prè (Ms). Folosim ca text de baza manuscrisul. Titlul se dli dupaprimul vers. Ms -- manuscris autograf ; Mel tiuni stabilite prin conjectura.

variante fall de Ms; V

lec-

287

www.dacoromanica.ro

Variante 169

8 cochete Ms: redactare anterioard copile Ms1; 13 Legea I'd tu o faci bund Ms: redactare anterioard cd toti joacd pe-a ta strung Ms1; 21 de-nvatat V: de-nvatat Ms; 22 gull V: gura Ms; 23 mi-a sunat V: me-a sunat Ms; 25 rddicd-n V: radica-n Ms; 27 Lume[a] V: Lume Ms. 170

80 mäguleste V: maguleste Ms; 31 mi-e V: me-i Ms; 33 strund V: struna Ms.

(p. 171)

CUNOASTE-TE PRE TINE INSUTI

Pub lice-a In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 190, la capitolul Poezii proprii", sub numdrul II, de unde o reproducem.

POEZII POPULARE [Frunzuleaua migunele]

(p. 172)

Editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 191, din care am transcris aceastd poezie, o dti ca originald, punind-o in grupul Poezii proprii"

(poartä numärul III). Pare foarte putin probabil sä fie originald, cum se poate usor constata comparind-o pe de o parte cu poeziile care urmeag (si pe care aceeasi editie le considerd populare), iar pe de alta, cu poeziile intr-adevar originale ale lui Creangti.

[Foaie verde de cucutd]

(p. 172)

Reprodusa dupd editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 171, unde poartil

numárul de ordine I. 288

www.dacoromanica.ro

(p. 173)

[Frunzulig Maghira]

Textul poeziei este transcris dupa editia Iasi, vol. II, 1892, p. 172,

unde poarta numarul II. P. 173-175. Toate poeziile cuprinse In aceste pagini sint reprodu-

se dupa editia de la Iasi, vol. II (1892), fara nici o modificare, dupa cum urmeaza: [Frunza verde, iarbd neagra], p. 173, cu nr. III; [Cit oiu trdi, sd iubesc], p. 174, cu nr. IV; [Cind ai gti fi te-ai pricepe], p. 175, cu nr. V;

[Cuculef de la padure], p. 176, cu nr. VI; [Zup, zup, zup], p. 177, nr. VII ; [Femeia care iubqte], p. 178, nr. VIII; [La cr4mucct cea din deal], p. 179, nr. IX.

(p. 176)

ROSTIRI, ZICATORI, CUVINTE

Publicate In editia de la Iasi, vol. II, 1892, p. 195-200, de unde le reproducem.

In revista ,5'ezatoarea, V, 12, decembre 1899, p. 211-214, numar

Inchinat integral scriitorului, la implinirea a 10 ani de la moarte, Gh. T. Kirileanu publica un articol Notigt asupra manuscriptelor lui loan Creangd, cu privire la originalele ramase de la povestitor. Din acest articol reiese ca, afara de putinele manuscrise pastrate, cele care se cunosc si astazi si se gasesc In fondul Bibl. Acad. Repu-

blicii Socialiste Romania (minus Albumul profesorului Gruber), Kirileanu a gäsit, cercetind hIrtiile si cartile rAmase de la scriitor, o serie de insemnäri si de corecturi la textele apärute In Convorbiri literare, printre care si o alta serie de Cuvinte, rostiri, zicatori, proyerbe, gicitori.

IAA ce spune Kirileanu In legatura cu aceste ultime Insemnäri manuscrise:

Am cercetat apoi si pintre cartile ramase de la Creangl, la casa unde a murit, cad el avea obiceiu sA scrie pe filele cartilor fel de fel de Insemnari. Am copiat cu luare-aminte toate Insemnarile acestea si din ele voi pomeni si voi Insira aici clteva In interesul cunoasterii

lui ereanga: 289 19

Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

1) Mai multe rdiete (ecurAtenie: de la baba Maria»; pentru durerea

si intarirea dintilor §i a gingiilor si altele mai multe). Intocmirea neologismelor de prisos. Pe fila unei gramatici, Greanga a scris definitia neologismelor: 2)

eNeologisme se cheama toate cuvintele introduse In limba, unele fara trebuinta si pentru care putem gasi un cuvint romanesc corespunzator;

d.p. fructifer (roditor), compun (alcatuiesc), a neglija (a neingriji) unanirn (Intr-o inima), patern (parintesc), am fost In cura lui (am fost

In cautarea lui) s.a.». 3) Cuyinte, rostiri, zicdtori, proverbe, gicitori:

Intinat, pingarit, spurcat, imprilistita. *

Hamisit de foame. Motocei la rochie. Si cu chiu cu vai...

. Nu se poate acioa de 1'6111 lor. Tare mi-i desant sau de-a mirare.

. S-a zorcait. Umbla-n fleorturi. Face marazuri. Stie ea Smaranda ce poarna de om esti tu, hi! hi 1

1

1

*

Mai Ioane, hai, gata esti?

Gata, gata 1 Am legat cinci si mai am

cinci si apoi pun pe Cirnu cu ochii la foc. Ma maninca, ce ma maninca, da' i-as face-o eu.

Nu-i om acatarei, de sama. *

Aistuia mai n-ai ce-i face.

Se vede ca nu i-i prea indamlnä Balaiei, cà vine tata cu pielea pe bat. *

290

www.dacoromanica.ro

Am lost si am vfizut... Era si nu era. *

A zis c-a veni , dad n-a veni. Se vede c-a venit , de n-a mai venit... *

Hop 1 zup, zup 1

De-abia mi-o duc, Si mi-o duc cu mestesug

Pe doua roate de plug I_ Cit o curä, n-a da-n gurL Vorba ceea:

Aista-i Mietul gAlatanul,

Care s-a taut sumanul Si-a rAmas intr-un ilic Si il ié dracul de frig. *

Vorba ceea: Ziva se teme de bivol, si noaptea IncalecA pe dinsul. *

Strimbii mAnincA tam, si dreptii n-o lasA. *

E rAu s5. te pui slug% la dirloagA, si toate au sartul lor. *

Vrabia malai visazA, si calicul comindare. *

Intr-un crac bortos, sede dracul minios. Sub un cArpAnas, joac-un iepuras.

(Pusca) (Furea f i fusul)

4) Fel de fel: Pe pAretele unei dirti stA scris de Crean& olia 1858, luna iunie, 28 zile, s-au sAv1rsit din viata parintele meu ,Pefan sein Petru Ciubotariu §i s-au Inmormintat la bise. din satul Prigoreni, 1ing5. TirgulFrumos si spre stiintA am insAmnat D.(diacon) I. Creang5., 1861, septemvrie, 29 zile*. Pe pAretele altei carti se iscaleste: «Le diacre Creangue, 1862, mai 31* si apoi cu creionul adaug6 eAstAzi, 16 ianuariu 1872, s-a 1ntimplat un plAcut accident pentru mine». 291

19*

www.dacoromanica.ro

Pe pAretele din urmA a Poeziilor populare de Alecsandri, stá scris cu creionul de mina lui Creangl urmdtoarele: «In 2 fevruarie, dimineata, pe la vro 61/2 ceasuri, am vazut un curcubeu frumos inspre rdsArit, privindu-1 din coridorul arhondaricului de la ManAstirea Neamtului, cind am fost cu V.G. Mortun sl. vedem pe Eminescu h.. Era si ornAt de vro palmA domneascl de gros, in una, si noaptea 2 fevruarie 1887. Acum, dupl atita amar de secetA, adecA in 2 (doul.) septemvrie, st. vechiu, pe la 3 ceasuri dupà ameazA, iar am vAzut

un curcubeu tot spre rlarit. 1887, sept. 2, I. Creang6». Pe o fill a carpi .De afte Geografie s.c.1., de Amfilohie Hotiniul, 1795, scrie Crean& *Din clrcile subscrisului, Ion Creangl, 1878. DAruitl mie de dl. Mihail Eminescu, eminentul scriitor si cel mai mare poet al romAnilor. 1878. Nu lipseste din ea nici o lila. I. Cr.*. Sint si citeva pornografii populare scrim pe filele cArtilor. 5) Corecturi la Amintiri, flcute pe textul Corworbirilor literare. La pag. 9, rindul 21: eclampinea de bAtrin ce era's. La pag. 20, rindul 23: alar pe sorl-ta Ioana, de grAbiti ce am fost*. La pag. 25, rindul 11: Sters *Dumitru pe la Pirlul Cirjeis si scris

Alecsis-so [sic] de la Dornac La pag. 57, rindul 24: *Pesemne te mlnincal spinarea, cum vAd

eu, mai gal*. La pag. 59, rindul 21: scite-a pAtimit sireaca din pricina mea fi eu din pricina ei, i-ati plinge de mill.)). La pag. 84, rindul 2: *Unii cintau la psaltichie colea, cu ifos, Ison, ogligon, petasti, Douii chendime, homili, pinA ce raguseau...*. La pag. 84, rindul 23: *nu mi s-a dat a vedea b. La pag. 93, rindul 24: tine trezim cu popa Buligl, ce-i ziceau Fi Ciuceildui.

La pag. 105, rindul 20: de pune la uscat pe vatra deoparte*. La pag. 106, rindul 4: olti trintesc scroambele de cap le, sters iciubotelec La pag. 167, rindul 11: 41SA dea Domnul, cucoane, sa fie altfel, cii mie unuia nu mi-a plrea räu...*. Pe unele file sta scris titlul sau schitarea unor povesti sau anecdote. Asa bunloard: *Poveste. Un tigan care a dorit un bostan. Povestea cum a rAsArit stambu-le [sic] de bostan väzind cu ochii din datul femeii cu baliga pe jos*. 1 Adaugirile sau lndreparile slut subliniale, iar pag. si rIndul stnt din vol. II, Scrieri, 1892, Iasi (nota lui Gh. T. Kirileanu). 292

www.dacoromanica.ro

Apoi «Mama, mare cap mai are popa Asta (anecdotd)*. In sfirsit, urmiltoarele rinduri le-am gdsit scrise In cloud locuri: *De unde? Cum si cite? Din Epir fn Atena. Teodori 5 sute...a". In partea a II-a a articolului 0 nouci editie a scrierilor lui Creangii,

publicat In revista ,Yeztitoarea, Folticeni, VIII, 9-10, noiembriedecembrie 1902, p. 150-156, Gh. Teodorescu-Kirileanu Intregeste lista de mai sus cu noile manuscrise Creangd gAsite: De atunci am mai dat de urmAtoarele: 1) Un caiet in V, scris de Creanga, avfnd numai 44 de foi scrise si intitulat: Metoda speciaM a Aritmeticei". Treapta a 11-a, no. de la 1-100. Sau de la 10-100. 1864, 5I. Creangii In acest caiet este scrisA metoda Aritmeticei cu cele 4 operatii cu numerile Intregi. 2) Telegrama din 7/2, 1881, adresatA lui aIon CreangA, institutor, Iasi*, de d-nii Gane i Maiorescu: sMare succes de plAcere i veselie la cetirea Amintirilor §i la mai multe 3) In Anuarul institutului Vasile Lupul" pe anul 1863-64, publicat

de directorul sdu Titu Maiorescu, la pag. 66 se vede cd la Impartirea

premiilor, din preparanzii acestui institut ;turd distinsi cu premii: 1) Creangd Ion, s.a. [Anuarul acesta se &este In Biblioteca centralA, Catalogul I, nr. 6.751].

4) 0 scrisoare a lui Eminescu cdtre Crean& aBucuresti, 25 decemvrie 1878 Draga Creangd, Nu stiu dacd ai cauze deosebite de nemultamire Impotriva fiu-tAu, dar oricare ar fi acelea te rog sd le treci cu vederea i sA-i trimiti din 1 In articolul Aritmefica iui Creangd, publicat In revista Iasul nou, V. 3-4, decembrie 1953, p. 233-235, semnat Gi.M.", el apol In nota informant/. Un manuscris inedit at lui Creangd din Gazeta literard, I, 3, I aprilie 1954, p. 4, semnatA de M. Nanu, se comunicd faptul cA acest manuscris lnedit al lui Creangl se arm In fondul bibliotecil UnlversitAtil din Iaei ei se face o descrlere a lul. Autorii acestor articole considerl cA ne aflAm In fata unei lucrAri originale. I. Cremer, In studlul Primii ani de activitate in invdidmini a jut I. Creangd dovedeete InsA cl manuscrisul de metodica arltmeticil nu este o lucrare originalA, cl numai ,,transcrlerea de cAtre I. Creanga a cursului de metod1c5. OM de I. BumbAcliA In anti/ ecolar 1864-1865" (I. Cremer, Scriitorii nostri clasici i problemele pool", Editura de stat didacticA el pedagogicA, 1956, p. 30-32). 293

www.dacoromanica.ro

chid In end parale pentru trebuintele lui extraordinare; mai cu samd Insd acuma de sArbtitori. I-ar trebui, de pilda, o pAreche de Inaltdminte

mai cuviincioase, cad avind acum citeva zile libere si putind sil fie invitat In familie la d. Maiorescu, de pildA, sau Intr-alt loc trebuie sd se prezinte In mod convenabil. Dorindu-ti sArbAtori fericite si multi ani In pace si bine, rdmin a tdu, M. Eminescu*. Originalele de sub no. 1, 2 si 4 shit In pdstrarea mea, dirnpreund cu cele pomenite In notita precedentA. Cfnd le voi spori la numdr le voi depune la o bibliotecd publicA". In revista Fdt-Frumos, Cernduti, XV, 12, mart-prier 1940, p. 48, s-a publicat facsimilul scrisorii lui Eminescu cdtre Creangd.

P. 176, r. 16: gura lui era clopot

vorbea tare".

P. 177, r. 16: trei zile trapddul, f i un ceas praznicul a alergat trei zile si a mincat numai un ceas" (peate o aluzie la faptul cd mortii se Ingroapd a treia zi, dupd lndeplinirea atitor forme si obiceiuri traditionale, care cer osteneald multd, iar pomana care urmeazd dureazd putin).

P. 178, r. 6: varga lui Dumnezeu, de aspru ce era Dumnezeu bate cu o vargd mai tare, mai dureroasd etc. decit omul.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA

(p. 181)

SCRISORI (1) 1

Scrisoarea din 1883, august 30, ocupa f.3r.v., din manuscrisul autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Cu privire

la transcriere semnalam urmätoarele: P. 181, r. 5: Dupa numele Elena se AA o trimitere In josul paginii unde este scris cu creionul, de alta mina, Sora lui Ion Creanga"; r. 7: s-a transcris plasa pentru

plasasa din Ms. P. 182, r. 1-3: cuvintele Elenuta, tare..." pita la... sa-i am" sint scrise pe marginile cartii postale, iar cele de la Scrieti-mi..." pia. la ...vti aflati" shit intercalate, In sens invers, intre rindurile 8 si 9 ale scrisorii. Reproducem originalul.

P. 181, r. 5

Ileana (Elena), cea mai mica dintre surorile lui

Creanga, ntiscutä la 12 noiembrie 1858, in Humulesti, On Imprejurari triste, fiindca n-avea sa-si cunoasca tatäl, mort peste vara"1.

Raminind de timpuriu si fail mama, locuieste multd vreme la Iasi, pe linga baditu-sau Ion"2. 0 fotografie din acesti ani ne-o Inatiseaza In vesminte orasenesti, ca o adevarata domnisoara, cu figura blinda, putin maslinie, frumusica si gratioasa In stIngácia cu care poarta rochia de panier, cu volane Inapoi"3. Din scrisoarea pe care i-o trimite Creanga In 1883 reiese ca era maritatä cu Gheorghe a Chitei, In satul Galu, plasa Muntele, cu care insa nu a stat mult timp, reintorcindu-se la Humulesti si locuind Impreuna cu o soil mai mare, Maria, cu fiica si ginerele acesteia si gloata nepotilor"*. Era o femeie blinda, ' G. Cilinescu, Ion Creangd, E.P.L., 1964, p. 35; T. Pamtile, Casa si neamu-

rile lui I. Creangd din Humu/eeti, In Ion Creanaa, XIII, 1, 1920, p. 2. 2 Leca Morartu, Ileana Creangd, In Junimea /iterard, XIV, 8-10, augustoctomvrle 1925, p. 324. 3 G. Calineecu, op. cit., p. 35. 'Leca Morariu, /cc. cit., p. 323. 295

www.dacoromanica.ro

sensibilA, ii plAceau privelistile de tail si fugea de zgomotul oraselor... Cind i se fAcea dor de duca, cutreiera satele, intr-o brisca cu un cal, pe care-1 mina singurA. Se ducea prin plaiuri, intre nearnuri si

vechi prieteni. Sta In pribegie zile si sAptAmlni Intregi. Ea trezia amintiri din trecut si evoca frumoase clipe din viata baditei Ionica"1. In 1909, In ziva de 31 decembrie, se afla la Iasi, unde, impreunA cu Zahei, lua parte la parastasul ce se facea la mormintul lui CreangA,

povestind despre fratele sat' §i relatind o istorioara pe care acesta o spunea clnd venia pe la Humulesti si mai cu seam& pe la mosu-sau, popa Gheorghe de la Paraclisul spitalului din Tirgul-Neamtu1ui"3. In vara anului 1919, mAtusa Ileana"primea In casa din Humulesti vizita lui T. Pamfile cAruia Ii arAta lucrurile ramase din vremea parintilor. Dintr-o scrisoare primita de T. Pamfile de la un Zaheiu Grigoriu, magistrat In RAzboieni-Neamt, nepot al lui Creanga, aflarn ca Ileana a murit In decembrie 1919: Cel care va scrie acestea, ca nepot, are durerea s& v& comunice §tirea mortii surorii lui Ion Creanga, Ileana, cea mai mica dintre surorile lui, singura rarnasa in viata, caci sora ei mai mare, Maria, pe care ati cunoscut-o astA-vark a murit si ea cu trei sAptAmini Inaintea surorii ei mai mici. InmormIntarea a fost marti, 16 decembrie"3. P. 181, r. 18 Maria :Creangii, °Ascuta Gheorgh.iu, sotia lui Zahei. P. 181, r. 18 Zahei, cel de al patrulea4 copil al lui *tefan a Petrii Ciubotaru si al Smarandei, fratele care In Amintiri se all& mereu pe ling& povestitor, s-a nascut, se pare, In anul 18423 In Humulesti. 1 Nicolaie Timirq, loan Creangd, dupd documents vechi, insemndri fi mdrturii inedile, cu numeroase reproduceri de autografe, portrete si vederi, 1933, p. 269; Const. Calmuschi, In muntii Neamlului, 1903, p. 59. 1 Econ. D. Furtunk 0 poveste de la Bora lui Creangd, In Fdt-Frumos, Suceava,

III, 1, ianuarle-faur 1928, p. 4-5. T. Pamfile, loc. cit., p. 1-2.

4 G. CMinescu, aP. cit., P. 30. , Gh. Ungureanu, Studiu introductiv, ed. Ion Creangd, Documente, E.P.L.,

1964, p. XVIII. Data nasteril lui Zahei este nesigurá; In dosarul alcItult cu prileiul cisatoriei lui la Primaria orasului Iasi se gasei3te un act de nastere Mut cu martorl, care declark dupg cum le spusese Zahei, cl d-1 Zabel Creanga (luase si el numele

fratelul mai mare, n.n.) este nascut in Iassy, la anul 1842, luna ianuarlu, In 2 zile (ed. cit., p. 226). In 1893, Zahel vroia A lasS la pensie 1} i atunci, pentru a dovedi a este In drept, tsi scoase un alt act de nastere, prin tribunal. Un martor declarl ci este nascut la Iasi, in august 1839 chid veniseri parliftli ha la tar296

www.dacoromanica.ro

Dupg anul 1859 vine la Iasi si slujeste ca paracliser i cIntaret la biserica Sf. Spiridon, iar din 1868, la biserica Frumoasa. Se spune ca avea o voce placutg, pe care Insg nu si-o prea menaja, cAci avea

darul suptului". La 8 noiembrie 1874 se cAsatoreste cu o vaduvg, Maria Dumitriu, nascutA Gheorghiu, de triizaci unu ani, de religie ortodocsie, fax% profesie, jiascutd In orasul Iassy, la anul una mie opt sute patruzAci

si trii, luna mai In opt zile, domiciliatg In Iassy, dispartirea II, vgduva dupa raposarea sotului ski cel intti, d-1 sublocotenent Neculai Dumitriu, fie majorg a d-lui Constantin Gheorghiu si a d-nei Maria Gheorghiu, ambii raposati... Sofia nu stie a scrie"1. Zahei era la prima

casatorie, cAci este trecut in registrul Starii civile ca holtei". Dupg conflictul cu autoritAtile bisericesti i destituirea din Invg_ tamInt, In anul 1872, Creanga deschide un debit de tutun In strada PrimAriei din Iasi, ajutat de Zahei, care, dupg 1874, ia singur conducerea debitului. Zahei tine debitul in strada Báncei, apoi In strada Goliei, nr. 36 si In 1902, 1905, dupg iesirea la pensie2. Dupa unele informatii3, la debit Zahei vindea i manuale didactice scrise de

Creanga. La 28 mai 1884, face parte dintre actionarii Primei Societati de Economie din Iasi", cu suma de 1.100 lei4.

In anul 1894, la 28 mai, Zahei dupg 25 ani de dascglie bisericeascams iese la pensie cu 55 de lei pe lung, dupg care se ocupg numai

cu comertul de tutun. Existenta lui a fost simpla, viata i s-a scurs In liniste. Zahei a trait 75 de ani, fiind cel mai sAngtos dintre toti fratii, vesel si petrecaret, povestind cu duh Intimplari hazoase, frog sa Inteleaga prea mult din rosturile fratelui sau Ion, in care nu vedea altceva cleat un frate mai cu carte si mai suguba4"3. A trait In apropierea lui Creanga, impartasind Impreuna bucuriile i necazurile

Era privit cu simpatie de prietenii scriitorului. In anul 1918 asistA la inmormintarea nepotului sAu, capitanul Constantin Creangg. IatA ce scrie N. Timiras, care 11 vedea atunci maroc si trasesera In gazda la un han pe Podul-Lung" (ed. cit., p. XVIII). Cap 51.1

a.stfel alt act In care se atestä el s-ar ft näscut In 1839. ' Ion Creangd, Docurnente, 1964, p. 238-239. *L. Predescu, loan Creangd, Via la si opera, vol. I, Buc., 1932, p. 19. s Rudolf Sulu, Despre librarii i librdriile vechi din /asi, Iasi, 1929, P. 12; L. Predescu, op. cit., p. 20. Statute le primei Societati de Economie din urbea Iasi, Iasi, 1884, p. 26; L. Predescu, Porestitorul Ion Creangd si Prima Societate de Economie din Iagi", Pinia, Iai, foileton, XXVIII, 7.426, 31 ianuarle 1932, p. 2.

G. Cllinescu, op. cit., p. 32. ldem, p. 33. 297

www.dacoromanica.ro

pentru prima datA: Mosneagul, slab, trist, cu barba incilcitd si alba, urmArea cu ochii impietriti jalnica prive1iste"1. A decedat la 22 ianuarie 1919, In Iasi, intr-un accident2.

P. 181, r. 21: Catrina, numitA si Tinca, s-a nAscut, probabil, prin 1844-18455. EvocatA de scriitor in paginile Amintirilor. Se cunosc putine date despre ea. In 1883 era mAritatA cu un Mihalache Vasiliu §i locuia in casa bAtrineascA de la Humulesti. Se pare cA in iulie 1884, Tinca si bArbatul ei au fost la Zahei, la Iasi. La 5 iunie 1888, CreangA ii trimitea imbrAtisAri, iar la 18 iunie 1889 ii scria ea, rugindu-1 sg. intervinA pe ling5. generalul RacovitA pentru o mutare: Tg.-Neamt, iunie 18, 1889

SAru minili bgiditA Ion §i Zaheiu, titaca Tinca si titaca Maria. Epistola noastrA sA vA intimpini sdnAtosi cu toatA familia dumnea-

voastr. Aflati si despre noi cA. ne aflArn cu toti sInAtosi. SArutAri de mini OlgAi si din partea lui GhitA. BaditA Ion, vA rog a ne tnstiinta

cum vA aflati. Nu am auzit di mult nimicA de dumneavoastrA. In§tiintazA-mi dacA veniti pe la noi in Tara asta. BAditA Ion, rn-a intrebat VasilicA dacA mata ai cunostintti cu domnu

ginerali Racovitl. El ar voi sA se mute din batalionul acela in codri la PiatrA. RaspunditA-mi dactt ai sau nu, iar de nu, scrie-mi. Al dumneavoastrA, mai micA soil, Ecaterina Vasiliu"

A murit, se pare, cam de virsta Smarandei, inainte de 18935. (p. 183)

2

Cea mai veche scrisoare pe care o avem de la scriitor si care a stirnit

multe discutii in rindul cercetatorilor vietii lui CreangA, fie cu privire la cuprinsul ei, fie cu privire la data, a fost tipAritA mai intii 2 N. Tliniraa, op. cit., p. 243. ' D. Furtuna, Anil de suferintd ai lui Ion Creangd, In Islazuinja romdneascd, V, 3, 1926, p. 37, nota 3; L. Predescu, Data moriii lui Zahei Creangd, In Junimea

iiterard, XV, 1-2, 1926, p. 41.

, G. Calinescu, op. cit., p. 33; cf. al D. Furtuna, Anii de suferintd..., p. 38, nota 6. a Ms. rom. 3.757, f. 177. ' Lucian Predescu, loan Creangd, Viala, Buc., 1932, vol. I, p. 18. 298

www.dacoromanica.ro

de economul D. Furtuna, tn revista Fdt-Frunws, Suceava, II, 2, mar-

tie-prier 1927, p. 35-37. Originalul scrisorii Ii fusese incredintat de catre d-ra Elena Creanga din Tirgul-Neamt, fiica preotului Gheorghe Creanga si vara povestitorului. Scrisoarea este reprodusA in facsimil, in volumul lui J. Boutière, La vie et l'oeutore de Ion Creanga, Paris, 1930, p. 200-201 (fotocopia s-a facut dupa originalul pe care Ii pAstra D. FurtunA1).

Observagi cu pririre la text: a) In original, cuvintele: Tinutul (p. 183, r. 3), din satul (r. 31), Pil pi ril gul (p. 184, r. 1, numai u), cinomic (r. 36), presusftie (r. 37), pozooleanii (r. 37), nagrajdeanii (r. 37) shit scrise cu litere chirilice; b) canieldrii (p. 184, r. 36) accentul este notat de CreangA; c) toate sublinierile din

text apartin originalului; d) am eliminat, la transcriere, apostroful Inainte :de articolul enclitic al substantivelor i adjectivelor feminine si dupa d din prepozitii (d'in, lun'a, nefericit'a, dopotnira etc.). D. Furtuna, la tiparirea scrisorii, da urmatoarea nota: Pe o margine a scrisorii, CreangA s-a jucat cu creionul, scriind tDomnule ministru..., domnule parinte..., domnule parinte Nichipercea*... Hirtie alba, groasa, fArA nici o mama. 0 coalA scrisa pe trei fete, complect"2.

In editia noastrA, textul scrisorii este reprodus, in intregime, dupa

manuscrisul autograf publicat, in facsimil, de J. Boutière (loc. cit.); pe fotocopie nu apar insemndrile marginale comunicate de D. Furtuna.

Asupra datarii acestei scrisori s-au exprimat pareri diferites. Aproape toti comentatorii operei lui CreangA care s-au ocupat de 1D. Furtuna, Datarea exactd a unei scrisori, ln Lumea, XIV, 3.814, 9 martie 1931, p. 5.

D. Furtunt, loc. cit., p. 37.

*Econ. D. Furtuna, In articolul Creangd inedit. 0 scrisoare a sa din 1882, din Fdt-Frumos, II, 2, martie-prier 1927, p. 33-37, publica pentru prima data scrisoarea si o dateazt: 1862. De aceeasi parere este si L. Morariu In articolul Pentru cea mai artisticd scrisoare a lui Creangd, din Fdt-Frumos, II, 4, august 1927, p. 98 100.1 Lucian Predescu, In articolul 0 serisoare a lui Creangd datatd Presit, publicat

in Convorbiri literare, anul al 63-lea, octombrie 1930, p. 1062-1063, crede ci este scrist mal tIrziu, In 1868, pentru ca anecdota alegorica" se refer& la millderea lui Creanga. din diaconle. Numai ca. acest fapt nu se Intimpla In 1868 (chid abia Incepe conflictul prin publicarea celor dota articole: cel din convenhiunea, nr. 14, 26, februarie 1868, privitor la frecventarea teatrului de catre preoti 61 cel din Curierul de Iai, nr. 6, 1868, Tragerea la tintd i vfnatul de pasdri in mijlocul orasului; In mai 13, bleep cercetarile), ci mult mai tIrziu, In 1871.tIn septembrie 299

www.dacoromanica.ro

aceastä problemä si-au formulat punctul de vedere, care pledeaza pentru o dat6 mai timpurie 1862, 1865, sau pentru una mai nour 1868 si chiar 1871, pornind de la un element sau altul din textul scrisorii,fdrä a lua In consideratde si a examina toate datele continute In el. Noi credem, ca si D. Furtuná, cä esentialä pentru datarea scrisorii este referirea la nxpozitia nationalá care s-a deschis la Iasi, In sep1871, Mitropolia decidea cu privire la caterisirea lui Creanga, lar din 15 iunie 1872 dateaza. adresa Mitropoliel prin care se comunica Ministerului Cultelor ei al Instructiunii Publice excluderea diaconului Ion Creanga din rindul clericilor; la 4 iulie 1872, Consiliul permanent hotara excluderea lui ei din corpul didactic (Ion Creangd, Documente, p. 208).

Interpretarea alegoriel In acest sens ne-ar duce, deci, catre perloada 1871 1872, dar aceasta data nu explIca referirea lui Creanga. din scrisoare, singura prccisa, cu privire la Expozitia de la Frumoasa. Cercetarea presei ei a altor materiale

nu ne-a oferit confirinarea deschiderii unei alte expozitii, tot la Frumoasa, In anul 1871.

Tot catre 1868, afirma Lucian Predescu, ne conduce $1 indicatia din seriscare cu privire la noua locuinta, unde nu putea 11 cu sotia (deci 1866-67, data la care se produsese despartirea neoficiala de Ileana Grigorlu) et CA aceasti More in% nu poate II alta declt bojdeuca din Ticau. Din cercetarea documentelor reiese Insa. ca de la Gotta, Creanga. se muta. cu

locuinta la ecolita" din Sararie. In 1870, octombrle 20, Ienachescu trece la ecoala primara. de la Trei Ierarhi, tar Creanga la ecoala sucursala nr. I (unde ei locule8te), dupl consimtamintul d-lor reciproc" ( Ion Creangd, Documente, p. 181).

/n timpul conflictului cu fetele bisericeeti, Intr-un raport din 1871, septembrie 20, se atesta faptul ca. diaconul nu mai locuia la Golia, ,,c1 la alta casA, unde are et ecoala, el unde rn-am infcirmat ca. el stationeaza. mai mult" (ed. cit., p. 196), tar la 30 decembrie era somat sa predea cheile caselor din curtea bisericii Golia. Mutarea In Ticau se petrece mult mai ttrziu, dupa destituire. D. Furtuna revine asupra problemei In discutie In articolul Datarea exactd a unei scrisori, din Lumea, XIV, 3.814, 9 martie 1931, In care nu accepta punctul de vedere al lui Lucian Predescu ei stabileete o noui data: 1865. Argumentele:

cumplita furtuna din iunie 1665, Expozitia de la Frumoasa; noua locuinta, crede el, Insemneaza mutarea lui Creanga. la Gotta sau, provizoriu, In all& casa. Cu privire la aceasta noui datare raspunde L. Predescu In Opinia din 11 martie 1931, Pe marginea unet scrisori a lui Creangd. Intervine In discutie el Gr. Gh. Scorpan cu articolul Furtund, clopotnitd fri castraveti, din Revista criticd, V. 2, april-iunie 1931, p. 129-131, fail. sa. aduca o clarIficare a problemei discutate. N. TimIrae (Ion Creangd, dupd documente vechi..., 1933, p. 246) crede el el ci scrisoarea ar II ceva mai noul", et anume cam de pe vremea clnd diaconul Ince-

puse sa. intre In conflict cu arhimandritii", tar G. Calinescu (op. cit., p. 114 115) afirma el este Jaz% Indoiall din anul 1871", dupa conflictul cu autoritatile bisericesti, la care se peterA alegoria, ei mutarea In bojdeuca din Vail (cf. ei articolul Despre o scrisoars a lui Creangd, In Adevdru( literar ei artistic, XIX,

Berta a in-a, 896, 6 februarie 1938, p. 3). 300

www.dacoromanica.ro

tembrie 1865". In cursul lunii iulie", Creanga 91 pune in curent pe preotul Gheorghe de la Neamt cu evenimentul ce se pregatea. Ample informatii in legaturá cu organizarea, caracterul si insem.. natatea expozitieil se gasesc intr-un articol publicat in ziarul Progresul, III, 98, 1 septembrie 1865. Si furtuna puternica de care se aminteste in scrisoare s-a produs, intr-adevar, In ziva de 20 iunie 1865. Pagubele pricinuite stilt comentate pe larg in presa vremii2. Despre complita fortunr, care a stricat acoperisul la multe biserici, raportau Mitropoliei protoiereul de la§i §i un preot de la biserica Aroneanus. Descrierea hiperbolica a furtunii are, evident, In serisoarea lui Creanga §i un sens metaforic, cad nu fArA rost clopo-

tele smulse de vijelie sint purtate" de el peste bisericile pe unde slujise si suferise, trimise si-n capul preotului Grigoriu de la 40 de Mucenici, socrul sau, sau la Golia, unde se zbatea sa intre. Printre elle noutati", Creanga 11 instiinta pe unchiul SáU ca s-a mutat intr-o casa u nde se afla si cfteva frumusele ce pe la Iasi le zic fete". Aceste rinduri, viu discutate de biografii scriitorului, credem cd dateaza din vremea peregrinarilor diaconului, de la o biserica la alta, din anul 1865. In 1865, Creanga nu mai figureaza in statele bisericii Barboi, iar la Golia intra abia In 1866. Prin urmare, in 1865, slujea chid la Barboi, cfnd la Golia, Frumoasa sau Sf. Pantelimon4. Intre Barboi si Golia, deci intre 1865-1866, Creanga se poate sä fi stat, vremelnic, si intr-o asemenea casa de care pomeneste; In nici un caz nu putem trage concluzia ca mutarea se refera la bojdeuca din

'pail, cad familia Vartic, printre membrii careia se ggisea si un diacon, nu putea fi gazda de frumusele. Documentele dovedesc di mutarea in Ticau s-a petrecut chip& destituire, in anul 1872, chid Creanga a fost obligat sa predea cu inventar delegatilor primariei §coala, deci

nu mai putea locui acolo; aceasta data nu concorda Ina cu referirea privind Expozitia de la Frumoasa.

P. 183, r. 22-23: Arhi-man-Dracu (Mer4esco), modificare glumega, cu intentii ironice, a subst. arhimandrit. Vezi si N.A. Bogdan, Din trecutul comertului moldovenesc si mai ales al; celui iesean, cap. Expoeitia agricold si de economie casnicd a Moldovei din /mai

1925, p. 145-146; Arh. St. Iasi, Mitropolla Moldovel, dosar 224/1863, t. 40 Arh. St. Iasi, dosar 92/1865, p. 47. Progresul, III, 68, 21 lunie 1865. g

Arh. St. Iasi, Arhiva Mitropollel, Protoieria Iasi, dosar 26/1865, t. 6, 7.

' Cf. Constantin CreangS, Lupta pentru exist entd, Buc., 1896, p. 18. 301

www.dacoromanica.ro

r. 2 7: buza-bri, modificare profundl, cu scopuri ironice, a lui vizavi (cuvtnt de origine francezd). P. 184, r. 7: consederdciunea, formd pumnistä" (dupd. sistemul propus de Aron Pumnul pentru adaptarea neologismelor la sistemul fonetic al limbii române) In loc de considerag(un)e, folosità tot In ironie. r. 11,13: amicabil 0 amicalminte se explicd la fel cu consederdciu-

ne, In sensul ca scriitorul ridiculizeazd pe italienisti, latinisti etc. r. 31: companioni §i companioane, frantuzisme, Intrebuintate tot glumet.

P. 183, r. 6 Gheorghe Creangd, fiul lui David Creangd, fratele Smarandei, mama scriitorului, Invatd la scoala din Brosteni, avInd Invdtator pe Niculai Nanu, pin& In anul 18481. In acelasi an se cdsdtoreste, lulndu-si legiuitá sotie pe Ecaterina, fat& fecioard, fiica sachilarului Vasile Rdzmiritd, tot din sat Pipirigu"2, si cere sa fie numit diacon In cotunul Plotun. Pentru a putea intra In rindul clericilor, Gheorghe Creanga urrneazd cursurile colii bisericesti din Piatra-Neamt, pe care o termina in 1850, dInd examen la catihis, aritmeticd, citire si orinduiala bisericii3.

Pentru hirotonire avea nevoie si de un atestat de la Socola pe care II obtine in urma unui examen sumar, si in care se aratä cri la invätaturile preotesti a rdspuns de mijloc"4, iar In 1850, iulie 26, Departamentul bisericesc recomandd loctiitorului de mitropolit, Apamias, pe candidatul Creangd Gheorghe pentru a fi hirotonit diacon la paraclisul spitalului din Tg.-Neamt6. Recomandarea este sustinutd si de locuitorii din satul Pip irig, proprietatea Mdndstirii Neamt, care In 1852, octombrie 20, depun marturie pentru diaconul Gh. Creangd si cer numirea lui ca preot, Intruclt :Viata sa au petrecut-o cinstitä,

n-au fost niciodatd pirlt cu vreo faptd de furtisag, sau de bataus, betiv sau martor n-au fost la nici un feliu de pricini. La alcatuirea trupului si la simtire este Intreg si sändtos, la credintd pravoslavnic, drept fiu a sfintei bisarici a Rdsdritului, supus canoanilor si Invata-

turilor ei In toate, atit el, cit si casnicii lui"6. Ani In sir preotul Gheorghe Creanga, om aratos, cu barb& Invoaltd,

imbrdcat intr-un chip care facea trecerea de la portul curat tardnesc 1 Ion Creangd, Documente, E.P.L. 1964, p. 55-56. 1 Hoiden.

1 Gh. Ungureanu, Studiu introductiu, ed. cit., p. XVI.

' Ed. cit., p. 78. ' Idem, p. 78.79. , Idem, p. 86. 302

www.dacoromanica.ro

la vesmintele preotesti", face slujbA la paraclisul spitalului, fiind duhovnicul bolnavilor, iubit si stimat de toti. Corespondenta lui Creangl cu mosul" sAu ne dezvAluie afectiunea statornicA a povestitorului pentru cei rAmasi acasà. In desele reveniri pe locurile copilkriei si ale adolescentei, cu atmosfera lor asa de potrivitA sufletului

sAu, nepotul era adapostit cu mare bucurie In linistita cAsutA din Tutueni a preotului Gheorghe. Prin anul 1867 avea neplAceri cu un oarecare Constantin Nastasiu, iar protopopul N. Conta III reclama mereu la Mitropolie2.

La 13 iunie 1888, Ion CreangA se gAsea la Tg.-Neamt si redacta

preotului o petitie cAtre Epitropia Sf. Spiridon, pentru aranjarea drepturilor la pensies. In perioada 1882-1889, Gheorghe CreangA era tot preot la Neamt, la paraclisul spitalului de acolo4. A murit in noiembrie 18972. P. 183, r. 6

Ecaterina Creangti, sotia preotului Gheorghe CreangA.

P. 183, r. 13 Bondarul, revista care a apArut la Iasi Intre 16 aprilie 1861-26 aprilie 1862. Red. responsabil: I. V. Adrian. Tip. Adolf Berman. V. A. Urechia a publicat multe articole In acest ziar6. P. 183, r. 14

S-a presupus cA este vorba de revista satiricA Nichi-

percea (1859-1879). Din cauza atitudinii critice violente ea a fost suprimatd de multe ori, prima oarA la 19 sept. 1859, dupA care reapare la 8 decembrie, pentru a fi suprimatA din nou Ua sfirsitul aceluiasi an. In ianuarie 1860 apare iarAsi, f Ara datA, dar continuind paginatia lui Nichipercea, sub titlul Coarnele lui Nichipercea. In iulie reapare ca Nichipercea, dar In noiembrie 1860 este suprimatA din nou. In 1861 reapare sub felurite titluri: Ochiul dracului, Arlagut dracului, Codila dracului, Ghiarele dracului. Revine la vechiul titlu cu Incepere din 5 [mai] 1861 pin& in mai 1 G. CAlinescu, Ion Creangd, E.P.L., 1964, p. 235.

' D. Furtunl, Cuvinte si mdrturii despre Ion Creangd, Buc., B.p.t., p. 897 nota 3, 3 Gh. Ungureanu, boo. cit., p. XVI. 4 Ed. cit., p. 30 el 99. 3 Gh. Ungureanu, loc. cit., p. XVI. ' G. CAlinescu, op. cit., p. 115, este de parere el rIndurile vizeazi. revista umoristicA Baru/arta din Botoeani, care a aparut In anul 1869 ei In primele luni (p1111 In mai) ale lui 1871. Aceasta epoca nu concordA InsA cronologic cu IntImplA-

rile povestite In scrisoarea tut CreangA. 303

www.dacoromanica.ro

1864, cind este suprimata trica o data. In februarie 1865 reapare sub numele Cicala, dar este iarasi suprimata. In februarie 1866 aparea cu numele de Sarsaild, in mai, acelasi an, cu cel de Ghimpele, iar din ianuarie 1870 sub titlul de Urzicdtorul si apoi cu cel de Ghimpele1 .

Din cauza aparitiei capricioase a acestor reviste, Creanga nu putea indica date precise. hi aminteste, probabil, de disparilia Bondarului si a revistei Nichipercea, pe care le citea i le trimitea i preotului Gheorghe. Se prea poate ca referirea la Nichipercea sa fie o simpla aluzie metaforica pentru ca, pe marginea scrisorii, Creanga se joaca

cu creionul: Domnule ministru..., domnule parinte..., domnule parinte Nichipercea".

P. 183, r. 14-15

Cf. Constantin Grigoriu, In revista Ion Creangd,

II, 12, decembrie 1909, p. 323-324; Zahei Grigoriu, idem, p. 336. P. 183, r. 23

Probabil, arhimandritul Ghenadie Merifescu, superior

la Sf. Sava, apoi la Galata. Un I. Merisescu era director al Episcopiei Romanului prin 1861-18622.

P. 183, r. 30Preotul Ion Posa, solul Mariei, numita In Amintiri

räutacioasa de Mariuca Savucului", din Humulesti; a murit ca preot In acest sat3.

P. 184, r. 11-12 Ion H . Gheorghiu §i solia sa. In 1860, acest Gheorghiu era institutor la scoala primara din Tg.-Neamt (In condica de prezenta este trecut la 8 ianuarie 1863: I. H. Gheorghiu, cu cursul numai de 4 clase de la aceastä scoala"), In 1863 plead, la Blrlad, de unde revine In 1871 (In condica 157, la data de 13 octombrie 1871 sta scris: cls. I, I. H. Gheorghiu, inapoiat de la Birlad")2. I

Ct. Pablicaftunite periodice romdneeti, Academia RomInä, torn. I, 1913,

P. 449-450; 0. Papadirna, Aspecte din viate revistelor romelnefti intre 1859 1881,

In Limbd i literaturd, Buc., 1964, p. 269. Vezi revista Preutut, II, 9, 14 lune 1862, p. 72, rubrica Corespondent5"; D. Furtunk In Fdt-Frumos, II, 2, martie-prier 1927, p. 35. D. FurtunA, loc. cit., p. 35. ' G.A. Cosmovici, Un jubileu, Piatra-Neamt. 19'4, n. 26, 28-29 ; D. Furtunk loc. cit., p. 33. 304

www.dacoromanica.ro

Preotul V asile Reizmirild din Pipirig, tatal EcateP. 184, r. 18 rinei CreangA, sofia preotului Gheorghe Creanggi, unchiul scriitorului

In 1852, octombrie 10, el semneaz 5. o marturie, alAturi de alti locuitori din Pipirig, pentru diaconul Gheorghe Creanga, In care se

cere ca acesta sä fie hirotonit preot la paraclisul spitalului din Tg.-Neamp. In 1876 era rnort. La 19 august, acelasi an, vaduva Maria RAzmirita avea un diferend cu ginerele ei, preotul Gheorghe CreangA, in legatura cu Impartirea averii2. P. 184, r. 24 Gh. Iendchescu, institutor, coleg si colaborator al seriitorului la manualele didactice (v., ed. de fata, vol. II, p. 270-271). P. 184, r. 25 26Gogu, Lazarachi, Manole a Leizeiroaei, negustoria.

P. 184, r.

30

Diaconul Teodor Vasiliu4.

P. 184, r. 38 Fiu al preotului Gheorghe Creanga. Nu a avut copii. Atestatul lui de patru clase primare poartA data de 6 oct. 1862. Mort In 1894, ca telegrafist5.

(p. 185)

3

PublicatA pentru prima oara de Econ. D. Furtuna In Ndzuinla romdneascd, Craiova, V, 3, martie 1926, p. 37 (Anii de sufering ai lui Ion Creangd. Trei scrisori necunoscute), de unde o reproducem intocmai. Originalul i-a fost Incredintat spre tiparire de fiica preotului Gheorghe Creanga din Tlrgul-Neamtului. Adresa scrisorii: Sfintiei-sale preotului Gheorghe Creangd, la paraclisul ospitalului

din Tirgul-Neamt, jud. Neamt. La Neamr este reprodusa

de

D. Furtuna Intr-o nota, nu In cadrul textului.

P. 185, r. 4

Aneta Creangd, vara scriitorului, fiica preotului

Gheorghe Creanga.

P. 185, r. 4

Elena Creangd, vara scriitorului, fiica preotului

Gheorghe Creanga. A trait, necasAtorita, la Tirgul-Neamt. I Ion Creangd, Docurnente, p. 85.

1 D. Furtuna, loc. cit., p. 36. a Ibidem. 4 G.A. Cosmovici,

loc. cit., p. 26. a Datele, dupi D. Furtuna, loc. cit., p. 37. 305

20

www.dacoromanica.ro

(p. 185)

4

Publicatd Int lia data de Econ. D. Furtund In Nasuinfa romdneascd,

Craiova, V, 3, martie 1926, p. 38-39 (Anil de sufering ai lui Ion Creangd. Trei scrisori necunoscute) , de unde o reproducem si noi. Origi-

nalul scrisorii, Furtund 11 avea de la d-ra Elena Creangd, fiica preotului Gheorghe Creangd. Editorul dd. urmätoarele indicatii privind transcrierea textului: pe marginea scrisorii se afld addugat Mai scrie-ne si de la SlAnicAdresa: Sfintiei-sale preotului Gheorghe Creangd, de la paraclisul ospitalului din Tirgul-Neamtului. La Neamt". (p. 186)

5

Scrisoarea din 1889, iulie 2, o reproducem dupd. Constantin Cal-

muschi, ln mungi Neamlului, cap. De la T.-Neamtului la M-rea Neamfului prin Humulefti Fi Cetatea Neamfului, Galati, 1903, p. 59.

Cu prilejul unei excursii, profesorul Calmuschi primeste de la Elena Creangd, vara scriitorului, originalul scrisorii pe care o publica in volumul citat.

Scrisoarea este retipArith In Samandtorul, II, 19, 11 mai 1903, p. 304 (Informalii literare. 0 scrisoare a lui Ion Creangd). D. Furtund publica si el scrisoarea In Ndzuinja romdneascd, Craiova, V, 3, martie 1926, p. 39 (Anil de suferinpi ai lui Ion Creangd. Trei scrisori necunoscute), dupd o copie a originalului rdmas la Elena Creangd.

In cei din urmA cinci-Sase ani boala povestitorului Incepe sd se agraveze. Nu se poate sti precis de cind era bolnav, se pare cd din primavara anului 1877: De la Harap-Alb, spunea el, doudsprezece zile nu am iesit din bojdeuca asta; a venit Imparatul rusesc, si atunci mi-a venit un fum pe melt. hi cauta sAndtatea cu doctori, iar Constantin este rugat a se intereseze dacd boala are sau nu leac". In 1880 s-a ivit primul atac greu. La 8 noiembrie, fiul fi scria din Bucuresti: Taal boala dumitale are sau nu leac, aceasta nu t-o pot spune uici doctorii. Dacd tii la viata si la ruglmintile cop ilului au, prezerveazd-te 1, schimba-ti traiul, seleste-te a asculta sfaturile doctorilor de acolo, cari pentru asemenea boale sunt tot atft de savanti ca si acestia de aici"2. I Gr lg. I. Alexamdrescu, Biografia lui loan Creangd, vol. Scrierite tui loan Creangd, Iasi, 1890, vol. I, p. 27. , Ms. rom. 3.757, f. 12. 306

www.dacoromanica.ro

Peste un an, din Constanta, Intr-o scrisoare din iunie 12, Constantin II Indemna sä plece la bai la Odesa: Nu uita Mile de mare in luna lui iuliu, la Odesa, si eftin si comod; dupa cum am auzit fará multi bani, sau mai bine cu putin, implinesti 2 dorinti deodata: pe a d-tale si pe a d-rai Tincai, pentru care ar fi pacat sa nu-i procuri ocaziunea de a vid6 marea, iar pentru d-ta sanatatea, care ti-e si-mi este neaparata"1.

Prin urmare, la aceasta data, boala era avansata si constituia o continua preocupare. N-a putut sa se duct la Odesa, in schimb In septembrie 1881 se afla la Bucuresti, In spitalul Brincovenesc, unde a stat probabil pink In octombrie, cad un articol trimis Contemporanului este datat Iasi, in 1881, octombrie 6"2. La aniversarea din 1882 a Junimii" nu s-a putut duce fiind bolnav3. Se simtea obosit si imbatrInise lnainte de vreme. Prietenii si admi-

ratorii ii ziceau acum mos Creanga"4. Considerat scriitor de remarcabil talent, se bucura de prestigiu, este solicitat sa colaboreze la diverse publicatii, iar evocarea folcloristului Mihai Lupescu ni-1 Infatiseazd in plinätatea maiestriei sale pedagogice5. La inceputul anului 1883 se pare ca o duce mai bine cu sandtatea. Dintr-o scrisoare din 25 mai6, adresata lui Maiorescu, afldm ca. fusese ales In Consiliul general al instructiunii pentru a doua oara. Marea popularitate a mestesugului sau pedagogic este confirmata de aprecierile facute In condica de inspectie a scolii nr. 2, la 9 iunie 1883: Am asistat la cursul d-lui institutoriu Creanga In clasa II-a si am ramas foarte multumit atit de modul sau de predare, eft si de raspunsurile bine cugetate ale elevilor"2. 1 Ms. rom. 3.757, f. 19 v. ' Intimpinare la critica domnului L ArlIdejde..., In Contemporanul, I, 8, 16 oct. 1881, p. 278-279. Scrisoarea cAtre T. Maiorescu din 1882, noiemvrie 13 (v., ed. de fag, vol. II, p. 200). Corea, Sfirtiacul, In ,Sezatoarea, V, 12, 1899, p. 199. Amintiri despre Ion Creangd, In Ion Creangd, II, 12, decembrie 1909, p. 333-335. Ed. de fati, vol. II, p. 201. ' Anuarul gcolii normale de tnrodldtori Vasile Lupu" din Iasi pe 1938 1939, p. 151. 307

20.

www.dacoromanica.ro

La 30 august 1883, scrie sorei sale Elenuta: si noi suntem sanatosi din mile lui D-zeu". Boa la Insa avansa. Dintr-o adresa a ministerului cu data 7 noiembrie 1883, aflam ca se acordai institutorelui I. Creanga concediul cerut de trei luni, cu conditiune de a fi suplinit de institutorul clasei PI. Desi subrezit din pricina bolii, Creanga nu inceteaza munca la ma_ nuale. In anul 1883 apare cea de a VII-a editie din Invdtatorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slope, cuprinzind inviigituri morale si instructive, partea I, II si III. Ca o confirmare oficiala a meritelor sale didactice primeste distinctia Coroana Romaniei In gradul de cavaler2, pe care 1nsa Creanga, asa cum reiese din márturisirile contemporanilor, nu a purtat-o niciodata.

In perioada anului scolar 1884/1885 munca la scoala li este tot mai mult ingreuiata de crizele bolii de care suferea. Cu toate acestea

se lupta sa-si faca datoria, strabatInd de doua si de patru ori pe zi cei doi kilometri care desparteau bojdeuca de scoala din Pacurari, efort care 11 obosea si-1 consuma peste masura. La 26 mai 1886, Constantin Ii scria, din Braila, unchiului säu Zahei: ...as fi cel mai fericit dna providenta care ingrijeste de toti va privi s-asupra lui... Raspunde-mi, te rog, grabnic, cum Ii mai este?"3 Era vorba de niste crize

grave in timpul somnului. Intr-o zi din mai 1884, ziarele anuntara ca institutorul i cunoscutul scriitor Creanga, cazuse I àrà cunostintai in pragul clasei unde venea sa-si feel lectiile obisnuite. Se credea ca murise4. Stirea fu dezmintita, dar in aceeasi 1une Creanga este obligat sa ceara din nou concediu pe o durata de doul luni, aprobat de minister la 30 mai 18843. Dupa

t Gh. Ungureanu, Din viata lui Ion Creangd, Documenle inedite, Buc., 1940, anexa CXXVII, p. 182. ' EmIlgar, Ioan Creangd, In Arhiva, XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 341-343. a Ms. rom. 3.757, f. 57. 4 I. Negruzzi, Ion Creangd, In Convorbiri literare, Buc., XXIII, 11, 1 fevruarie 1890, p. 983; N.A. Bogdan, Ion Creangd, In Familia, Oradea, XXVI, 9, 1890, p. 106; Jean Bart, In Adevdrul literar, IX, sena II, 489, 20 aprllie 1930, p. 2; Leca Morariu, Creangd mort de doud ori i, deci, comemorat de doud ori, In FdtFrumos, V, 1, lanuarle-februarie 1930. a Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXX VIII, p. 192. 3C8

www.dacoromanica.ro

sfatul doctorilor, in iunie pleacd sd-si Ingrijeasca sdnatatea la Slanic. La 13 iunie 1884 era la Tg.-Ocna, iar a doua zi la Slanic. Cum ajunge, Ii scrie Ecaterinei Vartic (iuniu 16, iulie 12) si apoi fratelui sau Zahei (iuniu 24). Citeva zile are ameteli. Este ingrijit de doctorul Aronovici. Face bai si se simte mai bine. Primeste scrisori de la prieteni:

Cucoane Ionica, Pina sara la 26 iunii (marti) n-am stiut cum va. aflati, Lusa, atunce

fiind informat din scrisoarea ce ati facut la 16 iunii, pe de o parte m-am bucurat, iar pe de alta mi-au pdrut rau ca timpul au fost contrari pentru scalddtorile de la Slanic. Ce-a mai fi si la !; eu mi-nchipui ca multime de lume si feli de feli de frumuseti; merg bolnavi pentru ca vorba cea Sboala te scoate din casas, i dai i cel di pi urnaa ban, nu ca la Brindthsa (costisa Cdcainei), de-aceia piseni nu-i tipenii de om; se vede ca in zadar Ii depune natura framusetile pe unele locuri, caci, n-are eine le pretui. Eu, nevasta mea, duduca Tinca i d-1 Zab.ei Creanga, toti suntem sanatosi.

Baietul meu este achitat de la judecatori, dupe staruintele dv., de care nu ma pricep cu ce cuvinte sa va multumesc. VA doresc sandtate, bund p itrecire si intoarcere sprintena i voioasa, si cu vreo anecdota, stiti cole... ca pentru Sldnic, care manincd bani

si versa sanatate.

Al dv. prietin respectuos, V. Musnetanu Iasi, 1884, iunii 29"1

La inceputul lui august se afla din nou la Iai, unde avea sa afle de raportul lui N. Culianu, rectorul Universitatii din Iasi, fnaintat ministerului i care cuprindea aprecieri elogioase asupra activitatii sale didactice2. 1les. rom. 3.757, f. 58. Buletinul Ministerului Instructiunei Publice fi al Cultelor, I, nr. 5, 1885, D. 355 (publIcat de L. Predeseu In Contributiuni la istoria literard. Lucruri noi despre: Titu Maiorescu, Ion Creangd gi Al. Philippide, Arhiva, 141, XXXVII, 3-4, fulie-octombrie 1930, p. 253). 309

www.dacoromanica.ro

La 5 noiembrie 1884, Creangg cere ministerului acordarea celei de-a patra gradatii ca institutor. La 25 noiembrie 1884, fiul Ii scria: Doresc de asemenea ca compresele cele reci i curgtenia sg te vindece cu desgvirsire"1, iar la 20 decembrie 1884, tot Constantin, din Viena: te rog prea mult, nu te scumpi i vesteste-rng imediat asupra sgratgtei i felului cu care-ti duci bätrinetile tale nevrisnice"2. Starea gingtAtii scriitorului varia: la 28 decembrie fiul aflg lucruri Ingrijorgtoare, dar la 1 ianuarie 1885 se aratg cA ar fi deplin restab ilit".

La 20/8 ianuarie 1885, Constantin Ii rgspundea la o scrisoare: e si frumos scrisä, batg-1 sgratatea i zilele cele lungi i senine pe cel care a scris-o, cg mult rn-a inveselit i mult mg imputernicesc la lucru asemenea cuvinte minglitoare: 4Ia, rgzgmul bAtrinetelor si de ce nu? Oare nu sunt vrednic sl nAdAjduiesc ca odatA si odatg nu-i mai aye nevoie sa blättiresti prin glodurile Ticaului si sg ridici dealul scoalei jidovesti pentru o pine asa de putin rasplatita si piing de nacaz si de amar?"3 La 26 februarie fiul all& CA boala a revenit i Ii scrie: Irni spui cä mercuri ai cazut din nou in scoalg. Pentru D-zeu, tata, ce pacat a mai fi i acesta, lacrimile imi opresc vederea, imi este mare Meg de tine, doar n-ai fácut nimgnui rau ca sg te pedepseascg astfel. Ping and

atita suferinta?" 0 scrisoare din 29 aprilie 1885 a fostului sàu coleg i prieten I. Beiu 11 anuntt ca fusese trecut in buget pe 1885/1886 cu trei gradatii, desi implinise terrnenul de 20 de ani de activitate in invattimint i fgcuse la vreme cererea cuvenitg. In mai se afla suferind. Intrebat de I. Negruzzi de ce nu mai scrie, Creangg Ii raspunde la 15 mai: Pisemne d-voastrg nu mg credeti cg sunt bolnav i aproape, dacg nu de tot, idiot. Apoi, ocupat 30 de ore pe saptaming cu scoala primarg, plus dusul i Ntorsul de 2 ori pe zi, eine stie de unde, prin ploaie i noroiu, ger sau arsitg, cum se Intimplg, nu e lucru tocmai usor pentru omul vrisnic i greoiu"6. Era, se vede, obsedat de boala sa, caci fiul Li scrie 'Ms. rom. 3.757, f. 82 v.

' Idem,

f. 85 a Idem, 1. 199. 4 !dem, f. 112.

V.

4 Ed. de rata, vol. II, p. 204. 310

www.dacoromanica.ro

la 23 mai 1885: n-ai grijA, a de batrin poti muri, da de boala asta, ba". Din scrisoarea de la 4 iulie 1885 a lui Constantin afldm cA povesti-

torul avea A meargl iar la SlAnic: T-am primit astAzi mult prieteneasca ta scrisoare si cu cea mai mare pArere de rAu vdd cA supArAcioasa ta boalA tot te mai IncearcA din chid In clnd. SA nAdAjduim cA Mile de la SI laic, care de rindul trecut s-au arAtat destul de milostive, anul acesta vor face minuni si te vor usura cu totul de suferintele

tale'. PleacA la SlAnic fnsotit de N.A. Bogdan. Din relatArile acestuia aflAm cum Isi petrecea zilele acolo: In SlAnic sedeam amindoi In aceeasi odaie; tovärAsia lui peste zi fmi era de o veselie nemaipomenitA; peste noapte InsA era un chin, cAci boala sa mai totdeauna neaptea 11 apuca, cfnd ti-i somnul mai dulce, si trebuia sA sar din pat spre

a-i da ajutoarele trebuitoare. IndatA ce se lumina de ziuA, pe la 3 ceasuri, mult 3 jum., ne trezeam unul pe altul, ne ImbrAcam In graba si mergeam noi cei dintai la izvorul no. 3, ca sä ne facem cura obicinuitd. Aci, Intro paharele de apI clocitA, ce le Inghiteam mai mult In silA declt de bunAvoie, CreangI nu mai Inceta cu frumoasele sale znoave, glume, istorii poznase tel si chip, hien trecea timpul cu ele, eft nici bAgai In samr2. La 2 aprilie 1886, primeste raspuns, dupl doi ani, la cererea In legAturA cu cea de-a patra gradatie si anume a nu are dreptul la avansarea solicitatA. In cursul lunii iulie, 1886, Creangl merge pentru a treia oarA la Slanic. La 31 iulie el scria fiului s'Au la Viena, cerInd infor-

until asupra doctorilor de acolo. In acest an apar cea de a XIX-a editie din Metoda now/ si a IV-a editie din Geografia judefului Iafi; de asemeni, se tipAreste lucrarea polemicA 0 tntrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor ceirti de geografie.

Concediile de boalA devin tot mai numeroase. La 25 sept. 1886 capatA un concediu de 6 luni3, iar la 25 februarie 1887, i se acordA prelungirea concediului pInA la finele anului scolar curent". Dintr-o 1 Ms. rom. 3.757, t. 144. 'N.A. Bogdan, Pove*ti fi. bazaconii din Moldova, Buc., 1923, p. 339. ' Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXXXII, p. 184. 4 ldem, anexa CXXXIV, p. 184. 311

www.dacoromanica.ro

informatie a lui G.A. Cosmovici reiese ca In acest an Creanga nu mai profesa de loc In scoaltil. Merge cu V.G. Mortun la Mangistirea Neamt. sä viziteze pe M. Eminescu care era bolnav2. La 3/15 iunie, T. Maio-

rescu scria societátii Romania juna" din Viena: Poate ar mai scrie si I. Creanga (institutor la Iasi) ceva, dar este bolnav. A devenit epileptic; nu prea avem noroc cu oamenii nostri de talent"3. La 1 octombrie, acelasi an, I. Creanga se afla In cur& de aer la unchiul Om de la

Tg.-Neamt, preotul Gh. Creanga: Era toamna, scrie Cosmovici. A venit sa-si mai vada Inca o data locurile i neamurile, spunea dinsul. Clas nu mai tinea de mult"4. Urmeaza evocarea emotionantei reintilniri a povestitorului cu vechea scoala unde Invatase cu Conta: A doua zi a venit la scoala. L-am primit cum am putut mai frumos. Spunea mereu despre Isaia, primul profesor prim, al acestei scoli i ardta pe

unde sedea. Atitea ne-a povestit... ca nu vom mai uita niciodatti. In orele p.m., a fost la cls. I unde a facut lectie, lectie de acelea cum stia el, maestrul, sa le faca Ca amintire de vizita ce ne-a facut,i-ani cerut Poviiptitoriul la cetire prin scriere dupd sistema fonetica, de d-sa si Enachescu, ce i I-am zarit printre celelalte hirtii ce le purta la piept. sAtit mi-a mai rdmas si nu mai am altele t, a spus. Luind condeiul,

a scris pe el: gcoalei primare de baieti, nr. 1; pentru biblioteca. I. Creanga. Tirg.-Neamt, 1887, oct. 1*"6. A mers i la biserica din Humulesti, sa-1 vadd pe parintele Teofan

Focsa: S-au dus amlndoi, dar acolo au gasit numai pe preoteasa.,

care i-a poftit sa astepte, iar ea s-a dus sa caute pe preot prin megie§i...

Cum sta la masa, Creanga intinse mina si ma o carte de pe polita de la plafon. 0 deschise, tresari i Intoarse fila de la Inceput. Ce sa vezi? Era prohodul diaconilor... Si I-a citit cu glas tare, tot Intr-un plias i suspin, pIn. ce-a terminat de citit tot prohodul. Tata Imi spuIa, nea c-a Incercat sa-I opreascd., dar n-a izbutit nici Intr-un chip G.A. Cosmovici, Note, In Ion Creangd, II, decembrie 1909, p. 332. Gh. Teodorescu-KirIleanu, Notitd asupra manuecriptelor lui loan Creangd, Sezdloarea, V, 12, decembre 1899, p. 213-214; V. 81 ed. de fatä, vol. II, p. 292. 1

I. GrAmada, Societatea academicd sociald literard Romdnio jund" din Viena

(1871-1911), Arad, 1912, p.

143.

G.A. Cosmovici, loc. cit., p. 332. Ibidein. 312

www.dacoromanica.ro

a fost, mosule, scris, s mi-1 citesc eu singur... r. $i Creangd a Inchis cartea si a rdmas pe ginduri"1. Incepind cu anul 1888, boala lui Creangd se apropie de sfIrsitul

fatal. In acest an nu mai pleaca nici la Neamt, nici la SIdnic. In toamna lui 1887 obtinuse un nou concediu de 6 luni pe care ministerul i-1 va prelungi In februarie 1888 pind In august viitor2. Neavind virsta legald de pensionare, Creangd trebuie sà fact multe cdnitorii la Bucuresti pentru prelungirea concediilor.

La 4 mai 1888 citeste, la Cercul literal." din Iasi, partea a IV-a a Am.intirilor, §i tot In acest timp participd si ia cuvintul la un congres

didactic %Mut la Iasi'. La 19 mai el scrie: Despre boala mea din februarie i maiu, care in amindoud rIndurile a fost asemine cu moar-

Iatd cum descrie Gr. I. Alexandrescu o vizitä fdcuta. lui Creangd,

cam in aceeasi vreme, de membrii Cercului literar":

Uraa 1...

mos Creangd, strigam noi cit ne lua gura, de rdsuna toatä valea ceea a plingerii. Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doriam. Cum mergi cu girdtatea? 11 Imbulziam noi cari dincotro cu intrebdrile. Iar mos Creangd, in mijlocul a o munime de hirtii, note, caiete Imprastiate In toate pärtile, Imbrdicat in halatul lui cu dungi albastre, cu tiriit,i in picioare, cu o prostire pus& in jurul gitului pentru sudoare, gras i greoi precum era, cind se vedea asa prins fdrà veste de noi, se inrosia la fatd i oarecum se rusina... Da cu sdnatatea cum mergi, mos Creanga? Multumesc, tot mai bine: stupesc in barbd si trag oghealul cu dintii. $i asa o ducearn la dinsul tot Intr-un ris i veselie"5. Chiar chid boala se afla In ultima fazd, observd Gr. I. Alexandrescu, Creangd era g1umei asa a rdmas p hid s-a stins. La 1 iunie 1888, preotul Gheorghe Creangd ii scrie de la Neamt.: 1 N. Timtra.g, op. cit., p. 306, Gh. Ungureanu, op. cit., anexa CXXXV, CXXXVI, p. 185. N. Iorga, Ceva despre Ion Creangd, tn Neamut romdnesc Meru?, II, 2, lanuar 1910, p. 18. a

Ed. de talk vol. II, p. 185. Gr. I. Alexandrescu, Biografia..., .00l. cit., p. 28-29. 313

www.dacoromanica.ro

Vti sdrut Creangd i Tined, Am primit scrisoarea ta sl md crezi cd am sdrutat-o, avind cea

mai mare bucurie c. ti afli mai binisor din ceea ce am auzit. Mi-a scris i Zahei c. iti este .mai bine... nu te da bolii care ne persecutd

pas cu pas. Voinic, ca-i lucru mare; sä ma crezi, Creanga, ca gi eu Is bolnav. Vreu sä te intreb, tu nu mergi la Slänic In vara asta? Eu am fAcut o cerire la Epitropie pentru a-mi da un loc gratis la Slänic. Vad cä sunt aprobat. Mi-a venit ca la 15 iuniu sä fiu acolo i cit sa pleci tu, rdspunde-mi I

Sdrutdri de la toti, Gh. Creangd"1

Acum se tipdreste i Iteispuns la criticele nedrepte... Editiile de manuale continua sa apard. 0 fotografie din aceastä vreme ni-1 aratti pe Creangd imbdtrInit, cu figura obositä. La 6 ianuarie 1889 primea aceste rinduri din partea preotului Gheorghe Creangd: Va sdrutám Creangti i Tined, Primiti si din partea noasträ sincere felicitdri de ziva onomasticti

a numelui ce porti. Ani multi sä traiti, adinci batrInete-ti doresc, bucurie si sándtate la toti. C.c. Rucsanda lui Zahei i Mariei. Noi suntem Ault*. Eu tot mai sufdr de stomac (7). Creanga, tu te afli mai bine? Scrie-mi, a vostru mos Gh. Creanga"2. In scrisoarea din 2 iulie, Creangd Ii rdspunde, foarte trist, cd e tot bolnav.

(p. 187)

6

Scrisoarea din 1884, iunie 24, ocupd f. 5 r. v., din manuscrisul autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste RomAnia. Pentru

Ms. rom. 3.757, 1. 172. Idem, f. 176. 314

www.dacoromanica.ro

transcrierea textului dam urmatoarele indicatii: P. 187, r. 3: Dupa. Zahei Creanga se afla un indice care trimite in subsolul cartii

postale, unde sta scris de alta mina: Fratele lui Ion Creanga";

r. 26 27: textul Mai instiintati-ma..." pina la ...la toti" este intercalat, in sens invers, intre rindurile 1-3 ale scrisorii. Reproducem originalul. P. 187, r. 20: carte de papa (p. 188)

carte postala. 7

Scrisoarea din 1884, iunie 16, ocupa f. 4 r.v., din manuscrisul autograf 4.074, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. In legatura cu transcrierea textului dam urmatoarele indicatii: P. 188, r. 3: Dupd numele Vartic se face o trimitere in josul paginii, unde gasim aceasta explicatie, scrisa de anti mina Femeie intretinutal de Ion Creanga" ; r. 4: in redactarea anterioara era la pentru in. Reproducem originalul. P. 188 r. 3 Ecaterina Vartic. tirile pe care le avem despre ea Ord contradictorii. Unii biografi ai lui Creangd o descriu ca pe o femeie extrem de inteligenta, plina de calitati. Gr. Alexandrescu ne informeaza ca era desteapta si cuminte"1, C. Grigorescu2 spune despre ea ca avea darul povestirii, iar preotul Gh. Ienachescu, ca era de o desteptaciune foarte cu mult superioará lui Creanga"3 si merge cu exagerarile pina la calomniere, afirmind cä meritul povestilor

se cuvine mai mult ei, adevarata lor autoare". Octav Minar, vazlnd talentul si darul de a povesti cu attta usurinta lucruri si fapte interesante din viata noastra literara", i-a propus sa-si scrie memoriile4. Alti cercetatori, dimpotriva, o infatiseaza ca pe o femeie

simplt, mediocra. Gh. T. Kirileanu scrie: Impresia ce mi-a rams este ca. ea era o femeie de mahala, inteligenta, dar cu foarte putina 1 Amintiri despre I. Creangd, 1n ,ezdtoarea, V, 12, 1899, p. 181. /on Creangd i Gheorghe Iendchescu, preot, In Ion Creangd, II, 12, decernbrie 1909, p. 320. Gh. IenAchescu, Bustut tui I. Creangd, In Evenimentul, Iai, nr. 29 si 30 din 6 si 7 martie 1902. I Creangd despre Eminescu, In Cosinzeana, revistd literard ilustratd, Oristie

III, 17-18, 27 aprilie 1913,. p. 243-245. 315

www.dacoromanica.ro

invdtAturd". Dupd márturiile familiei povestitorului, Tinca Vartic, cea de-a doua sotie a lui Creangti, fllrä cununie2, era o femeie cu putind §tiing de carte, sdnatoasä, vioaie, harnic i plin d. de devotament

fag de Creangd."3. Ecaterina, fiica lui Andrei *i a Ruxandrei Vartic4, era cu mult mai tindrd decit Creangd, cdci prin 1888, clad povestitorul era vizitat de E. Gruber §i alti prieteni, ea avea cam 35 de ani5. Scriitorul a cunoscut-o, probabil, dupd destituirea sa din Invdtd-

mint, in iulie 1872, clad, nemailocuind la §colita" din Särdrie, s-a mutat in bojdeuca din Ticau, unde Tinca Vartic 11 va ingriji §i-i va fi tovard§d de viatä pind la moarte. Se pare a mutarea in Ticau, la familia Vartic, n-a fost tntimplAtoare, càci Creangd era prieten cu diaconul Vartic, rudd cu familia Vartic din Ticdu, care trebuie a-1 fi fäcut rost de locuintä la rudele sale.. Familia Vartic a stat cu chirie in aceastd cdsutd pind in 1879, cind Creangd cumpärd locul §i casa de la Maria Stefdniu pe numele Ecaterinei Vartic. Actul de cumpdrare

este scris de Creangd, care iscdle§te §i ca martor: Am fost fatd, I. Creangd"7. Ecaterina Vartic trebuia sa plateascd anual bisericii Buna-Vestire cite 10 lei bezindn". Scriitorul a considerat-o ca pe o tovard0 de viatd cdreia ii cerea §i-i dAdea ce se cuvenea In adevdrata

viatd sändtoasd, fdrd furnuri"5, amintind de ea in toate scrisorile adresate rudelor sale din Humule§ti, care o numeau cu respect titacd",

I J. Boutiere, La vie et l'oeuvre de Ion Creanga, Paris, 1930, P. 28, nota 3. pupa despärtirea de Ileana, fiica preotului loan Grigoriu, Creangl se va Insoti cu Tinca Vartic. Desi Tribunalul pronuntase divortul la 5 sept. 1873, Creanga nu s-a asStorit oficlal cu Ecaterina. In 1881, Constantin 11 spunea D-ra Tinca" (ms. rorn. 3.757, f. 19 v.), iar In 1900, tot Constantin o numea prietena tut Ion Creangi" (C.!. Creanga, Memoriu..., Bite., 1900, p. 1). N. Timiras, op. cit., p. 286. J. Boutière, op. cit., p. 28, nota 2; se pare el pe mama Ecaterinel o strIga Creangl In 1888: Ruxandl15.-I! Ruxanc1118-11 Ian di fugulita i ad& api rece" (Gr. Alexandrescu, Biografia lui loan Creangd, vol. Scrierile lui loan Creangd, Iasi, 1890, p. 25). Gr. Alexandrescu, Amintiri despre I. Creangd, In Sezdtoarea, V, 12, 1899, p. 181; Idem, Consorbiri literare, XXXIII, 12, 15 decembrie 1899, p. 1077. Gh. Ungureanu, Studiu introductiv, ed. cit., p. LXXXI. Ian Creangd, Documente, p. 256. G. Cllinescu, op. cit., p. 173. 316

www.dacoromanica.ro

duduca si ajar Ecaterina Creariga". Prietenii lui Creangd ii spuneau duduca Tinca" sau cucoana Tinca"1. Energicd si rábatoare, ea si-a ingrijit cu devotament tovarasul de viatd, fdrd sa-§i dea seama de uriasa personalitate a celui cu care trdia alaturi, privindu-1 doar ca pe un gospodar ce poartd grija casei. Ma se explica faptul cd, dupd moartea scriitorului, Tinca a indepartat repede din casa manuscrisele, vinzindu-le la bticani. Dupd moartea lui Creangd, ea continua sd &bland in bojdeuca, devenind sopa unui oarecare C. Deliu2. Se stinge din viatd. la 3 septembrie 1912. 2

P. 189, r. 19 V. Mufnefeana, unul dintre numerosii prieteni ie§eni ai scriitorului (v., ed. de fatd, vol. II, p. 309). Era iconar de meserie. I-a Mout lui Creangd, in 1899, un portret In ulei4. (p. 189)

8

Scrisoarea din 1884, iulie 12, ocupd f. 6 r.v., din manuscrisul autograf 4.074, Bib!. Acad. Republicii Socialiste Romania. Observatii cu privire la text: P. 189, r. 3: Pentru Tinca Vartic se dd in josul

paginii explicatia, scrisd de alta. mina: Femeie intretinutä de Ion Creangd".

Reproducem originalul.

P. 189, r. 24

(p. 190)

Ruxandra Vartic, mama Ecaterinei Vartic.

SCRISORI (II) 9

Cu prilejul discursurilor rostite de V. Conta in Parlament, la 4 0 5 septembrie 1879, Creangd Ii trimite aceastä scrisoare. A fost D. Furtuna, Curinte oi marturii..., p. 30, 33; C. Grigorhi, /cc. cit., p. 320.

Intr-o tnstiintare pe care o primeste In 1903, Julie 2, pe adresa: Dip. III, strada Ticau de sus, no. 4", si In care este anuntatl cä trebuie sa plateascl nun rest de 15 lei" din ce a mai rImas din datoria sotului dv. catra Casa de Economie a functionarilor din Iasi", ea este numitni. M-me Deliu" (ms. rom. 3.757, p. 183). I

' J. Boutiere, op. cit., p. 28, nota 2. 'Leca Morariu, Drumuri moldovene, CernAliti, 1925, p. 97-98. 317

www.dacoromanica.ro

publicata de Octav Minar, fail data, in Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59 (Scrisorile lui Creangd), de unde o reproducem.

Filozofia lui Vasile Conta reprezinta, in cultura româneasca, primul sistem filozofic avind la baza numeroase elemente materialiste: Prin filozofia sa, Conta s-a facut purtatorul intereselor acelei parti a burgheziei romane*ti care urmarea dezvoltarea industriei nationale, crearea unei piete interne *i de aceea sprijinea intr-o anumitä masura

dezvoltarea tehnicii *i a *llintei. Materialismul OA a corespuns totodata intereselor maselor populare prin lupta impotriva idealismului gi a religiei"1.

Incepind din 1879, Conta ia parte activa la viata politica intrind in rindurile Fractiunii libere *i independente" care se mai numea *i Partidul liberal-democrat. Conta militeaza de pe pozitiile politicii democrat-burgheze, pentru dezvoltarea Romaniei pe drumul capitalismului, ceea ce reprezenta, in conditiile de inapoiere economica din acea vreme a tarii, o atitudine in general progresista. 0 Iatura negativa a acestei politici

este nationalismul, care il va duce pe pozitii antisemite. Inca din 1875, Conta alcatuise regulamentul unei societati secrete Liga romana", care avea ca principiu a ajuta *i a inmulti comertul *i industria romaneasca", Insamijloacele de actiune ale acestei ligi aveau un caracter nationalist"2. Chid, In 1879, In urma Congresului de la Berlin, s-a pus problema

revizuirii Constitugei, in vederea acordarii de drepturi politice populatiei de origine straina din tara noastrã, Conta tine o serie de discursuri in care se situeaza pe pozitiile nationaliste ale burgheziei industriale *i comerciale romine*ti care cauta, pe plan intern, sa !lila-

ture, in primul rind, concurenta evreilor. In ce prive*te agricultura *i invatamintul este de retinut pozitia progresista a lui Conta. Creanga, dupa cum singur a marturisit, a f acut *i el ceva politicale", intro 1866-1872: In intrunirile de la primarie eine era mai ' Istoria gindirii sociale si filozofice in Rontilnia, Bac., Ed. Academiel, 1964,

p. 266. s Op. cit., p. 288. 318

www.dacoromanica.ro

guraliv decit mine, Buta, Damaschin *i Corduneanu? Alegeam *I culegeam la deputati *i la membri comunali, tot ce era mai buni*or din fractiune"1. Ca *i Conta, Creanga a f6cut parte din Fractiunea libera qi independeatV ; ideile politice ale acestui partid l*i au izvorul In scrierile lui Simion Barnutiu2.

Nu *tim daca Creangti ImpArt4ea toate ideile §colii BArnutiu, este Ins& incontestabil a el a simpatizat, la Inceput, cu fractioni*tii, cdrora le da votul *i pe care li sprijinea In Intruniri publice *i la alegeri. Cu toatä admiratia fat4 de ilustrul sAu profesor T. Maiorescu, Creang4

nu era adeptul junimismului politic. Iatä ce spune I. Negruzzi: Liberal In ideile sale politice, el sä daduse cu adversarii no*tri din Iasi care compuneau ap-zisa oFractiune libera *i independentAs. De*i fusese la *coala Trei Ierarhi *colarul lui Maiorescu *i recuno*tea

acestuia mari calitAti didactice, ca fractionist el nu ne putea suferi, Inchipuinduii a noi voim sà vindem tara nemtilor [...]. 1 Orig. I. Alexandrescu, Biografia lui Ion Creangd, In vol. Ion Creangd, Opere complecte, partea I, Buc., Bibl. pt. toll, nr. 28, p. 19. ' Simton Blirnutiu, profesor de filozofie ai drept, militant politic, a avut o orientare antifeudall, antiteologica, republicana, patriotica ai rationallsU. In tImpul revolutiel de la 1848, Barnutiu lupta pentru drepturile populatiel romanesti din Transilvania, pentru eliberarea national& a poporu-

lui roman. Asemeni celorialti ginditori progresiati ai vremii, S. Birnutlu a militat pentru reforma agrari, desflintarea lobagiel ai privileglilor nobiliare, revenclicari care au atras pe Creanga, Conta al altii. Barnutiu a acordat o atentie speciala problernel nationale. In lupta gInditorului transilvanean pentru

eliberarea nationall se manifesta al elemente nationaliste care apartin acelui nationalism al natiunilor asuprite, caracterizat de Lenin ca avind un continut general democratic. S. Barnutiu cerea cu hotarlre independenta natiunii romane, preciend ca natiunea romana en-are cuget duaman In contra altor natiunit, ca mid vroleate a domni peste alte natiuni, nici nu va suferi a 11 supusa altora, ci voleate drept egal pentru toatet" (Istoria gindirii socials si filozofice in Rorndnia, Buc., 1964, p. 204). Pozitia sa progresista se ilustreaza ai prin lupta pe care a dus-o lmpotriva cercurilor retrograde care 1ai aparau pozitille economico-sociale arnenintate de reformele burghezo-democratice din timpul domniei lui Cuza. Respingerea fermi a Weil principelui strain este expresia sincerului sau patriotism. Deosebit de pretioase shit al ideile sale republicane (a combatut monarhia ereditara, constitutlonala sau absoluta).

In studiul sau critic Contra fcoalei Bdrnuliu (Critice, Buc., vol. H, 1868, D. 171-209), T. Maiorescu se pronunta pentru aducerea domnului strain" Qi 319

www.dacoromanica.ro

Eu am vorbit cu Creangl pentru Int fia owl la o alegere In sala Primariei de Iasi. Eram candidat la deputatie i discutarn In dreapta si In stinga cu alegAtorii staruind sa ma voteze, and vAd pe un institutor Urziceanu, In vorba cu un popa. Acest Urziceanu venise odata la mine, si m rugase, desi nu-1 cunosteam, sA-lapar ca advocat Intr-un proces coreGyional, din pura colegialitate, fiindcgiamindoi eram Invata-

tori. Eu, plin de bunavointa, ii am si luat apararea, cu deplin succes, obtinInd achitarea lui. Acum socoteam ca, drept rasplata, puteam spera cu siguranta In votul lui Urziceanu. MA apropiai deci de dInsul, Ii aduc aminte Indatorirea ce i-am facut si 11 rog sa ma voteze. Insa In locul lui Urziceanu care sta confuz si rusinat, vad ca popa Imi r Aspunde cu istetie In modul urmator: «N-are a face una cu alta, domnule Negruzzi, d-ta i-ai facut un serviciu privat, i aici e vorba

de trebi publice. Bate dumneata la alte ui, noi oamenii cei mici, votam pe-ai nostri b... Creanga era totdeauna un orator iubit In adunari populare, i eu la dinsul rn-am gindit cind am creat pe parintele SmlnUna. In 0 copie dupei naturd intitulata Electorale".

In scrisoarea pe care i-o trimite, In 1879, lui Conta, fostul sari coleg de scoala la Tg.-Neamt, ca si in cea catre Slavici din 1878, octombrie 21 , se remarca si la Creanga o pozitle negativA, pe linia exclusivismului national, care il duce, uneori, pe pozitii antisemite. In Moldova, marele numar de alogeni a dat prilej de regretabile manifestari sovine, ceea ce explicA, fAra sA scuze, nationalismul temporar al lui Creanga, care va fi si al lui Conta, i Ora la un punct rezonabil, motivat de teoriaproductiei, al lui Eminescu si al altora, färä deosebire de convingere politica."2. De subliniat cà aceste atitudini, de moment, ale scriitorului nu au umbrit strAlucita sa activitate literarA i pedagogicA. Din raportul lui V.A. Urechia cu privire la scoala primarA din Trei Ierarhi aflam urmAtoarele:

1mpotrIva reformel agrare preconizata de BArnutlu, ,,idee prea extraordlnara si prea revolutionarr. In probletna evreiasci 1ns, pozitla lui Maiorescu este mat democrat a.

1Iacob Negruzzl, Amintiri din Junimen", In Convorbiri literare, Buc., LIT, 1, lanuarle 1920, p. 14-15; pentru Electorate, vezl I. Neuruzzi, Scrieri complete, Buc., vol. I, 1893, p. 168-169. I G. Calinescu, op. cit., p. 96. 320

www.dacoromanica.ro

Populatiunea clasei I-a Impartita In trei diviziuni, cu doi iristi.. tutori, este de 135 scolari. Reputatiunea binemeritatá care fac clasei acesteia, ti poate aduce Indoitä si IntreitS. populatiune ; din stràmtora_ rea localului si lipsa unui institutore sau doi divizionari se opreste intreprimirea de mai multi scolari cleat cifra de sus. Voi observa ca In aceastA cifrà evreii sunt pentru o tnsemnata parte, ceea ce este tot In lauda d-lui Creanga, care, In calitatea sa de preot, s-ar 'Area c5. ar atrage cu anevoiá la scoalä pe evrei, dar care ti atrage gratie reputatiunii metodei de care se serveste"1. (p. 191)

10

Scrisoarea este adresatA unui cunoscut iesean (A.C. Cuza) plecat din ores. Referirile la Eminescu si Miron Pomp iliu li sporesc interesul documentar.

Originalul scrisorii se afl5. la Bibl. Acad. Republicil Socialiste România, Coresp. inv. 67.404, de unde II reproducem. Dupà ...pro-

bozit si lnainte de Chid vei..." (p. 191, r. 18-19) se OA doul rinduri de text care nu pot fi descifrate Intrucit hirtia manuscrisului este rupta. Publicatti de Augustin Z.N. Pop In Iasul literar, XI, 3, martie 1960,

p. 49-51. P. 191, r. 13: berian pentru bairam an ca acela

petrecere, chef ; un beri-

o petrecere strasnicd.

P. 191, r. 3 Alexandru C. Cuza, politician, publicist si poet, s-a nascut la 8 noiembrie 1857, In Iasi. Liceul il urmeaz6 la Dresda si Paris. Se inscrie la facultàtile de drept din Paris, Berlin si Bruxelles si obtine diploma de doctor In stiintele politice si administrative, in 1882, la Bruxelles si titlul de doctor In drept, In 1886, tot la Bruxelles. tutors In tarà, inträ In grupul socialist de la revista Contemporanul

§i In cercul societátii Junimea", unde fusese ales membru, din anul 1883. Colaboreaza la revista Conporbiri literare, unde isi face debutul cu poezii si epigrame, Incepind din anul 1886. I Ion Creanga, Docurnente, p. 175. 321

21

Ion CreangA

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

A fost numit, In 1901, profesor la catedra de Economie politica ai Finante de la Universitatea din Iaai, ai decan al Facultatii de drept in anul 1919. Ca om politic ai deputat va evolua ca unsustinator al natdonalismului

ai al antisemitismului. I nainte de primul razboi mondial a fost unul dintre Intemeietorii Partidului nationalist-democrat, partid reactionar. In 1923 a par-

ticipat la crearea partidului de tip fascist Liga apardrii nationalcreatine"1.

A decedat In anul 1946, la Sibiu. A. C. Cuza a colaborat la mai multe ziare ai reviste, printre care mentionam: Corworbiri literare, Arhiva (Ia§i), Fat-Frumos (Btrlad), .Neamul romdnesc etc. Scrieri: Versuri (Iaai, 1887) ; Generalia de la '48 gi era nouil (Iaai, 1889) ; Discurs asupra proiectului de lege pentru organizarea invdpimintului profesional (Buc., 1893) ; Poezii, epigrame i cugetdri in prozd (1909) etc. (p. 192, 190) 11, 12, 13 Prima scrisoare adresata lui M. Eminescu o reproducem din revista Cosinzeana, Oraatie, III, 17-18, 27 aprilie 1913, p. 244-245 (Creangd

despre Eminescu); cea de a doua ai a treia din Flacdra, IV, 9 10, 20 decembrie 1914, p. 58 (Scrisorile lui Creangd). Scrisorile ultime nu poarta data (foarte probabil, numai In revista citatfi, nu §i In textul original). Ele stnt scrim de Creanga dupli plecarea lui Eminescu, In 1877, la Bucureati. Toate au fost publicate, In revistele citate, de Octav Minar.

M. Eminescu, Intors din Gerrnania In toamna anului 1874, la Iasi, este numit mai Intti director al bibliotecii oraaului ai, ceva mai ttrziu, In 1875, revizor acolar al judetelor Iaai ai Vaslui In locul lui A. Naum. In aceasta calitate el munceate extrem de serios, dind dovada de o mare energie: inspecteaza aeon, Intocmeate procese-verbale, propune solutii pentru Inlaturarea cauzelor care faceau ca instructiunea primara sa fie Inapoiata. In vara aceluiaai an organizeaza conferinte pedagogice

cu ai pentru Invatatorii din judetul Iaai ai informeaza Ministerul, la 10 august, asupra acestor conferinte al caror continut Imbratisa aspectele cele mai importante ale metodicii ai didacticii Invatilmintului 1 Dicfionar enciclopedic man, vol. I, Buc., 1962, p. 873. 322

www.dacoromanica.ro

elementar. Printre invdtAtorii citati In raportul lui Eminescu, figu-

reazd. si d-1 V. Creangd, Invdtator la scoala de baieti nr. II din PAcurari" care nu este altul decit I. Creangd. Cur Ind se cunoscurd bine;

Creanga admira la poet adIncimea cugetdrii, iar marele poet era incintat de farmecul graiului neintrecutului nostru povestitor. Intre acesti doi ilustri reprezentanti ai literaturii noastre nationale existd numeroase afinitAti spirituale, care i-au apropiat unul de altul cu o fort& irezistibild. In ciuda marii deosebiri dintre ei In ce priveste formatia si preocupdrile, opera lui Eminescu si aceea a lui Creangd Itsi au izvorul lor adinc In viata poporului nostru, de care ei se simteau profund atasati si al cdrui specific sufletesc 1-au Inftitisat, sub aspecte aparent diferite, Intr-un grad necunoscut mai Inainte si atins, relativ tirziu dupd dinsii, numai de Mihail Sadoveanu. Aceastd sursd comund

a creatiei lor literare explidi faptul, la prima vedere surprinzdtor, cd Eminescu, a cdrui culturd bogatä si multilateral& II situa aldturi si adesea mai presus de contemporanii lui cei mai culti, a simti t o atit de mare dragoste si admiratie pentru Creangd, absolvent al unui seminar si al unei scoli normale de acum un secol, si cd la rindul salt, acest om simplu, care trdia la Iasi aproape la fel ca pärintii lui de la Humulesti, a dovedit intelegere pentru personalitatea asa de complex&

a genialului sail prieten. Insemndrile, rapoartele, adresele cdtre minister ale revizorului scolar In legAturd cu manualele didactice ale lui Creangd subliniau valoarea lor pedagogicd si sustineau promovarea metodei fonetice In predare si adoptarea In scoli a abecedarului Metoda nouci. Descoperirea de cdtre Eminescu a lui Creanga avea sd ail* dincolo de semnificatia ei didactic& si pedagogicd, un puternic ecou in viata noasträ literard, cdci, In toamna lui 1875, Creangd va citi la Junimea"i 1 Majoritatea biografilor povestitorului, ea *1 amintirlle lui I. Negruzzi, Oh. Panu 5i ale altor contemporani admit, ca data a intrarli scrlitoruluiia Junimea", toamna anului 1875, chid a fost adus de Eminescu In salonul lui Iacob Negruzzi. (Malorescu era la Bucure5t1, In calitatea sa de ministru al Cultelor si Instructiunil Publice.) Legaturile lui Creanga cu Malorescu *1 Junimea" shit !Ina mai vechi. Inca din 1864, clnd urma cursurile $colil preparandale de la Trel Ierarhi, Creanga este remarcat de Maiorescu *i recomandat ca unul dintre cei mai distill% elevi ai *COW,

spre a fi numit institutor (v., ed. de fag, vol. II, p. 269). In 1867, Creangi va cere aiutor material Junimii" pentru tiparlrea manualului Metodd noud de scriere 0 i cetire, tar In 1875, Maiorescu 11 sollcita, In semn de pretuire, alcituirea until Indrumator pentru orientarea Invatitorilor spre metodele noi de predare a cititului 51. scrisulul. Ar mai f i de amintit 51 aflrmatia riguroasa a lot Malorescu: Cei ce pe atunci (anul 1871, n.n.) veneauregulat la adunarile literare, erau In afara de 323

21*

www.dacoromanica.ro

povestile care 11 incintase pe poet, iar la 1 octombrie Convorbirile literare publicau Soacra cu trei nurori §i, cloud luni mai tfrziu, Capra cu trei iezi. Eminescu vdzu in Creangd numaidecit geniul poporului roman"1, iar Creangd nu mai asteptä verdictul lui Maiorescu de la Bucuresti si binecuvintä pe Eminescu ca eeminentul scriitor i cel mai mare poet al românilor s"2. Nebun de entuziasm, Creangd Ii impartdsi lui Eminescu toate placerile lui simple: 11 duse sus pe Ciric, pe din dosul casei, ardtindu-i privelistea Iai1or, II ospdtd cu mincáruri tdränesti fãcute de Tinca. Se pare a aceasta nu vlzu cu ochi buni pe acest pletos, care striga mereu lucruri neintelese umblind prin cast, dar Creangd o puse la locul ei cum stia el, si de aci incolo nimeni lulu mai vdzu pe Eminescu färä Creanga i pe Creangd frä Erninescu*"3. Sufletele lor se completau unul pe altul, Intrupind in Imbrätisarea lor cele cloud fete, deosebite, i cu toate aceste atit de strinse una de alta, a simtirii românesti. Acest lucru face ca geniile dl. V. Pogor si de autorul acestei scrieri, la care se tineau alternativ Intrunirile Iacob si Leon Negruzzi, Nicu Gane, Dimitrle Rosetti, N. Mandrea, I. Ianov, colonelul N. Skelitti, G. Racovitd, colonelul Milutd Cerkez, M. Korne, Gr. M. Buicliu, T. Cerkez, G. Roiu, profesorii Culianu, Melik, St. VIrgolici, Naum, A.D. Xenopol, Creangl, si din chid In clnd asistau V. Alecsandri, l.A. (ZizIn) Cantacuzin, C. Sutu, A. Bals, N. Calimachi-Catargi etc." (T. Maiorescu, Istoria contemporand a Romdniei (1866 1900), Buc., 1925, p. 38-39). $i o and precizare Intr-o notd: Membri mai erau cdpit. T. SerbInescu, N. Burghele, Al. Farra, Caralani, Paicu, Burla, Bodnarescu, Miron Pompillu. Ceva maCtItrziu yin Eminescu,

Slavici, Tasu, G. Panu, Lambrior, V. Conta, T. Nica, P. Missir, Al.I. Philippide, G. VIrnav-Liteanu, B. Bossy, colonelul Bengescu-Dabija, Chibici Ithmeanu, C. Leonardescu, Meissner, Volentl, A.C. Cuza, Strajan, T. Istrati, 0114nescuAscanio, Dr. Christea Buiucliu, DU1IIu Zamfirescu. I.L. Caragiale" (op. cit., p. 39). Din aceste 1nsemndri reiese ca la data amintla povestitorul lua parte la sedintele

societatii Si cd Panu ar fi venit la junimea" dupd Creangd, dee! nu putea Sti precis de clnd o frecventa scriltorul (cf. si N. Barbu, Creangd i Junirnea", In Maul

literar, XV, 11, noiembrie 1964, p. 39). Tot In 1871, Matorescu 11 prezintd, allturi de Pogor, Intrerupind cu o anecdotS o discutle privind propunerea ministrului Costaforu ca junimistii 59 intre In politick ceea ce presupune cS scriitorul era familiarizat cu acest mediu si c9 era ascultat cu interes (T. Maiorescu, op. cit., p. 40). Ca scriitor Creanga se va irnpune HIM In 1875, cInd Incepe eS publice povestile.

1 G. CAlinescu, Ion Creangd, Buc., E.P.L., 1964, p. 191. Idem, p. 195. Cu ocazia aniversdrit soc. Junlmea", Eminescu vine pentru clteva zile la Iasi si 11 ddruieste lui Creangd cartea De ob9le Geografie, de Amfilohie Hotiniul, 1795, pe coperta areia Creangl a serfs: Ddruitd mie de dl. Mihail Eminescu, eminentul scriitor si cel mai mare poet al romdnilor.11878. I. Cr." cf. Luceafdrul, Sibiu, I 1u11e:1909, p. 295, numdr comemorat iv si ed. de fatd, vol. II, p. 292.

1 G. Calinescu, op. cit., p. 19F. 324

www.dacoromanica.ro

lor sä ramina unite totdeauna, dupa cum in viata fusese unite fiintele acelora in care ele stralucise"1. La 1 iunie 1876, Eminescu este destituit din postul de revizor iar Petrino 11 denunta justitiei ca ar fi sustras carti si mobile din biblioteed. Amardciunea poetului nu cunoaste margini. Peste vara, Eminescu va fi gazduit cu dragoste frateasca in casuta din Ticau a lui Creangd, care Ii va fi impärtasit si el din necazurile sale cu fetele bisericesti, i cit de crud il lovise destituirea din invatamint. Dupa citeva luni Eminescu este numit redactor la ziarul Curierul de Iafi, buletin al publicatiilor Curtii de apel din Iasi, care avea i o foaie politico-literard. In urma unui conflict cu un avocat din Iasi, directorul Tipografiei Nationale, care 11 presa sà scrie elogios despre primarul

Pastia, poetul ii da demisia si pleaca, in toamna anului 1877, chemat

de Slavici, la Bucuresti, ca redactor la Timpul. Eminescu pardseste cu inima strinsa Iaii, de care 11 legau o dragoste atotstapinitoare si lumina unei mari prietenii. Creanga, singur i nemingliat, incepe sa astepte vesti de la Bucuresti. (p. 195)

14

Publicata de I.E. Toroutiu in vol. Studii gi documente literare, Buc., 1932, vol. III, p. 123, de unde o reproducem. N. Gane se adresase lui Creanga, recunoscut ca profund cunoscator

al graiului popular, pentru a-i lamuri sensul unor cuvinte. Simion Florea Marian 11 consulta si el in probleme de ornitologie romaneasca, cerindu-i informatii despre datine, legende i credinte referitoare la

pasari. In acest sens, S. Fl. Marian Ii scria lui Iacob Negruzzi la 2 ian. 1881 :

Acum s-o rugaminte. Eu na-am adresat d-lui I. Creangá in privinta Ornitologiei pop. romdne2, dar pina azi n-am primit nici un raspuns. Daca ati pute vorbi cu d-lui i 1-ati ruga in numele meu ca sd-mi trdmita macar citeva datine, credinte, legende etc. despre paseri i deocamdata despre cele urmatoare, mi-ati face un servitiu foarte mare si eu v-as fi totdeauna recunoscatoriu pentru aceasta"3. P. 195, r. 7 8bunaoara, fireste, mai departe, vorba burlacdritului". Aluzie la parodierea de catre Creanga, laJunirnea",; a discursuEmilgar, loan Creangd i Mihai Eminescu, in Fdt-Frumos, I, 6, iunie

1904, p. 85. Sim. FL Marian, Ornitologia poporand romdnd, Cerrauti, vol. III, 1883. ' I.E. Torouliu ei Gh. Cardae, Studii i documente literare, Buc., vol. I, 1931, p. 277. 325

www.dacoromanica.ro

lui profesorului Petre Suciu ImpotrivaburlAcAritului", adicA. Impotriva unui proiect de lege initiat, fn 1866, de Dumitru Asachi,! fiul lui Gh. Asachi, gi care prevedea plata unei taxa de burlAcie"1. Cuvintul burlAcit nu se pronunta niciodatA singur, ci intotdeauna insotit de bunAoarl, firegte, mai la vale, de pildA, dupA aceasta etc., etc.", dupA felul de a vorbi al lui Suciu, noteaza Iacob Negruzzi In Amintiri din Junimea" (Buc., [1939], p. 234). Anecdota burlAcAri-

tului" era una dintre cele mai gustate la aniversArile Junimii". (p. 196)

15

Scrisoarea care M. KogAlniceanu o reproducem dupà originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste RomAnia, Coresp. inv. 98.849.

PublicatA de Augustin Z.N. Pop In la.,sul literar, XI, 3, martie 1960, p. 49 51 . Document pretios pentru relatArile pe care le contine. Din tonul familiar al scrisorii, se vede a cei doi scriitori se cunogteau personal; felicitArile dilduroase pe care CreangA i le adreseazA lui Kogalniceanu de ziva numelui Milt expresia unei sincere pretuiri gi admiratii pentru acesta. (p. 197)

16

ReprodusA din Convorbiri literare, Buc., XL, 3-5, martie, aprilie, mai 1906, p. 272-273 ( Scrisori de la vechii colaboratori. Trei scrisori de la Loan Creangd).

P. 197, r. 25: Cal &Uri?' ad trump la urnblat se spune despre cineva care se apucl sA Invete o meserie prea tfrziu, cfnd e bAtrin gi nu-1 mai

ajutA mintea sau puterile In general. Zicala este Calul bAtrfn nu poate a Invete a merge la umblete" (sau In buestru): e vorba de un anumit mers, pentru care e nevoie de un dresaj special, posibil numai la vfrsta tinAr A. a cailor. P. 197, r. 10 Aluzie la poezia La noi..., semnatti P. A. Calescu (PAcIlescu), trimisl de B. P. Hasdeu revistei Convorbiri literare, In al cArei acrostih se aratA cti mArul e putred La Conoorbiri literare

(I. Negruzzi, redactorul revistei, Inlocuise Vestal& timoroasr din versul 6 prin FecioarA sfficioasr, ceea ce a dat prilej adevAratului 1 C. Sateanu, Figuri din aunimea", Buc., Ed. Bucovina, 1936, p. 169. 326

www.dacoromanica.ro

autor al poeziei sa fact haz i In legatura cu reputatia de germanofili" a junimistilor: v se citeste f In limba germana).

P. 197, r. 5

Succesul mare de care s-a bucurat, la lectura,

nuvela lui Creanga Mos 1Vichifor Colcariut a stIrnit curiozitatea lui Maiorescu, care cere sa i se trimita manuscrisul la Bucurestil. Hotarindu-se tiparirea ei, CreangA ii trimite spirituala scrisoare din 1876, noiembrie 10, prin care ii cere Inapoi manuscrisul. Scrisoarea face dovada unei vii constiinte artistice, la care se adauga o usoark nota de ironie. La 19 noiembrie 1876, Maiorescu inapoiaza manuscrisul prin Iacob Negruzzi:

Iubite Jacques ...FA bine, Inapoieste d-lui Creanga alaturatul manuscript May Nichifor §i spune-i din partea-mi multumiri i pentru trimitere 8i pentru scrisoarea hazlie de acum clteva zile"2. Aprecierile asupra nuvelei urmeaza Intr-o scrisoare cAtre N. Gane din 6/18 decemvrie 18763, In care, dupa Ce lauda nuvela lui Gane Ctinele Bitten, face citeva observatii cu privire la MoF Nichifor Cofcariul, cerind unele retusari i manifestlnd retineri In legAtura cu tiparirea ei In Convorbiri. Multumesc Inca o data d-lui Creanga pentru trimiterea lui Mof Nichifor Harabagiul. Ca tot ce scrie Creanga, i povestea lui Mos Nichifor este foarte interesantA in felul ei i adevArat romaneascA. Daca s-ar Intimpla sa o tipareasca Convorbirile (ceea ce InsA eu n-as face, fiindca istoria prea este din Borta... CaldA i atunci ce ar zice Eluduca de la Vaslui el, care stia poate numai de Borta-Rece), atunci sunt de parere sa se schimbe ceva la Inceput. Este vorba acolo de un Cf. I.E. Toroutiu, Studii j documente literare, Buc., 1934, vol. V, p. 26, Bucuresti, 6/18 octomvrie 1876 ; Bucuresti, miercuri, 20 octomvrie 1876). I.E. Toroutiu si Gh. Cardas, Studii documente literare, Buc., 1931, vol. I, P. 5. I.E. Toroutiu, Studii i documente literare, Buc., 1932, vol. III, p. 180. 4 IDuduca de la Vasluii. Aceasta era o 1lin InchlpuitA care reprezintA pe cetitoril burghezi al Convorbiritor mai ales din seaul frumos sI In special din Provinte. La cetirea unei scrieri prea t1lnItf1ce, prea corosive sau prea Inane 27 (Titu Maiorescu cAtre Anton Naum

pentru publicul profan, cInd este vorba de a se sti dacA e bun& de publicat sau nu, multi Intreabl: Ce va zice duduca de la Vaslut? De chid s-a publicat dictlonarul istrIan, Indeosebi litera 13 *, se spune cl duduca de la Vaslui nu mai este o piedica

pentru scrierile cele mai corosive, cad dupa ceea ce a Inghltit, orice ar vent In 327

www.dacoromanica.ro

clopot ddruit si de Ciubdr-vodd, ceea ce seamAnd prea mult cu Slavici, Popa Tanda. Insd Creangd este insusi original si nu are trebuing de a

imita pe Slavici. $i in alt loc mai este o imitare a lui Slavici; e pe pagina 2 a manuscrisului trimis mie, sus, unde vorbeste de iepele tinere i albe ale Harabagiului i Intrebuinteazd forma stilistica: «iepe, fiindc. voia sá aibá minji ; albe, fiindcd se luminau la drums. Aceastä repetire a adjectivelor cu explicdri este iardsi copiatä din Popa Tanda (Valea-sacd, vale, fiindcd..., sad., fiindcd)".

Creangti n-a luat in seamd rezervele stilistice ale criticului si a publicat nuvela fd.rd indreptdri de fond sau de stil, cdci nuvela era capodopera lui Creangd"1, era intlia mare nuveld romdneascd de atmosferd, si din ea se trage toath nuvelistica noastrd modernd. Fárd a fi citit probabil pe Maupassant, Creangd intuia deodata legile genului,

pornind numai din spirit de emulatie de la Slavici, care Insä scria mai degrabd scurte romane"'. ,

P. 197, r. 17 Dupd tipdrirea, In 1868, a abecedarului Metoda noud, care cerea sà se predea cetirea impreund cu scrierea" si care introducea metoda fonetica In predare, Maiorescu se adresase fostului sdu elevs, In 1875, cerindu-i sä elaboreze o lucrare de metodicd pe care s-o foloseascd drept indrumator Invdtätorii In predarea citit-scrisului dup noua metodd, propunindu-i totodatd sd tind i o serie de lectii

practice in fata membrilor corpului didactic elementar de la tard. In 1876, indrumätorul metodic cunoscut sub numele Povaluitoreu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd era gata, dar nu s-a putut tipari, din cauzd cä Maiorescu plecase de la conducerea ministeruluid. Creanga imprimd lucrarea cu ch.eltuiala sa, dar noul ministru a refuzat cumpdrarea i rdspindirea cdrtii. urml ar fi putin lucru. De a gindit Pogor la o persoand anume, dud a iscodit Pe duduca de la Vaslui, sau nu, este un mister de nepätruns Inca pini acuma" (Iacob Negruzzi, Dictionarul Junimei", in Convorbiri literare, anul ;56, nolembrie 1924, p. 862).

1 G. Cilinescu, op. cit., p. 208. 1 Idem, p. 321-322. Retepuns la criticele nedrepte..., ed. ,de rga, vol. II, p. 117-118. Devenit ministru al Instructiunit Publice si al Cultelor la 7 aprille 1874, In guvernul conservator Lascar Catargi, Maiorescu 1I dd demisia la 28 ianuarie 1878, ca urmare a votului de nelncredere exprimat de Senat la Proiectul de lege

pentru instructiunea publici. Acest proiect reprezenta aplIcarea principiului junhnist al formelor Ma fond si preconiza destlintarea scolilof de arte, a unor licee i gimnazii, a Faculatilor de idealcind SI de Filozefle si a ifiternatelor statului. Retinem totusi ca pozitivd, din aceastä perioadd, actiunea Intreprinsä pentru 328

www.dacoromanica.ro

(p. 198)

17,18

Prin scrisorile din 1881, iunie 11 (Convorbiri literate, Buc., XXV, 11-12, 1 martie 1892, p. 1117) si 17 iunie (Convorbiri literare, Buc., XL, 3-5, martie, aprilie, mai 1906, p. 273), adresate lui T. Maiorescu, Creanga solicit/ un ajutor material pentru diaconul Vasile Vasilescu, gray bolnav, de la biserica Buna-Vestire din Iasi, unde criticul avea un odor scump" probabil Ii inmormtntase acolo un copil mort timpuriul. Prima scrisoare o reproducem dupà textul manuscris care se afla

In colectia Gh. Cardas, iar cea de a doua din Convorbiri literare. (p. 199)

19

Publican In Convorbiri literate, Buc., XXV, 11-12, 1 martie 1892,

p. 1117-1118 (/. Creangd. Doud scrisori), de unde o reproducem. Creang/ aflà ca T. Maiorescu intentiona sb-i tradua unele povesti. De aceea 1i scrie rugindu-1 sA corecteze unele erori de tipar strecurate la publicarea lor In Convorbiri literare §i dindu-i indicatii cum trebuie

s/ fac4 Indreptgrile. (p. 200)

20

Publican. In Convorbiri literare, Buc., XXXIX, 11-12, noiemvrie,

dechemvrie 1905, p. 1151-1152 ( Doud scrisori de la Eminescu si Creangd), de unde o reproducem. Scrisoarea este precedatà de o not/ In care se precizeaz/ cd textul este tiptirit dupd originalul ce se all/ acum in plstrarea d-lui T. Teodorescu-Kirileanu" (p. 1150). Dupà 1880, boala agravindu-i-se, povestitorul lucreazd mai putin. Maiorescu stAruie pe ling/ el s/ nu rAreasa trimiterea manuscriselor solicitate cu multà cAldurà nu numai la Convorbiri ci si la alte In legaturà cu aceasta,Creang5. 1i scrie din Iasi,la 13 noiembrie 1882,

anunttndu-1 c/ a trimis revistei Romdnia jund povestirea Joan Roatd votarea bugetului scoalelor romanesti din Brasov, restaurarea bisericii de la Curtea de Argo, includerea In buget a sumelor necesare pentru publicarea documentelor Hurmuzachl, infiintarea In oursul anului scolar 1874-1875 a 177 de 5Co1i rurale (se prevedea In protect Intarirea Inv545.mIntu1ui la sate, Ins& lent), pentru introducerea limbii romlne ca rnaterie de studiu In liceu, acordarea unor

burse de studii In strlinnate lul A. Lambrior, G. Panu, G. Dem. Teodorescu, Spiru Haret. I G. CIlinescu, op. cit., p. 227. 329

www.dacoromanica.ro

qiCuza-Vodd pe care el o numeste anecdota". In finalul trist al scrisorii

aminteste de Conta, care murise in aprilie, si de Lambrior, bolnav. P. 200, r. 26 Constantin Creangd, fiul scriitorului, s-a nascut la 19 decembrie 18601. In 1866 este Inscris la scoala de la Trei Ierarhi si urmeaza cursurile chiar in clasa la care Creanga era institutor. In catalog era trecut Creanga Costache si invata bine. Dupa separarea de sotie, Creanga Isi cla cop ilul in grija unei familii . din strada Goliei2. In toamna anului 1870, Constantin este inscris la liceul militar din Iasi, ca absolvent al scolii din Trei Ierarhi, cu locuinta In despartirea III-a, ograda Goliei"2. Se inroleaza voluntar in razboiul din 1877, dar este demobilizat la interventia tatalui. Dupa razboi, Constantin urmeaza scoala militara din Bucuresti, pe care o termin& cu gradul de sublocotenent de marina si este trimis pentru studii de specialitate, ca bursier al statului, la Viena, Bruxelles si Torino4. La 9 aprilie 1885 , se logodeste cu d-ra Olga, fiica unui angrosist, Neculai Petrea ; casatoria se of iciaza in iunie 1886. In august dadea examen la arhitectura clasica

si moderna; in 1887, pleaca 1mpreunä cu sotia la Bruxelles, pentru a urma scoala de razboi2. Este avansat capitan la 1 ianuarie 1887. Paraseste cariera militara In 1892g. Se pare ca firea lui nestatornica si independenta materialti, capatata prin casatorie, au contribuit la luarea acestei hotariri. Se avinta In tot felul de combinatii comerciale: fabrica de cozonaci

moldovenesti, ceaiul Pax", Braga", restaurantul Ca la mama acasa", Casinoul de vara din Constanta", ... a injghebat o marca de fahrica proprie, pe care si-a brevetat-o, fabricind si punind In vtnzare LAO *Creanga o, «Panama* si tAbadie*"7. De la el a ramas o adaptare din franceza (1905): Domnita Maria f i

copilul de casd8 §i niste brosurele de propaganda economica: Lupta pentru existeng, Iredenta rornand etc. 1 Ion Creangd, Documents, p. 125. Gh. Ungureanu, ed. cit., p. LIX.

La 25 august 1872, autoritatea comunala constata intr-un proces-verbal ca Ion Creang4 nu poseda. In oras Mei o avere mobill sau imobili. Actul Ii trebuia

spre a fi scutit de plata internatului la scoala militark pentru fiul d-sale Constantin", Ion Creangd, Documents, p. 217. N. Tlmlras, op. cit., p. 259; C.I. Creanga, Memoriu in chestia infiinfdrei de cdtre stat a monoPolutui hirtiei de jigard..., Buc., 1900, p. 1.

G. Cälinescu, op. cit., p. 242-243. Constantin Creangl, Lupta pentru existentd, Buc., 1896, p. 40. N. TimiraS, op. cit., p. 262-263. ldern, p. 266. 330

www.dacoromanica.ro

In 1906, sotia cerea divortul; se reasAtoreste in 1911 cu Nonia (Maria), dar se va desparti si de aceasta. In anu11911 scoate la Piatra-Neamt ziarul Defteptarea si candideaz5,

WA succes, la alegerile pentru Camera Deputatilor, colegiul III din judetul Neamt1. In campania din 1913 este mobilizat si amine in

armatà Ca ofiter activ pinä la sfirsitul vietii2. A murit la Iasi, in martie 1918, cu gradul de locotenent-colonel. (p. 201)

21

Reprodusa din Convorbiri literare, Buc., XL, 3-5, martie, aprilie, nnai 1906, p. 273-274 (Scrisori de la vechii colaboratori. Trei scrisori de la loan Creangcl). Ion Creangd a lost numit in Consiliul general al instructiunii, ca reprezentant al inv545.m1ntului primar, In anu11880, dud la conducerea

Ministerului Cultelor si al Instructiunii Pub lice venise V. Conta, vechiul si bunul sàu prieten. Membrii acestui Consiliu se numeau pentru o perioadä de trei ani. Lucr ;Vile lui au inceput la 1 septembrie 1880, cu o cuvintare a lui V. Conta. S-au discutat probleme legate de revizuirea programelor pentru licee si gimnazii si de intocmirea noii programe pentru scolile de fete. Proiectul de reformä scolard elaborat de V. Conta, care prevedea, printre altele, scoaterea religiei din scolile de culturà generalb, n-a

putut deveni lege din cauza scurtei durate a ministeriatului ski (20 august 1880 10 aprilie 1881). Ion Slavici in volumul s5.0 de Arnintiri (Buc., Cultura nationa15. 1924, p. 138-142) ni-1 prezintd pe Creang5 participind cu insufletire

la sedintele Consiliului si interesat de problemele puse in discutie: Ales membru-n Consiliul general a venit la Bucuresti, ca sä-si facà datoria de sfetnic intr-ale invAtamintului. Tinea sä fie dumirit asupra cestiunilor puse la ordinea zilei si discuta mereu mai cu unul, mai cu altul dintre aceia pe care ii socotea mai dumiriti decit dinsul. Era mai ales o cestiune care-1 interesa. Unii dintre fruntasii ascAlimii stAruiau stt fie introdus studiul limbii latine si-n scolile secundare de fete, iarä el era de parere, cl femeile pot s5, fie bune sotii si bune mume mat s& fi-nvätat limba lui Cicerone. aBa, ridea dinsul, tearn5 mi-e ca

nu cumva a se sminteascli invAtind-o*. 1 G. CAlinescu, op. cit., p. 244; N. Tim Iras, op. cit., p. 266-267. , N. TImiras, op. cit., p. 267; cf. si A.D. Xenopol, Cum s-a intocmit prima edijie a scrierilor lui Creangd, Flacdra, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 57. 331

www.dacoromanica.ro

Era, deci, unul din cei mai zelosi mernbri ai Consiliului general, caci tinea sa. afle care sunt cuvintele celor ce staruie pentru limba latineasca sbn scolile de fete, si sa-si deie In toate impregiurarile pe faä parerile sale". Cind venea In capitalä mergea sa-si vada baiatul si se interesa incleaproape de progresele lui la Invdtdtura. Totdeodata Ii vizita ti prietenii. Intr-o seara, fiind Impreuna cu Eminescu i Slavici i Intrebat d aca Si placuse nuvela lui Slavici Budulea taichii, tiptirita In Convorbiri, Creanga raspunde In felul sdu specific, recurgind la o povestire cu tilc: *De I zice-n cele din urma. Imi place si mie, dar cid. era odata un flacau, care se-ndragostise rdu de tot de o feta. Frumoasd tusk feta

s-a maritat la ores, dupà altul, mai bogat, care putea s5.-i faca toate voile, 4i bietul de fldcau a ramas cu inima friptä i plina de amar. Pentru citva tirnp Insuratii s-au tutors In sat si flácaul, Intllnind-o, a ramas buimac in feta ei. Era gatitd, spelcuit i sulemenita de nu mai stiai cum sa te uiti la ea. Nu e aia pe care o stiam eu I Isi zise el cu inima usurata*.

L-am Inteles Eminescu si eu. Iti pare Budulea prea spelcuit, intimpind Eminescu. Nu prea, dar cam, raspunse Creanga. i (lea e vorba, asa prost cum sunt, vi-1 dau mai bine gate. Am staruit s-o faca, i (Jolla zile-n urma mi-a citit prima parte a Amin tirilor lui, care e fdra-ndoiala una din cele mai pretioase, creatiuui

In literature noastra poporalV. Cind venea la Bucuresti se abatea uneori si pe la Maiorescu, unde se

tineau sedintele Junimii": La Intrunirea Meru& ce se tinea uneori seara la Maiorescu lume multà-1 astepta pe Creanga, care n-a venit decit

pe la 11 ,dupa ce s-a terminat sedinta Consiliului general. #Se poate, domnule Creanga i-a zis stapinul easel. #Faci ca atita lume sä te astepte o. #Ce sa zic? to a rdspuns el zimbind ca de obicei. #D-voastra ca d-voastra I NeavInd, se vede, alta treabd, ati asteptat In cea mai bund

societate si asteptarea nu vi-o fost zadarnicti. Iata-ma: sunt aici. lard' eu, care umblu-n treburi mari, voi fi asteptat, poate rnai putin, dar vorba romanului: Degeaba vii, degeaba te duci D. o Ei bine, i-a zis unul dintre cei de feta. Cine mai era p-acolo? Ce-ati mai pus la cale s?

tier nu stiu cum sd-ti dau raspuns*, grti Creanga. (Cid. Intr-o duminica o cocoand si-a luat fiica i s-au dus amlndoua la biserica

Intorcindu-se dupa slujbd acasà, a Intilnit-o alta cucoand., care a 332

www.dacoromanica.ro

intrebat-o, cine mai era la biserica. De a raspuns cocoana. Eu am I

fost si tiica-mea: de acolo-nainte tot prostime». In acest fel indirect era deprins a-si da pe fata gindurile. ti avea la scoala militara din Bucuresti baiatul, caruia Ii eram asa-zis corespondent. Primiam deci adeseori scrisori de la dinsul si ne Intilneam, cind venia pe la Bucuresti. Rar mi s-a-ntimplat sa-mi spuie fie-n scris, fie-n grai viu pe sleau ceea ce avea de gind". La conducerea Ministerului Cultelor si Instructiunii vine, in 1881, V.A. Urechia. La lucrarile din 1881 ale Consiliului general al instructiunii, care au pus in discutie Proiectul de programa pentru studiile din licee i gimnazii, Creanggi a lost prezent numai la citeva sedinte. Se

interneaza, pentru boala de care suferea, la spitalul Brincovenesc. In 1882, dupa ce V.A. Urechia este Inlocuit cu P.S. Aurelian, Consiliul general al instructiunii discuta cu privire la transformarea gimnaziilor din districte In gimnazii reale, transformarea scolilor centrale de fete in institute pedagogice, linfiintarea unei comisii speciale permanente pentru examinarea i aprobarea cartilor didactice". Creanga a luat parte la discutii si a sustinut, alaturi de B .P. Hasdeu, introducerea in scolile reale a limbilor germana i franceza, i f acultativ italiana. Ceru ca scolile pedagogice sä termine cursurile mai repede,

spre a se mari durata practicii pedagogice. Starui ca absolventilor acestor scoli sà li se dea diplome. Facu, de asemenea, propuneri extrem

de restrictive, privind promovarea in colile particulare. Fu ales in comisia pentru programele seminariiloes. Sprij init de B .P.Hasdeu, Creanga redacteaza Proiectul de regularnent pen tru cercetarea cdrçilor didactice, reprodus de Eminescu in Timpul (VII, 207, 22 septembrie 1882), in care cere alcatuirea a doua comisii pentru examinarea i aprobarea manualelor, una la Bucuresti i alta la Iasi. Creanga respinge propunerea ca in aceste comisii sa intre numai profesori universitari, i aceasta, pentru ca profesorii din universitate

se poate Intimpla sa nu poata revizui o carte didactica de clasele primare"s.

Creanga face, de asemenea, interesante propuneri cu privire la autorii de manuale i sustine ca acestia sa fie despagubiti de minister in cazia cind un manual este tiparit i una din comisii 41 respinge, si, I D. Vatamaniuc, Cdldtoriile lui Creangd la Bucureoi, in Gazela literard, XI, 5, 17 decembrie 1964. ' Monitorta oficial, 1881, nr. 137 (16/28 sept.), nr. 147 (28 sept./10 Oct.), nr. 145 (25 sept.17 oct.); dupi D. Vatamaniuc, loc. cit. :Manitorul oficial, Tr. 142, 22 sept./4 oct. 1882; duptI D. Vatamaniuc, loc. cit. 333

www.dacoromanica.ro

amänunt mai important, ca cele douk comisii sk fie ferite de fluctuatiile schimbárii ministrilor"1. Din scrisoarea pe care o trimite lui Maiorescu la 25 mai 1883 se vede eli fusese ales, pentru a doua oark, in Consiliul general al instructiunii, impreunä cu alti doi colegi. Corpul institutorilor alegea trei persoane, dintre care ministerul aproba una. Creang6 roagà pe Maiorescu sill sprijine pentru ca ministerul sä-1 numeasck pe el, motivind cererea in felul urmätor: cel ce cunoaste cit de putin firul oareckror lucruri, tot mai de folos poate fi deelt cel ce pofteste a face experiente din nou". Dack ar fi numit, ar avea prilej, spune el, sd-si vadti bkiatut

si prietenii si poate" Bali tipkreasck putinele scrieri" la Socec (aceastä dorintk nu s-a realizat, ckci Socec nu figureazA ca editor al

operelor lui Creana. P. 201, r. 27 P. 201, r. 28

Elefter Ropald, institutor In 18.02. Hrisoseoleu, institutor In Iasi.

P. 201, r. 29 Sdvescu Torna, institutorele superiore al scolei publice no. 2 de bkieti din suburbia Säräriei"3, la 14 iunie 1870 era numit intr-o comisie pentru a analiza manuscrisul abecedarului elaborat de Creangli si alti institutori4, iar la 19 decembrie 1870, viziteaza clasa I condusk de I. Creangl si constatk buna pregAtire a elevilor si con§tiinciozitatea institutorelui. P. 201, r. 30-1. Darzeu, institutor superior, directorul scolii primare de la Trei Ierarhi, a functionat mai !LIM ca pedagog la internatul gimnaziuhii din Iasi de la 1851 , octombrie 1, far& decret, de unde am fost

permutat, ca copist, la Consiliul scolar al Moldovei, prin decretut sub nr. 4.511 din 21 iulie 1854; din acest post am trecut ca institutor la clasa a III-a din Trei Ierarhi, cu decretul nr. 6.06,1 din 17 octombrie 1855, iar din clasa III-a, dupti 9 zile, am trecut in clasa IV-a, in care

functionez si astkzi, decretul tusk, de numire de institutor In clasa aceasta, mi s-a dat In 1 martie 1856, sub nr. 784"; elogiat in raportul de inspectie al lui V.A. Urechia din 1869, cu privire la scoala primark din Trei Ierarhi, cea mai bunk din toattiRomAnia": clasa IV e condusä de d-1 Darzeu, unul din cei mai constiinciosi institutori de peste Milcov. Studiul literar, ca si cel stiintific au in metodele judicioase ale d-lui 1 monitorul oficial, nr. 133, 10/22 septembrie 1882; dupl D. Vatamaniuc. loc. cit. a Ion Creangd, Documenle, p. 270. 4 ldem, p. 183. 4 Mem, p. 179. ' Idem, p. 192. 334

www.dacoromanica.ro

Darzeu garantii de rapede comunicare in mintea junilor scolari. In clasa d-lui Darzeu se scrie mai corect limba decit vericari alta din Ipi, poate din tarVI. La 25 martie 1874, participa la sedinta de lucru a Societatii pentru invatatura poporului roman, chid s-a hotarit retiparirea cà4ii Invagitorul copiilor, despre care Darzeu spune: cartea este introdusa in toate clasele primare si este superioara tuturor cartilor

de felul acesta aparute In limba romana"2. (p. 201)

22

Printre manuscrisele rarnase de la scriitor, Grig. I. Alexandrescu a gasit aceasta scrisoare, se pare sub forma de ciorna, pe care o publica In Biografia lui loan Creanga, aparuta in Scrierile lui Joan Creanga,

Iasi, 1890, p. 21-23, de unde o reproducem. Grig. L Alexandrescu (là urmAtoarea explicatie cu privire la text: Iata o copie de pe o scrisoare din 1887, septemvrie 19, adresata d-lui Maiorescu" (p. 21). P. 202, r.32.Nicolai Skelitti (1837-1872), poet minor si traducator. A urmat scoala militara din Potsdam si Berlin. Prin anul 1869 avea gradul de colonel si comanda un regiment. 0 boala nemiloasa de nervi 11 lovi si cu toate ingrijirile medicilor din tara si strainatate, la Berlin si Paris, muri la Viena, in drum spre tara, la 21 iunie 1872. A fost membru al societatii Junimea" de la Iasi, din anul 1864, si in coloanele revistei Convorbiri literare a publicat, incepind din anul 1867, aproape toate poeziile sale originale i numeroase traduceri din: Goethe, Heine, Lamartine, Uhland, Schiller, Herving. Citeva date despre om si poet ne-a lasat Iacob Negruzzi: Cu totul

deosebit de Nicoleanu era Nicu Schiletti. Om vesel, bun camarad, entuziast, el s-a incercat in mici poezii lirice originale in soiul lui Heine, precum i in traduceri de tot felul de poezii germane si franceze. In anul 1862 el tradusese chiar, impreuna cu Pogor, partea intlia din Faust, care s-a i publicat. Insurindu-se din amor, cu o femeie frumoasa dar saracA, toata viata lui a fost in lips& i nevoi. Franc si cu inima deschisa, dar usurel, el imprumuta bani de la prieteni oricind gasea,

fail a le fagadui o restituire exacta, iar and nu gasea bani el suferea saracia cu deplina resignare i chiar cu voie buna. Cu toga natura sa de boem, ca militar Ii pazea riguros disciplina si era un ofiter res. pectat"3. Ion Creangd, Documente, p. 175. Idem, p. 230; V. 81 p. 137, 1-41, 156, 160, 179, 228, 236, 270. 1 Amintiri din Junimea", Buc., [1939], v. 44. 335

www.dacoromanica.ro

Scrieri: Faust. Tragedie de Goethe. Tradusa de V. Pogor si N. Ske-

litty, Iasi, 1862 ; Poezii de colonelul Nicolai Skelitti, Birlad, 1888 (in acest volum s-au publicat, pe linga poezii originate, si o parte din traduceri). (p. 203)

23

Reproducem intocmai originalul autograf aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fond Fam. Negruzzi, S

21 (1)

LI

Scrisoarea conspirativa catre Negruzzi are un fond politic. In vederea unor alegeri, Creanga trebuia, probabil, sa 1ndrepte pe unii alegatori fractionisti, Invatatori ca Ropala etc., dare un candidat care s-a presupus cä ar fi fost P. Carp. In sprijinul acestei interpretari se citeaza scrisoarea lui N. Gane cMre lacob Negruzzi din 30 martie 18771.

(p. 203)

21

Reproducem originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste

Romania, fond Fam. Negruzzi,

S

21 (2)

-.Sublinierile apartin ma-

LI nuscrisului. Relatii In legaturä cu scrierile didactice ale povestitorului si cola-

boratorilor sal si cu polemicile stirnite de manualele lor, v., in ed. de fata, vol. II, p. 263-279. ( p. 204)

25

Reproducem originalul scrisorii aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fond Fam. Negruzzi, S . 206)

21 (3)

LI

26

ReprodusA dupa originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii 25 (1)

Socialiste Romania, fond Slavici loan, S . Cf. ed. de NO, XXXII vol. II, p. 320-321. 1 I.E. Toroutiu i Gh. Cardg, Studii gi documente literure, Buc., 1931, vol. I,

p. 125-126; G. Calinescu, op. cit., p. 214. 336

www.dacoromanica.ro

(p. 207)

27

Scrisoarea din 1882, fevruarie 8, catre I. Slavici, dovede*te iateresul cu care scriitorul urmarea tiparirea lucrarilor sale didactice, In scopul de a le aduce mereu imbunatatiri.

Este reprodusa dupa originalul aflat la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fond Slavici loan, S

25 (2)

, cu exceptia XXXII pasajului de la Acum..." (p. 208, r. 8) pink' la dacä are noroc... I.C." (r. 13), pentru care am utilizat pe I.E. Toroutiu, Studii f i docurnente literare, Buc., 1932, vol. III, p. 120-121, din cauza ca manuscrisul este incomplet.

Teodor Nica s-a nascut la 10 februarie 1846, la Brasov, unde *i-a

facut studiile gimnaziale. Frecventeaza apoi cursurile Facultatii de drept din Viena, luinduli licenta in *tiintele juridico-politice. In timpul cit a stat In capitala Austriei a jucat un rol Insemnat In organizarea activitatii culturale a studentilor romani de acolo. In yarn anului 1871 a participat la serbarea de la Putna, unde, dupa cum ne informeaza I. Slavici: Deasupra tuturor se ridicau doi oameni scurti *i indesati, pe care toti ti socoteau mai chibzuiti decit noi: T. Nica §i A. Xenopol" (cf. Convorbiri literare, XXXVII, 1903, p. 1014). Tutors in tara, activeaza ca avocat. In anii 1874-1876, cind Titu Maiorescu a fost ministru la departamentul Cultelor gi Instructiunii Publice, T. Nica a fost director in acest minister. Membru al societatii Junimea", cu Incepere din anul 1875. Financiar distins, a fost, citva timp, *i director al Bancii Nationale din Bucure*ti. Plecat la Londra, dupa terminarea primului razboi mondial, moare acolo in anul 1930.

Teodor Nica a publicat: Agiul si politica noastra ntonetara, In revista Convorbiri literare (1885 *i 1886) *i In editie separata (Buc., 1886); Problema cartelurilor (Buc., 1916) ; Reforma Bancei Nationale (Euc., 1919). A tradus romanul Haiducul (Buc., 1907) scris in limba germand de Bucura Dumbrava. (p. 209)

28, 29

Cele doua telegrame din noiembrie 1882 *i. scrisoarea din 28 decem-

brie, acelali an, adresate de scriitor Societatii academice Romania juna", au fost publicate de I. Gramadá in lucrarea Societatea academica socialti, literard Romdnia iuna" din Viena (1871-1911). Mono337 22

www.dacoromanica.ro

grafie istoricd de I. Grcimadd, cap. Scrisori inedite, Arad, 1912, p. 135,

de unde le reproducem. In ce priveste publicarea acestor documente, I. Gramada da urmatoarele indicatii: In epistole, pastrez ortografia originala, In telegrame Insa, am adoptat-o pe cea mai nourt a Academiei romane".

Societatea Romania junk" s-a constituit in 1871, prin unirea a dotal societatd studentesti: Romania" si Societatea literara si stiintifica". Primul pas In vederea apropierii celor doua societati s-a facut cu prilejul sedintei din 26 noiembrie 1868 a societatii Romania". Faptul cá scriitori ca Eminescu, Slavici erau membri ai ambelor societati a contribuit in mare masura la fuzionarea lor. Societatea Romania juna" isi propusese sà tingt in curent pe membril ei, aflati departe de centrele culturale romanesti, cu miscarea lite-

rara, tiinific, muzicala etc. nationalt. In acest scép se tineau comunicari si conferinte, se premiau lucrarile valoroase din domeniul beletristicii, istoriei i economiei nationale, se recomanda abonarea la publicatiile periodice mai importante, se cultiva muzica vocala i instrumentala. Participarea unor retnarcabile personalitati românesti i straine ca Victor Babes, Sextil Puscariu, D. Onciul, W. Meyer-Labke etc., la sedintele societatii, contribuia la ridicarea prestigiului ei. Revistele Familia (a lui Iosif Vulcan), Albina (Viena), Convorbiri literare i Fiala romdneasd publicau bucuros contributiile literare si stiintifice ale membrilor Romaniei june". O astfel de societate, cum e buraoara
si mai sinceri adrniratori". Un titlu de glorie" pentru societate ramin insä cele clout Almanahuri literare din 1883 si 1888 la care au colaborat un numar de scriitori insemnati. Creangd, care, dupa publicarea Poveftilor §i Amintirilor incepe

a fie apreciat fn cercurile intelectuale ca o personalitate artistica, trimite pentru Almanahul societatii studentesti povestirea loan Roatd Cuza-Vodd, la insistentele lui Maiorescu, ale carui merite In ce priveste organizarea celor doua almanahuri, datorita relatiilor sale cu toti scriitorii romani de valoare, sint indiscutabile. La 13 noiembrie 1882, Creanga scria din Iasi lui Maiorescu:Iaca chiar acum, la 6 oare '1. GrAmadl, op. cit., p. 112-114. 338

www.dacoromanica.ro

4imineata, am gatit de scris anecdota pentru Romeinia jund §i o si trimit cu posta de astäzi"1. Curind dupa asta, societatea I-a ales, in unanimitate, membru de onoare al ei. ,(p. 210)

30

Preotul Victor Zaharovschi editeaza in anul 1886 citeva brosuri sub titlul general Biblioteca poporala bucoyineand. Intention 1nd sa publice in Bibliotecr i unele dintre scrierile lui Creanga, se adreseazA acestuia cu. rugAmintea de a-i da autorizatia cuvenitä. Drept rAspuns, Creanga Ii trimite scrisoarea din 8/20 octombrie 1886 pe care V. Zaharovschi o publicä mai tirziu In Junimea literard,

Cern Auti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 19, sub titlul 0 scrisoare a lui Creangd. Intr-o scurtli notà lAmuritoare se face mentiunea

cb".

originalul scrisorii se aflà in posesia pArintelui Zaharovschi". Reproducem textul scrisorii asa cum a aparut in revista amintitil.

1Editia de fag, vol. II, p. 200, 22*

www.dacoromanica.ro

GLOSAR

www.dacoromanica.ro

A

afiftat, i.n.

atestat, certificat.

ahàtnic, adj. cu tragere de inimA, pasionat (pentru cineva sau ceva). alicenci, s.f. (plur.; sing. alipancei) p1acint6 trtrAneascrt, In forma de turtrt, fAcutA din frtinA de porurnb §i brInzA oi coaptA In vatrA. repede, fuga. arnhndea, adv. aminare, s.n. (plur.) sttlpii de la colturile casei tArAnqti.

anglle, s.f. stofrt de calitate inferioarA. antal, s.n. butoi. antifon, s.n. cIntare bisericeascrt pe burt de psalmi, executatä alternativ de douA coruri sau de doi cIntareti, care i§i rAspund unul altuia. unealtà de cizmArie cu ajutorul careia se Intinde astragaciu, s.n. talpa. B

badanet, s.f.

balan, s.m. balciz, adj.

bidinea. nume eufemistic al dracului. urit.

mincare ciobAneascA f &cut& din mAlai, cal i smIntinl. a umbla Mil rost, a hoinAri. bddaticii, vb. atirnat, spInzurat. MIAMI, adv. a avea pretentie, a dori insistent, a rivni. bdrcini, vb.

balmuj, s.n.

barbintd, s.f. vas mare de lemn, avind forme diferite, In care se p5.streazA brInza (§i laptele) de oi. bdtelifte, s.f. . loe de Intllnire, de adunare. bechi, adv., folosit, de obicei, ca determinant al verbelor a fa, a zice, nimic, nici o iotA, a pricepe etc., In constructii negative 343

www.dacoromanica.ro

trunchi gros de lemn care serveste cizmarului la croit pidea si ca masa de lucru. pantaloni taranesti de iarna din dimie alba. bernevici, s.m. (plur.) bedreag, s.n.

bibiluri, s.n. (plur.)

Inflorituri la gulerul, minecile si poalele camasii

taranesti. a lucra incet si cu atentie, a migali. bichiri, vb. a-i pasa (de ceva), a se sinchisi. bindisi, vb. statut, Imputit. bihlit, adj. (despre apa) Invelisul de piele al stomacului de vita, care era folobtrahart, s.n.

sit, pe vremuri, In loc de geamuri la ferestrele caselor taranesti.

lovitura, Imbrinceala. bkandei, s.f. cu minte putina, nating. boblitic, adj. bdbote, s.n. (plur.), In expr. a vorbi in bobote

a vorbi In nestire,

fall rost. motet; frumos si mare (fig.). boghet, adj. povestiri hazlii, snoave. bongoase, s.f. (plur.)

intr-o clipa. buc, adv., In expr. tntr-un buc ceea ce amine dupa pieptanarea cinepei si buc, s.m. (plur. buci) a altor materii textile. primele cunostinte de scris-citit bucheludeazla si buchericazdra (dupa numele literelor chirilice: buche = b, lade = 1,

az = a, rig = r).

fiinta groaznica, sperietoare, pocitanie. stomacul mamiferelor (in special al porcului din care taranii, umplIndu-1 cu tocatura de came, fac un fel de toba). bulhac, s.n. bältoaca. cutit prost, bulicheriu (pronuntat cu_un r muiat si rotunjit), s.n. care nu taie. cartof. bulughinci, s.f. buvihan, s.m bustean. butuc, s.m., In expr.'a trage cuiva butucul a pacali, a insela; a fi a fi prost, a nu pricepe. din butuci

budihace, s.f.

buft, s.n.

C

harababura, incurcatura. calamandrbs, sm. matase sau pinza groasa si rara. canavafti, s.f. canted, s.f. firele de link de in sau de clnepa ramase de la daracit, care, toarse, servesc ca batatura pentru tesaturi mai groase. 344

www.dacoromanica.ro

carboavtl, s.f.

cdleap, s.n. cdpeiald, s.f.

rubla (monad& ruseasca de argint).

scul de tort. parte a friului care se pune in capul calului.

orn aprig, zgircit. ceapctn, s.m. a-i cinta (cuiva) la cap, a cicali. cetdra, vb. a lega steins (cu ceatläul sau cu funia). cetlui, vb manta taraneasca din aba inflorata. chebe, s.f.

cheji, s.m. (plur.) dispozitie, stare sufleteasca. covata in care se pregate§te aluatul pentru facut One. chersin, s.n. calaican, vitriol verde (sulfat de fier). chiclaz, s.n. ladita pe care sta cel ce conduce caruta *i in care i§i chilnd, s.f. tine uneltele, lucruri de mincare etc.; chichita de sub capra trasurii. perna de puf mare cit patul, care serve§te drept plachilotd, s.f.

puma; bap', calabalic. chimd, s.f., in expr. chima rdului dracul. pacatos, ticalos, mi§el. chiolhdnos, adj. stomacul porcului umplut cu carne tocata i cu pásat Chifcet, s.f. sau cu orez. chita, s.f. legatura de 12 sau 13 fuioare de cinepa sau de in. chitaiit, adj. chitit, socotit, precaut, Meet la luarea unei hotarlri, ca §i in executarea ei. chiuitd, s.f., In loc. adv, cu chiuita cu g'aiotura, in cantitate mare. cier, s.n. ceair, loc, de obicei, ingradit, pentru pascutul cailor. a cicali, a sten, a bate capul. ciltdi, vb. cin, s.n. slujba, rang; tagma, categorie sociala. cinatui, vb. a curata p6sari1e sau pe*tele Inainte de a le gni, a

desf ace in bucati (un animal taiat); (aici fig.) a trage o

Mtge. cioc/aj, s.m.

partea din tulpina porumbului care rAmine in pamint

dupa ce a fost taiata. om imbracat in haine ora§ene0,i, surtucar (sans cioflingar, s.m. peiorativ). ciosmoli, vb. (refl.)

a se suci, a se intoarce chid pe-o parte, cind pe

alta. ciritel, s.m. tufe de arbu§ti. a aranja (propriu i figurat); a pune la cale. cislui, vb. ctrceie, s.f. lemnul en care se leaga tinjala carului de protap chid se injuga patru boi. eirneleagd, s.f. saptamina penultima (sau antepenultima, dupa 345

www.dacoromanica.ro

regiuni) din cislegile de iarna, chid se poate minca came miercurea si vinerea; cislegile de iarna. a minca carnea de pe un animal viu. cirnosi, vb. timpul dintre doul posturi, chid se poate minca ciflegi, s.f. (plur.) de frupt (de dulce): came, ou5., lapte etc. tifnos; (fig.) incet la treaba, caruia nu-i place O. muncobtlit, aj. ceasca. vatrai de lemn, avind o forma speciala. cociorvii, s.f. a ajuta pe cineva (sa faca un lucru oarecare), a-i Inlesni colcici, vb.

asezarea in locul dorit de dinsul, a-I recomanda, a-I sfatui. colb, s.n., In expr. a da colb a da gata, a termina repede. comind, s.n. pomenile facute mortului; banii, vitele si lucrurile necesare pentru Inmormintare si pentru pomeni. un joc de carti. concinii, s.f. cintare bisericeasc a. scurta. condac, s.n. cont, socoteala, searna; In expr. lasti-te in conta sfinlieicent& s.f. sale: aluzie la preotul Conta, conducatorul scolii de cati-

heti de la Falticeni. avocat (fdra studii speciale), aparator la judecatoriile de pace de pe vremuri. ripa, loc pravalit, cu ponoare. corhanti, s.f. negustor ambulant de maruntisuri, care-si poarta coropcar, s.m. marfa intr-o coropa (ladita); (fig.) om care bate drumurile, ma treaba, usernic, haimana. una dintre grinzile pe care se sprijina acoperisul costoroabli, s.f. corciogar, s.m.

casei táranesti. a face basicute (cosi") pe pielea cuiva, intepindu-1 sau batindu-1. nutret. verde (ovaz, orz etc., cosite Inainte de vreme). cogolinii, s.f. vatra mica; adincitura rotunda Matti Intro gura cupcotruta, s.f. torului si perete. a guita. cooifa, vb. crancalic, s.m. crailic, berbantlic. eogi, vb.

crognei, s.f.

legatura cu lucruri de uz casnic purtata In spinare, boccea.

semnul crucii pus pe prima foaie a abecedarului mannscris de pe vremuri. facalet. culeger, s.n. cruce-ajuta

D

de-a oolna, adv.

de ajuns, din belsug.

346

www.dacoromanica.ro

decioceila, vb. (despre drut,A)

deliu, adj. derdica, vb.

a desface, a demonta.

voinic, viteaz. a deretica.

calugAritti care stringe (cu desaga) milostenii pentru desdgdrifd, s.f. mAnästire.

diatd, s.f. dichici, s.n.

testament. unea1t6 de lemn cu care cizmarul face flori pe talpa,

dputa etc. cizmei. dichiu, s.m.

cAlugár insArcinat cu administrarea bunurilor unei

mAnAstiri.

dimerlie, s.f. banitA. plata pentru mestecatul alimentelor cu dintii. dingrit, s.n. (ironic) a bate tare, a snopi In bAtaie. dobzda, vb. dohot,s.n. ulei de mesteacAn pentru uns cizmele, osiile carelor etc. drdnifd, s.f. sindrilA de Wye lit casele. ciuperci care cresc pe unii copaci (stejari, fagi drele, s.f. (plur.) etc.). drimboi, vb. (refl.) a se arAta nemultumit, a se supära, a face mot. turi. drughineald, s.f. JAM, ciomag. dubald, s.f. argAseall, saramuth In care se pun pieile crude pentru a putea fi apoi prelucrati,. &Leif, adj. lenes.

dulug, In expr. sd te duci dululd 1 pe-aici ri-i drumul, sterge-o repede, pleac . nurnaidecit. plantA cu frunze frumos mirositoare, pe care dumbravnic, s.m. tArancele o pun Intre cArnAsi.

(despre cai, boi etc.) cu pArul Mut mici ghemuri, dupuros, adj. ciufulit, net.esAlat. F

fapt, s.n. farmec. farfasit, adj. nenorocit, pAcátos, papAdit. vrAjitoare. farmazoand, s.f. zdrentAros. feleguns, adj. pärnAtuf pentru uns carul (cizmele etc.) cu pAcurA (cu feleftioc, s.n. dohot). ferestrea, s.f. cherestea. finar, s.n. felinar.

fejgdi, vb. a misuna, a furnica. 347

www.dacoromanica.ro

G

pasari de curte. galice, s.f. (plur.) constelatie numita pleiadele" sau closca-cu-pui". geiinizfei, s.f. gdbji (geibui), vb. a apuca, a insfaca, a prinde la strimtoare. amestecatura, harababura, batjocura. gdleimoz, s.n. ghemuit, pitit. gdpozdit, adj. suman lung pind la genunchi. genuncher, s.n. gherghiriu (pronuntat cu lin r muiat si rotunjit), s.n. incapere boltita, cu obloane de fier la usi si la ferestre, In care se pastrau, pe vremuri, lucruri mai de pret. om mic de statura, prichindel. ghibirdic, s.m. ghigosi, vb. a bate zdravan cu pumnii. ghijoagei, s.f.

cal alb si batrin, mIrtoaga.

dres de culoare alba petru fata, suliman. ghileald, s.f. a spala pinza la Hu, ca sa se albeasca. ghili, vb. ghilos, adj. mitos. gig, s.n. val (sul) de postav sau de pinza. par de stejar (sau de fag etc.). girnel, s.n. bou Ural., neintors, folosit ca animal de reproductie gonitor, s.m. grebeinos, adj. ghebos, cocosat. grofcior, s.n. smintina subtire care se formeaza clnd se pune laptele

la prins. &bay, adj. slabdnog, bolnavicios. guleai, s.n. petrecere (cu mIncare, bäutura, muzicti etc.), chef. II haldeu, s.m. pored& data de calugari preotilor de mir. pazitor de vite, bouar, vacar. haiddu, s.m. haram(n)in, sail. om au, om crud, tilhar (fig.). harchind, s.f. bucatti. harli (hirli), s.m. saptämina din cislegile Cráciunului, in care se maninca de duice In toate zilele. a misca in asa fel carul, incit sa alunece pe partea lui hartoi, vb. dindarat. bucata de piele folosita pentru a largi caputa cizmei la hafcd, s.f. partea ei de sus. havalea, s.f. munca facuta de tarani In folosul boierului sau al satului. hiibäuc, s.m., in expr. a se rupe heibduc a se rupe bucati. hdadui, vb. a reusi sa faca ceva. hdrafc, s.m. (pop.) ierarh, sfint mare. 348

www.dacoromanica.ro

Min.', s.n. cArare In Odure fdcutá de animalele sAlbatice. fii pe pace! n-avea grijal hèlbet, interj. nevdstuia. hilge, s.f. lalpov, adv. cu llcornie. hirsit, adj. zgircit, cdrp5.nos. lucru uzat; (fig.) om neputincios, cázaturà. hleab, s.n. femeie b&trina si rea. hoanghind, s.f. vdl de mireas6. hebot, s.n. rachiu, laid. (din cereale). holercd, s.f. mereu, necontenit. hojma, adv. orn inalt, vlajgan. hojmalliu, s.m. dans de origine ucraineaná. horodincd, s.f. ceea ce rámIne din fagure dupä ce se scoate mierea si hoftind, s.f. se stoarce ceara. dispozitiv In form& de greblä, care se prinde de coasà, hreapcd, s.f. pentru ca iarba cositd sA se aseze Sn brazde.

a strica, a hIrbui; a desprinde un obiect din grupul hrentui, vb. lui, a dizloca. felie de märn6ligd, de obicei pràjita pe jaratic. hrincei, s.f. huceag, s.n. Odure care Incepe sA creascd dupl ce a fost tdiata;

pddure mica si Wall. hudulel, s.n. bat subtire, de lungime si Intrebuintäri diferite. hurtd, In loc. adv. la ,---, f gra' alegere, de-a valma. veche monedd ungureasca de argint (valoare: 100 de hUsdf, s. m. parale). ialoviiii, s.f. icusar, s.n.

I vaca Ingrasata In vederea tAierii. moiled& turceascà de argint sau, rnai rar, de aur, care

circula si In tarile noastre. inc si incot, s.n. ris stilpinit; hirjoaná. ir, s.n. alifie preparat& empiric. irmilic, s.n. monedà turceascd asernAnAtoare (0 in ce priveste valoarea) cu icusarul. , trmés, s.n. versetul de la Inceputul unei cintAri bisericesti. ispafd, s.f. constatarea oficialg, la fata locului, a unei pagube. igicar, s.m. fabricant sau vInzätor de islice. Purtãtor de islic, boier cu obiceiuri Invechite. ill, vb. (refl.) a se uita, a c&uta cu privirea.

i imbeila, vb.

a muia ceva cu saliva. 349

www.dacoromanica.ro

imbdlora, vb. (urmat de subst. gurd ca complement drept) a spune vorbe murdare la adresa cuiva. imbldciu, s.n. unealt& cu care se bat snopii de griu, ováz etc., spre a scoate boabele din spice. incinehit, adv. pe vine. ingruzi, vb. a da pielii (de pore etc.) ude forma opincii. ingomoltdci, vb. a inveli ceva In ctrpe rnulte. intdrattori, s.f. (plur.) locul unde ciobanii Intärcau mieii. intinat, adj. slab sprijinit, Inca e gata s6. cadri.

jitar, s.m.

paznicul ogoarelor la intrarea In sat. poveste hazlie.

jitie, s.f. jugdrit, s.n.

julfd, s.f.

suma pl&tit& pentru un car de lemne scoase din p&dure.

mIncare din serail* de cinepä, folositä, de obicei, ca garnitura la turtele care se fac in ajunul Craciunului. 1.

la, vb.

a splla.

laie, s.f. ceatä de tigani nomazi. lainic, s.m. haimana, hoinar. fringhia, fierul sau lantul care leag& crucile ciirutei la lambd, s.f. cap&tul osiei de dinapoi. totalitatea c&lugArilor unei rangstiri mari, Impreura cu &writ, s.f. locuintele §i Intreaga lor gospod&rie. laptoc, s.n. jgheab Mut din scinduri pe care se duce apa la moara. litunoaie, s.f. scindur& latä §i groas6, convex& pe o parte, blanA. linchi, vb. a rninca sau a bea cu limba, ca pisicile. ligtai, adv. leit, aidoma. lodbd, s.f. bucat& lung& de lemn, despicat6 dintr-un trunchi de copac.

lôzie, s.f.

rächitl, salcie.

it netrebnic, ticalos. rnangosit, adj. mazil, a.m. Wan aflat In serviciul administratiei siiteg.ti de pe vremuri (avea. sarcina s& string& (Mile, amenzile etc.). niciraz, s.n. (sub form& de plur. mdrazuri) mofturi, nazuri. rndtaciune, s.f. plant& de clmp cu rniros placut. meitählli, vb.

a se cl&tina In mers, a merge pe doll& clari.

350

www.dacoromanica.ro

medean, s.n. piata. destept, siret, smecher. mehenghi, adj. melesteu, s.m. fAcAlet, culeser. om mare de staturA, voinic, zdrahon. rnelian, s.m. mezii-pdresii (sau pdresimi) mijlocul postului dinaintea Pastilor. m (i)erf i t, s.f. mAsura pentru cereale (greutatea: 120 ocale). migdi, vb. a mig&li. mijoarcd, s.f ., in expr. de-a mijoarca de-a mija, de-a y-4i ascunselea. mitoc, s.n. mAnAstire aflatA sub dependenta alteia. moare, s.f. felul de a fi al unui om suparticios si manifestArile lui. om necioplit, bAdAran, prostanac. moglan, s.m. a bodogIni, a mormAi, a face pe sup&ratul. mogoroci, vb. motocel, a.m. ciucure, canaf. mursd, s.f. zeamä dulce scoas& din flori; miere, zahgr. mufchea, s.f. unealt& cu care cizmarul bate talpa Incaltgmintei. muflui, vb. a-si auta mincarea cu ritul, cu botul etc. N

necaz, supArare, belea. nadolean, -cd, adj. (despre gAini) din Anatolia. ndboi, vb. a se reyarsa, a inunda, a potopi. ndjit, s.f. boa1 6 de urechi. nernernic, adj. si subst. (om) fax% rost, strain, pribeag. nemernici, vb. a pribegi, a at/id din loc In loc. nioidi, nevedi, vb. a Art firele urzelei printre itele si spata räzboiului de %emit. l'ina tuns& in al doilea an de pe oi. noaten, s.m.

nacafri, ht.

0 partea anterioar& a seii tiirAnesti (de lemn). un fel de banitA facuta din scoarpi de tei. distant& de patru prajini (circa 27 metri). obraf, s.n. obrdzar, s.n. masca. un fel de fereastra oarb& In peretele sobei, firida. öcnifd, s.f. ogfrjit, adj. slab de i se vAd coastele. a se calma, a se alina. ogoi, vb. (refl.) ogrinji, s.m. (plur.) finul, paiele etc. rAmase dupA ce au mincat vitele. oblinc, s.n.

oboroc, s.n.

351

www.dacoromanica.ro

olicdi, vb. (refl.) a se vlita, a se jelui. ulei. oloi, s.n. fiintk diformk monstru. onetnie, s.f. cAlciiul (tocul) Inaltkmintei. opses, s.n. circiuma de tark tinutk In arendit. orindd, s.f. octoih, carte de cintäri bisericesti zilnice, pe opt osmoglasnic, s.n. glasuri. unealtà In forma de lopatick, cu care se curata cormana otic, s.n. plugului de parnIntul rämas pe ea.

otinji, vb.

a bate, a lovi (cu bAtul, cu biciul etc.).

otrocol, s.n., In expr. a face otrocol

otdri (okri), vb. (refl.) ovilit, adj.

a se nApusti, a provoca dezordine.

a-gi arkta nemultumirea, a se supara, a se

minia. ofilit, schimbat la fata (de supgrare, de suferintk etc.).

paia, s.f., In expr. a da paiele =wet da nas.

a-1 Incuraja la obrkznicii, a-i

palancd, s.f., in expr. a da (a face) palancei la peirnint

a face tins nu

pamintul, a culca la pamInt. paled, s.f. nuia subtire. panaghie, s.f. prescura care se sfinteste cu ocazia slujbei religioase fAcutá la 40 zile dupl moartea cuiva.

pard, s.f.

tutun de calitate inferioark mahorck. a fura; a o pagli a o lua din loc, a porni. pasnic, s.m. pe vremuri, cel Insarcinat cu aplanarea nelntelegerilor iscate Intre locuitorii aceluiasi sat. vas de lemn In care se tine pleura pentru uns ckruta pdcernifd, s.f. la drum1 (se atirna la spatele carului). teskturk tarameasck din link groask. pdnurd, s.f. foaia In care este Invelit stiuletele de porumb. poinufa, s.f. pdsare, In expr. feird peisare fkrä sk-ti pese, cu nepasare. pedepsie, s.f. epilepsie, boala copiilor. p(i)edicd, s.f. cureaua cu care cizmarul tine fill IncAltAmintea in timpul eft o lucreazti. das, in expresia dd-fi popd pintenii fi bate iapa cu calpintenii, a duce lipsk, din nepAsare, de ceva necesar. cdiele ursuz, dusmknos. piclisit, adj. pirptird, s.f., In expr. a da in pirpdra insuratului a fi preocupat, nelinistit, tulburat de gindul Insurätorii. Paf li, vb.

352

www.dacoromanica.ro

pifin, adj.

smerit, modest. pidief, s.m. Oran care locuieste la munte (pe plaiurile muntilor). poard, s.f., In expr. a se pune in poard a se Impotrivi, a discuta in contra dictoriu .

pocladd, s.f. p5.turä groas5. si mitoasà, cerga.. poclit, s.n. cosul trttsurii, coviltir. pocoi, s.m. numele literei chirilice p. podgheaz (pogheaz), s.n., In expr. a urnbla in po(d)gheazuri a bate drumurile, a umbla lela, teleleu Thnase. partea de jos a stogului. paclind, s.f. poduri, s.n. (plur.) pfnzgi care se asterne In drurnul cortegiului funebru spre cimitir. pagan, adj. stflcit, stricat. poitoaid, s.f. femeie rea, ticaloasä. pojdrnicie, sl. cazarma (si serviciul) pompierilor. pojijie, s.f. tot ce apartine unei gospod5rii. pombvind, s.f. podul carului (scindurile, legate una de alta, care se pun pe dricul carului). opait, sfesnio. poponel, s.n. popor(e)an, s.m. fiecare dintre locuitorii unui sat sau ai unui cartier oräsenesc care tin de aceeasi parohie bisericeasc4; enorias. fructe, poame. poricale, puricale, s.f. (plur.) poruntb(r)el, s.m. prun sãlbatic; porumbrea, s.f. fructul lui. bucata de drum, distant5. (neprecizat5.). postatd, s.f. lemn pe care se sprijiná osia dirutei clad i se scoate posteued, s.f.

roata pentru a fi unsä. postoroncd, s.f. fringhia care leag5 leuca de carfmbul cärutei; (aici fig.) om care nu-i bun de nimic, care merit 5. s5. fie spinzurat. pravild, s.f. lege, regul5..

prepeleac, s.n.

par cu brate, Infipt In pámlnt, de care se atirra,

slujind drept cuier, oalele ca s4 se usuce. margine Ingust5., iesitä In afarti, la horn, la cuptor prichici, s.n. sau la vatra tAraneasca. Marginea de jos a ferestrei, iesità In afar 5. ca o politA. pripor, s.n. coastä de deal sau de munte, povirnis. supraveghetor; subprefect. privighitor, s.m. prizarit, adj. slabdnog, pipernicit. prisnel, s.n. sfIrleazd, titirez. a mustra aspru, a oar!. probozi, vb. 353 23

Ion oreangA

Opere vol. 11

www.dacoromanica.ro

procitanie, s.f. examinare, ascultare. a asculta pe elevi lectia, a-i examina. procW, vb. prujiturd, s.f. rostire hazlie, anecdotA, glurra. om au, ticAlos, copil obraznic. pughibald, s.f. de bine-de au, chipurile, dup g. cum putere, In expr. de-a puterea-fi se vede. R

recta, s.f. ragild, s.f.

sicriu, cosciug. unealtä cu care se curAtA clnepa si inul de partea lor lemnoasl.

rarilile, s.f. (plur.) o parte din constelatia Orionului. han la drurnul mare. rettoq, s.n. rdbui, vb. a unge. rdadui, vb. (refl.) a se nApusti asupra cuiva cu intentia de a-I lovi.

plantA care cre§te prin mlastini §i prin locuri umede.

rdgoz, s.n.

rdspintene, s.f. .

rasp I nti e .

unul dintre cele doul bete care se pun vertical de o parte

retsteu,s.n.

§i de alta a jugului, pentru a Impiedica boul sl-§i scoatd capul din jug. groapl, ruptua de teren de-a lungul unui drum, ratacanie-and, s.f. despicAtua de lemn (folositA, de obicei, la Ingadirea rdziog, s.m. curtii, a ocolului de vite etc.). robaci, adj. muncitor, harnic. mici lucruri Mute cu mina. rocodele, s.f. (plur.) monedA turceascli (o pdtrime dintr-un irmirubia, s.f. (plur. -iele) lic). S

a§a zicind, chipurile. a tesAla; (fig.) a bate. a face Inflorituri, podoabe pe sumanele tArane§ti. sarcidui, vb. sdrdac, s.n. hainA scud& bArbAteascA din stofd groasA de cash. sanchi, adv.

sada, vb.

In practicile mistice: rugaciune fAcutd de preot 40 de sdrindar, sm. zile In sir (de obicei dund moartea cuiva); a da sdrindare a plAti un preot pentru a face astfel de rugAciuni. chivernisealA, economie. schivirnisald, s.f. a plinge prefAcIndu-se; a face mofturi, a se codi. schfosi, vb. (refl.) sclipui, vb. a aduna cu greu, incetul cu Incetul. 354

www.dacoromanica.ro

"scoarld, s.f., in expr. sord de scoarld soil vitrega. inalzit mai mult decit trebuie, prea uscat. seopt, adj. incáltdminte ordseneasca (ghete, cizme), de obicei scroambd, s.f. veche sau prost lucratd. a strica Incdltdmintea (a o preface in scroambd). acrombdl, vb. fo-arte uscat, gata sd se rupd (despre obiecte de piele). efarogit, adj. ftrcti, vb. a trage pe nas cu zgornot. incIltdminte proastd sau numai consideratd astfel. sflrloagd, s.f. sfredekac, s.n. sfredel mic. sälbatic. sireap, adj. tovdrdsie. simbrd, s.f. . sistiac, s.n. hambar de nuiele, in formd cilindricd, pentru pdstrat porumbul. nuia subtire si milidioasd. stnicea, s.f. vrájitorie. solomonie, s.f. sorocov4 s.rn. monedd veche ruseascd, avind valoarea unui sfant, care circula in Moldova. nary, s.m. plantli de cimp, cu miros plAcut, intrebuintatd de tarani

la vopsitul linei si al oudlor. locul unde se adund oamenii pentru a sta de vorbd, a staniste, s.f. petrece etc. stative, s.f. (plur.) rdzboiuI de tesut. a-i rämine ceva, a se alege cu ceva, a piistra, a salva de steivi, vb. la pieire. a termina, a sfirsi, a inceta. stinchi, vb. supt de apd (din cauza scdldatului prelungit peste stocit, adj. mAsurd).

stos, s.n. un joc de cdrti. stroh, s.n. asternut din fin si paie (pentru porci). stroi, in expr. a bate la stroi a pedepsi pe cel vinovat de indisciplind

punindu-1 sä treacd printre doud rinduri de soldati si sä primeascd de la fiecare cite o loviturd. foarte neastimpárat, nàbAddios, apucat. stropfit, adj. sucald, s.f.

unealtä de depdnat pe tevi sculurile de lind sau de bum-

bac de pe virtelnitä. a cicáli, a bate la cap, a sicli. sucdli, vb. mita, s.n. izlaz, imas. sulhdriu (pronuntat cu un r muiat si rotunjit), s.n.

trunchi sau

cracd de copac lungd, dreaptä si subtire. surld, s.f. ritul porcului; porcul insusi. 355

23*

www.dacoromanica.ro

surpdturd, s.f.

hernie. 5

postav gros, de ltnA tigaie, tesut In casA. piac, s.n. a mustrului; a trudi, a chinui fiziceste pe cineva. fnwtri, vb. popirodi, vb. a pAcAli, a fuse la, a duce cu vorba. a merge schiopAtind. fovflcai, vb. a o sterge, a fugi pe ascuns si repede. pparli, vb. cemzsa de deasupra graticului; expr. a da pe cineva pperld, s.f. pin gperld a se desolidariza de tovarAsul de joacA, a-I pArasi clad se aflA In situatie grea. ptioalnd, s.f. bulboacA, loc adfnc Intr-o apli. vas fAcut dintr-un trunchi gros de copac scobit. f tiubei , s.n. obti? ce vrel? ce este? (din rus. f CO - ce, si a tu). f ugubiif, adj. poznas, rAutAcios, periculos. pui, adj. ticnit, nebun, Intr-o ureche. f upur i , vb. (refl.) a o sterge pe ascuns, pe nesimtite. f urubui , vb. a fntoarce vorba. T

tamazlic, s.n. cireadA de vite. loviturA cu palma. tapanged, s.f. sa de lemn. tarnild, s.f. un joc de cArti. tdbdcdreasth, s.f. tairci, vb. a ridica ceva de jos cu mare greutate, a duce ceva cu

greu In spinare. tdbuieb s.m. sac mic, sAculet. roab6.. tdreiboang, s.f. panglicA. tasma., s.f. rotile plugului ImpreunA cu osia lor, de care se spriteleagd, s.f. jiná grindeiul. ticdit, adj. Incet la treabfi. tigoare, s.f. om lenes.

tilaraie, s.f.

loc povfrnit, ples sau acoperit cu copaci pe coasta

unui munte. tiji, adv. de asemenea. gunoiul care se face In ocolul sau In staulul vitelor. tirnomatd, s.f. tirsoagd, s.f.

ail, s.m.

poreclA datA unei bArbi mart si InclIcite.

copac (mai ales brad sau molid) mic, nedezvoltat; (plur. vreascuri, crengi uscate. n. tirpuri)

356

www.dacoromanica.ro

a bate la cap (cu vorba) pe cineva, a-I dAscAli. geantA, traistA, sAculet; ca adv. plin Ora in virf, ticsit. terfelog, carte mare si veche. traftolog, s.n. trdtaj, s.m. brosurA, cArticia, caiet. treampd, s.f., in expr. a face treampa a face o tranzactie, a se Welege cu privire la o afacere comercialà. cal de trei ani. tretin, s.m. tropar, s.n. scurt imn bisericesc. trunchi, bustean. tumurug, s.m. carimbul cizmei. tureatcd, s.f. toloccini, vb.

toscd, s.f.

T

un joc asemlnAtor cu tintarul. ;blind, s.f. cuvint injurios la adresa unei femei rele, viclene. luhdi, vb. a pune sil munceascA din greu si WA rAgaz, a trage in toate pArtile. pArul din cap, mol, chicA. pauc, s.m. fencusd, s.f.

II

ugilit, adj. uncrop, s.n.

ofilit, umilit, rugAtor. apl fierbinte, clocotitA; petrecerea care se face luni

dupA nuntA, la tarA.

usernic, adj. si s.m.

care bate drumurile, care umbla din cast( in

casA. V

vasilisc, s.m. animal din basme care ucide cu privirea. vargd, s.f., in expr. a duce cuiva vergile a fi ingrijorat cu privire la cineva, a avea fricA sti nu i se intimple ceva rAu. vdrzare, s.f. plAcinta umplutA cu varzA, ceapA, mArar g.a.

vdtald, s.f.

cadru de form& dreptunghiulara, pe care se sprijinA spata (la rAzboiul de tesut). vdttIman, s.m. pe vremuri, ajutor de primar la tarA, care se ocupa In special de Incasarea dArilor. vrAjitoare, fling primejdioasA. vindereu, s.m. o specie de soim mic. virsd, s.f. cos de nuiele pentru prins peste. volintir, s.m. voluntar, Indeosebi voluntar din armata lui Ipsilante

vidmd, s.f.

(1821) ;

(in sens peiorativ) jefuitor, tilhar. 357

www.dacoromanica.ro

vomit, s.m. slujbasul care in trecut implinea dArile prin sate, echivalent cu perceptorul si primarul de mai tirziu.

om desfrinat. zamparagiu, s.m. foc iute, fAcut cu crengi uscate sau cu surcele. zcigneatd, s.f. a necAji, a slcli. zalidi, vb. zahiiit, adj. aruncat, pArasit, uitat. intr-o ureche, smintit, nebun. zálud, adj. zámori, vb. (refl.) ali stimpAra foamea cu nimica toatii. a pune mina (pe cineva) chid stwIrseste un furt etc. ziipsi, vb. ziirghit, adj. smintit. stinghereala, suparare. zaticneald, s.f. zbirquit, adj. si s.m. (copil) zburdalnic, nebunatic.

zborlit, adj. zbirlit, supArat, minios. zghihui, vb. a scutura cu putere, a zgillii. zgttie, s.f. fatA sprintenA si isteatA, diavolita. fling murdarA, spurcatA. zmirdoare, s.f. zodier,s.m. ghicitor al soartei omului dupti zodia In care s-a nascut acesta. zorccli, vb.

a spAla prost.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro

A. OPERA

I. LUCRARI ORIGINALE. ANTUME

Pasdrica in timpul iernei. Metoda noult de scriere si cetire pentru uzul clasei I primaria, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu,

G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu". Ed. a II-a, Iasi, 1868, partea a III-a, cap. 30, p. 59. Nu lucrezi, n-ai ce minca. Invatatorul copiilor, carte de cetit In clasele primarie, cu litere, slove si buchi, cuprinzlnd Invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,

I. Creanga si V. Raceanu". Ed. I, Iasi, 1871, cap. I, p. 33. ..ta

Clopoplul suncl. Invatatorul copiilor, carte de cetit In clasele primarie, cu Mere, slove i buchi, cuprinzlnd Invittaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si

V. Raceanu." Ed. I, Iasi, 1871, cap. III, p. 86. MiSiunea preotului la sate. Noul curier roman", Ia§i, I, 25, 19 februarie 1872, p. 1-2.

Misiunea preotului la sate. Columna lui Traian", Bucuresti, III, 10, 7 martie 1872, p. 78-79. lezuitismul In .Romdnia. Noul curier roman", Iasi, I, 46, 8 aprilie

1872, p. 1-2.

Pasdrica In timpul iernei. Metoda nouti de scriere i citire pentru uzul clasei I primara, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu." Ed. a VI-a, Iasi, 1872, partea a III-a, cap. 33, p. 62.

Nu lucrezi, n-ai ce minca. Invatatorul copiilor, carte de citit In clasele primare, cu litere i slove, cuprinzlnd Invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si

V. Raceanu." Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea I, cap. 22, p. 23. MI

www.dacoromanica.ro

PicaM. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed.

a III-a, Iasi, 1874, partea a II-a, cap. 10, p. 49-50. Inul gi cdmega. InvatAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu".

Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 17, p. 93-94. Ia 1 Clopolelul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invatAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a III-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 23, p. 99. Acul gi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu".

Ed. a .III-a, Iasi, 1874, partea a IV-a, cap. 14, p. 126-127. A fost, a fost, cii demi n-ar fi fost nu s-ar povesti. InvAttitorul copiilor,

carte de citit in clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a II.I-a, Iasi, 1874, partea

a IV-a, cap. 45, p. 158-160. Pasdrica in iimpul iernei. MetodA nourt de scriere si citire pentru uzul clasei 1 primarA, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienlichescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62. Pdsdrica in timpul iernei. MetodA nouA de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creangl, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a IX-a, Iasi, 1874, partea a III-a, cap. 33, p. 62.

Soacra cu trei nurori (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 7, 1 octombre 1875, p. 283-287. Capra cu trei iezi (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 9, 1 decemvrie 1875, p. 339-344. Soacra cu trei nurori (Poveste). Gura satului", Arad, XV, 50, 16/28 decemvre 1875, p. 1-2; 51, 23 decemvre 1875 4 ianuariu 1876, p. 2. 362

www.dacoromanica.ro

Nu lucrezi, n-ai ce minca. InviltAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de

institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed.

a IV-a, Iasi, 1875, partea I, cap. 22, P. 23. Pica ld. InvAttitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinMild InvAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceann". Ed. a IV-a, Iasi, 1875, partea

a II-a, cap. 10, p. 49-50. Inul Fi cdmefa. InvAlAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare,

cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangti si V. RAceanu". Ed. a IV-a, 1875, partea a III-a, cap. 17, p. 91-92. Ial Clopoolul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinend invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a IV-a, Iasi, 1875, partea a III-a, cap. 23, p. 97. Acul f i barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a IV-a,

Iasi, 1875, partea a IV-a, cap. 14, p. 125-126. A fost odatd, cind a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti, ci ca un purece ar plesni. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare, cuprinzind invApturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed. a IV-a, Iasi, 1875, partea a IV-a, cap. 45, p. 157-158.

Punguja cu doi bani. Convorbiri literare", Iasi, IX, 10, 1 ianuarie 1876, p. 402-404. Ddnild Prepeleac (Poveste). Convorbiri literare", Iasi, IX, 12, 1 martie 1876, p. 453-460. Povestea porcului. Convorbiri literare", Iasi, X, 3, 1 iunie 1876, p. 105-115. Ddnild Prepeleac. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 66-67, 13-16 iunie 1876.

Povestea porcului. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 66-68, din 14, 16,18 iunie 1876.

Mog Nichifor Cooariul. Convorbiri literare", Iasi, X, 10, 1 ianuarie 1877, p. 374-384. 363

www.dacoromanica.ro

Povestea lui Stan Patina. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 1, 1 aprilie

1877, p. 21-34. Povestea lui Harap-Alb. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 5, 1 august 1877, p. 172-196. Povestea lui Harap-Alb. Timpul", Bucureoti, II, 181-187, 10, 11, 12, 13, 14, 17 august 1877; 189-193, 20, 21, 23, 24, 25 august 1877 (dup&: Ovidiu Blr lea, Poveotile lui Creangti", 1967, p. 64).

Fata babei gi fata mowagului. Convorbiri literare", Iaoi, XI, 6, 1 septembre 1877, p. 212-216. Mog Nichifor Cotiugarul. Iaoi, 1877, Tipografia Nationalä. Cit Am acest titlu din Bibliografia romanA", Bucuroti, 1879, p. 25,

nr. 362, a lui Alex. Degenmann (dup.: L. Preclescu, loan Creang6, Viola oi opera", vol. II, 1932, p. 46). Mog Nichifor Cojcariul (Povestire glumeard). Iasi, 1877. 35 p. Ivan Turbinca (Poveste). Convorbiri literare", Iaoi, XII, 1, 1 aprilie

1878, p. 22-31. Ivan Turbinca. Timpul", Bucureoti, III, 75-78, 4-7 aprilie 1878. Ivan Turbincd. Gura satului", Arad, XVIII, nr. 7 oi 8, 4 oi 18 aprilie 1878, p. 27-28; 9, 2 mai 1878, p. 32; 10, 16 mai 1878, p. 35; 12, 13 iuniu 1878, p. 42; 14, 4 iulie 1878, p. 50; 16, 1 august 1878, p. 59; 17, 15 august 1878, p. 62; 18, 5 septemvre 1878, p. 66.

loan Turbinca. Curierul de Iasi", Iaoi, XI, 38-39, 5-7 aprilie 1878.

Povestea lui Stan Pd litul. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 40-43, din 9, 12, 14, 16 aprilie 1878. Povestea jut: Harap-Aib. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 48-56, din 30 aprilie oi 3-19 mai 1878. Capra cu trei iezi (Poveste). Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 70-71, 23-25 iunie 1878. Soacra cu trei nurori (Poveste). Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 1878, nr. 72 din 28 iunie oi nr. 73 din 2 iulie. Povestea unui om lenejr. Convorbiri literare", Iaoi, XII, 7, 1 octom-

bre 1878, p. 257-258. Povestea unui om left,. Curierul de Iaoi", Iaoi, XI, 121, noiemvrie 1878.

Nu lucrezi, n-ai ce minca. InvAtätorul copiilor, carte de cetit In clasele primare de ambe sexe, cu litere oi slove, cuprinzlnd 364

www.dacoromanica.ro

invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu,

I. Creangtt *i V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea I, cap. 23, p. 26. Pica ld. InvAptorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale *i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga *i V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea a II-a, cap. 10, p. 52-53. Inul gi cdmega. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele pri-

mare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtäturi vinrale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. ,Cnrve,anga

p. 101-102. la! Clopoolul sund. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere *i slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a V-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 27, p. 107. Aeul gi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere *IL slove, cuprinzind invAtAturi morale *i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA *i

V. RAceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea a IV-a, cap. 17, p. 139-141. A fost odatd, and a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti, ci ca un purice ar plesni. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere *i slove, cuprinzind invAtaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA §i V. Rttceanu". Ed. a V-a, Iasi, 1878, partea

a IV-a, cap. 49, p. 175-176.

Pdsdrica In timpul iernei. Metodtt nouti de scriere *i cetire pentru uzul clasei I primark de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. IenAcItescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XII-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 33, p. 61. Ursul picilit de vulpe. MetodA noutt de scriere si cetire pentru uzul

clasei I primarl, de institutorii: I. CreangA, C. Grigarescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu *i A. Simionescu".

Ed. a XII-a, Ia*i, 1878, partea a III-a, cap. 43, p. 66-67. A fost odatd, and a fost, cd dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti. Inv& tatorul copiilor, carte de eetit in clasele primare de ambe sexe 365

www.dacoromanica.ro

cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed.

a VI-a, Iasi, 1879, partea 1, cap. 9, p. 13. Nu lucrezi, n-ai ce minca. InvAtätorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind inviltaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangri si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea I,

cap. 26, p. 35. Pica ld. InviitAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primaro de -vq7A7 ooze, cu litere si slove, cuprinzind Invätilturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a II-a, cap. 5, p. 70-71. lnul fi cdmeira. InvAtatorul copiilor, carte de cetit In clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si

V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a II-a, capAO, p. 79-80. la! Clopoplul sun& InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtlituri morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a III-a, cap. 10, p. 168.

A Nil fi barosul. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind 1nvAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VI-a, Iasi, 1879, partea a III-a, cap. 17, p. 175-176. Povestea lui Harap-Alb. CAlindarul bunului econom pe anul 1879", intocmit de D. Comp si Eugen Brote. Sibiu, III, 1879, p. 1-43. [Poveste]. Timpul", Bucuresti, V, 102, 7 mai 1880 (WA titlu).

Anecdotd. Albumul macedo-roman", Bucuresti, 1880, p. 26-27.

Amintiri din copildrie (Partea .1). Convorbiri literare", Iasi, XIV, 10, 1 ianuarie 1881, p. 365-376.

Amintiri din copildrie (Partea I). Timpul", Bucuresti, VI, 7 10, 11-15 ianuarie 1881. 366

www.dacoromanica.ro

Amintiri din copiliirie (Partea a II-a). Convorbiri literare", Iasi,

XV, 1, 1 aprilie 1881, p. 1-14. Amintiri din copildrie (Partea a II-a). Timpul", Bucuresti, VI, 94-100, 1-9 mai 1881.

Tdranul fi Unirea, episod de la 1857. Timpul", Bucuresti, VI, 10, 22-23 mai 1881. Intimpinare la critica domnului I. .Nddejde asupra pdriei Ftiiniifice din cartea de cetire Invdicitoriul copiilor". Contemporanul", Iasi, I, 8, 16 octombrie 1881, p. 278-279. Popa Duhu. Convorbiri literare", Iasi, XV, 8, 1 noiembre 1881, p. 313-316. Amintiri din copildrie (Partea a III-a). Convorbiri literare", Ia§i, XV, 12, 1 martie 1E82, p. 445-461. Pdsdrica in timpul iernei. MetoclA nouA de scriere si cetire pentru uzul clasei I primark de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a XVI, Iasi, 1882, partea a III-a, cap. 32, p. 61. Ursul picilit de vulpe. MetodA nouà de scriere si cetire pentru uzul clasei I primark de institutorii: I. Creangli, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XVI-a, Iasi, 1882, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67. Cinci pini (Anecdotd). Convorbiri literare", Iasi, XVI, 12, 1 martie 1883, p. 485-487. Anecdotii. Almanahul societAtii academice social-literare eliornAnia junAp", Viena, 1883, p. 29-35. Anecdotd. Convorbiri literare", Iasi, XVII, 3, 1 iunie 1883, p. 114-117. A fost odatd, cind a fost, di dacd n-ar fi fost nu s-ar povesti. InvAtA-

torul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive,

partea I, II si III, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangti si V. RAceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I, cap. 8, p. 12-14. Nu lucrezi, n-ai ce minca. Inv5tAtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invatAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I, cap. 25, p. 40. Pica ld. InvAtAtorul coptilor, carte de cetire In clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invataturi morale 367

www.dacoromanica.ro

si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangti si V. Ftliceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea I, cap. 57,

p 82-83. Inul i cdmepa. Invatätorul copiilor, carte de cetire In clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind invtilaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangli si V. Rticeanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a II-a, cap. 15,

p. 111-112. la! Clopoplut sund. tnv4tAtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind lnvAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangli si V. Rilceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a III-a, cap. 13,

p. 211-212. Acul pi barosul. Invtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe, cu Mere i slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangii si V. Rliceanu". Ed. a VII-a, Iasi, 1883, partea a III-a, cap. 20,

p. 220-221. Mop Ion .Roatd (Anecdotd). Convorbiri literare", Iasi, XVIII, 11, 1 fevruarie 1885, p. 456-459. Mop Roatd pi boierul (Anecdotd). Opinca", Resita, I, 6, 9/21 iuniu

1885, p. 3-4. Ivan Turbinca (Poveste). Almanali literar si ilustrat", Bucuresti anul I, 1886, p. 92-111. Cinci plini. Almanali literar si ilustrat", Buc.uresti, anul I, 1886, p. 155-158. Povepti poporale de I. Creangd, I. Slavici i St. ,,Stefurea. Cerauti, 1886. Citat6 in Autori romani bucovineni". Repertoriu de Leonidas Bodngrescul. CernAuti, 1903, p. 80.

Poveste. InvAttitorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind InvälAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangl si V. Ft& ceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 8, p. 12-14.

Nu lucrezi, n-ai ce mtnca. Onvtitätorul copiilor, carte de cetit In clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind Invätaturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, 368

www.dacoromanica.ro

I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, 14., 1886, partea I, cap. 25, p. 41. Picald. InvAtätorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind tnvAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CleangA si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 67, p. 87-88. Inul gi eimega. InvAtAtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind InvAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu". Ed. a VIII-a, Iasi, 1886, partea I, cap. 74,

p. 95-96. Padrica tn timpul iernei. MetocIA nou6 de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creang6, C. Grigorescu, Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a XIX-a, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 32, p. 60. Ursul ptctlit de oulpe. MetodA nouà de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarrt, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XIX-a, Iasi, 1886, partea a III-a, cap. 44, p. 67-68. Mog Ion .Roatd. Almanah literar", Bucuresti, 1887, p. 87-90. Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip LazAr", 1887. 31 p.

Cuprinsul: Mos Ion Roatà si Cuza-Vodg. AnecdotA de Ioan CreangA; Hora lui Cuza-VodA. Versuri de D. Bolintineanu; Cs scrisoare. Epizod din viata lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld.

Pdsdrica in timpul iernei. Metodà nouA de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarA, de institutorii: I. Creang6, C. Grigorescu, G.Ientichescu,N. Climescu, V. RAceanu OA. Simionescu".

Ed. a XX-a, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 31, p. 60. Ursul ptctlit de oulpe. MetodA nouà de scriere si cetire pentru uzul

clasei I primarA, de institutorii: I. Creangti, C. Grigorescu, G. Ierachescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu".

Ed. a XX-a, Iasi, 1887, partea a III-a, cap. 42, p. 66-67. Iagi, 1888, iunie 24. Scrisoare deschisd adresatd d-lui I. Pop Floran-

tin ( ?...), profesor de filozofie la Liceul Nalional" din Iagi. Fulgerul", Iasi, I, 6, 26 iunie 1888, p, 3. 369

24

www.dacoromanica.ro

Pdsdrica in timpul iernei. Metodd nouà de scriere si cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. Ienächescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu". Ed. a XXI-a, Iasi, 1889, partea a IV-a, cap. 37, p. 72. Ursul picilit de vulpe. Metodd noud de scriere si retire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: J. Creangd, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Climescu, V. Rdceanu si A. Simionescu".

Ed. a XXI-a, Iasi, 1889, partea a III-a, cap. 49, p. 79-81. 1. Lucrdri scrise fn colaborare Metodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I primarid, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Clirnescu, V. RAceanu si A. Simionescu. Editiunea a dcua. Iasi, 1868.

72 p. Invdidtorul copiilor, carte de cetit In clasele primarie, cu litere, slove si buchi, cuprinzlnd invdtAturi morale si instructive, de insti-

tutorii: C.Grigorescu, I. Creangd si V. RAceenu. Iasi, 1871. 136 p. Metodd nouii de scriere f i citire pentru uzul clasei I primard, de insti-

tutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu,

V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a sesa, corectatA si addogitd. Iasi, 1872. 76 p. Invdidtorul copiilor, carte de citit In clasele primare, cu litere si slove, cuprinzind InvdtAturi morale §i instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu. Editiunea a III-a,

corectatd si ImbundtAtitd. Iasi, 1874. 160 p. Metodd noud de scriere f i citire pentru uzul clasei 1 primard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. IenAchescu, N. Climescu, V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a opta, corectatd si addugitd. Iasi, 1874. 76 p. Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasei I prirnard, de institutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, G. Iendchescu, N. Climescu,

V. Rdceanu si A. Simionescu. Editiunea a ncua, corectath si addugitd. Iasi, 1874. 76 p lnviildtorul copiilor, carte de cetit In clascle primare, cuprinzInd InvdtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creangd si V. Räceanu. Editiunea a IV-a, corectata si huhunatAtitd. Iasi, 1875. 160 p. 37C

www.dacoromanica.ro

Poodluitoriu la cetire prin scriere dupd sistema foneticd, de institutorii Gheorghe Ienachescu si loan CreangA. Iasi, 1876. 48 p.

InnlØtorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtMuri morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA. si V. Raccanu. Editia a V-a, corectatA i imbunätAtitA. Iasi, 1878. 176 p. Metodd noud de scriere i cetire pentru uzul clasei I primard, de institutcrii; I. Cr6Etuisgt, C. GiigurebeiL, Cx. itria,.1;1;cu, N. Cliraca,..,

V. Ilaceanu si A. Simionescu. Editia a dougsprezecea. Iasi, 1878. 76 p.

Geografia judefului Iai, cu planul orasului Iai, contururile plasilor Ii conturul judetului, pentru clasa a II-a primara urbana si pentru clasa a III-a primaià turalà, de ambe sexe, de institutorii: V. RAceanu, Gh. IenAchescu ,si I. CreangA. Iasi, 1879.

56 p. + 8 h. InetlIcitorul copiilor, carte de cetit In clasele primare de ambe sexe, cu litere i slove, cuprinzind Invataturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceenu. Editia

a VI-a, corectatá si imburatatita. Iasi, 1879. llletodd noud de scriere i cetire pentru uzul clasci I prirnard, de insti-

tutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a seisprezecea. Iasi, 1882.

76 p. Invdfdtorul copiilor, carte de cetire in clasele primare de ambe sexe,

cu litere si slove, cuprinzind mnitituJi morale si instructive de institutorii: C.Grigorescu, I.CreangA si V. Raceanu. Partea I,

II si III. Editia a VII-a, corectata si imbunAtatitA cu figuri din istoria naturalA si citeva notiuni de agronomie. Iasi, 1883.

308 p. Geografia judefului Iasi, pentru clasa a II-a primarà urbanA de baieti,

pentru clasa a III-a primarA urbana de fete Si pentru clasa a III-a primarA ruralA de bAieti si fete, de institutorii: V. Race anu, Gh.. Ienachescu si I. CreangA. Editia a III-a. Iasi, 1884.

44 p. + 8 h. 371

24*

www.dacoromanica.ro

Geografia judefului Iagi, pentru clasa a II-a primal% urbana de baieti,

pentru clasa a III-a primarA urbana de fete si pentru clasa a III-a primard ruralA de baieti si de fete, de institutorii: V. RAceanu, Gh. Ienaehescu si I. Creanga. Editia a IV-a. Iasi, 1886. 48 p. -I- 8 pl. Invatatorul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe, cu litere si slove, cuprinzind invAtAturi morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. RAceanu. Editia a VIII-a, _ revAzutA si imbunatAtitA cu figuri din istoria natuMetodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, Gh. IenAchescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu. Editia a nougsprezecea. Iasi, 1886. 76 p. _

0 Intrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor carp1 de geografie, de

institutorii: V. Raceanu, Gh. IenAchescu si I. CreangA. Iasi, 1886.

9

p.

Metodd noud de scriere gi cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. CreangA, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. RAceanu si A. Simionescu. Editia a douAzecea. Iasi, 1887.

76 p. Baspuns la criticele nedrepteoi calornniile invergunate Indreptate contra

cdrfilor noastre de ;maid de cdtrd domnul loan Pop Florantin, profesor de filozofie la Liceul .Nafional" din lagi, de institutorii: V. RAceanu, Gh. IenAchescu, C. Grigorescu si Ion Creanga. Iasi, 1888. 56 p.

Inedidtoriul copiilor, carte de cetit in clasele primare de ambe sexe cu litere si slove, cuprinzind invAttituri morale si instructive, de institutorii: C. Grigorescu, I. CreangA si V. Raceanu. Editia a IX-a, revAzutA si imbunatatita cu figuri din istoria naturalA. Partea II (1889); III (1890); I (1891). 112 p. (II); 136 p. (III); 96 p. (I). Metodd nowt de scriere gi cetire pentru uzul clasei I primard, de institutorii: I. Creanga, C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a douAzeci si una, Imbu-

Wald% si adaogita cu mai multe figuri si text. Iasi, 1889. 88

p.

372

www.dacoromanica.ro

2. Diverse

Regulele limbei romdne pentru Incepdtori (clasa II primar4), de Titu

Maiorescu, retipArità cu Invoirea autorului de Ion Creanga. Iasi, 1880 (pe coperta interioarà: 1879). 20 p. Cind eram En floarea mea. Contemporanul", Iasi, I, 11, 1 decembrie 1881, p. 431-433. Mielufica. Contemporanul", Iasi, I, 11, 1 decembrie 1881, p. 431-433. Bratu. Contemporanul", Iasi, I, 12, 1 ianuarie 1882, p. 483-485. Lina Cdtdlina. Convorbiri literare", Iasi, XV, 10, 1 ianuarie 1882,

p. 383-384. En5.chescu, G., Creang5., I., Räceanu, V. Purtare nedemnd. Liberalul", Iasi, VIII, 182, 22 august 1887.

II. LUCRARI ORIGINALE. POSTUME 1. Opere complete. Opere alese Scrierile lui Ioan Creangd. Ia0, vol. I: 1890, V + 29 -I- 333 p. +

2 pl.; vol. II: 1892, 201 p. + 7 pl. Cuprinsul. Vol. I: Povestile (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata rnosneagului, Ivan Turbinck Povestea unui om lenes). Vol. II: Amintiri din copil5.rie (I, II, III, IV). Anecdote (Popa Duhu, Cinci pini, Joan

Roat5. si VocIA Cuza, loan Roatä si Unirea). Poezii poporane,

Poezii proprii, Rostiri, ziatori, cuvinte. Opere complecte. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu por-

tretul si o prefatà a autorului. Partea I-VI. Bucuresti, Leon Alcalay", 1902. 5 volume (Biblioteca pentru toti", nr. 28-33). Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnil5. Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poezii poporane). Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcarul. Povestire glumeatä, Fata babei si fata mosneagului, Povestea porcului, Poezii poporane, Poezii proprii).Partea a III-a (Povestea lui Stan PAtitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, loan Roat5 si Unirea, Rostiri, ziatori, cuvinte). Partea a IV-a (Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini). Partea a V-a si a VI-a (Amintiri din copiltirie

I, II, III, IV, Popa Duhu, Ioan Roat5 si Vodg Cuza). 373

www.dacoromanica.ro

Opere complete. Cu o prefat5 de II. Chendi si St. 0. losif si un indice [glosar]. Editiunea Minervei", Bucuresti, 1902. XII + 391 p. + 1 pl. (Biblioteca Scriitorilor romani"). Cuprinsul: Amintiri (I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion Roatk Mos Nichifor Cotcarul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lene§, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul, 0 poveste, Calicul de la Talpalari, Oltenii in Iasi, Cunoaste-te pe tine insuti, PAsarica, Ia! Clopotelul sunk Nu lucrezi, n-ai ce minca, Poezii populare, Bratu, Mielusica, Rostiri, zicAtori, cuvinte). Opere complecte. Cu o biografie de Grigore I. Alexandrescu 0 cu por-

tretul si o prefatA autografA a autorului. Partea IVI. Editia a II-a. Bucuresti, Carol Muller", [1903]. 5 volume (Biblio-

teca pentru toti", nr. 28-33). Sumar identic cu al editiei Opere complecte, 1902, Biblioteca pentru toti". Opere complete. Cu o prefatA si un indice [glosar] de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi. Editie nouA revAzutl. Bucuresti, Minerva",

1906. XV + 447 p. + 1 pl. (Biblioteca: Scriitorilor romani"). Cuprinsul: Amintiri (I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion RoatA, Mos Nichifor Cotcarul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinck Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii hi Iasi, Versuri didactice, Poezii populare, Rostiri, zicAtori, cuvinte, Poveste, oarecele siret si lacom, Ursul pant de vulpe, Inul si cAme§a, Misiunea preotului la sate). Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu portretul

si o prefatA autografti a autorului. Partea III, IVVVI . Bucuresti, Leon Alcalay", [1908]. (Biblioteca pentru toti",

nr. 28-29, 31-33).

Sumar identic cu al editiei Opere complecte, 1902, Biblioteca

pentru toti". Opere complete. Cu o prefatA de Gh. T. Kirileanu §i II. Chendi §i un

indice [glosar]. Editie noutt revAzutA. Bucuresti, Minerva", 1909. 463 p. -I- 1 pl. (Biblioteca Scriitorilor romAni"). 374

www.dacoromanica.ro

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1906, Minerva", minus povestirea .Foarecele f iret f i lacom de la cap. Diverse. Opere complete. Cu o prefatA de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi si un

indice [glosar]. Editia a IV-a. Bucuresti, Minerva",

1915.

442 p.

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1909, Minerva". Opere complete. Cu o prefatà de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi si un indice [glosar]. Editia a V-a, Bucuresti, Minerva", 1916. 334 p. Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1909, Minerva". Opere complecte. Cu o prefatA de Tudor Pamfile. Chisinau, Editura

SocietAtii Glasul tArii", 1920. 7 + 272 p. + 2 pl. Cuprinsul: I, II, III, IV, Prescurtare Amintiri (Amintiri din copilArie din unele amintiri, Pope Duhu, Mos Ion Roatk Mos Ion Roath si Unirea, Mos Nichi for Cotcarul). Povesti (Povestea lui HarapAlb, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea porcului, DAnilA Prepeleac, Ivan Turbinck Fata babei si fata mosneagului, Capra

cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Cinci pfni, Punguta cu doi bani, Povestea unui om Imes, Prostia omeneascA, Ursul pfcflit de vulpe, FAt-Frumos, fiul iepei). Felurite (Acul si barosul, Inul si carnesa). Opere complete. Cu o prefatA de D. Marmeliuc. Cernauti, 1924. XIX + 410 p. -I- 1 pl. -I- eratA. Cuprinsul: Autobiografie, Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA. Povesti (Fata babei si fata mosneagului, Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Povestea lui Harap-Alb, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse (Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii In Iasi, Cunoaste-te pe tine Insuti, PasArica, Ial Clopotelul sunk Nu lucrezi,

n-ai ce minca). Poezii populare (Bratu, Lina CAtAlina, Mielusica, Cfnd eram In floarea mea, Rostiri, zicAtori, cuvinte). Poveste (Prostia omeneascA), Ursul pAcAlit de vulpe, Inul si camesa, Misiunea preotului la sate, Dragoste chioarA si amor ghebos,

Cererea de hirotonie, Demisia din cler, Scrisori familiale, Serisori cAtre prieteni literari (Eminescu, Maiorescu, Conta, Victor Zaharovschi), Satirice (versuri inedite). Opere complecte. Precedate de un studiu biografic si bibliografic

de E. Lovinescu. [Vol.] IIII. Bucuresti, Ancora", 1928. (Biblioteca clasicilor romani"). 375

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul. Vol. I: Amintiri din copilArie (1,II, III, IV). Vol. II: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babel si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinck Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei). Vol. III: PrefatA si Amintiri, povestiri,anecdote, articole diverse, versuri, teatru (Popa Du Int, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Vodrt Cuza, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea unui om lenes, Cinci pini, Acul si barosul, Calicul de la Talpalari, Oltenii In. Iasi, Cunoaste-te pe tine tnsuti, PAsArica, Ia I Clopotelul sunk Nu lucrezi, n-ai ce minca, Poezii populare, Cind eram In floarea mea, Mielusica, Bratu, Lina CAtAlina, Rostiri, zicAtori, cuvinte, Poveste [Prostia omeneascA], Ursul pAcAlit de vulpe, Inul si cAmesa, Misiunea preotului la sate, Dragoste chioarA si amor ghebos). Opere complete. Cu o prefatA si o listA de cuvinte. Editie revAzutA de GIL T. Kirileanu. Bucuresti, Cartea romaneascA", [1932]. 314 p.

(Clasicii romAni"). I, II, III, IV, Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilArie Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Vociti Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poves-

tea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci ptni, FAt-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragrnent de biografie, Acul si barosul, Poveste [Prostia omeneascA),

Ursul Ocilla de vulpe, Inul si cAmep). Alte povefti, snoave, anecdote ci. versuri. Editiune ingrijitA de Paul Papadopol. Bucuresti, AdevArul", [1933]. 156 p. (Biblioteca

Dimineata", nr. 164). Cuprinsul: Povesti mici (Soacra cu trei nurori, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Capra cu trei iezi, Povestea unui om lenes, Prostia omeneascA, Fdt-Frumos, fiul iepei). Snoave si anecdote (Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Cinci ptni, Acul si barosul, Ursul pAcAlit de vulpe, Inul si camesa, Calicul de la Talpalari). Diverse (Versuri poporane, Versuri

proprii, Rostiri, ziatori, cuvinte). Opere complete. Cu o prefatA si o lista de cuvinte. Editie revAzutA de Gh. T. Kirileanu. Bucuresti, Cartea romaneascA",[1934]. 314 p.

(Clasicii romani"). 376

www.dacoromanica.ro

Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romA..

neascr . Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez.,. PrefatA *i listii de cuvinte de Gh. T. Kirileanu *i 11. Chendi. Bucure*ti, Cartea romaneascA", [1936]. XV + 315 p. Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romAneasc6".

Poresti. Editie comp1ect6 cu ilustratiuni de D. Stoica, Bucure*ti, Cartea romineascr , 1936. 341 p. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Povestea lui Stan Patitul, DAnila Prepeleac, FAt-Frumos, fiul iepei, Povestea lui HarapMb, Ivan Turbincet, Povestea porcului, Fata babei *i fata mo*neagului, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lene*, Cinci pini, Prostia omeneascA, Acul *i barosul, Ursul pAcAlit de vulpe, Inul *i cAme*a. Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA *i listA de cuvinte de Gh. T. Kirileanu *i II. Chendi. Bucure*ti,

Cartea romaneascA", [1 937]. XV + 315 p. Sumar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romA-

neascr . Povefti. Editie complectet cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucure*ti Cartea romaneascr, [1937]. 341 p. Cuprins identic cu al editiei Povefti, 1936, Cartea romaneascA". Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA *i

listA de cuvinte de G. T. Kirileanu *i II. Chendi. Bucurepi, Cartea romAneascA", [1 938]. XV + 315 p. Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romaneascA". Opere. Editie critic& cu note, variante *i glosar de G.T. Kirileanu. Cu 27 plart*e afaret din text. Bucure*ti, Fundatia pentru literaturn *i arta", 1939. 351 p.d- 27 f. pl. (Scriitori romAni moderni"). Cuprinsul: Pove*ti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilã Prepeleac, Povestea porcului, Po-

vestea lui Stan Maul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei *i fata mopeagului, Ivan Turbinc6, Povestea unui om lene*, Poveste [Prostia omeneascet], Cinci pfni, Fitt-Frumos, fiul iepei).

Amintiri (I,II,III, IV). Fragment de biografie. Povestiri (Popa Duhu, Mo* Ion Roat6 *i Unirea, Mo* Ion Hoag *i VodA Cuza, Mo§

Nichifor Cotcariul, Inul *i cAme*a, Acul *i barosul). Explicarea 377

www.dacoromanica.ro

unor cuvinte de I. Creangl. Note si variante. LAmuriri asupra acestei editii. Pooefti. Editie adevAratA de George Pascu. Bucuresti, Monitorul Oficial",1939.XVI + 213p. (Biblioteca scriitorilor moldoveni", 1). Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Pre-

peleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei, Stan PA-

titul, Ivan Turbinca, Un om lenes, Cinci pini, Mos Nichifcr Cotcariul.

Povefti, amintiri. Anecdote Fi istorioare. Editie ingrijitA de profesor Ion Cretu. Bucuresti, Culture romaneascA", 1939. XV + 391 p.

+ 4 pl.

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui HarapAlb, Fata babei i fate mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea

unui om lenes). Amintiri (Amintiri din copilarieI, II, III, IV, Popa Duhu). Anecdote istorice (Mos Ion RoatA i Unirea, Mos Ion RoatA i Voda Cuza). Istorioare (Cinci pmni). Postume (FatFrumos, fiul iepei). Opera complete. Cu un studiu biobibliografic, analize, note si un Opere

glosar de Lucian Predescu. Bucuresti, Cugetarea", [1940]. 352 p. (Clasicii romAni comentati"). Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Fragment de biografie, Soacra cu trei nurori, Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ioan RoatA, Popa Duhu, Cinci Irani, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnila Prepeleac, Povestea lui Stan PAtitul, Fata babei i feta mosneagului, Ivan Turbincri, Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea porcului, Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei, Misiunea preotului la sate, Dragoste chioarA i amor ghebos, Rostiri, zicAtori, cuvinte, Inul i cAmesa, Acul i barosul, Oltenii In Iasi, Poezii didactice, Poezii populare, Bratu, Mielusica, Cind eram In floarea mea, Lina CAtAlina.

Povefti. Editie ingrijità de Liviu Rebreanu. Cu ilustratii de Th. Kiri akoff. Bucuresti, Editura Municipiului", 1940. 311 p. (Editie omagialA a Municipiului Bucuresti. Luna Bucurestilor", 1940). Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAIWA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fate mos373

www.dacoromanica.ro

neagului, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Cinci pini, Ffit-Frumos, fiul iepei, Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion Roatit si VodA Cuza.

Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. Prefata si lista de cuvinte de G. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti, Cartea romarieascA", [1941]. 325 p. Cuprins identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romAneascr. Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA si listA de cuvinte de G. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti, Cartea romfineascA", [1942]. 325 p. Sumar identic cu al editlei Opere complete, 1932, Cartea romineascA".

Opere complete. Cu un studiu biobibliografic, analize, note si un glosar de Lucian Predescu. Editia a II-a. Bucuresti, Cugetarea", 1942. 352 p. (Clasicii romAni comentati"). Sumar identic cu al editiei Opere complete, [1940] Cugetarea". Pooefti. Editie ingrijitA, cu un studiu introductiv si note de prof.

Avram P. Todor. Bucuresti, Nationala Gh. Mecu", 1942. 276 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romanA). Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnild Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Pgitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fate mosneagului, Fdt-Frumos, fiul iepei, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Ursul Ocala de vulpe, Cinci pini, Inul si cAmesa, Acul si barosul. Pove0i. Desene de Ioana Jurgea. Bucuresti, Casa scoalelor", 1942. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos, hiul iepei, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci pini, Acul si barosul, Inul si cAmesa. Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. PrefatA si listA de cuvinte de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1943]. 325 p. Surnar identic cu al editiei Opere complete, 1932, Cartea romAneascA". 379

www.dacoromanica.ro

Povegti. Editie complectA cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascA", [1943]. 341 p. Cuprins identic cu al editiei Poregti, 1936, Cartea romkeascr. Povegti. Editie IngrijitA, cu un studiu introductiv si note de Avram P. Todor. Editia a II-a. [Bucuresti], Nationala Gh. Mecu", 1943. 281 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAn6). Cuprins identic cu al editiei Povegti, 1942, Nationala Gh. Mecu".

Povegti. Editie IngrijitA cu un studiu introductiv si note de .Avram P. Todor. Editia a III-a. [Bucuresti], Editura Naticnala Mecu", 1945. 279 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAnA). Cuprins identic cu al editiei Povegti, 1942, Nationala Oh. Mecu".

Opere complecte. Cu o introducere de Constantin Botez. Prefata si listA de cuvinte de G.T. Kirileanu si II. Chendi. Bucuresti, Cartea romAneascr, [1947]. 327 p. Sumar identic cu al editiei Opere complete,1932, Cartea romaneascA".

Povegti. Coperta de d-ra Eliza Repetianu. Bucuresti, Casa scoalelor",

[1947]. 223 p. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan Turbina, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, FAt-Frumos, fiul iepei, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci pini, Acul si barosul, Inul si cdmesa.

Povegti. Editie IngrijitA de prof. Avram P. Todor. Editia a IV-a. [Bucuresti], Nationala Mecu", 1947. (Biblioteca Nationala".

Literatura roma*. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, FAt-Frumos, fiul iepei, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Poveste, Ursul pAcAlit de vulpe, Cinci Orli, Inul si cinepa, Acul si barosul.

Povestiri. VIrset, FrAtie si unitate", 1952. 191 p. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnill Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan PAtitul, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini, 380

www.dacoromanica.ro

FAt-Frumos, fiul iepei, Fragment de biografie, Acul si barosul,

Poveste, Inul si amesa, Ursul pAcAlit de vulpe. Opere. Editie ingrijitA, prefatA si glosar de acad. prof. G. CAlinescu.

Desen de C. Baba. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA i artP, [1953].320p.+6f. pl. -FeratA. (Clasicii romani"). Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilArie I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA i VodA Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori,

Capra cu troi iezi, Punguta cu clot Dom, c..1X Drone leac. Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascA], Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Felurite (Fragment de biografie, Acul i barosul, Inul i cAmesa, Ursul picflit de vulpe, PIcalA, 0 lectie de-a lui CreangA). Povefti fi povestiri. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA gi

artA", 1954. 275 p. Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA, Fát-Frumos, fiul iepei). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, loan RoatA si Unirea, Popa Duhu, loan Roatä i Vodä Cuza, Povestea unui om lenes, Poveste, Ursul picilit de vulpe, Inul i cAmesa, Acul i barosul, Cinci pini). Povefti §i povestiri. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA

artr, [1954]. 280 p. 1 f. portr. (Biblioteca pentru toti"). Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilà Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitu1, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei fata mosneagului, Ivan TurbincA, FAt-Frumos, fiul iepei). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, loan RoatA i Unirea, loan RoatA i VodA. Cuza, Povestea unui om lenes, Poveste, Ursul pfcflit de vulpe, Inul i cAmesa, Acul i barosul, Cinci pin*

Amintiri din copildrie. Povestiri Fi povefti. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA i artA", 1955. 397 p. (Biblioteca thanului muncitor").

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Popa Duhu, loan RoatA i Unirea, 381

www.dacoromanica.ro

Ioan RoatA i Voclft Cuza, Cinci pini, Poveste, Povestea unui om lenes, Ursul p fella de vulpe, Inul si cAmesa, Acul i barosul).

Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnild Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbina, Wit-Frumos, fiul iepei). Amintiri din copildrie. Povestiri qi povefti. Ilustratii de Al. Alexet

Bucuresti, R-ditura de stat pentru literatura 6i arty, 1956. 897 px

Sumar identic cu al editiei Amintiri din copilárie, povestiri povefti, Editura de stat pentru literaturd si artA", 1955. Opere alese. Editia a dcua, revAzutà si completatà. Alctituirea si redactia de R. Portnoi. ChisinAu, Editura de stat a Moldovei", 1956. 319 p. (Cu litere rusesti). Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Winn& Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Pfilitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA, Povestea unui om lenes, Cinci pini, FAt-Frumos, fiul iepei). Povestiri (Mos Nichifor Cotcarul, Mos Ion Roatä i Unirea, Mos Ion RoatA i VocIA Cuza, Popa Duhu). Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Opere. Editie IngrijitA i glosar de G.T. Kirileanu. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA i artr, [1957]. 352 p. + 1 f. facs.

Cuprinsul: Amintiri din copilärie (I, II, III, IV, Fragment de biografie). Povestiri (Mos Nichifor Colcariul, Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA i VodA Cuza, Cinci

pini, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes, Inul i cAmesa, Acul i barosul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, .Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei i fata mosneagului, Ivan TurbincA, FAt-Frumos, fiul iepei).

Pagini alese. Editie Ingrijità de G.T. Kirileanu. Prefatii de Zoe Dumitrescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA si artr, 1959. XIII + 304 p. + 1 f. portr. (Biblioteca pentru toti"). Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Cinci pini, Poveste [Prostia ome332

www.dacoromanica.ro

neascA], Povestea unui om lenes). Povesti (Soacra cu trei nurori,

Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Povestea lui Stan Pätitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei ti fata mosneagului, Ivan TurbincA). Povestea lui Harap-Alb gi alte povegti i povestiri. Bucuresti, Editura

de stat pentru literaturA si artr, 1959. 235 p. Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului,

Ivan TurbincA). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion Roatit i Unirea, Cinci pIni, Poveste, Povestea unui om lenes, Inul i cAmesa, Acul i barosul). Amintiri din copildrie, povegti i povestiri. Antologie, prefatA si note de Zoe Dumitrescu-Busulenga. Bucuresti, Editura Tineretului", 1960. 228 p. Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Poveste, Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA i Unirea, Cinci pini, Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Amintiri din copildrie, pove.,sti i povestiri. Antologie, prefatA si note

de Zoe Dumitrescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1960. 232 p. (Biblioteca scolarului", nr. 28). Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbina, Poveste [Prostia omeneascA]. Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA i Unirea, Cinci pini, Amintiri din copilArie (1, II, III, IV). Amintiri, povegti, povestiri. Editie ingrijitA de G.T. Kirileanu. PrefatA

de Al. Piru. [Bucuresti], Editura de stat pentru literaturA artr, 1960. XIV + 298 p.'+ 1 portr. (Biblioteca pentru toti", nr. 6). Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Povestiri (Mos Nichifor Cot.cariul, Mos Ion Roat i Unirea, Cinci rani, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani,

Povestea porcului, Povestea lui Stan P5titu1, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei i fata mosneagului, Ivan TurbincA). Povestea lui Stan Pdritul i alte povegti i povestiri. [Coperta si ilustrapile: Val. Munteanu]. [Bucuresti], Editura pentru literaturA",

1961. XIX + 266 p. 383

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAniIA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Pätitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si f ata mosneagului, Ivan Turbinc5). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion Roat5. si Unirea, Cinci pini, Poveste [Prostia omeneascq, Povestea unui om lenes, Acul si barosul). Amintiri din copildrie, povegti gi povestiri. Prefat5 si note de Zoe Dumi-

trescu-Busulenga. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 232 p. cu portr. (Biblioteca scolarului", nr. 30). Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbina, Poveste [Prostia omeneascil], Povestea unui om lenes, Acul si barosul, Inul si cämesa, Mos Ion Roat5 si Unirea, Amintiri din copilttrie (I, II, III, IV). Povegti. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 207 p. + 15 f. pl. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, MmHg Prepeleac, Povestea porcului, Povestea

lui Stan Fltitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si feta mosneagului, Ivan Turbinck F5A-Frumos, fiul iepei. Opere.Oeuvres. Acest volum bilingv a fost editat de editura Meridiane",

sub Ingrijirea acad. George Callinescu, pe hirtie de tigarete, Intr-un tiraj de 8.000 exemplare. Imprimarea a fost executatà de atre fritreprinderea poligrafia Arta Grafica" din Bucuresti. Textul si variantele au fost stabilite de acad. G. Ulinescu. Prefata si glosarul au fost scrise de acad. G. Calinescu. Traducerea fn limba francezti a fost fkutili de Yves Auge si Elena Vianu, sub ingrijirea lui Simone Roland. Bucuresti, Editura Meridiane", 1963. 703 p. Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copil5rie I, II, III, IV, Mos Ion Roat5. si Unirea, Mos Ion Roatti si Vodti Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Dánilä Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinck Povestea unui corn lenes, Poveste [Prostia omeneasca], FAt-Frumos, Fiul Iepei). Souvenirs (Souvenirs d'enfance, Le Ore Ion Roatrt et L'Union, Le Ore Ion Roata et le prince Couza, Pere Nikifor le Roublard).

Contes (La belle-mere aux trois brus, La chèvre et les trois 384

www.dacoromanica.ro

chevreux, La petite bourse aux deux liards, Dánild Prepeleac,

Le conte du pore, Histoire de Stan l'Echaudé, Le conte de Harap Alb, La fille de la vieille et la fille du vieux, Ivan la Musette, Histoire d'un fainéant, La sottise hurnaine, Le Prince Charmant, Fils-de-la-Jument).

Amintiri din copildrie, povegti qi povestiri. Prefata si note de Zoe Dumitrescu-Busulenga. Editia a II-a. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964]. 264 p. (Biblioteca scolarului"). Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, povegti gi povestiri, [1962], Editura Tineretului". Povegti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta

Bráncu§. [Bucuresti], Editura pentru literatura", 1964. 368 p. Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilã Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca). Amintiri din copilarie

(I, II, III, IV). Povestiri (Poveste, Mos Nichifor Cotcariul, Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA, Popa Duhu, Cinci pini, Joan Roatá si Vodd Cuza). Danilei Prepeleac. Editie ingrijità de G.T. Kirileanu. Prefata de Ion Hangiu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 200 p. -I- 1 1. Portr. (Biblioteca scolarului", nr. 108). Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Ddni là

Prepeleac, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Poveste, Povestea unui om lenes, Acul si barosul, Inul si cAmesa, Mos Ion Roatã si Unirea, Mos Ion Roata si Vodà Cuza. Opere. Oeuvres. Bucuresti, Editura Meridiane", editia a II-a, 1965, 700 p. Cuprins idPritic cu al editiei Opere. Oeuvres, 1963, Meridiane".

Povegti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta BrAncus. [Bucuresti], Editura pentru literaturd", 1965. 343 p. Cuprins identic cu al editiei Povegti, amintiri, povestiri, 1964, Editura pentru literaturä".

Scrieri. Editia a treia revazuta si completattt. Sub ingrijirea lui R. Portnoi. Chisindu, Cartea moldoveneasca", 1965. 352 p. (Cu litere rusesti), 25

Ion creanga

opere. vol. II.

www.dacoromanica.ro

385

Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA, FAt-Frumos, fiul iepei). Povestiri (Mos Nichifor Cotcariul, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Popa Duhu, Cinci pini, Poveste [Prostia omeneascA], Povestea unui om lenes, Inul si cAmasa,

Acul si barosul). Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Amintiri din copildrie. Text stabilit de G.T. Kirileanu. PrefatA de Corneliu BArbulescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966]. 231 p.

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Fragment de biografie, Mos Ion FtoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Cinci pini, Poveste (Prostia omeneascA), Povestea unui om lenes, Inul si cAmesa, Acul si barosul, DAnilA Prepeleac,

Povestea lui Harap-Alb.

Povefti, amintiri, povestiri. Editie de Iorgu Iordan si Elisabeta Br Ancus. [Bucuresti], Editura pentru literaturA", 1967. 344 p. (Biblioteca pentru toti"). Cuprins identic cu al editiei Povesti, amintiri, povestiri, 1964,

Editura pentru literaturA".

Povesti, povestiri. Text stabilit de Iorgu Jordan si Elisabeta Brancue. Prefata de Eugenia Oprescu. Bucuresti, Editura Tineretului", 1968. 327 p. Cuprinsul: Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, DAnilA Prepeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca). Povestiri (Poveste, Povestea unui om lenes, Mos Ion RoatA, Popa Duhu, Cinci pini, loan Boat& si VocIA Cuza). * Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu portretul

si o prefatA autografd a autorului. Partea IIV. Bucuresti,

Edit. librAriei Universala", Alcalay. (Biblioteca pentru toti",

nr. 28-31), [La.].

Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnila Prepeleac, Punguta cu doi bani, Poezii poporane). Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcariul, Fata babei si fata mosneagului, Povestea porcului, Poezii poporane, Poezii proprii). Partea a III-a (Povestea lui Stan Patitul, Ivan TurbincA, 'Povestea unui om lenes, Ion RoatA si Unirea, Rostiri, zicAtori, cu-

vinte). Partea a IV-a (Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini). 336

www.dacoromanica.ro

Opere complete. Cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu si cu por-

tretul si o prefata autografd a autorului. Partea IVI. Editia a X-a. Bucuresti. (Biblioteca pentru told", nr. 28-33), [La.]. Cuprinsul: Partea I (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Dani la Prepeleac, Punguta cu doi bani, Acul si barosu), Poezii poporane). Partea a II-a (Mos Nichifor Cotcariul, Fata babei si fata mosneagului, Povestea porcului, Prostia omeneasca, Ursul

pacalit de vulpe, Inul si camesa, Poezii poporane [Bratu], Cintecul femeilor lenese). Partea a III-a (Povestea lui Stan

Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Fat-Frumos, fiul iepei, Rostiri, zicatori, cuvinte). Partea a IV-a (Povestea Iui Harap-Alb, Cinci pfni). Partea a V-a si a VI-a (Amintiri din copilarie I, II, III, IV, Popa Duhu, Mos Ion Roata I, II). Opere complete. Cu o prefata de Gr. Tabacaru. Tecuci. 265 p., [La.]. I, II, III, IV, Cuprinsul: Povestiri I (Amintiri din copildrie Alta amintire [prescurtare], Popa Duhu, Mos Ion Roata I, II, Mos Nichifor Cotcariu1). Povestiri II (Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Cinci pfni, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lenes, Prostia omeneasca, Ursul plait de vulpe, Acul si barosul, Inul si cdmesa). Povestiri III (Povestea lui Harap-Alb, Povestea lui Stan Patitul, Povestea porcului, Dani la Prepeleac, Ivan Turbinca, Fata babei si fata mosneagului, Fat-Frumos, fiul iepei). Opere complete. Cu o prefata si un indice de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi. Editia a VI-a. Bucuresti, Cartea romãneasca". 326 p., [La.]. I, II, III, IV, Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie Popa Duhu, Mos Ion Roata, Ion Roata si Voda Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pfni, Fat-Frumos, fiul iepei).

Opere complete. Cu o prefata si o lista de cuvinte [de Gh. T. Kirileanu si II. Chendi]. Editia a VII-a. Bucuresti, Cartea romaneasca". 324 p., [f.a.]. I, II, III, IV, Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie Popa Duhu, Mos Ion Roata, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac,

Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei si fata

mosneagului, Povestea lui Stan Patitul, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini, Fat-Frumos, fiul iepei). Diverse (Fragment de biografie, Acul si barosul,

Calicul de la Talpalari, Versuri didactice, Versuri populare, 387

www.dacoromanica.ro

Rostiri, zicAtori, cuvinte, Poveste [Prostia omeneascA],Ursul plcAlit de vulpe, Inul si cAmesa, Misiunea preotulni la sate). Povegti, amintiri, snoave. Editie completA, cu studii si explicatii.

Ingrijita de Paul I. Papadopol. Editia I. Bucuresti, Cultura romAneascA". X -I- 411 p., [La.]. Cuprinsul: Povesti mari (Povestea porcului, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan TurbincA). Povesti mici (Soacra cu trei nurori, Punguta cu doi bani, DAnill Prepeleac, Capra cu trei iezi, Povestea unui om lenes, 0 poveste, FAt-Frumos, fiul iepei). Snoave si anecdote (Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion Roatti si Vocld Cuza,

Cinci pini, Acul si barosul, Ursul 'ATOM de vulpe, Inul si cAmesa, Ca licul de la Talpalari). Versuri (culegeri) (Doine, cintece, hore, Bratu, Mielusica, Lina CAtAlina). Versuri (proprii) (Cunoaste-te pe tine insuti), PAsArica, la! clopotelul sunA, Nu

lucrezi, n-ai ce minca). Rostiri, zicAtori, cuvinte. Amintiri I, II, III, IV, Mos Nichifor Cotca(Amintiri din copilArie riul, Popa Duhu, Autobiografie). Povegti. Soacra cu trei nurori. Capra cu trei iezi. Pungula cudoi bani. DdnilA Prepeleac. Povestea porcului. Povestea lui Stan PAtitul. Povestea Ini Harap-Alb. Fata babei si fata mosneagului. Ivan Turbina. FAt-Frumos, fiul iepei. Bucuresti,Socec". 303 p. (Biblioteca pentru toti", nr. 28-30), [La.]. 2. Scrieri publicate separat (in periodice, volume, bro.,sari)

a.Povesti Fata babei f i fata mogneagului. In vol.: Crestomatia romAn4". Vol. II.

Bucuresti, Socec", 1891, p. 348-353. Fragment din Povestea lui Harap-Alb". In vol.: Crestomatie romAnA"

de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobl", 1891, p. 195-2101. Gerild, Flaminzild, Setild. In vol.: Autorii romAni moderni" de LazAr SAineanu. Bucuresti, 1891, p. 278-283. Ivan Turbincd. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec". Editia

a II-a, ilustratA, partea I, 18911 p. 92-111. Ivan Turbincd. Poveste. Ilustratiunea romAnA", Bucuresti, I, 27, 28, 15 decembrie, 29 decembrie 1891, p. 242-243, 255 ; II, 1, 5 ianuarie 1892, p. 6-8. Gerild, Fldminzild, Setild (Din basmul Harab-Alb").Familia", Oradea, XXX, 33, 26 august 1894, p. 385-386. 388

www.dacoromanica.ro

Capra cu trei iezi. Poveste. Brasov, 1895. 20 p. (Din literatura poporala"). Geri let, Fläminzild, Setild... (Din basmulHarap-Alb"). In vol.: Autorii români moderni" de Lazar iiineanu. A III-a editiune revazuta i adaosa. Craiova, 1895, p. 273-277. Soacra cu trei nurori. Familia", Oradea,XXXII,24, 16;28 iunie 1896

p. 278-280. Thinilá Prepeleac (Fragment). In vol.: Crestomatie pentru istoria limbii i literaturii romanesti" de Gh. Adamescu. Bucuresti, Socec", 1897, p. 336-339. Soacra cu trei nurori. Familia", Oradea, XXXVIII, 48, 1;14 decembrie 1902, p. 565-567. Capra cu trei iezi. In vol.: Curs de limba romana. Bucati de lectura si gramatica pentru clasa a III-a secundara". Densusianu, Candrea, Caracostea. Bucuresti, 1910, p. 155-163. Ivan Turbinca. Poveste compusä de Ion Creanga. Publicata de K.V. Popesco. Kisinev, Tipografia Besarabskaia jizn", 1910. 19 p. (Cu litere rnsesti). Povestea lui Stan Pdfitul gi Povestea unui om leneg. Compuse de Ion, Creanga. Publicate de K.V. Popescu. Kisinev, Tipografia F.T. Kasevskago", 1910. 20 p. (Cu litere rusesti). Poéestea lui Harap-Alb. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1911, 107 +

IV p. (Biblioteca poporala a Asociatiunii". An. I, nr. 4-5). Povestea lui Stan Pdlitul. Sibiu, 1912. 46 p. (Biblioteca poporala a Asociatiunii". An. II, nr. 21). Capra cu trei iezi. Editia a II-a. Brasso, 1913. 20 p. (Din literatura poporala"). Harap-Alb gi Ivan Turbincd. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1913. 132 P.

Povestea lui Harap-Alb. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1914. 103 p. Pungulila cu doi bani. Izdanie T-va Besarabskoe Knigoizdatelstvo", 1917. (Desteptarea". Biblioteka sub red. N.A. Popovskii. No. 1). (Cu litere rusesti). Soacra cu trei nurori gi Pungula cu doi bani. Cahul, 1919. 17 p . (Biblio-

teca Societatii culturale V. Stroescu", nr. 1). 389

www.dacoromanica.ro

Ddnild Prepeleac. [Bucuresti, 1922]. 48 p. (Pagini alese din scriitorii

romani", nr. 90-91). Harap-Aib. [Bucuresti, Cartea romaneasc4", 1922]. 63 p. (Pagini alese din scriitorii români", nr. 81-82). Ddnild Prepeleac. Bucuresti, Cartea romAneascA", 1923. 48 p. Povefti de I. Creangd. In vol.: Antologie pentru clasa a II-a secun-

darà, normalà, seminarialä", alcdtuit6 de profesorii Const. I. Bondescu si D. Märdcineanu. Ed. a VI-a. Bucuresti, Cultura româneasca", 1927, p. 13-155. Cuprinsul: Capra cu trei iezi, DAnila Prepeleac, Punguta cu doi

bani, Fata babei si a mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lanes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini. Harap-Alb (Fragment). In vol.: Literatura românà din cele mai vechi thnpuri pin& in zilele noastre" de Gh. Adamescu, Mihail Dragomirescu si N.I. Russu. Vol. I. Bucuresti, Cartea româ-

neascd", 1929, p. 329-338. Cinci povefti. Editiune ingrijitá de Paul I. Papadopol. [Bucuresti], AdevArul", [1932]. 199 p. (Biblioteca Dimineata", nr. 154). Cuprinsul: Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb,Fata babei sifata mosneagului, Ivan Turbinc5..

.van Turbine& Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româneascP, [1933]. 33 p.

Povestea lui Harap-Alb (Fragmente). In vol.: Lecturi alese din scriitorii români" de Petre Hanes. [Bucuresti], Editura Nationala-Ciornei", [1933], p. 113-119.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascl", [1933]. 38 p. Poyeoi. Lecturd particularà pentru clasele II, VII si VIII secundare. Publicate cu note si vocabular de G. Pascu, Bucuresti, Editura

Tipografiile române unite", [1933]. 349 p. Cuprinsul: Soacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, DAnilill Prepeleac, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei

si fata mosneagului, FR-Frumos, fiul iepei, Povestea unui om lenes, Cinci pini, Stan PAtitul, Ivan Turbinca, Harap-Alb.

Capra cu trei iezi. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti , ,,Cartea romAneasca", [1934]. 29 p. 390

www.dacoromanica.ro

Dania Prepeleac. Ilustrat de Stoica D., Bucuroti, Cartea mindneascd", [1934]. 40 p. Fata babei gi fata mogneagului. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti,Cartea româneascd", [1934]. 31 p. Feit-Frumos, fiul iepei. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartea româneascd", [1934]. 31 p. Punguta cu doi bani. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartea mind. masa.", [1934]. 24 p. Fata babei f i fata mogneagului. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti,

Cartea româneascr, 1935. 31 p. ban Turbincd. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rornaneascd", [1935]. 33 p. Povestea lui Stan Peititul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea románeascd", [1935]. 52

p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romdneascd", [1935]. 38 p. Povegti. Bucuresti, [Adevdrull, 1935. 119 p. (Biblioteca scolard. Publicatiunea pentru cultura elevilor"). Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Ddnild Prepeleac, Punguta cu doi

bani, Povestea lui Harap-Alb. Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascd", [1935]. 29 p. Capra cu trei iezi. Bucuresti, Papetdria romaneascd", 1936. 59 p.

Ddnilif Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romdneasch", [1936]. 40 p.

Harap-Aib. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Cartea romaneascd", [1936]. 84 p. Povefti. Constanta, Tip. Albania", 1937. 64 p. + 1 pl. (Biblioteca Asociatiei culturale Cartea sub icoand", nr. 12). Cuprinsul: Fata babei si fata mosneagului, Povestea unui orn lenes, Prostia omeneascd, Capra cu trei iezi, Ddnild Prepeleac,

Cinci pini, Zicatori din opera lui Ion Creangd.

Capra cu trei iezi. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Plooteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 115-121. 391

www.dacoromanica.ro

Ddnild Prepeleac. In vOl.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu , Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 122-132. Fata babei i fata mogneagului. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 103-108. Fest-Fromos, fiul iepei. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 150-160. Ivan Turbincd (Fragmente). In vol.: Antologia literaturii române"

de C. Loghin. Vol. III. CernAuti, Mitropolitul Silvestru", 1938, p. 311-324. Ivan Turbined. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu, Venia-

min. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 136-148. Povestea lui Harap-Alb (Fragmente). In vol.: Antologia literaturii romAne" de C. Loghin. Vol. III. Cernauti, Mitropolitul Silves-

tru", 1938, p. 274-310. Povegti de I. Creangd. In vol.: Antologie pentru clasa a II-a secundarA, normalA, seminarialA" alcAtuitA de Const. I. Bondescu si D. MArAcineanu. Bucuresti, Cultura romAneascA", [1938],

p. 11-164. Cuprinsul: Capra cu trei iezi, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Povestea lui Harap-Alb, Cinci pini. Pungula cu doi bani. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 132-136. Soacra cu trei nurori. Ddnild Prepeleac. Capra cu trei iezi. Sibiu, 1938. 55 p. (Biblioteca poporalA a Asociatiunei Astra". Anul al 29-lea, nr. 249/1938). Soacra co trei nurori. In vol.: Ion CreangA" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 108-114. Capra cu trei iezi. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romA. neascA", [1939]. 29 p. Dänild Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1939]. 40 p.

Ivan Turbincd. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rorraneascri, [1939]. 33 p.

Povegti. Editie ingrijitA de prof. Gh. Cardas. Bucuroti, Cartea noastrA", [1939]. VIII + 168 p. 392

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Povestea lui Harap-Alb, Ivan Turbincl, Soaora cu trei nurori, Capra cu trei iezi, D5ni1à Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Povestea porcului. Pungula cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea roma, neasca", [1939]. 24 p. Feit-Frurnos, fiul iepei. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Carte& rombneascA", [1940]. 41 p.

Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româneascli", [1940]. 84 p. Povestea lui Stan Palitul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romAneasca.", [1940]. 52 p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romA neascA", [1940]. 30 p. Capra cu trei iezi. llustral de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rom4 neasca", [1942]. 29 p. F a ta babei f i fata rnofneagului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuroti, Carte& romAneascA", [1942]. 31 p.

Fiit-Frurnos, fiul iepei. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Carte% româneascr, [1942]. 41 p. Harap-Alb. Bucuresti, Bucur Ciobanul", 1942. 32 p. lean Turbinth. Poveste de Ion CreangA. [Bucuresti, 1942]. 16 f. (Bucu-

ria copiilor". Publicalie periodia, nr. 41. Povestea lui Stan Pálitul. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rombneasc4", [1942]. 52 p. Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea rora-

neascr, [1942]. 38 p. Punguja cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti , Cartea rombneascr, [1942]. 24 p. Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romil-

neasca", [1942]. 29 p. Capra cu trei iezi. llustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascr, [1943]. 29 p.

Danila Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascit", [1943]. 40 p. 393

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romAneascA", [1943]. 84 p. Ivan Turbined. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea româneascV, [1943]. 33 p. Povefti. Punguta cu doi bani. Fata babei i fata mosneagului. Ivan Turbincá. Povestea unui om lenes. Prostia omeneascA. Soacra cu trei nurori. Bucuresti, Cioflec", 1943. 60 p. (Cartea noas-

UV. Biblioteca de popularizare, nr. 1). Povefti fi anecdote. Capra cu trei iezi. Povestea lui Stan Prttitul. Cinci Orli. Mos Ion Roat5. si Unirea. Mos Ion Roatti si Vodil Cuza. Bucuresti, Cif:Mee", 1943. 61 p. (Cartea noasträ". Biblioteca de popularizare, nr. 2). Pungula cu doi bani. Ilustrata de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rombneascli", [1943]. 23 p.

Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea romarománeascá", [1943]. 20 p. Fata babei i fata mofneagului. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româneasc5", [1946]. 32 p.

Povestea lui Stan Peitifut. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca", [1946]. 47 p.

Povestea porcului. Bucuresti, Cartea româneascr, 1946. 35 p. Capra cu trei iezi. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneascr, [1947]. 40 p. Dania Prepeleac. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascti", [1947]. 40 p.

Fat-Frumos, fiul iepei. Ilustrat de Stoica D. Bucuresti, Cartes româneascP, [1947]. 42 p. Ivan Turbine& Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româneascA", [1947]. 32 p. Ivan Turbincd. In vol.: Ion Creang5." de Barbu LkzAreanu. Bucure§ti,

Eminescu", [1947], p. 45-61. Povestea lui Harap-Alb. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rornaneasca", [1947]. 72 p.

Povestea porcului. Ilustrat de D. Stoke.. Bucuresti, Cartea romineascii", [1947]. 36 p. 394

www.dacoromanica.ro

Pungula cu doi bani. Ilustrat de D. Stoica. Bucuresti, ,,Cartea roma-

neasca", [1947]. 24 p. Soacra cu trei nurori. Ilustrat de D. Stoica. Bucure§ti, Cartea romaneasc4", [1947]. 31 p.

Povefti. Soacra cu trei nurori. Capra cu trei iezi. Punguta cu doi bani. Denile. Prepeleac. Bucuresti, Socec", 1948. Biblioteca pentru toti", nr. 28-30. Ivan Turbincd. In vol. Ion Creangl si basmul rusesc" de Barbu LAzAreanu. Bucuresti, Editura de Stat", 1949, p. 64 80. Capra cu trei iezi. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 21 p. (Lite-

ratura pentru copii"). Harap-Alb. Basm. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 80 p. Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1952. 8 f. cu ilustr. Ddnild Prepeleac. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1952. 36 p. cu ilustr. (Biblioteca scolarului"). _

Cuprinsul: Dánil5. Prepeleac, Cinci pini. Harap-Alb. Ilustratii de Coca Cretoiu. [Bucuresti], Editura Tineretului" a C.C. al U.T.M., 1952. 80 p. (Biblioteca scolarului"). Punguia cu doi bani. Ilustratii de M. Cordescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1952]. 24 p. cu ilustr. [Pentru copii de virste. prescolarq. Fata babei f i fata mofneagului. [Bucuresti], Editura Tineretului",

1953. 32 p. cu ilustr. Pungula cu doi bani. Chisinäu, ,*oala sovietia", 1953. Capra cu trei iezi. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1954. 31 p. Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1955]. 16 p. Pungula cu doi bani. Ilustratii de Marcela Cordescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1955. 26 p. Capra cu trei iezi. In vol.: Rumanian Prose and Verse". A Selection

with an Introductory Essay by E.D. Tappe. University of London the Athlone Press, 1956, p. 44-54. Ddnild Prepeleac. Ilustrat de Roni Noel. [Bucuresti], Editura Tine-

retului", 1956. 34 p. 395

www.dacoromanica.ro

Fata babei fi fata mo;neagului. Ilustratii: V. Apostoliu. Editia a II-a. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1956. 31 p.

Harap-Alb. [Coperta: Coca Cretoiti]. Editia a III-a. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1956. 72 p. + portr. (Biblioteca scolarului"). Pooestea porcului. Ilustrapi de L. Grigorasenco. Chising.u, Editura pedagogic& de stat a R.S.S. Moldoveneascr, 1956. 28 p. cu ilustr. (Cu litere rusesti). Capra cu trei iezi. [Bucuresti], Editura Tineretulni", 1957. 15 p.

Pove;ti. Ilustratii de C. Oi Huta. Bucuresti,Editura Tineretului", 1957. 60 p. (Insirl-te margärite. Cartea scolarilor mici"). Cuprinsul: Mail& Prepeleac, Povestea porcului, Povestea unui om lenes, Poveste, Cinci pini. Pungula cu doi bani. Bucuresti, Editura Tineretului", 1957. 16 p. Fata babei f i fata momeagului. Editia a III-a. Ilustratii de Ioana Constantinescu. [Bucuresti], Editura Tineretulni", 1958. 24 p.

(Colectia Traista cu povesti"). Capra cu trei iezi. Ilustratii de Dem.[Bucuresti], Editura Tineretulni", 1959. 16 p.

Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. aucurestil Editura Tineretului", 1959. 8 p. (text) + [14] p . ilustrate.

Pooevi. Chisin&u, Cartea moldoveneascr, 1959. 160 p. Dup5.: Bibliografia 'literaturii romine .(1948-1960)" . Bucuresti Editura Academiei Republicii Populare Române", 1965, p. 332. Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretului", 1960]. 8 p. (text) + [14] p. ilustrate.

Pungula cu doi bani. Ilnstratii de IoanaOltes. [Bucuresti, Editura Tineretului", 1960]. 16 p. Fata babei ;i fata moqneagului. Editia a IV-a. Ilustratii de Ioana Cons-

tantinescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1961]. 24 p. (Colectia Traista cu povesti"). Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretulni", 1962]. 8 p. (text) -I- [8] f. ilnstrate. Ddnild Prepeleac. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 24 p. 396

www.dacoromanica.ro

Harap-Alb. Ilustratii de Roni Noel. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1962]. 80 p. + 5 f. pl. (Colectia Traista cu povesti").

Pungula cu doi bani. Ilustratii de Ioana Oltes. [Bucuresti], Editura Tineretulni", 1962. 18 p. Capra cu trei iezi. Ilustratii: Dem. [Bucuresti, Editura Tineretului", 1963]. 8 p. (text detasat) -I- 8 f. ilustrate. Fata babei gi fata mogneagului. [Ilustratii de Noel Ronio. [Bucuresti],

Editura Tineretului", [1963]. 48 p. (ColecVia Traista cu povesti").

Ivan Turbincd. Ilustratii de L. Beliaev. Chisinau, 1963, Editura de stat Cartea moldoveneasa", 1963. 29 p. (Cu litere rusesti).

Ddni ld Prepeleac. Ilnstratii de Gh. Adoc. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964]. 48 p. (Colectia Traista cu povesti"). Pungula cu doi bani. Ilustratii de Ioana Oltes. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964]. 8 f. ilustr. Capra cu trei iezi. Desene de L. Domnin. Chisin5m, Editura Cartea moldoveneasca", 1965. 20 p . (Cu litere rusesti).

Capra cu trei iezi. Ilustratii de Deak Ion. [Bucuresti»,Editura Tineretului", [1965». 15 p. (text detasat) -I- [8] 1. ilustrate. Fata babei f i fata mogneagului. Ilustratiile de Albin Stanescu. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 4. p. -I- 7 1. pl.

Harap-Alb. Ilustratii de Noel Roni. [Bucurestiv, Editura Tineretului", [1965]. 84 p.

Pungula cu doi bani. [Ilustratii: Dumitru Dobricas. Bucuresti, Editura Tineretului", [1965». 4 p. + [8] f. ilustrate. Fata babei f i fata mogneagului. Ilustratdile de Albin StAnescu. [Bucu-

resti, Editura Tineretului", [1966]. 4 p. + 8 f. pl. Pungula cu doi bani. Ilustratii: Dumitru Dobrica. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1966. 4 p. + 8 f. ilustr. Fata babei gi fata mogneagului. Ilustratiile de Albin Stanescu. [Bucu-

resti], Editura Tineretului", 1967. 4 p. + 8 f. pl.

www.dacoromanica.ro

397

Pungula cu doi bani. [I1ustratii: Dumitru DobricA]. [Bucuresti]. Editura Tineretului", [1967]. 4 p. + [8] 1. ilustrate. *

Capra cu trei iezi. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu", [inainte de 1897]. Harap-Alb. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu", [inainte de 1897].

Soacra cu trei nurori. Brasov, Editura librAriei Nicolae I. Ciurcu", [Inainte de 1897]. Capra cu trei iezi. In imagini de Aurel Petrescu. Bucuresti, Editura Gorjan". 20 f., [f.a.]. Capra cu trei iezi. Poveste. Ilustrat de Th. Kiriakoff. Bucuresti,

Socec". 15 p. (Ctirti ilustrate pentru copii"), [La.]. Capra cu trei iezi. Povesti. Bucuresti, Editura PapetAria romaneascA". 64 p., [f.a.]. Cuprinsul: Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, DAnilA Prepeleac, Punguta cu doi bani. Capra cu trei iezi. Pungula cu doi bani. In volumul: Lecturi alese pentru clasa a II-a secundarA", publicat de C.G. Dinu si V.V. Ha-

nes, [La.]. Creangd povestind copiilor. $oarecele siret si lacom. Un pui de urs sau cum si-a prapAdit tiganul nasul. Ursul pAcAlit de vulpe. Acul si barosul. Ivan TurbincA. Pungulita cu doi bani. Povestea unui om lenes. Povestea lui Harap-Alb. Bucuresti, Socec". 178 p. -I- portr. (Colectia clasicilor romAni si strAini pentru copii si tineret"), [f.a.]. Creangd povestind copiilor. Un pui de urs sau cum a prApAdit tiganul nasul. $oarecele siret si lacom. Ivan TurbincA. Punguta cu doi

bani. Povestea unui om lenes. Acul si barosul. Povestea lui Harap-Alb.

Editia a II-a. Bucuresti, Socec". 176 p. -I-- portr. (Colectia clasicilor romAni si strAini pentru copii si tineret"), [La.]. Fata babei f i fata mofreeagului. Poveste ilustratA de Th. Kiriakoff. Bucuresti, Socec". 12 p., [La.]. Harap-Alb. Poveste. Bucuresti. 32 p. (Bucuria copiilor", nr. 6-7), [La.]. 398

www.dacoromanica.ro

Ivan Turbine& [Bucuresti], Vatra". 155 p. (Biblioteca Licurici"), [f.a.]. Povestea lui Harap-Alb. Bucure*ti. 54 p. + 7 pl., [f.a.].

Povestea lui Harap-Alb. Bucuresti, Socec". 42 p. +

1

f., [La.].

Povestea lui Harap-Alb. Cu o prefat.a. de Sorin B. Rare*. Bucure*ti,

Editura T.I. E*anu". 96 p, (Colectia clasica E*anu"), [f.a.]. Povestea lui Stan Págitul. Bucuresti. 31 p. (Pagini alese din scriitorii

romani", nr. 47), [La.]. Povestea lui Stan Rigitul. Poveste ilustrata de Th. Kiriakoff. Bucu-

re*ti, Socec". 20 p., [f.a.]. Povestea lui Stan Pdgitul gi Ivan Turbine& Bucuresti. V + 87 p. (Colectia Carp le pentru popor"), [f.a.]. Povegti. Bucuresti. 160 p., [f.a.]. Cuprinsul: Povestea lui Harap-Alb, Punguta cu doi bani, Povestea porcului, Fata babei *i fata mosneagului, Capra cu trei iezi, Povestea unui om lane*.

Povegti. Editie Ingrijitä de prof. Gh. Garda*. Bucure*ti, Cartea noastra". 64 p., [f.a.]. Cuprinsul: Fat-Frumos, fiul iepei, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lenes, Stan Maul, Cinci pfni. Povegti. Ilustratii de Valentina Bardu. Vol. III. Bucuresti, Cartea romaneasca.". 61 p. + 1 f. (I); 59 p. (II), [La.]. Cuprinsul (vol. II): Capra cu trei iezi, Ivan TurbincA, Povestea lui Stan Patitul.

Punguga cu doi bani. In vol.: Antologia scriitorilor romani" de I.A. Bassarabescu si V.V. Hane*. Vol. II. Bucuresti, Nationala Ciornei", p. 143-148, [La.]. Punguga cu doi bani. Poveste ilustrata de Th. Kiriakoff. Bucure*ti,

Socec". 8 p., [f.a.]. Soacra cu trei nurori. [Bucure*ti], Cartea romaneasca". 48 p. (Pagini

alese din scriitorii romani", nr. 115-116, [f.a.]. 399

www.dacoromanica.ro

b. Amintiri Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Autorii romAni modemi" de LazAr SAineanu. Bucuresti, 1891, p. 283-286. Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Crestomatie romAnti" de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobi", 1891, p. 190-192. Amintiri din copildrie f i anecdote. Cu 8 ilustratiuni de Theodor

Buicliu. Iasi, Saraga", 1892. 201 p. Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV). Anecdote (Popa Duhu, Cinci pini, Joan RoatA st Von Cuza, Joan Roatti si Unirea). Poezii poporane. Poezii proprii. Cuvinte, rostiri. Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Autorii romAni moderni" de LazAr SAineanu. A III-a editiune, revAzutA si adaosA.

Craiova, 1895, p. 278-280. Amintiri din copilitrie (Fragmente). In vol.: Carte de cetire" de

M. Pompiliu si I. Paul. Partea a II-a. Iasi, Dacia", 1897, p. 457-459. Amintiri din copiliirie (Fragmente). In vol.: Crestomatie pentru istoria limbii si literaturii romAnesti" de Gh. Adamescu. Bucu-

resti, Socec", 1897, p. 343-346. Autobiografie. Ion CreangA", II, 12, decembrie 1909, p. 309-311. Mama [Amintiri din copildrie, II, fragment]. In vol.: Curs de limba romanA. Bucati de lecturA si gramaticA, pentru clasa a III-a secundard". Densusianu, Candrea, Caracostca. Bucu-

resti, 1910, p. 5-6. Amintiri din copildrie gi Ivan Turbincd. Sibiu, Editura Asociatiunii", 1914. 180 p. Amintiri din copildrie. Iasi, Tipografia Serviciului geografic, 1918.

78 p. (Biblioteca societãtii Tinerimea romAna", nr. 2). Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Antologia scriitorilor romani" de Ion Clopotel. Vol. III. Arad, 1918, p. 90-100. Amintiri din copildrie (Partea a II-a, fragment). In vol. Antologia

rumena, passi scelti et annotati di autori rumeni con una introduzione storico-letteraria"... de Carlo Tagliavini. Heidel-

berg, 1923, p. 81-84. Amintiri din copildric (Partea a II-a, fragment). In vol.: Ruma.nisches lesebuch. Ausgewahlte proben rumänischer Schriftstel4C0

www.dacoromanica.ro

ler mit deutschen Anmerkungen und einem Grundriss der rumd-

nischen Literaturgeschichte" de Karl Tagliavini. Heidelberg,

1923, p. 81-84. Amintiri din copildrie. [Bucuresti], Culture nationald", [1924]. 150 p. (Biblioteca tinerimii"). Amintiri din copildrie (Partea a II-a, fragment). In vol.: Lectures roumaines. Morceaux choisis de prose et poesie roumaine avec des notes en franceis" de Charles Tagliavini. Heidelberg,

1924, p. 81-84. Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Literature romând din

cele mai vechi timpuri pind in zilele noastre" de Gh. Adamescu, Mihail Dragomirescu si N.I. Russu. Vol. I. Bucuresti, Cartea româneascil", 1929, p. 338-341.

Amintiri din copildrie (Partea I). In vol.: Povestitori români. Buditi alese (1880-1925)". Cu o prefald i Insemnári de Eme-

noil Bucuta. Bucuresti, Culture nationald", 1929, p. 2-23. Opere complete. Precedate de un studiu biografic si bibliografic de E. Lovinescu. Editia a II-a, vol. I. Bucuresti, Ancora", [1929].

(Biblioteca clasicilor români"). 188 p. Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV). Amintiri din copildrie. Editie pentru bibliofili. Ilustratà cu zece xilorafii de Maria Manolescu-Bruteanu. Bucuresti, Cartea româneascd", 1932. 121 p. -I- 13 pl. Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Pope Duhu, Mos Ion Roatd. si Unirea, Mos Ion Roatd si Vocld Cuza, Mos Nichifor Cotcariul.

Amintiri din copildrie (Partea I, fragment). In vol.: Lecturi alese din scriitorii români" de Petre Hanes. Bucuresti, Editura Nationale Ciornei", [1933], p. 109. Amintiri din copildrie. Publicate cu note si vocabular de G. Pascu.

Volum autorizat... ca lecturd particularà pentru clasele III, VII, VIII. Bucuresti, [1935]. 198 p. (Literatura clasicd romaneasa sub ingrijirea societalii Prietenii istoriei literare"). Amintiri din copilArie. Editie complectd cu ilustratiuni de Stoica D. Bucuresti, Cartea româneascd", [1936]. 191 p. 401

26

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion Roatd si Unirea, Mos Ion Roatd si Vodit Cuza, Mos Nichifor Colcariul.

Amintiri din copildrie (Partea a IV-a). In vol.: Antologia literaturii románe" de C. Loghin. Vol. III. Cernduti, Mitropolit Si Ives-

tru", 1938, p. 325-335. Amintiri din copileirie (Fragmente: Mama, coala din Humulesti, Bunicul meu, Puptiza, Dupd cirese"). In vol.: Cartea copiliiriei. Antologie romdneascd" de Ion Negoiescu. Bucure§ti,

Cartea romdneascd", 1938, p. 18-39. Amintiri din copildrie. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 13-73. Fragment de biografie. In vol.: Ion Creangd" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 11-12. Amintiri din copildrie (fi de mai tirzirt). Editie adevdratd de Giorge

Pascu. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1939. 133 p. (Biblioteca scriitorilor moldoveni", 2). Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion Roatd. si Unirea, Mos Ion Roatd si Vodd Cuza.

Amintiri din copildrie (I, II, III, IV). In vol.: Antologie pentru clasa a III-a secundard, normald, seminariald" alcdtuità de Const. I. Bondescu si D. MArdcineanu. Bucuresti, Cultura romdneascd", [1940], p. 191-294. Opere complete. Amintiri din copildrie. Popa Duhu. Mos Ion Roatti. Mos Ion Roatd si Vodd Cuza. Bucuresti, Alcalay & Co.", [1940],

174 p. (Biblioteca pentru toti", nr. 32-33). Amintiri din copileirie. Bucuresti, 1941. 137 p. (Biblioteca Sentinela", nr. 10). Amintiri din copildrie. Editie completä cu ilustrafiuni de D.Stoica. Bucuresti, Cartea româneascd", [1941]. 177 p. Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion Roatd si Unirea, Mos Ion Roatá si Vodd Cuza, Mos Nichifor Cotcariul. 402

www.dacoromanica.ro

Amintiri f i povefti. Studiu biobibliografic gi pedagogic, comentarii

gi glosar [de] Mircea Ispir. Editia a II-a. Bucuregti, Scoalo poporului", 1941. 159 p. Cuprinsul: Amintiri din copilhie (I, II, III, IV). Amintiri din copildrie. Bucuregti, Leon", 1942. 111 p. Amintiri din copildrie. Bucuregti, Librária romAneasa", 1942. 112 p. A.mintiri. Cu desene de Ioana Jurgea. Bucuregti, Casa gcoalelor", 1942. 136 p. Cuprinsul: Amintiri din copilärie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mog Ion Roat6 gi Unirea, Mog Ion Roatl gi Voclä Cuza, Mog Nichifor Cotcariul, Fragment de biografie.

Amintiri din copildrie. Editie ingrijit5., cu un studiu introductiv gi note de Avram P. Todor. [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu",

1942. 159 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAn5). Cuprinsul: Amintiri din copildrie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mog Ion Roat5 gi Unirea, Mog Ion Roatà gi Voc1.6 Cuza.

Amintiri din copildrie. Bucuregti, Remus Cioflec", 1943. 104 p. (Biblioteca de popularizare", nr. 3). Amintiri din copildrie. Editie completti cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româncascA", [1943]. 177 + 2 pl. Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, [1936], Cartea románeasc6". Amintiri din copildrie. Editie Ingrijith cu un studiu introductiv gi note de Avram P. Todor. Editia a II-a. [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu", 1.943. 160 p. (Biblioteca Nationala". Literatura romAnA, nr. 2). Cuprins identic cu al editiei Amintiri din copildrie, [Bucuregti], Nationala Gh. Mecu", 1942. La scalddloare. Pdranie din copildrie. Bucuregti, Editura Bucur Ciobanul", 1944. 31 p. Amintiri din copildrie. Fragmente. llustr. de Gh. Labin. Bucuregti,

Socec", 1945. 28 p. Amintiri din copildrie. Oradea, Edilura Ateneul", 1946. 136 p. Amintiri din copildrie. Editie complet6 [alcAtuità §i Ingrijità de M. Toneghin] cu ilustratiuni de D. Stoica. Bucuregti, Cartea

româneascP, [1946]. 153 p. + 2 pl. 403

26*

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Voda Cuza, mo§ Nichifor Cotcariul.

Amintiri din copildrie. Editia a III-a, ingrijit& de prof. Avram P. Todor. [Bucuresti], Nationala Mecu", 1947. 160 p. (Biblioteca Nationala"). Cuprinsul: Amintiri din copilAfie (I, II, III, IV), Mos Ion Roata si Unirea, Mos Ion Roan. si VodA Cuza.

Amintiri. [CopertA de d-ra Eliza Repeteanu]. [Bucuresti], Casa scoalelor", [1958]. 150 p. Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion Roat& si Unirea, Mos Ion RoatA si VodA Cuza, Mos Nichifor Colcariul, Fragment de biografie. Amintiri din copildrie. Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. 117

p. + ilustr. Amintiri din copildrie. Virset, Fratie si unitate", 1950. 145 p..4portr. + facs. Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Popa Duhu, Mos Ion RoatA si Unirea, Mos Ion RoatA si Vod& Cuza, M os Nichifor Cotcariul.

Amintiri. Cu o prefata de Mihail Sadoveanu. [Bucuresti], Editura

de stat pentru literatura si artA", [1952]. 100 p. + 1 pl. + erata. (Biblioteca pentru toti"). Cuprinsul: Amintiri din copilArie (I, II, III, IV), Fragmen t de biografie, Cuvinte din Amintiri" explicate de insusi Creanga.

Amintiri din copildrie. Ilustratii de Coca Cretoiu. Bucuresti, Editura Tineretulni", 1952. 108 p. cu ilustr. -I- 2 tab. Amintiri din copildrie. Ilnstratii de Coca Cretoiu. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1955. 96 p. + ilustr. (Biblioteca scolarului"). .5coala de altddatd. Amintiri din copildrie (Fragmente). Coperta si ilustratii de A. Lucaci. Bucuresti, Editura Tineretului", 1955 Amintiri din copildrie. Coperta si desenele de L. Grigorasenco. Cihis. nAu, Editura Pedagogic& de stat a R.S.S. Moldovenesti, *coala sovieticA, 1956. 95 p. (Cu litere rusesti). Amintiri din copildrie. (Part%a a-a, fragm%nt). In vol.: Rumanian

Prose and Verse". A Selection with an Introductory Essay 404

www.dacoromanica.ro

by E.D. Tappe. University of London the Athlone Press, 1956,

p. 54-59.

Amintiri din copildrie. [CuvInt lnainte de Mihail Sadoveannb Ilustratii de Eugen Taru. Bucure§ti, Editura Tineretului", 1959. 128 p. (Clasicii romani". Editie ilustrata).

Amintiri din copildrie f i Povestea lui Harap-Alb. [Prefata de Ion Rotaru. Supracoperta, coperta §i ilustratiile de A. Dernian]. [Bucure§ti], Editura pentru literatura", 1962.166 P. + 11 f. pl . Pupdza din tei. Amintiri din copildrie. Ilustratii de Eugen Taru. Bucure§ti, Editura Tineretului", [1962]. 72 p. (ColectiaTraista cu pove§ti"). Caprele Irinucdi (Fragmente din Amintiri din copilarie"). [Ilustratii de N. Saftoin]. )[Bucure§ti], Editura Tineretului", [1964]. 55 p. Pupdza din tei. Amintiri din copildrie. Ilustratii de Eugen Taru. [Bu-

cure§ti], Editura Tineretului", [1965]. 70 p. Caprele Irinuciii (Fragmente din Amintiri din copilárie"). [Ilustratii

de N. Saftoiu]. [Bucure§ti], Editura Tineretului", [1966]. 55 p Amintiri din copildrie. Cuvint lnainte de Mihail Sadoveanu. Ilustratii de Constantin Baciu. [Bucure§ti], Editura Tineretului", [1968]. 144 p. cu ilustr.

Amintiri. Amintiri din copildrie. Bucure§ti. 127 p., [f.a.]. Amintiri din copildrie. Bucure§ti. 156 p., [f.a.]. Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Mo§ Ion Roata, Mo§ Ion Roata §i Vocla Cuza.

Amintiri din copildrie. [Bucure§ti],Editura Libraria romaneascr. 111 p., [La.]. Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Pop a Duhu.

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.:Antologia scriitorilor romani" de I. A Bassarabescu §i V.V. Hane§. Vol. II. Bucure§ti,

Nationala Ciornei", p. 138-143, [La.]. Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Crestomatie", Ia§i, Saraga", p. 111-115, [f.a.]. 405

www.dacoromanica.ro

Amintiri din copildrie (Fragmente). In vol.: Umorul românesc" de P. Locusteanu. Bucuresti. Din publicatiile Casei scoale-

lor", p. 93-105, [f.a.]. Amintiri din copildrie. Ilustratii de Geo A. Borzea. Bucuresti. 112 p. (Colectia clasicA Esanu"), [f.a.]. Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I, II, III, IV), Popa Du hu. Amintiri din copildrie. Partea I III. Bucuresti, Cartea romineascA".

2 volume. 32 p. (I), 32 p. (II), 32 p. (III). (Pagini alese din scriitorii romAni", nr. 61, 63, 65), [f.a.]. Amintiri din copildrie, Popa Duhu, loan Roatei f i Vodd Cuza. Opere complete. Partea a V-a si a VI-a. Bucuresti. 160 p. (Biblio-

teca pentru toti", nr. 32-33), [f.a.]. Amintiri din copildrie. Povestiri. Bucuresti, PapetAria romAneascA". 64 p., [f.a.].

Copil. Ilustratii de Gheorghe Labin. [Bucuresti], Socec". 16 p., [f.a.].

C. Povestiri Douci istorioare prea frumoase din viaja lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazár", 1890. 31 p. Cuprinsul: Mos Ion RoatA si Cuza-VocIA. AnecdotA de Ioan CreangA; Hora lui Cuza-VodA. Versuri de D. Bolintineanu; 0 avansare. Epizod din vials, lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld.

Cinci pini. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec".Editia a II-a, ilustratA, partea I, 1891, p. 155-158. Mog Ion Roatd. In vol.: Crestomatie romAnA" de I. Manliu. Bucu-

resti, Carol Gobi", 1891, p. 192-195. Mog Ion Roatd. In vol.: Culegeri literare". Bucuresti, Socec". Editia a II-a, ilustratA, partea a II-a, 1891, p. 87-90. MoF Nichifor Colcariul (Povestire glumeabi). (Fragment). In vol.: Crestomatie romAnA" de I. Manliu. Bucuresti, Carol Gobl", 1891, p. 201-202. Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-vodd. Craiova, 1892. 31 p.

Cuprinsul: Mos Ion RoatA si Cuza-Voclii. AnecdotA de loan CreangA; Hora lui Cu.za-VodA. Versuri de D. Bolintineanu; 0 avansare. Epizod din viola lui Cuza-VodA de M. Schwarzfeld. 406

www.dacoromanica.ro

Doud istorioare prea frumoase din viata lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazär", 1893. 31 p. Cuprinsul: Mo§ Ion Roatá si Cuza-Vodà. Anecdotä de loan Creang6; Hora lui Cuza-Vod5.. Versuri de D. Bolintineanu; 0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vodä de M. Schwarzfeld. Povestea unui om lenef. Familia", Oradea, XXIX, 38, 1 oct. 1893, p. 455. Doud istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

Lazär", 1894. 31 p. Cuprinsul: Mos Ion Roat5. si Cuza-Vodà. Anecdotä de loan Creang5.; Hora lui Cuza-Vodti. Versuri de D. Bolintineanu; 0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vod5. de M. Schwarzfeld. Dowd istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-Vodd. Craiova, Filip

LazAr", 1896. 31 p. Cuprinsul: Mos Ion Roatä si Cuza-Vodà. Anecdotà de Joan Creang5.; Hora lui Cuza-Vodà. Versuri de D. Bolintineanu; 0 avansare. Epizod din viata lui Cuza-Vodá de M. Schwarzfeld. Mof Nichifor Colcariul (Povestire glumeald). In brosura: Lupta

pentru existentV. Bucuresti, 1896, p. 51-81. loan Roatd f i Unirea. In vol.: Carte de cetire" de M. Pompiliu si

I. Paul. Partea I. Ia§i, Dacia", 1897, p. 2-5. loan Roatd f i Unirea. In vol.: Crestomatie pentru istoria lirnbii i literaturii românesti" de Gh. Adamescu. Bucuresti, Socec", 1897, p. 340-343. Poveste. FAt-Frumos", I, 2, 1 aprilie 1904, p. 28-30. lnsarnairi. FAt-Frumos", I, 3, 15 aprilie 1904, p. 34. Mog Nichifor Cofcarul. In vol.: Nuvele umoristice de Ion Creang5.,

E. Baican, T. Stefanelli si E. Teliman". Bucuresti, Socec", 1909, p. 7-40. (Biblioteca popular5. Socec", nr. 84). Poveste. Luceafärul", IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 4-5. MCI Ion Roatd. I, II. Ion Creang5.", Birlad, IV, 9, septembrie 1911,

p. 258-262, 263-267. Din povestirile lui Ion Creangd. Tirgoviste, 1912. 55 p. (CarteasAtea-

nului", nr. 1). Cuprinsul: Mos Ion Roat5. si Unirea, Mo§ Ion Roat5 si Cuza-

Voclà, Ivan Turbincá, Punguta cu doi bani, Povestea unui om lene§. 407

www.dacoromanica.ro

Mos Nichifor Colcariul. Bucuresti, Steinberg", 1918. 32 p. (Scriitorii celebri". An. I, nr. 10). Mos Nichifor Colcariul. Bucuresti, Cartea romAneascr, 1920. 32 p. (,,Scriitorii celebri". Anul I, nr. 10). Popa Duhu. In vol.: Prozatorii nostri. Crestematie" de N. Dunnreanu i Liviu Marian. Vol. I. ChisinAu, 1921, p. 46-51.

Popa Duhu. [Bucuresti, 1924]. 30 p. (Pagini alese din scriitorii romAni", nr. 166). Popa Duhu. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44, 27 octombrie

1929, p. 702-703. I. Ion Roatd i Unirea. II. Ion Roatà i Vold Cuza. ChisinAu, [1930].

(Biblioteca popularA", nr.

10).

Popa Duhu (Fragment). In vol.: Lecturi alese din scriitorii romAni"

de Petre Hanes. [Bucuresti], Editura Nationala-Ciornei", [1933], p. 110-112. A cul qi barosul. Ursul picilit de vulpe. Inul i cdmefa. Ilustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1935]. 27 p. Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneascd. Ilustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romAneascA", [1935]. 39 p. Povestea unui om lenes. Bucuresti, PapetAria romAneascr, 1936. 64 p. Acul ft: barosul. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Venia-

min. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 161-162. Inul ft: cdtnefa. I n vol.: Ion Creangl" de Pocitan Ploesteau, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 167-169. Istorioare i povesti. Alese din toate scrierile pentru gindul i inima

poporului. [Bucuresti], Fundatia culturalA regalA Principele Carol", 1938. 107 p. (Biblioteca Albina"). [Desenele din aceastA carte sunt Mute de marele pictor D. Stoica i reproduse cu invoirea C5rfii romAnestil. Cuprinsul: Amintiri din copilarie (fragment), Mos Ion RoatA,

Mos Ion Roatd si Cuza-Vodà, Povestea unui om lenes, Cinci pini, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani. Mos Ion Roatd i Unirea. In vol.: Ion Creang4 de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucresti, 1938,p. 80-83. 408

www.dacoromanica.ro

,Mog Ion Roatii i Voclei Cuza. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 83-87. Mog .Nichifor Colcariul. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 89-103. Popa Duhu. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteann,Veniamin.

Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 74-79. Povestea unui om leneg. In vol.: Ion Creange de Pocitan Ploesteanu, Veniarnin. Vol. II. BucurcSti, 1988, p. 149-1E0. Prostia omeneasca. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, P. 163-165. Prostia orneneasca. Ursul pitccilit de vulpe. Cinci pini. Soacra cu trei nurori. Pungula cu doi bani. In vol.: Povesti alese" de P. Garboviceanu i G.l. Chelaru. Bucuresti, Editura Casei scoale-

lor", 1938, p. 11-64 (Biblioteca societatii Steaua"). Ursul pticalit de vulpe. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu,

Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 166-167. Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia orneneascd. Ilustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca", [1942]. 39 p. Acul gi barosul. Ursul picilit de vulpe. Inul i ceirnesa. Ilustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea rornaneasca.", [1943]. 27 p. Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneascti. Ilustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca", [1943]. 39 p. Acul i barosul. Ursul paceilit de vulpe. Inul i cdmefa. Ilustrate de

D. Stoica. Bucuresti, Cartea romaneasca.", [1947]. 27 p. Povestea unui om leneg. Cinci pini. Prostia omeneasol. Dustrate de D. Stoica. Bucuresti, Cartea româneasca", [1947]. 37 p. + 1 f.

Povestiri. [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta.", [1953]. 72 p. (Colectia Albina"). Cuprinsul: Amintiri din copilarie (I), Mos Ion Roata 1i Unirea, Mos Ion Roata i Voda Cuza, Ivan Turbinca.

Ursul picilit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti], Editura Tineretului", 1955. 11 p. Acul i barosul. Ilustratii: V. Apostoliu. [Bucuresti], Editura Tine-

retului", 1956. [14] p. 409

www.dacoromanica.ro

Acul fi. barosul. Editia a II-a. Ilustratii: Ileana Popescu. [Bucu-

resti], Editura Tineretului", 1958. 16 p. (Colectia Traista cu povesti").

Mof Ion Roatd ft Unirea. Ilustratii de Silvia Cambir. [Bucuresti],

Editura Tineretului", 1959. 10 p. Inul fi camp. Ilustratii si coperte: Adriana Miheilescu. [Bucuresti],

Editura Tineretului",

[1961].

16 p. (Colectia Traista cu

povesti").

Ursul pictlit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1961]. 12 p. Povestiri. Ilustratii de Noel Roni. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1963]. 84 p. Cuprinsul: Mos Nichifor Cotcariul, Popa Duhu, Mos Ion Roat6

si Unirea, Mos Ion Roate si Vode Cuza, Cinci pini, Poveste (Prostia omeneasce), Povestea unui om lenes, Inul si cemesa, Acul si barosul. Mog Ion Roatd fi Unirea. Mof Ion Roatd fi Vocid Cuza. Ilustratii: Vasile Celmare. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. 30 p. Ursul pildilit de vulpe. Ilustratii de D. Ghinokastra. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1965]. [6] f. ilustrate. Mog Ion Roatii fi Unirea. Mof Ion Roatd fi Vodd Cuza. Ilustratdi:

Vasile Celmare. [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966]. 30 p. *

Ion Roatd fi Unirea. Ion Roatd fi Vodd Cuza. Chisineu, Tipografia

Cartea româneasce". 16 p., [La.].

Ion Roatd fi Unirea. In vol.: Antologia scriitorilor romeni" de I.A. Bassarabescu si V.V. Hanes. Vol. II. Bucuresti, Nationala Ciornei", p. 148-152, [f.a.]. Mog Ion Roatd. Editura Societetii Coresi", Bucuresti. (Biblioteca Basarabiei"), [f.a.].

Mel Ion Boat& Ivan Turbine& Bucuresti, Cartea româneascP. 32 p. (Pagini alese din scriitorii români", nr. 14), [f.a.]. 410

www.dacoromanica.ro

Mos Nichifor Cofcariul. Cu o prefata de G.T. Kirileanu si II. Chendi.

Bucuresti. 32 p. (Pagini alese din scriitorii romosii", nr. 2), [f.a.]. .Nuvele. Popa Duhu. Mos Ion Roatà. Mos Nichifor Cotcariul.Editie

ingrijia de Ion Pillat. Bucuresti, Cartea româneascA". 48 p. (Pagini alese". Serie nouk nr. 29), [f.a.]. Nuvele f i povestiri. Mos Nichifor Cotcariul. Popa Duhu. Mos Ion Roatä si Unirea. Bucuresti, Victoriei". 100 p. (Biblioteca pentru toti", nr. 31-31 bis), [f. a.]. Povestea unui om lenes. Bucuresti. 64 p., [f. a.]. Povestea unui om lenes. Poveste ilustratä de Th. Kiriakoff. Bucuresti,

Socec". 7 p., [La.]. Povestile lui Mos Nichifor. Bucuresti, Editura Papetgria rornA.-

neascP. 64 p., [f.a.]. Cuprinsul: Mos Nichifor Cotcariul, Prostia omeneasck Ursul

pkalit de vulpe, Inul si amesa, Poezii poporane (Bratu), Cintecul femeilor lenese.

d. Diverse Metodd noud de scriere f i cetire pentru uzul clasee I primard, de insti-

tutorii: I. Creangd, C. Grigorescu, Gh. Ienächescu, N. Climescu, V. Raceanu si A. Simionescu. Editia a doukeci si doua,

imbunatatità si adaugitli cu mai multe figuri si text. Iasi, 1891. 88 p. Geografia judefului Iasi, pentru clasa a II-a primard urband de &Vol.,

pentru clasa a III-a primard urband de fete f i pentru clasa a III-a primard rurald de bdiefi f i fete, de institutorii: V. Ilaceanu, Gh. IenAchescu si I. Creangk Editia a V-a, indreptatà si lmbunatatità. Iasi, 1892. 36 p. + 1 h. Metodd noud de scriere si cetire pentru uzul clasei I prima,* de institutorii: I. Creangk C. Grigorescu, G. Ienachescu, N. Climescu, V. Faceanu si A. Simionescu. Editia a doukeci si trei, imbunA-

tatita si adàugitä cu mai multe figuri si text. Iasi, 1894. 88 p. Cind cram in floarea mea. In vol.: Ion Creang6" de Pocitan Ploes-

teanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 170. Misiunea preotului la sate. In vol.: Ion Creanga" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 171-174. 411

www.dacoromanica.ro

Satirice. ln vol.: Ion Creangä" de Pocitan Ploesteanu, Veniamin. Vol. II. Bucuresti, 1938, p. 170. lezuitismul in .Rorndnia. Fät-Frumos", Cern Anti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 43-45. IH.TRADUCERI Das Beutelchen mit zwei Dreiern [Punguta cu doi bani]. In vol.: Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig,

1882, p. 42-48. Die zwei Stieffchweftern [Fata babei i fata mosneagului]. In vol.: Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig, 1882, p. 228-238.

Iwan mit den Ranzel [Ivan Turbinca]. In vol.: Rumanische Marchen". Ubersetzt von Mite Kremnitz. Leipzig, 1882, p. 96-118. Harap-Alb. Romanisches Marchen nach Joan Creangá. Deutsch von P. Brosteanu. Romanische Revue", Resicza, II, fasc. VIIVIII,

august 1886, p. 444-480; II, fasc. IX, september 1886, p. 635-551. Le Conte du porc [ovestea porculni]. Publicata de Jules Brun In Magasin littéraire" al lui Gand, in 1893, cu o prezentare de Leo Bachelin. Dupd: Secolul 20", 12, 1964, p. 10. Le Conte du porc [Povestea porcului]. In vol.: Sept contes roumains. Traduits par Jules Brun. Avec une Introduction generale et un

Commentaire folkloriste par Leo Bachelin. Paris, Firmin-Didot", 1894, p. 213-263. Stan L'Echaudi [Povestea lui Stan Patitul]. In vol.: Sept contes" roumains". Traduits par Jules Brun. Avec une Introduction generale et un Commentaire folkoriste par Leo Bachelin. Paris,

Firmin-Didot", 1894, p. 133-174. L'Arabe blanc [Harap-Alb]. In vol.: La veillée". Douze contes traduits du roumain par Jules Brun. Avec une Introduction par M-11 Lucile Kitzo. Paris, Maison Didot", [1898], p. 1-109. La Belle-Mere au trois Belles-Filles [Soacra cu trei nurori]. In vol: La veillée". Douze contes traduits du roumain par Jules Brun. 412

www.dacoromanica.ro

Avec une Introduction par M-ll Lucile Kitzo. Paris, Maison Didot", [1898], p. 159-176. The Story of a Sluggard [Povestea unui om lenes]. A Moldavian Folk-

story by Ion Creangti. [Translation by Leila Hamilton]. In vol.: The Ring of Bells". [Devon, 1909], p. 23-24. Harap-Alb. Herausgegeben, ubersetzt und erlautert von Prof. dr. G. Weigand. Leipzig, 1910. IX + 143 p.

Recenzat de H. Jarnik: Zur Interpretation von I. Creangd's Harap-Alb". Braunschweig und Hamburg, p. 51-64, 198-209. (Sonderabdruck aus Archiv fur das Studium der neueren Sprac-

hen und Literaturen"). La fille de la vieille et la fine du vieux [Fata babei si fata mosneagu-

lui]. Les mille nouvelles nouvelles".Revue mensuelle pour, tous. La renaissance du livre". Tradnit par Louis Forest. Paris 1910, nr. 3, p. 135-143. Popa Duhu. Tradus in limba ucraineanA de Ecaterina Mandicevschi.

S-a tipärit in revista Nedilea" din Lemberg. Dupd: Ilustratia", Bucuresti, II, 9-10, 1912, p. 8. Les avantages de l'union. Jean Roata et le prince Couza. In vol.: Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e sidcle". Traduction et extrait des principaux pokes et prosateurs. Introduction historique et notice par N. Iorga et Septime Gorceix. Paris, Librairie Delagrave, 1920, p. 196-206. Old Nichifor the Impostor [Niehifor Cotcariul] Romanian stories" translated from the original Roumanian by Lucy Byng. London-New York, 1921, p. 115-140. Die Ziege mit den drei Zicklein [Capra cu trei iezi]. Aus dem Rumanischen ubersetzt von Anita DimoPavelesco. Wien-LeipzigLondon, 1928, p. 14-31. (Bunte Sesambucher".Rumanische Volksmarchen, 128). Il tempo felice [Amintiri din copilArie, II. Fragment]. Traduzione dal romeno di Enzo Loreti. Due lire di novelle". Milano, V, 6, 20

marzo 1929, p. 5-6. [Cinci piini. Omul lenef]. Trans [lated] by Lucy Byng. The Slavonic Review". Dup5: Emanoil Bucuta, The Slavonic.Review, in Boabe de griu", Bucuresti, I, 6, august 1930, p. 372-373. Recenzie. 413

www.dacoromanica.ro

Le vieux Jean Roatei [Sub acest titlu comun shit reproduse povesti-

rile: Mos Ion Roata si loan Roata si Voda Cuza]. In vol.: Ecrivains Roumains". Morceaux choisis. Traductions et notices de M-lle Rea Ipcar. Avant-propos de M-lle Helene Vacaresco.

Paris, La renaissance du livre", 1930, p. 124-136. Recollections [Amintiri]. Translated from the Roumanian by Lucy Byng. With a Preface by Marcu Beza. London & Toronto, J.M. Dent, [1930]. 255 p. Recenzat de Emanoil Bucuta In Boabe de griu", II, 1, ianuarie 1931, p. 50. Cuprinsul: Recollections from childhood. The Goat with Three Kids. The tale of Harap-Alb. Knapsack Ivan. The Mother in Law [Soacra cu trei nurori]. Transl[ated] by Jopson Cynthia U. Slavonic Rev[iew]", 7, 1930, p. 524-530. Dupb.: Octav Paduraru, Anglo-Roumanian and RoumanianEnglish Bibliography". Bucuresti, 1946, p. 110.

Contes populaires de Roumanie [Povesti]. Traduction et notes par Stanciu Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel avec une Preface de Monsieur N. Iorga. Paris, Maisonneuve", 1931. XVII -I-

249 p. (Les litteratures populaires de toutes les nations". Serie en 8: tome I). Cuprinsul: Premiere partie. Contes merveilleux (Le Conte du

pore, La fille de la vieille et la fille du viellard, Harap-Alb [le Maure blanc], La petite bourse a deux liards, La chèvre et les trois biquets). Deuxième partie. Contes diaboliques (Ivan

Turbinc5., Danilá Prepeleac, Stan Pdtitul). Troisième partie. Contes paysans (Mos Nikifor le filou, Le Conte d'un homme paresseux, La belle-mere et les trois belles-filles, Les cinq pains, Mos Ion Roata, Mos Ion Roata et Voda Couza).

Ricordi d'infanzia [Amintiri din copilArie]. Prima traduzione dal romeno di A. Silvestri-Giorgi. Prefazione di R. Corso. Firenze, [1931]. 163 p. (Narratori moderni". Serie Scrittori romeni"). Cuprinsul: Ricordi d'infanzia. Il Pope Spirito. Compar Giovanni

Rota (I. Giovanni Rota e l'unita. II. Giovanni Rota e il principe Cuza). Compar Niceforo Mariolo. Czcwodziejskie oporviaci

[Povestiri]. Z przedmowa prof. N. Iorgi.

Przelozyla z rumuliskiego Konstancja MayzIewna. Warszawa, 1933. 129 p. + 6 pl. 414

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Bajka o wieprzu. 0 c6rce baby i o c6rce dziada. Harap-Alb-bialy murzyn. Bajka o kogucie i sakiewce. L'Upupa [Amintiri din copilArie. Fragment]. In vol.: Ramiro Ortiz, Letteratura romena". Roma, Angelo Signorelli, 1941, p. 105-110.

Souvenirs. Le curd Esprit. La fine de la vieille et la file du vieux [Amintiri. Popa Dubai. Fata babei i fata mosneagului. Frag-

mente]. In vol.: Textes roumains traduits en francais par M. Fontaine et C. D. Papastate". Craiova, Biruinta", 1941, p. 82-101. Xha Gjon Rrota edhe Bashkimi [Mos Ion Roata si Unirea]. In vol. :

Kapedan Gardani me shoke. Novela edhe Pralla". I kethen shqip M.[itrush] K.[uteli]. Shtyp. ne Shtypeshkronjen Luarasi", 1944, p. 45-50. (Letersi rumune. M. Beza, L. Rebreanu, I. Creanga, P. Ispirescu). PesE bake' [Cinci pini]. In vol.: Kapedan Gardani me shoke. Novela edh.e Pralla". I kethen shqip Mlitrush] Ohtyp. ne

Shtypeshkronjen Luarasi", 1944, p. 51-56. (Letersi rumune. M Beza, L. Rebreanu, I. Creanga, P. Ispirescu). Qosja e yoga me dy florinj [Punguta cu doi bani]. In vol.: Kapedan Gardani me shoke. Novela edhe Pralla". I kethen shqip M.[itrush] K.[uteli]. Sh.typ. ne Shtypeshkronjen Luarasi", 1944, p. 57 62. (Letersi rumune. M. Beza , L. Rebreanu, I. Creangd, P. Ispirescu).

0 padre Espirito" [Popa Duhu]. In vol.: Novos contos romenos". Antologia organizada, prefaciado e anotada pelo Prof. Victor Buescu. Lisboa. Portugália Editora, 1946, p. 2-26. (Publicacties romenas"). Recordapoes de infdneia [Amintiri din copilarie]. Traduzidas do romeno

por V. Buescu e a R. Mousinho. Corn um prefAcio de Jean Boutiere. Lisboa, Livraria SA da Costa", [1947]. 201 p. Cuprinsul: Recordacties de infancia (I, II, III, IV). Contos (0 Padre Espirito", Ti' Joao Roda e a Uniao, Ti' Joao Roda e o Principe Cuza, Ti' Nickifor Manhoso). Souvenirs d'enfance [Amintiri din copilarie]. Traduit du roumain par Yves Auger. [Paris], Didier", [1947]. 185 p. (Les oeuvres representatives des lettres etrangeres". Litterature Roumaine). Gyermekkorom emlékei [Amintiri din copilarie]. Forditotta: R. Berde

Maria és Kiss Jen6. Bukarest, Allami Konyvkiad6", [1950]. 142 p. 415

www.dacoromanica.ro

lonika gqerekkora [Amintiri din copildrie]. Regeny. [Forditott a R. Berde Maria; Kiss Jen0]. Budapest, ,,Revai", 1950. 105 p. Erinnerungen aus der Kindheit [Amintiri din copildrie]. [Vbertragung aus dem Rumanischen. Zeichnungen von Josef Bene]. Bukarest,

Staatsverlag", 1951. 108 p. + 1 pl. Fehir Szerecsen es mils mesék [Harap-Alb §i alte povestiri]. Bukarest,

Allami Irodalmi és Müveszeti Kiad6", [1951]. 194 p. Cuprinsul: Feller Szerecsen, Kar6 Dani, A kecske es a hdroml gid6, Egy any6snak harom menye, Kukuriku, nagy bojdr, Sztan, akinek orclOg volt a szolgája, Tarisznyás Ivdn. Gyermekkorom emAei [Amintiri din copilarie]. Forditotta: R. Berde Maria és Kiss JenO. Masodikkiadds.Bukarest, Allemi KOnyvkiadO", [1951]. 142 p. Mesek [Basme]. A forditds MiklOs Gyula miive. A verseket Hajnal

Gabor forditotta. Lukáts kató rajzaival. Budapest, Ifyisági kOnyvkiad6", 1951. 168 p. ilustr. Cuprinsul: Az erszeny es a ket krajcdr, Mese az emberi ostobasigról, A kismalac meseje, A venasszony lanya meg az Oregember lanya, A lusta ember meseje, A tu es a pOrOly, Az Ot kenyer, A kecske és a hérom gida, Az anyOs meg hdrom menye, Joan Roata baty6 es a fejedelemsegek egyesUlése, POruljart Sztán, A r6ka meg a medve, Harap-Alb. Der weisse Mohr und andere Meirchen und Erzahlungen [Harap-Alb...].

Mit einem Vorwort von Mitu Grosu. Aus dem Rumanischen iibertragen von Harald Krasser. Bukarest, Staatsverlag fur Kunst und Literatur", [1952]. 363 p. + 1 pl. Cuprinsul: Das Marchen vom weissen Mohren, Prinz Stutensohn, Das Marchen vom Schwein, Die Geis mit den drei Geisslein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwiegermutter

mit den drei Schwiegertochtern, Die Tochter der Alten und die Tochter des Greises, Iwan Turbinka, Pfarrer Duhu, \Taterchen Ion Boat& und Fürst Cuza, Vaterchen Ion Roatä und die Vereinigung der Fiirstentiimer, Vaterchen N ichi for der Schwindler.

Folk Tales from Roumania [Pove§ti populare din Romania]. Translat-

ed from the Roumanian of Ion Creanga by Mabel Nandri§. Illustrated by Iza Constantinovici-Hein. London, Rautledge and Kegan Paul, 1952. 170 p. Guprinsul: The Story of White Arab, Human Stupidity, Prince Charming, the Mare's Son, The Story of a Lazy Man, The Little 416

www.dacoromanica.ro

Purse with Two Pennies, Mother's Girl and Father's Girl, The Story of thP Pig, Five Loaves, The Goat and her Three Kids, Ivan and his Sack, Daniel The Gawk, A Sketch of Ion Creanga's Life.

Vdlogatott munkdi [Opere alese]. [Forditotta: R. Berde Maria, Kiss Jeff), SRO Andras]. [Bukarest], Szapirodalmi Konyvkiado", 1952. 375 p. Cuprinsul: Emlékeim (Gyermekkorom emlékei, Duhu atya, Ion Roata apo es a fejedeL,mségek egyestilése, Ion Roata. apo és Cuza

fejedelem, Az a zsivâny Nichifor ap6). Mesék (Egy any6snak harom menye, A kecske és a harom gido, Karo Dani, A kicsitii és a nagyver6, Sztán, akinek OrdOg volt a szolgaja, Tarisznyás Ivan, Fehér Szerecsen). Valogatott munkdi [Opere alese]. Forditotta: R. Berde Maria, Kiss JenO, SiitO Andras. Bukarest, Allami Irodalmi és Miivészeti KiadO", [1952]. 376 p. (Halado Hagyományaink", 9). Cuprins identic cu al editiei Vdlogatott munkdi, [Bukarest], Szépirodalmi Könyvkiado", 1952. Der weisse Mohr [Harap-Alb]. Zeichnungen von: Coca Cretoiu. Buka-

rest, Jugendverlag", 1953. 86 p. cu ilustr. Fehir Szerecsen [Harap-Alb]. Forditotta: Stith Andras. Illusztralta: Coca Cretoiu. Bukarest, Ifjilsagi Konyvkiado", 1953. 72 p. cu ilustr.

A kecske és a hdrom gide) [Capra cu trei iezi]. Forditotta: sato Andras, Illusztralta: Dem. Bukarest, Ifjfisagi Konyvkiado",

1954. 16 p. Folk Tales from Roumania [Povesti populare din Romania]. Translat-

ed by Mabel Nandris. New York, Roy, 1953. 170 p. (Index Translationum", Paris, 6, 1954, 6.161). Prinz Stutensohn [Fat-Frumos, fiul iepei]. Marchen und Geschichten. [Aus dem Rumanischen iibertragen von Harald Krasser]. Ber-

lin, Aufbau-Verlag", 1954. 295 p. Cuprinsul: Marchen (Das Märchen vom weissen Mohren, Prinz

Stutensohn, Das Marchen vom Schwein, Die Geiss mit den drei Geisslein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwie-

germutter mit den drei Schwiegert6chtern, Die Tochter der alten Frau und die Tochter des alten Mannes, Iwan Torbinka). Geschichten (Pfarrer Duhu, Väterchen Ion Roata und Furst 417 27

Creangä

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

Cuza, Väterchen Ion Roata und die Vereinigung der Fiirstentam.r, VatPrchen Nichifor der Schwind ler). Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Punguta cu doi bani]. Deutsch von Renate Molitoris. Illustriert von Marcela Cordescu. Bukarest, Jugendver lag", [1955]. [14] p. cu ilustr. Gyermekkorom emMkei [Amintiri din copilArie]. Elbeszélések. [For-

ditotta: R. Berde Maria es Kiss Jenti]. Bukarest, Allami Irodalmi es Miivészeti kiado", [1955].114 p. (Kincses KOnyvtár"). Cuprinsul: Gyermekkorom emlékei, Ion Roata apó és a fejedelemségek egyesiilése, Ion Roata apo és Cuza fejedelem. Ljudska glupost [Prostia omeneasca]. [Trad.:] S. Dordevid si M. Pc-

povid. Zmaj", Beograd, II, 5, 1955, p. 24, 25. Dupa: Bibliografia literaturii romane (1948-1960)". Bucuresti, Editura Academiei Republicii Populare Romane", 1965, p. 330. .Novelle. Traduzione e introduzione a cura di Anna Colombo. Torino, Unione Tipografico-Editrice Torinese", [1955]. 275 p. -I- 1 f.

portr. (Co liana di traduzioni.

I Grandi Scrittori Stranieri). Cuprinsul: La suocera con tre nuore, La capra con tre capretti, II borsellino con due soldoni, Danilo Cavicchio, La fiaba del

Porco, Zio Nichifor Birbaccione, Storia di Stan lo scottato, Storia di Moro Bianco, Le figliuole dei due vecchi, Ivan Bisaccina, Storia di un pigrone, La stoltezza umana. Oeuvres choisies. Souvenirs d'enfance. Contes. Récits [Opere alese. Amintiri din copilarie. Povesti. Povestiri]. Traduits du roumain

par Elena Vianu. Illustrations par A. Demian. Bucarest, Editions Le livre",1955. 377 p. Cuprinsul: Souvenirs d'enfance (I, II, III, IV). Coutes (La belle-mere aux trois brus, La chèvre et les trois chevreaux, La petite bourse aux deux liards, Daring. Prepeleac, Le conte du pore, Histoire de Stan l'Echaudé, Le conte de Harap Alb, La file de la vieille et la fille du vieux, Ivan la Musette, Ilistoire d'un faineant, La sottise humaine, Le Prince Charmant, Fils

de la Jument). Wells (Le Ore Ion Roatá et l'Union, Le Ore Ion Roata et le prince Couza, Pere Nikifor le roublard). Opere alese. Pekin, Editura de literaturà popularP, 1955. 300 p. Bocnomunauus aemcmea [Amintiri din copilarie]. Hep. 3. Mimosa. Mocusa, AeTrna", 1955. 79 vrp. c man. (Indcx Trans la-

tionum", Paris, 8, 1967, 21.096 a.). 418

www.dacoromanica.ro

Ycnomene [Amintiri]. [Hpeaeo: 3npainto Bajnh]. Hpenroaop: Mnxann Canoseany. [Bynypearr], gpmastio Hanasalnio npenyaehe aa 11111.11/ffeBHOCT 11 pen-foci., [1955] 144 p.

Cuprinsul: Ycnomene 113 gemacTaa, Onnomax Ha 6Horpacjanje.

Hew. Apanun [Harap-Alb]. Bajka. [Hopane Hapannna: HoHa Hpenojy. Hpeaeo: MIIJIaiL go6pHh]. [ByHypemT1, annanancHo nananatmo npenyaehe", 1956. 64 p. Capra cu trei iezi. DesenP: D3I11. Bucuresti, Editura pentru literatura in limbi stráine", 1956. 15 p. [In limba bengalal. Capra cu trei iezi. Dasene: Dem. Bucuresti, Editura pentru litera-

tura In limbi straine", 1956.. 15 p. [In limba tamilu]. Die Nadel und der Schmiedehammer [Acul si barosul]. Illustriert von Victor Apostoloiu. Aus dem Rumänischen von Renate Molitoris. [Bukarest], Jugendverlag", 1956. [14] p. Fehir Szerecsen [Harap-Alb]. Forditotta: SiitO Andras. Masodik kiadas. [A fedolapot Coca Cretoiu kaszitette]. Bukarest, Ifjasagi k6ayvkiad6", 1956. 79 p. cu portr. (Tanulak Konyvtara").

He.ta u tonuh [Acul

i

barosul]. HnycTpoaao:

B. AnocTonojy.

ByHypeinT, OMJIa,g1411C110 Hanaaamto npenyaehe", 1956. [13] p.

lonik2 gyerekbra [Amintiri din copilarie]. Regally. [Forditotta: R. Berde Maria. A verseket forditotta Kiss Jane,. Szász Endre rajzaival]. Ifjasagi kiadas. Budapest, IfjAsági Kiad6", 1956. 109 p. lonika gyerekkora [Amintiri din copilarie]. [Traducere de] R. Berde

Maria. Budapest, Uj Magyar Kiad6", 1956. 241 p. HsOpannbie npoueeeaenun. Bocnomumanus aemcmea. Cnacnu. Hoeecmu [Opera alese. Amintiri din copildrie. Povesti. Povestiri].

BysapecT, HanaTenbcTao na HHocTpantulx; Habniax", 1956. 335 p.' Cuprinsul: BOCTIOMliflanlIg IleTeTBa (I, II, III, IV). CHasHn (Gael-Tons C Tpemsi HesecTaamn, Hoaa C Tpemil HONIFITaMB

HomeneH C )aymn rpomamm, gamma Ilpenenna, CHaaHa o tlynecHom nopoceHne, CHaaHa o 6},man0m -lienoneHe, CHasHa o Benom Apane, GrapuHosa ogica is cTapyxHaa nomia,Haas

Typ6rmaa, CHaaHa o neirme, CHaana o moncHoti rnynourn, gyno-6orarupb Ho6unianbni). IlosecTH (gen Hon PoaTa is 419 27*

www.dacoromanica.ro

o6beAn1en11e inunnecTa, Aen Hon PoaTa n rocnogaps Hyaa, ;len Hvnineloop-IIIrynapb). Kindheitserinnerungen [Amintiri din copil'arie]. Illustriert von Coca Cretoiu. [Aus dem Rumänischen tibertragen von Renate Moli-

toris. Nachdichtung der Verse von Alfred Margul-Sperber]. Bukarest, Jugendverlag", 1956. 128 p. Mdrchen [Povesti]. Aus dem Rumänischen iibersetzt von Harald Krasser. Berlin, Aufbau-Verlag", 1956. 207 p. Cuprinsul: Das Märchen vom weissen Mohren, Prinz Stutensohn,

Das March.n vom Schwein, Die Geiss mit den drei Geisslein,

Die Gschichte vom erfahrenen Stan, Die Schwiegermutter mit den drei Schwiegertochtern, Die Tochter der alten Frau und die Tochter des alten Mannes, Iwan Torbinka. Recollections from Childhood by Ion Creangoi [Amintiri din copilArie].

Translated by A.L. Lloyd. London, Lawrence & Wishart", 1956. 124 p. Cnomunu [Amintiri]. Ilepegmosa: Muxana Cmoanny. [ByxapecT], epatamie annamninTao Ann JurrepaTypn 14 hincTenTria, [1956].

155 p. cu ilustr. Cuprinsul: CnOMIIHI4 3 glITIIHCTB3. (I, II, III, IV) , ciparmenT a 6norpa4mm.

The Goat and Her Three Kids [Capra cu trei iezi]. Illustrated by Dem. after Ion Creangd's Tale. Bucharest, Foreign Languages Publishing House", 1956. [15] p. Vdlogatott munkdi [Opere alese]. Forditottdk: R. Berde Maria, Kiss

Jenij, Stith' Andras és Vigh Karoly. Marosvasenely, Allami Irodalmi és Miivészeti Kiadd", 1956. 308 p.'-F 1 f. portr. (Roman Klasszikusok).

Cuprinsul: Emlékeim (Gyermekkorom emlékei, Duhu atya, Ion Roatá apo és a fejedelemségek egyestilése, Az a zsivány Nichifor apd). Mesa (Egy anyésnak hdrom menye, A kecske és a 'thorn gide), Kukurikn, nagy bojár, Kard Dani, A disznd meséje, Sztan, akinek ordOg volt a szolgája, Fehér Szerecsen, Két leany, Tarisznyds Ivan, A lusta ember meséje, Mese az emberi butaságról, 01 kenyér, Szép Vitéz, a kanca fia). Egyeb mfivek (Eletrajzi toredék, A kicsitii és a nagyverii, A len és az ins., A rdszedett medve, Az oktondi ember meséje, Egy lecke). 420

www.dacoromanica.ro

Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucurqti, Editura pentru literatura in limbi straine", 1957. 16 p. [In limba bengala]. Capra cu trei iezi. Ilustrata de Dem., dupa povestea lui Ion Creanga.

[Bucure*ti], Editura Tineretului", 1957. [16] p. cu ilustr. [In limba singaleza]. De m vh la de con. Tranh. v cila Dem. Pining theo truyen cda Ion Co-re-ang-ga. NIiá xua.t Can [Capra cu trei iezi. Traducere in limba vietnameza]. Buy-ca-ret: Sdch bac, ngo i van, [1957]. 15 p. ilustrate.

Mang tu' Ion [Povestea porcului]. (Truyen than thoai Ru-ma-ni). Thann tam dich. Haiphong. Hoa ngoc Lan xb", 1957. 130/130. 24 tr. (Bibliotheque Nationale de Hanoi). Hatipannoe [Opere alese]. Rummies, FocyAapurnennoe nanarenb1957. 216 p. CTBO MOJIAaBillt" Cuprinsul: &mann (4aiiiina Hpeneann, Cnenponb n ee nenecr_ 114, Cnaana o nopocenne, CHaana npo Benoro Apana, Hoaa is rpoe 1{03JIFIT

1113aH

Typ6111-11M, ACIqb crapyxii II g0,Ib cTapn-

na, Cisaana npo Crana-miaia minanmero, Homenen c Acymn nPrienusaNin, Gnaana npo .neturnn, MITb xne6on). Paccnami (Mom IIiinkupop Honnapy.a, Mom Hon Poara ii 061,entmeinre, Mow Hon Poara 14 BoAa Ky3a, Oral gyxy). Bocnominianim

nercrna (I, II, III, IV). Ran dulcet meaeed.rt. o6manyita [Ursul pacalit de vulpe]. Repeneaa c Bepunneit. Pncymin: A . Fillionacrpa. [Byxapymmacnoro peer ], H:3Aareabcrno Mononeam", 1957. [12] p. Cnoactatt npo aurnuncmeo [Amintiri din copilarie]. Rep. B. FILIFIHOB.

Hum Aernanar", 1957. 92 p. cu ilustr. (Index Translationum", Paris, 11, 1960, 25.944). Sponiienky z detstva [Amintiri din copilarie]. [Preloiila, poznámky

spracovala a doslov napisala Jindra HOkova]. Bratislava, Slovenské Vydavatelstvo Krasnej Literatury", 1957. 143 p. (Mala Svetova Knilnica. Zvazok, 10).

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustrated by Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing House", 1957]. [15] p. [Text in dialectul Gujarati (India yesUrsa)].

www.dacoromanica.ro

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustratcd by Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing House", 1957]. [15] p. [Text In dialectul Malayalam (Malabar)].

[The Goat and Her Three Kids] [Capra cu trei iezi]. Illustrated by Dem. after Ion Creanga's Tale. [Bucharest, Youth's Publishing House", 1957]. [15] p. [Textul in dialectul Marathi, scrierea Devanagari (Hindustan)]. Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucuresti, Editura pentru literatura in limbi straine", 1958. 16 p. [In limba bengalà]. Capra cu trei iezi. Desene: Dem. Bucure§ti, Editura pentru literatura in limbi strAine", 1958. 15 p. [Text in limba telugu]. Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Pungula cu doi bani]. Nach dem Marchen von Ion Creang6. [Bearbeitet von Domnita Moldoveanu]. Illustriert von Ioana Olte§. [Bukarest, Jugendverlag", 1958]. 16 p. ilustrate. Das Marchen corn Harap-Alb [Povestea lui Harap-Alb]. Illustriert von Anastase Demian. Aus dem Rumänischen von Renate Molitoris. Nachdichtung der Verse von Alfred Margul-Sperber. Bukarest, Verlag fur fremdsprachige Literatur", [1958]. 78 p. Der Lausejunge aus Humulefti. Kindheitserinnerungen [Amintiri din copilarie]. [Aus dem Rumänischen tibersetzt von Renate Molltoris. Verse nachgedichtet von Alfred Margul-Sperber]. Berlin, Aufbau-Verlag", 1958. 143 p.

Harap-Alb. Pekin, Editura de literaturà populara", 1958. 78 p. Le conte de Harap Alb [Povestea lui Harap-Alb]. Illustrations de A. Demian. [Traduit du roumain par Elena Vianu]. Bucarest,

Editions en langues étrangeres", 1958. 80 p.

Melee s dvema groiiky [Punguta cu doi bani]. Praha, Statni Naklada-

telstvi D'etslch knihy, 1958. 16 p. Cuprinsul: Melee s dvënia groliky, 0 lidské hlouposti. Cnama o Benom Apane [Povestea lui Harap-Alb]. HainompaiiHn A. Aerdua Ha. [flepesoH c proaHcHoro 31.10. 01cy 4eHa]. ByxapecT HaHareaacTso nirrepwrypia Ha lanocTpammix lummox" ,

[1958]. 80 p. V zpominky z dastvi [Amintiri din copililrie]. [Traducere de] Pavel Bend. Praha. S.N.K.L.H.V. 1958. 135 p. (Index Translationum", Paris, 11, 1960, 22.591). 422

www.dacoromanica.ro

riwta Jon Poama u yjeounbexbe [Mos Ion Roata si Unirea]. [lIpTent: Canrulja Hamtinp]. Bynypemr, Omna,nsmcno nmasanno nperky-

Bebe", 1959. [10] p. Der alte Ioan Roatd und die Vereinigung [Mos Ion Roat i Unirea]. [Deutsche Fassung: Edith Horowitz. Illustrationen: Silvia Cambir. Verse in der eb3rtragung von Alfred Margul-Sperber]. Bukarest, Jugendverlag", 1959. [10] p. Ion Roatd apo és az Egyesülds [Mos Ion Roat i Unirea]. [Kiss Jenii forditasa. Silvia Cambir rajzaival.] Bukarest, IfjAsági KOnyv-

kiad6", 1959. [10] p. Cxaexa o nopocelise [Povestea porcului]. Ilepen: F. Hepon. Hieunnnen

HapTn monAonennaza", 1959. 26 p. cu ilustr.

Dupa: Bibliografia literaturii ronane (1948-1960)". Bucuresti, Editura Academiei Rep blicii Populare Romane", 1965, p. 332. Vajza e plakes dhe vajza e plakut [Fata babei si fata mosneagului]. [Traducere de] Iorgji Papailia. Tirane, N. Sh. Botimeve Nairn

Frash6ri", 1959. 16 p. Das Beutelchen mit den zwei Batzen [Punguta cu doi bani]. [Illustriert von Ioana Oltes]. Bukarest, Jugendverlag", [1960]. 16 p. Der Flachs und das Hemd [Inul i camesa]. Deutsch von Alfred Margul-Sperber. Illustrationen: Adriana Mihäilescu. Bukarest,

Jugendverlag", [1960]. 16 p. (Marchensackel"). Feher Szerecsen [Harap-Alb]. Vdlogatott miivek [Opere alese]. [Forditotta: R. Berde Maria, Kiss Jenii, StitO Andras, MiklOs Gyula]. [Budapest], Eurdpa KOnyvkiad6", 1960. 263 p. + 1 f. portr. [A Világirodalom Klasszikusai). Cuprinsul: Gyermekkorom emlékei (I, II, III, IV). Duhu atya, Ion Roata ap6 és a fejedelemsegek egyesillese, Ion Roata ap6 es Cuza fejedelem, Az a zsivany Nichifor ap6. Mesa (Egy anyósnak haronn menye, A kecske és a harom gid6, Kar6 Dani, A diszn6 mPséje, Az Oregasszony lanya meg az Oregember lanya,

Stan, akinPk Ordog volt a szolgaja, Tarisznyás Ivan, Fehér Szerecsen).

Recuua ca aee nape [Punguta cu doi bani]. [lIpenena: A. Tohnih]. Haycrpatoje: Joane On Tem. [ByxapecT, 1960]. 16 p. ilustrate. 423

www.dacoromanica.ro

Houte.aen c aey.u.s cpoluunamu [Punguta cu doi bani]. 11epepa6oTna cnaalut Holm Kpiitra. Pncyinui: Hoana Tem. [ByxapecT,

HaAaTenbcTao Mono Amu", 1960]. [16] p. ilustrate. Kukurigu, nagy bojdr [Punguta cu doi bani]. Rajzolta: Ioana Oltes.

Forditotta: StitO Andras. Bukarest, IfjUsagi K0nyvkiadó", 1960. [16] p. ilustrate. Wspomnienia z Dziecitistwa [Arnintiri din copilárie]. Przelózyla Danuta Biefikowska. Warszawa, 1960. 92 p. A kecske is a hdroin gido [Capra cu trei iezi]. Illusztralta: Dern. Buk., Ifjasági KOnyvkiadó", 1961. 8 p. + 1 anexa + [8 f. pl.]. Cuentos y relatos escogidos [Basme i povestiri alese]. TraducciOn de Le On Federico Fiel. De la versiOn francesa de Elena Vianu.

Buenos Aires, Editorial Losada", [1961]. 227 p. (Untemporinea").

Cuprinsul: Cuontos (La suegra y los tres nueras, La cabra y los tres cabritos, La bolsita de los dos ochavos, Danila Prepeleac, El cuento del cerdo, Historia de Stan, el escaldado, El cuento de Harap Alb, La hija de la vieja y la hija del viejo, Ivan el Morral, La tonteria hurnana, El Principe Cucantador, hijo de la Yegua). Relatos (El tio Ion Roatit y la unidn, El tio Ion Roata- y el Principe Couza, Papa Nikifor, el astuto). Y cnomene, npunoeemice, 6ajne [Amintiri, povestiri, povesti]. Hpene.na AnTenna Tomah. [Bucuresti], Haaaaatuto npeAyaehe aa Hilba)HeBHOCT", 1961. 212 p. + 1 f. portr. Cuprinsul: Ycnoinene H3 AeTHHCTIM. (I, II, III, IV). 7-Inqa-

Hmir4op ama, 'Lima Jon PoaTa H YjeRnibeibe, HeT xae6oaa, Hpaga (JIyAcna raynocT), IIpiPta 0 JleHILITHHH, Hpnlia o !Tinny,

CTaa, canm mamma namaaan, Ba6nna aka a aeAtula lids, Haan Typ6ninia. A falu órdja [PupAza din tei]. Részlet a Gyermekkorom emlékei C.

miib6l. Kiss Jen0 forditasa. Az illusztriciOkat Taru Eugen készitette. Bukarest, Ifjilsági konyvkiad6", [1962]. 72 p. cu ilustr. A kecskeés a hdrom gidd [Capra cu trei iezi]. Illusztralta: Dem. [Buka-

rest, 1962]. 8 p. (text) -I- [14] p. ilustrate. Fehér Szerecsen [Harap-Alb]. SütO Andras forditisa. Illusztralta: Noel Roni. Bukarest, Ifjfisagi KonyvkiadO", [1962]. 80 p. cu ilustr. -I- 6 f. pl. 424

www.dacoromanica.ro

.Két leny [Fata babei §i fata mo§neagului.). Vigh Kam ly forditása. Ioana Constantinescu rajzaival. Bukarest, IfjiSsagi KOnyvkiad6", 1962 24. p. (Mesetarisznya"). Roaa c mpaus nos.anma.uu [Capra cu trei iezi]. Ho cname Houa Hamocrpautin : ;lam. ByxapecT , HagaTeaburno Mo.nouentit", [1962]. [8] f. ilustrate. Pere Nikifor le Roublard [Mo§ Nichifor Cotcariul]. Traduit par Elena Vianu. In vol.: Nouvelles roumaines". Anthologie des ProsaHpmira .

teurs Roumains. Paris, Editions 'Seghers", 1962, p. 61-74. Ilynasau ca itune [Pupaza din tei]. Ycnomeue 148 AeTniacTaa. Hue-

Tpauje: Eyuen Tapy. [ByxapecT], OrdnauTnicito nauasanno npeuyaehe", [1962]. 72 p. cu ilustr. Vdlogatott munkdi [Scrieri alese]. [Az eloszót Hazy Istvan irta].

Bukarest, Ifjilsagi KOnyvkiad6", [1962]. 256 p. cu portr. (Tanul6k Konyvtara"). Cuprinsul: Valogatott irasok (Gyermekkorom emlekei, Ion Roatd ap6 és a fejedelemsegek egyestilése). Mesa (A kecske es a harom gide, Feller Szerecsen, Kukurikii, nagy bojar, Ket leany, Tarisznyas Ivan, Mese az emberi butaságrol, A lusta ember meseje, Ot kenyer). Detnild Prepeleac [Deutsche tbertragung von Rudolf Lichtendorf]. Illustriert von Noel Roni. Bukarest, Jugendverlag", [1963].

24 p. cu ilustr. Der Wiedehopf. Kindheitserinnerungen [Amintiri din copilarie]. 1VIit

Illustrationen von Eugen Taru. [Deutsche tbertragung von Harald Krasser]. Bukarest, Jugendverlag", [1963]. 84 p. cu ilustr. Karó Dani [Ddnill Prepeleac]. [Forditotta: Stit6 Andras]. Illusztralta Noel Roni. Bukarest, Ifjilsági KOnyvkiado", [1963]. 24 p. cu ilustr. Opere. Oeuvres. Acest volum bilingv a fost editat de editura Meri-

diane", sub Ingrijirea acad. George Célinescu, pe hirtie de tigarete, Intr-un tiraj de 8.000 exemplare. Imprimarea a lost executatä de cdtre Intreprinderea poligraficd Arta Grafica" din Bucure§ti. Textul §i variantele au fost stabilite de acad. G. CAlinescu. Prefata §i glosarul au fost scrise de acad. G. Ca-

linescu. Traducerea In limba franceza a fest Mug de Yves Auge §i Elena Vianu, sub Ingrijirea lui Simone Roland. Bucu-

re§ti, Editura Meridiane", 1963. 703 p. 425

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul: Amintiri (Amintiri din copilarie, Mos Ion Roatti si Unirea, Mos Ion Roat5. si Vod5. Cuza, Mos Nichifor Cotcariul). Povesti (SDacra cu trei nurori, Capra cu trei iezi, Punguta

cu doi bani, Dhnulà Prapeleac, Povestea porcului, Povestea lui Stan PAtitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Poveste [Prostia omeneascd], Frit-Frumos, Fiul Iepei). Souvenirs (Souvenirs d'enfance, Le Ore Ion Roat5. et L'Union, Le père Ion RoatA et le prince Couza, Père Nikifor le Roublard). Contes (La b3l1e-mére aux trois brus, La chévre et les trois chevreux, La petite b3urse aux deux liards, DniIä Prepeleac, Le conte du pore, Histoire de Stan l'Echaudé, Le conte de Harap Alb, La fille de la vieille et la fille du vieux, Ivan la Musette, Histoire d'un fainéant, La sotisse humaine, Le Prince Charmant, Fils-de-la-Jument). A kecskék [Caprele Irinuc5.i]. Részlet Gyermekkorom emlékei" cimil

kotetböl. Forditotta: Kiss Jeno. [Illusztralta: N. Sdftoiu]. Bukarest, Ifjfisagi KOnyvkiadó", [1964]. 56 p. cu ilustr. (Mesetarisznya"). Die Ziegen der Irinuca [Caprele Irinucái]. Aus Kindheitserinnerungen". Ins Deutsche iibertragen von Harald Krasser. [Mit Illustrationen von N. SAftoiu]. Bukarest, Jugendverlag", [1964]. 64 p. cu ilustr. (Marchensäckel"). Joao Roda e a uni4o dds Principados Romenos [Mos Ion Roat5. si

Unirea]. In vol.: Antologia do conto romeno". Selegtio, traducao e notas biograficas de Nelson Vainer. Pr,facio de R. Magalhans Janior. Introdugdo de Silvian Iosifescu. Rio de Janeiro, "Editora Civilizacao Brasileira S.A.", 1964, p. 41-45. Roaa ca mpu japema [Capra cu trei iezi]. 11.nymannje: Aerrt. [Bucuresti, Ownagnnclio Finkasatnto npegysehe", 1964]. [8]

f. ilustr. + 8 p. (text detasat). La suocera con t,re nuore. Ricordi d'infanzia [Soacra cu trei nurori. Amintiri din copilárie]. Traduzione dal romeno ;di Corrado A1b3rtini. Roma, Edizioni Pao line", 1964. 272 p. (Co Ilene. Rossazzurro, 33). A kecske és a hirom gide) [Capra cu trei iezi]. Forditotta: Siit6 Andras. Illusztralta: Deak Ion. Bukarest, Ifjfisagi Konyvkiade, [1965]. [8] f. ilustrate -I- 15 p. (text). 426

www.dacoromanica.ro

A kecske ds a harom gidó [Capra cu trei iezi]. Ion Creangà meséjét be.bszinpadra alkalmazta: Eugenia Dumitriu. Forditotta: Hunyadi Andres. Rendezeci tanácsok: Francisc KOveri. In vol.:

Igaz mesa". Marosvásárhely, Népi Alkotasok Tartoményi Hâza, 1965. 18 p. A odnasszony lednya és a cinember kdnya [Fata babei si fata mosneagului]. Forditotta: Vigh Káro ly. Illusztrálta: Albin Stanescu. Bukarest, Ifjtsági KOnyvkiadó", 1965. [16] f. ilustrate -I- 8 p. (text).

Ea6itua rhu u deduna rhu [Fata babei

si fata 'mosneagului]. Hnymparraje: Anans Gramercy. BynypemT, thi,snammeno magamaxim npenyaebe", 1965. [8] f. ilustrate + 8 p. (text).

Das Mdrchen von weissen Mohren und andere Mdrchen [Povestea lui

Harap-Alb si alte povesti]. Aus dem Rumänischen Obersetzt von Harald Krasser. Mit Illustrationen von Inge Jastram. Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1965. 152 p. cu ilustr. (Reclams Universal Bibliothek Erzählende Prosa"). Cuprinsul: Das Märchen vom weissen Mohren, Das Marchen vom Schwein, Die Geschichte vom erfahrenen Stan, Iwan Torbinka. Das Sekkel mit den zwei Groschen [Punguta cu doi bani]. [Deutsch von

Harald Krasser. Illustrationen: Dumitru Dobric6]. Bukarest, Jugendverlag", [1965]. [8] f. ilustrate -I- 4 p. (text). Die Geiss mit den drei Geisslein [Capra cu trei iezi]. Deutsch von Harald Krasser. Illustrationen: Deak Ion. Bukarest, Jugendverlag", [1965]. [8] f. ilustrate + 16 p. (text). Die Tochter der Allen und die Tochter des Greises [Fata babei si feta

mosneagului]. [Deutsche Vbertragung: Harald Krasser]. Mit Illustrationen von Albin Sténescu. Bukarest, Jugendverlag", [1965]. 9 f. ilustrate + 8 p. (text).

Heua ca dee nape [Punguta cu doi bani]. [IllnyeTpagnje: gymmTpy Ao6pmma]. [ByxypemT], Omnammoto mananalmo npenyaebe", [1965]. 8 f. ilustrate 21- 8 p. (text). Rosa u mpoe KOMJIM [Capra cu trei iezi]. Hepemon c monnammoro r. Hepona. Pricyrnur JI. gozenmna. Hmunaren, HanaTenLcmo Harrn Monnomennota", 1965. 20 cOrp. c man. 427

www.dacoromanica.ro

Rosa ca rnpu japema [Capra cu trei iezi]. Haympanvije: 111. Tlean. Byitypeurr, Ohinannncno naAaaaxmo npeAyaehe", 1965. 8 f. ilustrate -I- 15 p. (text). Kukurikd, nagy bojdr [Punguta cu doi bani]. Forditotta: Sütö Andres. Illusztrálta: Dobridi Dumitru. Bukarest, Ifhisegi ICOnyv-

kiad6", [1965]. 8 f. ilustrate + 4 p. (text). Opere. Oeuvres. Editia a II-a. Bucuresti, Editura Meridiane", 1965. 700 p. Cuprins identic cu al editiei Opere. Oeuvres. Bucuresti, Editura Meridiane", 1963. Chlasxu [Povesti]. [Pncymm: Hoenb Point]. ByxapecT, IflanaTenbCTBO MonoAence, [1965]. 203 p. + 15 f. pl.

Cuprinsul: Caenpoeb c 'mewl nesecTnahni, Roaa c Tperna Hoanwranm, Komem c gum rpomaivin, Tlann.na Hpeneann, Cnaalia o iyaecnom nopocemie, Ca3Ha o 6bmanom lie.nosem, CHaana o Be.nom Apane, Grapnnosa noqua ncTapyxnua nogna, Haan Typ6unna, TiyAo-6orampb, HabiJmnbni ChIll . 0 aspros sklavos. Anamndsis kai alla paramythia[Harap-Alb.Amintiri

alte povestiri]. Metafrasé: Ritas Bumi Papa, Iolanda Pegli. Athine, Dorikos", 1966. 312 p. cu ilustr. Ikonografii keimenu: A. Demian. E'hovoigrafisi: Joulian Olariou. CI

Bocno.munartuA aemcmsa. Cnaanu [Amintiri din copilarie, Povesti]. Ilpenncnorine B. Bamnaena. Mocnaa, HagaTenscTuo xyxkowecTsennan awrepaTypa", 1966. 271 p. Cuprinsul: Bocnominiamda j[keTcTua (I, II, III, IV). Cnaanx Mamma flpenenHH, Cmaana o nopocenne, Cuaana npo GraHa annu umlainnero, CKaa[ca o Beam Apane, Man Typ6mnca). Die Tochter der Alten und die Tochter des Greises [Fata babei si fata mosneagului]. Mit Illustrationen von Albin Stiinescu. Bukarest,

Jugendverlag", 1967. [18] p. ilustr. A hccske és a hdrom goddlye [Capra cu trei iezi]. Biografie, vocabular

rezumat. Bucuresti. 7 p., [f.a.]. Amintiri din copildrie. I. II. Imprimat cu caractere Braille pentru orbi. New York Paris, [f. a.]. Oreganyo Idnya ds öregapó /a/Lyn [Fata babei i fata mosneagului]. Biografie, vocabular i rezumat. Bucuresti. 7 p., [La.]. gi

428

www.dacoromanica.ro

IV. PRELUCRARI

RADU PRI*CU. Capra cu trei iezi. Piesa pentru copii, dupa poves-

tea lui I. Creanga. Brasov, 1913. 21 p. (Biblioteca teatrala, editata de Societatea pentru fond de teatru roman", nr. 42). SERAFIM IONESCU. Unirea. Dupd I. Creanga. Un act. Plevna. Un act. Dacia. Un act. Editia a II-a. Bucuresti, Cartea romaneasca", 1923. 55 p. (Teatru popular scolaresc si de familie"). JUAREZ MOVILA. Mq Ion Roca& Improvizatie intr-un act. Prelucrare dupa I. Creanga pentru sezatori de copii i adulti. Edi-

tia I. Bucuresti, 1926. 16 p. (Biblioteca Ateneului popular General Golescu", no. 1). MIRONESCU. Catihelii de la Humule.,sti. Teatralizare dupa opera lui I. Creanga Am;ntiri din copildrie. Inscenare in cinci parti dramatice. Insemnari iesene", Iasi, III, vol. VI, 4, 1 apri-

lie 1938, p. 44-66; III, vol. VI, 5, 1 mai 1938, p. 197-221; III, vol. VI, 6, 1 iunie 1938, p. 381-404. ION DAMIAN. Ivan Turbincd. Basm dramatic dupti povestea lui Ion Creanga. Bucuresti, 1938. 44 p. (Teatru pentru copii si tineret"). ADRIAN PASCU. Ivan Turbincd. Poveste in versuri, in 7 tablouri, dupa Ion Creanga. Iasi, 1939. 112 p. 1 pl. EMANOIL BUCUTA. Visul lui Ion Creangii. Revista Fundatiilor

Regale", Bucuresti, VIII, 5, 1 mai 1941, p. 254-261. Trii iezi cucueti. Poveste norodnica, prelucrata pentru copchii de M. OPREA. Desemne de E. Merega. Chisinau, Editura de stat a Moldovei", 1941. 18 p. (Cu litere rusesti). CLAUDIU IONESCU. Ddnild Prepeleac. Prelucrare dupl Ion Creanga.

In desene animate. Bucuresti, Editura Centrala

presei", [1943]. 16 p. (Colectia Hazul copiilor"). CLAUDIU IONESCU. Fata babei i fata mosneagului. Prelucrare dupa Ion Creanga. Bucuresti, Editura Centrala presei", 1943. 32 p. (Colectia Hazul copiilor"). GEORGE DEMETRU PAN. Mof Ion Roatd. Reconstituire istorica intr-un act (trei tablouri), inspirata dupà Ion Creanga. Bucu-

resti, Frontul Plugarilor", 1948. 28 p. GEORGE VASILESCU. Ochiul babei. Comedie in trei acte (patru tablouri) in versuri. Dupd povestirea Soacra cu trei nurori de 429

www.dacoromanica.ro

Ion Creangd. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturli si ear, 1954. 99 p. cu note muzicale. G. CAIZERLIU. Mini ld Prepeleac. Drarnatizare Intr-un act si trei tablouri. Prelucrare dupd basmul 1mi I. Creangd. In culegerea:

Plaiurile Bistritei". Bacdu, 1958. sA5A PANA. Ion Roatd f i Unirea. Un tablou dupd o schita de Ion Creangd. Indrumdtorul cultural", XI, 12 decembrie 1958,

p. 17-19. ION DAMIAN. Puptiza din teL (5 tablouri din viata lui Ion Creangd.).

Comedie si pentru copii dar mai ales pentru oameni buni. Bucuresti, 1958. 48 p. (Fondul literar al scriitorilor din R.P.R.). VIORICA. FILIPOIU. Pungula cu doi bani. Comedie In 3 acte pentru teatrele de pdpusi, dupd un motiv de Ion Creangd. Versuri pentru cintne de Veronica Porumbacu. Bucuresti, 1959. 29 p. lito. DENISE BASDEVANT. De monts en merveilles. Contes moldaves

d'apres I. Creanga. Adaptes par Denise Basdevant. Illustrations de Jerzef Wilkon. Paris, Flammarion Jeunesse", [1963]. 160 p. Cuprinsul: Le sac d'or, La cdte du diable, Ivan et sa besace, L'empereur vert.

Povestea luiHarap-Alb de Ion Creangd. Dramatizare de DAN NASTA. Bucuresti, 1964. 61 p. ION DAMIAN. Din copildria lui Ion Creangd. Comedie In 3 tablourl. Ilustratii: Ioana Constantinescu. Bucuresti, 1965. 56 p. Teatru scolar. (Cornitetul de stat pentru cultur d. si artd. Casa central& a creatiei populare). ALEUT POPOVICI si CORNELIA TOPALA. Fata babei Fi fata

mogneagului. Dramatizare dupd Ion Creanga'. In vol.: Teatru pentru cei mici". Copertd si ilustratii: Ioana Constantinescu.

Bucuresti, Editura Tineretului", 1965, p. 47-66. VICTOR EFrIMIU. Punguta cu doi bani. Dramatizare dupd Ion

Creanga. In vol.: Teatru pentru cei mici". Copertd si ilustratii: Ioana Constantinescu. Bucuresti, Editura Tineretului", 1965,

p. 21-29.

*

GII. BOZ. Cinci pini. Pies& in cloud acte. Inscenare de... Botosani.

16 p. (Teatru popular pntru scoala primard"), [La.]. I. PETRESCU-COM4.RNIC. Pungula cu doi bani. Poveste. Pre-

lucrare in varsuri de... Dasene de Gabriela Mirza. Bucuresti, R. Cioflec". 13 p, [f.a.].

www.dacoromanica.ro

B. REFERINTE

ADAMESCU, GHEORGHE. Indicatiuni bibliografice pentru literatura romdnd (sec. XVI sec. XI X). Bucuresti, Minerva",

1912, p. 59. ADAMESCU, GHEORGHE. Istoria literaturii romdne. Bucuresti,

Editura librgriei Leen Alcalay", [1920], p. 480-485. (Biblioteca pentru toti").! ADAMESCU, GHEORGHE. Contribuliune la bibliografia romeineascd.

Fascicola I, Bucuresti, Cartea româneascil", 1921, p. 121-123; Fascicola a II-a, Bucuresti, Tipografiile rorn'ane unite", 1923,

p. 182-183; Fascicola a III-a, Bucuresti, Editura Casei scoalelor", 1928, P. 133-134. ADAMESCU, GHEORGHE. Din biografiile scriitorilor romdni. Bucu-

re§ti, Alcalay", p. 82-85. (Biblioteca pentru toti", nr. 85), [f.a.]. ADASCALITEI, V. Folclor f i viziune folcloria. Iasul literar",

Iasi, XV, 1, noiembrie 1964, p. 79-82. .ADASCALITEI, V. Ion Creangb.", o revistd de folclor Inchinatii marelui povestitor. Iasul literar", XV, 1, noiembrie 1964,

p. 93-94. ADASCALITEI, V. Creangd §i folclorul. Ateneu", Badu, I,

5,

decembrie 1964, p. 6. ADERCA, F. De corbel cu d. I. Slavici. Miscarea literarh", Bucuresti, II, 12, 31 ianuarie 1925, p. 1-2. ADERCA, F. De ()orbit' cu d. M. Beza. Miscarea literard", Bucu-

resti, II, 26, 9 mai 1925, p. 2. AGARBICEANU, ION. Ion Creangd, neintrecutul povestitor. (Ani-

vergri). Steaua", Cluj, VIII, 3, 3 martie 1957, p. 91-92. 431

www.dacoromanica.ro

AGARBICEANU, ION. Ion Creangd. Tribuna", Cluj, VI, 9, 1 martie 1962, p. 1.

ALEXANDRESCU, GRIG. I. Biografia lui loan Creangd. In vol.: Scrierile lui loan Creangd". Iasi, 1890, I, p. 1-29. Reprodusd si In vol.: Ion Creangd, Opere complecte". Partea IVI. Bucuresti, Leon Alcalay", 1902; Ion Creangd, Opere complecte". Partea IVI. Bucuresti, Carol Muller", [1903]; Ion Creangd,

Opere complecte". Partea III, IVVI. Bucuresti, Leon

Alcalay", [1908]; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", 1932 ; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", [1936]; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", [1941]; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romAneascd", [1943]. Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Bucuresti, Cartea romdneascd", [1946]; Ion Creangd, Amintiri din copildrie". Virset, Fr Atie i unitate", 1950; Ion Creangd, Opere complete". Bucuresti, Edit. librariei Universala",

Alcalay. (Biblioteca pentru toti", nr. 28-31); Ion CreangA, Opere complete". Partea IVI. Bucuresti. (Biblioteca pentru

toti", nr. 28-33). ALEXANDRESCU, GRIG. I. Amintiri despre loan Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, XXXIII, 12, 15 decembrie 1899, p. 1073-1084. ALEXANDRESCU, GRIG. I. Amintiri despre Ion Creangd. ,4ezdtoarea", FAlticeni, V, 12, decembre 1899, p. 179-187.

I. Ed. IL Chendi si E. Carcalechi. Bucuresti, Socec", 1904, p. 6, 85, 118. Doud scrisori care T. Negruzzi i una cdtre T. Maiorescu In care, printre altele, vorbeste si de I. Creangd.

ALECSANDRI, V. Scrisori.

ALEXICI, G. Geschichte der rumänischen Litteratur. In deutscher Umarbeitung von Dr. K. Dietrich. Leipzig, 1906, p. 158, 166, 184, 188.

ANDONI, CONSTANTIN. Insemndri neftiute Fi nepublicate, de ale

lui Ion Creangd, din biserica din Humulgti. Mitropolia Moldovei", Iasi, XV, 5, mai 1939, p. 188-189. 432

www.dacoromanica.ro

ANGHEL, PAUL, PURCARU, ILIE i MANOLESCU, NICOLAE. memoriale... Humulestii lui Creangd. Raid ancheta. Contemporanul", Bucuresti, 25, 21 iunie 1963, p. 3. ANGHEL, PAUL. Eleoafia motimlui folcloric sau Ion Creangd. Scinteia tineretului", Bucuresti, XX, 4.850, 18 decembrie Case le

1964, p. 4-5.

ANGHEL, PAUL. Creangd la palat. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.477, 21 decembrie 1964, p. 1, 2. ANTONOVICI, ECON. I. 0 cerere a lui Ion Creangd. Ion Creangd", Birlad, IV, 2, februarie 1911, p. 41. APETROAIE, ION. Opera de sintezd criticd. Ateneu", Bacdu, I, 5, decembrie 1964, p. 8. APOSTOLESCU, N.I. Istoria literaturii roindne moderne. Partea I (1821-1866). Bucuresti, C. Sfntea", 1913, p. 77-78. ARALD. Bojdeuca lui Creangd. Miscarea", Iasi, VII, 161, 24 iulie 1915.

ARALD. Iardsi bojdeuca lui Creangd. Miscarea", Iasi, VII, 171, 5 august 1915. ARBORE, AL. Creangd la Iasi (itinerar biografic). Iasul literar",.

Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 46-58. ARDELEANU, VIRGIL. Farmecul lui Creangd. Steaua", XV, 1, ianuarie 1965, p. 10-21.

Cluj,

i in vol.: Insemnari despre proa". Bucuresti, Editura pentru literaturd", 1966, p. 253-269.

Reprodus

ARGHEZI, TUDOR. Creangd. (Medalion). Tribuna", Cluj, VI,

11, 1962, p. 1. ATANASIU NEMTEANU, Gli. Amintiri despre Popa Duhu. Iasul literar", Iasi, 4, aprilie 1957, p. 103-109. ATANASIU, V.I. Abecedare i abecedaristi. Era nouä", Iasi, 26 mai, 16 iunie i 25 august 1891. AZOITII, CONST. Azi, pe-Valea Ozanei. România libere, Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decernbrie 1964, p. 2. BACONSKY, A.E. Ion Creangd. Steaua", Cluj, VIII, 3 martie 1952, p. 92-94. BACONSKY, LEON. Inaintas i contemporan. Steaua", Cluj, XV, 12, decembrie 1964, p. 61-64. BAICAN, E. Mos Iordache Halandala. FM-Frumos", Birlad, I, 17-18, 31 decembrie 1904 15 ianuar 1905, p. 274-276. 433

28

www.dacoromanica.ro

BAICULESCU, GEORGE. I. Creanga [poezie]. Zori de zi", R.-SArat, I, 2, 1 februarie 1920, p. 1.

ERNO. Ion Creanga. Gyermekkori emldlcei-magyarul. Utunk", Cluj, V, 16, 19 august 1950, p. 12.

BALLA,

BALLA, ERNO. Ion Creanga. Fehdr Szerecsen és mds mesek. Utunk",

Cluj, VI, 31-32, 17 august 1951, p. 7. BARBU, N. Creanga S i Junimea". Iasul literar", Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 35-43. BART, JEAN. Ion Creanga. Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, IX, seria a II-a, 489, 20 aprilie 1930, p. 1-2. BART, JEAN. Amintiri literare. Revista Fundatiilor Regale", Bucuresti, XI, 3, 1 martie 1944, p. 557-568. BASSARABESCU, I.A. Cine a lndemnat pe Creanga RI scrie. Con-

vorbiri literare", Bucuresti, anul al 63-lea, februarie 1930,

p. 3-5.! BADAUTA, AL. Creanga. Gindirea", Bucuresti, IX, 12, 1929, p. 407-408. BALAJ, TEOFIL. Nica a Petrii cutreiera lumea... (Ion CreangA

-

exponent al geniului popular). Scinteia tineretului", Bucuresti, XX, 4.845, 13 decembrie 1964, p. 3. BALAN, I.D. Ion cel Mare. Scinteia", Bucuresti, 6.475, 19 decembrie 1964. Reprodus si In vol.: VaIori literare". Bucuresti, Editura

pentru literatura.", 1966, p. 24-28. BALAITA, GEORGE. Pelerinaj la Humulesti. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.477, 21 decembrie 1964, p. 1, 2. BARBULESCU, CORNELIU. Prefaja la: Ion CreangA, Amintiri din copildrie". [Bucuresti], Editura Tineretului", [1966]. BARBULESCU, SIMION. 0 monografie artistica a satului. Iasul literar", Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 69-78. BERINDEI, DAN. Redescoperirea lui Mof Ion .Roata. Contemporanul", Bucuresti, 3, 23 ianuarie 1959, p. 3. BEZA, MARCU. Prefata la: Ion Creang5., Recollections". London&

Toronto. J.M. Dent, [1930], p. 7-8. BIEDRZYCKI, EMIL. Zarys dziejc4 literatury rumunskiej. (Z antologja poezji). LwOw, 1935, p. 21, 76, 78, 100, 105. BITAY, ARPAD. Istoria literaturii romdne. Cluj, 1924, p. 43-45. 434

www.dacoromanica.ro

BIRLEA, OVID1U. Ion Creangd i folclorul. Steaua", Cluj, XV, 1 ,

ianuarie 1965, p. 34-42. BIRLEA, OVIDIU. Povegtile lui Creangd. Bucuresti, Editura pen-

tru literaturr, 1967. 318 p. BOGDAN-DUICA, GH. Variante unguregti la Ion Creangd. Fát-Fru-

mos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 5-10. BOGDAN, N.A. Adunarea scrierilor lui I. Creangd. Lupta", VII, seria a IV-a, 1.025, 14 ianuarie 1890. BOGDAN, N.A. Ion Creangd. Citeva amintiri. Familia", Oradea, XXVI, 9, 16 martie 1890, p. 104-107.1 BOGDAN, N.A. Varietdli. Era nour, Iasi, 97, 11 august 1891,

p. 3-4.

BOGDAN, N.A. Ion Creangd, povestitorul poporal. Citeva amintiri.

In vol.: Povesti si anecdote din popor". Ed. a II-a. Iasi, araga", 1897, p. 197 217.

Cf. ibid. in vol.: Povesti i bazaconii din Moldova". Ed. a III-a. Bucuresti, Socec", 1923, p. 320-350. BOGDAN, N.A. Ion Creangd la Bdile Sldnic. Lupta pentru vlatr,

Iasi, I, 5, 1 mart 1904, p. 72-75. BOGDAN, N.A. Potcapal lui Creangd. FlacIra", Bucuresti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 57. BOGDAN, N.A. Oragul Iai. Monografie istoricd Si sociald, ilustratd.

Editia a doua, rafacutA si malt adaogita. Iasi, 1914. 360 p. BOGDAN, N.A. Pe unie a stat Creangd. Miscarea", Iasi, VII, 177, 13 august 1915. BOGDAN, N.A. Biserica din Humalegti. Note gi impresii. Ioan

Neculce", Iai, fasc. 4, 1924, p. 291-293. BOGDAN, N.A. Than Creangd. Solia Molclovei", Iasi, II, 16, 1 mar-

tie 1928, p. 2. Cf. ibid. in vol.: De haz si de n3caz". Iasi, Cultura rom8.neascr, 1929, p. 174-177. BOGDAN, N.A. Lucruri inedite

ci foarte

interesante despre

Ion

Creangd. Opinia", Iasi, XXVIII, 7.643, 18 octombrie 1932. BOLDA.N, E. Prezentare succintd a istoriei literaturii romine. Bucu-

resti, 1961. 38 p. (Societatea de stiinte istorice si filologice din R.P.R. Extras din culegeraa LimbI i literaturr, vol. V). BORCILA, M. Stilul. Tribana", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 9. 435

28'

www.dacoromanica.ro

BOTEZ, CONSTANTIN. Introducere la: Ion Creanga, Opere cornplecte". Bucuresti, Cartea romaneasca", 1936. Reprodusa si in vol.: Ion Creangd, Opere complecte", Bucuresti, Cartea romaneasca", 1937, [1938], [1941], [1942], [1943], [1947].

BOTEZ, DEMOSTENE. La bojdeuca lui Creangd [Versuri]. Viata româneasca.", Bucuresti, 6, 1951, p. 50-52. BOTEZ, DEMOSTENE. Zile le Ion Creangd". Intrupare a geniului popular. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.469, 13 decembrie 1964, p. 3. BOTEZ, DEMOSTENE. Cinstire. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 3. BOTEZ, I. Studii ci observalii. Iai, Viata româneasca.", 1914, p. 122-124. BOTEZ, IOACHIM. Ion Creangd, scriitorul pámintului. Anuarul liceului de baieti «Petra Rares»" Piatra-N., pe anul scolar

1932-1933, p. 33-38. BOTEZ, OCTAV. 0 inscenare drawaticd a operei lui Ion Creangd Amintiri din copildrie": Catihelii de la Humulefti" [de LI. Miro-

nescu]. Insemnari iesene", Iasi, III, 8, 1 august 1938, p. 314 317.

BOUREANU, RADU. Umbra stelelor [Versuri]. Bucuresti, Editura

de stat pentru literatura si arta", 1954-1957. Cuprinde: Poeme noi: Ion Creangd. Universul lui Creang5.; Elegie humulesteana.; 0 casa veche in Humulesti. BOUREANU, RADU. Ginduri despre opera lui. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3. BOUTIERE, JEAN. La vie et l'oeuvre de Ion Creanga (1837-1889). Ouvrage orne de 25 illustrations d'apres des documents inedits.

Paris, Garnber", 1930. XXXI + 259 p. Aceasta lucrare a fost recenzata, intre altii, de: Paul Zarifopol,

in Viata româneasca", XXII, 9-10, sept.-oct. 1930, p. 353 356; I. Bianu, in Anal. Acad. Rom.", t. II, 1930-1931, p. 9, 22, 23; Gr. Gr. Scorpan, In Revista critica", V, 2, april-iunie 1931, p. 133-141; N. Cartojan, in Revista istorica romana", Buc., vol. I, fascicola I, 1931, p. 310-312; Leca Morariu, in Glasul Bucovinei", 1932; Ion Breazu, in Dacoromania" Buc., VII, 1931-1933, p. 379-381; I. Igirosanu, In Revista Fundatiilor Regale", I, 7, 1934, p. 207-211. 436

www.dacoromanica.ro

BOUTIERE, JEAN. Prefajd la: Ion Creanga, Recordagdes de infancia". Lisboa, Livraria SO. da Costa", [1947], p. 11-22. BOUTIERE, JEAN. Cuvint inainte la: Nouvelles roumaines".

Anthologie des Prosateurs Roumains. Paris, Editions, Seghers", 1962, p. 9-15. BRATU, BIANCA. Din mos tenirea pedagogicii a lui I . Creangd cu

privire la predarea citit-scrisului la clasa I primard. Revista Universitatii C.I. Parhon", Seria Stiintelor sociale, Bucuresti, 4, 1955. BRATU, BIANCA. I . Creangd despre predarea limbii romdne in

clasa I primard. In vol.: Comunicari prezentate la sesiunea stiintifi-1 a Iastitutului de stiinte pedagogice", 19-22 ianuarie 1956.

BRATU, BIANCA. Inviildtorul Ion Creangd. Bucuresti, Editura de stat didactica si pedagogica", 1958. 253 p. BRATU, I LEANA. Lumea povestitorului in creafia plasticd. Ateneu",

Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 12-13. BRATU, SAVIN si DUMITRESCU, ZOE. Contemporanul" Si vremea

lui [Anexa bibliografica: Emil Manu"]. [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", [1959]. 339 p. +, erata pentru anul I (1 iulie 1881-15 iunie 1882). BRATU, SAVIN. Ion Creangd clasicul. Gazeta literara", Bucuresti, 50, 10 decembrie 1964. BRATU SAVIN. Ion Creangd. Bucuresti, Editura Tineretului", 1968. 341 p. (Oameni de seama"). BREAZU, ION. Bibliografia periodicelor (1927, 1928). Dacoromania". Anul VI, 1929-1930. Bucure3ti, Cartea româneascd", 1931, p. 580, 614, 642. BREAZU, ION. Literatura Tribunei". Dacoromania". Anul VIII, 1934-1935. Bucuresti, 1936, p. 19, 24, 45, 63, 68, 72, 76, 79, 81, 107. BREAZU, ION. Folklorul revistelor Familia" S i ,Fezdtoarea". Sibiu,

1945, p. XLI, XLII.

BUCUTA, E. Pe urmele lui Harap-Alb". Gindirea", Bucuresti, VII, 4, 1927, p. 154-157. BUCUTA, EMANOIL. Cronica mdruntli. Gindirea", Bucuresti,

VIII, 6-7, 1928, p. 305-306.

BULGAR, GH. Un dictionar al limbii lui Creangd. Limba romana", Bucuresti, VIII, 1, 1959, p. 97-98. 437

www.dacoromanica.ro

BULGAR, GH. Stilul marelui povestitor comentat de Sadoveanu.

Ateneu", Beau, I, 5, 1964, p. 5. BURILEANU, H. Iaful comemoreazd centenarul nafterii marelui povestitor Ion Creangd. Timpul", Bucuresti, I, 18, 24 mai 1937, p. 7. BUSUIOCEANU, AL. AL. Ion Creangd. Lamura", Bucuresti, I, 3, decembrie 1919, p. 256-258. BUTEANU, A. Creangd in franfuzefte. Societatea de milne", Cluj. I, 24, 28 septembrie 1924, p. 485. CALMUSCHI, CONSTANTIN. In Munlii Neamlului. Galati, 1903,

p. 59, 75-81, 82-88. CAMILAR, EUSEBIU. Recitind Amintirile" sau... despre cuc fi privighetoare. Contemporanul", Bucuresti, 16, 16 aprilie 1954,

p. 1. CAMILAR, EUSEBIU. La a faizeci f i cincea pomenire a lui Creangd.

Gazeta literar4", Bucuresti, I, 42, 30 decembrie 1954, p. 7. CAMILAR, EUSEBIU. Lelea Smaranda. Elogiul prieteniei. In vol.:

CArt.ile sagetAtorului". Bucuresti, Editura de stat pentru literaturd si artA", 1957, p. 23-30, 109-123. CAMILAR, EUSEBIU. Reiddcinile. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 5. CANTACUZINO, ION I. Viala romdneascd a lui Ion Creangd. Vre-

ea", X, 178, 7 martie 1937, P. 8. CANTEMIR, TR. Realismul basmelor. Ateneu", Baclu, I, 5, decem-

brie 1964, p. 112 CARAION, P. A. Ion Creangd. Bucuresti, Editura Tineretului" 1955. 399 p. -I- 8 f. pl. (Oameni de seamA"). Referinte; Iordan, M. 0 interpretare vulgarizatoare a operei

lui I. Creangd. Gazeta literarA", III, 4, 1956, p. 122-124;

Milcoveanu, T. Scrisoare deschisd. Gazeta literarr, III, 14,

1956, p. 2; Radian Sanda. Mi s-a plins o carte. Gazeta literarA", III, 13, 1956, p. 2. CARCACI, MANOLE. Pe meleaguri iesene. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.477, 21 decembrie 1964, p. 1. CARDAS, GH. Ion Creangd. Universul literar", Bucuresti, XLII 1, 3 ianuarie 1926, p. 5. CARDA, GH. Istoria literaturii romdnefti de la origine pinii fra zilele noastre. Bucuresti, Oltenia", 1938, p. 305-308. 438

www.dacoromanica.ro

CARTOJAN, N. Breve storia della lettercaura romena. Traduzione di A. Pernice. Roma, 1926. 33 p. (Publicazioni olell'Istituto

per l'Europa Orientale", Roma. Prima serie, IX). GkLIMAN, CALIN. De la Creangd la Gopo. Ateneu", Bac Au, I, 5, decembrie 1964, p. 15. GALIN, C. Impresii de lecturd. Ateneu", Bacgu, I, 5, decembrie 1964, p. 17. CALINESCU, G. Eminescu fi Creangd. (Din Viata lui M. Eminescu"). AdevArut literar si artistic", Bucuresti, X, 579, 10 ianuarie 1932, p. 5. CALINESCU, G. Viata lui Mihai Eminescu. Bucuresti, Culture

nationalr, 1932. 480 p. Cf. si editia a IV-a, revdzuta. Bucuresti, Editura pentru lite-

raturr, 1964. 367 p.

CALINESCU, G. Ion Creangd. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XVIII, seria a III-a, 844, 7 februarie 1937, p. 2. ARISTARC [Gr. CALINESCU]. Cronica mizantropului. Creangd anti-neologist. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XVIII,

seria a III-a, 880, 17 octombrie 1937, p. 14. CXLINESCU, G. Ion Creangd (fife literare). Adev5.rul literar si artistic", Bucuresti, XVIII, seria a III-a, 886, 28 noiembrie 1937, p. 10. CALINESCU, G. Ceva despre Creangd. Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 894, 23 ianuarie 1938, p. 5. CXLINESCU, G. Despre o scrisoare a lui Creangd. AdevArul literar

si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 896, 6 februarie 1938, p. 3. CALINESCU, G. Pedagogia lui Creangd. Viata româneasc5.", Bucu-

resti, XXX, 3, martie 1938, p. 16-19. CALINESCU, G. Opera lui I. Creangd cu prilejal unei noi edi;ii. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 905, 10 aprilie 1938, p. 17. CALINESCU, G. Despre Mof Nichifor Coicariul". Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 909,! 8 .mai 1938,

p. 15-16.

CALINESCU, G. Viata lui Ion Creangd. Cu 25 ilustratii afail din

text. Bucuresti, Fundatia pentru literaturá si arta", 1938. 371 p. (Scriitorii români contemporani").

439

www.dacoromanica.ro

Racenzatä de: Plijilippide], Al. G. Cdlinescu. Viata lui Ion Creangd". Viata româneasca", XXX, 8, august 1938, p. 143 144; Sevastos, M. V iata lui Creangd. AdevArul literar si artis-

tic", XIX, 924, 21 august 1938, p. 1-2. CALINESCU, G. Istoria literaturii romdne. Bucuresti, Fundatia

regald pentru literatura' si artd", 1941, p. 419-431. CALINESCU, G. Istoria literaturii romdne. Compendiu. Ed. a II-a,

revdzutk. [Bucuresti], Nationala Mecu", 1946, p. 189-193. CALINESCU, G. Poezia realelor". Jurnalul literar", Iasi, 4-5, 1948, p. 89-94. CALINESCU, G. Prefald

la: Ion Creangà,

Opere". Bucuresti,

Editura de stat pentru literaturà si artd", 1953. CALINESCU, G. Material documentar despre... I . Creangei. Studii si cerc.ta'ri de istorie literard si folclor", Bucuresti, III, 1954,

p. 143-147. CALINESCU, G. Un monument al naturii. (Cronica optimistului). Contemporanul", Bucuresti, 10, 8 martie 1957, p. 1, 6. CALINESCU, G. Caragiale f i Creangd. Studii si cercet'ari de istorie

literara si folclor", Bucuresti, XII, 3-4, 1962, p. 389-400. CALINESCU, G. Prefald la: Ion Creang'.1, Opere".Bucuresti, Editura Meridiane", 1963. CALINESCU, G. Despre scriitorul poporal". Contemporanul", Bucuresti, 10 (908), 6 martie 1964, p. 1-7. CALINESCU, G. I . Creangei f i Ch. Perrault. Contemporanul", Bucuresti, 17 (915), 24 aprilie 1964, p. 1-2. CALINESCU, G. 0 expresie monumentald a poporului. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3. CALINESCU, G. Ion Creangei. Contemporanul", Bucuresti, XI, 51, 18 decembrie 1964, p. 1. CALINESCU, G. Ion Creangd (V iala gi opera). Editie nou6 revazut5..

[Bucuresti], Editura pentru literaturä", 1964. 407 p. CALINESCU, GEORGE. Creangd, scriitor universal. Secolul 20", Bucuresti, 12, 1964, p. 4-8. CAPRARIU, AL. Candoare. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 2. CHENDI, IL. Creangd gi Eminescu. SemänAtorul", Bucuresti, I, 28, 6 octombrie 1902, vol. II, p. 19-23. 440

www.dacoromanica.ro

CHENDI, IL. si IOSIF, T. 0. Prefala la: Ion Creanga, Opere complete". Bucuresti, Minerva", 1902. CHENDI, ILARIE. Preludii. Bucuresti, Minerva", 1903, p. 55-61. CHIMET, IORDAN. Creangd in lumina reflectoarelor. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10. CHIPER, TITA. Humulestii, capitala amintirilor. Gazeta literard", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 11. CHITIMIA, ION CONST. Ion Creangd. Preocupari literare", Bucuresti, III, 7, septembrie 1938, p. 324-325. Nota cu privire la Povestirile lui Creanga, traduse in limba polona de Konstancja MayzlOwna. CIOBANU, VALERIU. Ion Creangt i folclorul rus. Veac nou", Bucuresti, XIII, 9, 1957, p. 2. CIOBANU, VALERIU. Motivul folcloric universal En Ivan Turbincd" a lui Ion Creanga. in vol.: Folclor literar". Timisoara,

1967, p. 57-62. CIOCULESCU, SERBAN. Centenarul lui Creangd. Revista Funda-

tiilor Regale", Bucuresti, IV, 3, 1 martie 1937, p. 640-656. CIOCULESCU, 5., STREINU, V1., VIANU, T. Istoria literaturii romdne moderne. I. [Bucuresti], Casa §coalelor", 1944, p. 304 314. CIOCULESCU, SERBAN. Ion Creangd (70 de ani de la moartea marelui scriitor). Gazeta literara", Bucuresti, VII, 2, 7 ianua-

rie 1960, p. 1, 3.

CIOCULESCU, SERBAN. 75 de ani de la moartea lui Creangd. Artistul. Scinteia tineretului", Bucuresti, 4.845, 13 decembrie

1964, p. 1, 3. CIOCULESCU, SERBAN. Artistul. Gazeta literarà", Bucuresti,

XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3. CIOCULESCU, *ERBAN. Aspecte ale operei. Tribuna", Cluj, VIII,

52, 24 decembrie 1964, p. 6. CIOCULESCU, SERBAN. In marginea lui Mos Nichifor CaIoaSteaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 25-29. CIOCULESCU, SERBAN. Ion Creangd, artistul. In marginea lui Mos .Nichifor Cofcariul". in vol.: Varietati critice". Bucuresti, Editura pentru literaturr, 1966, p. 193-202. CIOPRAGA, CONST. Bojdeuca lui Creangd restauratd. Iasul nou",

Iasi, 5-6, 1951, p. 204-206. 441

www.dacoromanica.ro

CIOPRAGA, CONST. Un strdlucit clasic popular. Munca", Bucuresti, 5.320, 13 decembrie 1964. CIOPRAGA, CONSTANTIN. Universalitatea operei

lui Creangd.

Luceafarul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964. CIOPRAGA, CONSTANTIN. Amintirile" cutreierdmeridianele. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 24. CIOPRAGA, CONSTANTIN. Expresivitatea lui Creangd. Viata romaneasca", Bucuresti, XVII, 12, decembrie 1964, p. 78-89. Reprodus si in: Portrete si reflectii literare". Bucuresti, Edi-

tura pentru literatura", 1967, p. 50-68. CIOPRAGA, C. Posteritatea lui Creangd. Gazeta literara", Bucuresti, 52, 23 decembrie 1965. CIUCHI, EUG. Ion Creangd. Citeva observdri asupra scrierilor sale literare. Convorbiri literare", Bucuresti, XLVIII, 12, decembrie 1914, p. 1185-1193. CIUCHI, EUGEN. Povegtile lui I . Creangd. Preocupari literare", Bucuresti, III, 1, ianuarie 1938, p. 28-31. CODREANU, GH. Comemorarea lui Ion Creangd. Junimea literara",

Cernauti, VII, februarie-martie 1910, p. 52-53. COGNI, GIULIO. Cose romene: Creangd e Petrescu. Torino. Societa

Editrice Internazionale. [1931], p. 674-678. (Estratto dal Convivium", rivista bimestrale di lettere, filosofia e storia). COLOMBO, ANNA. Introducere la: Ion Creanga, Novelle". Torino, Unione Tipografico-Editrice Torinese", [1955], p. 5-41. Comemorarea Junimii" la Iasi (mai 1936). Sub ingrijirea d-lor Const. Meissner si Rudolf Sutu. Iasi, Tipografia concesionara Alexandru A. Terek, 1937. 230 p." CONSTANTIN, A. Omagiu marelui povestitor. Romania liberal",

Bucuresti, XXII, 6.264, 5 decembrie 1964. CONSTANTINESCU, EMILIAN I. Un aspect al originalitdlii lui Ion Creangd. (Sinteza elementelor contrare). Bucuresti, 1938. 25 p.

Cf. si Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.decemvrie 1937, p. 655-677. CONSTANTINESCU, EMILIAN. Neologisnwle lui Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, LXXII, 10, 11, 12, octombrie-decembrie 1939, p. 1879-1894. 442

www.dacoromanica.ro

CONSTANTINESCU, ILIE V. Bibliografia publicaflulor privitoare la limba romdnd (1942, 1943, 1944 i cornpletdri). Dacoroma-

nia". Volumul XI. Cluj, Cartea româneascA", 1948, p. 333, 335, 336. CONSTANTINESCU, P. Figuri literare. Bucuresti, Vremea",

1928-1938, p. 5-14. CONSTANTINESCU, POMPILIU. Centenarul lui Creangd. Vre-

mea", X, 478, 7 martie 1937, p. 9. CONSTANTINESCU, POMPILIU. Ion Creangd. In vol.: Scrieri",

2. Bucuresti, Editura pentru literatura", 1967, p. 333-340. CORBEA, DUMITRU. Prefald la: Ion Creangg, Oeuvres choisies".

Bucarest, Editions Le livre", 1955, p. 7-15. CORBEA, DUMITRU. Prefald fla: Hon Hpnurs, 14.36pannue Byxapecr, HaaaTem,cmo iia IfirocTpammur up 01413BegeH Ha" naLmax", 1956, p. 7-16.

CORBEA, DUMITRU. 60 de ani de la moartea lui Ion Creangd. In vol.: Anotirnpuri. Articole, conferinte i reportaje". Bucuresti, Editura de stat pentru literatur i artV, 1956, p. 22. CORESI [ARTUR STAVRI]. Sfirliacul (Amintire). ,4ezatoarea", FAlticeni, V, 12, decembre 1899, p. 199-201. CORLATEANU, N. Lexicul de origine slava in povestea lui I. Creangd

Ivan Turbincd". In vol.: Omagiu lui Iorgu Iordan, cu prileju Implinirii a 70 ani". [Bucuresti], Editura Academiei", 1958, p. 203-211. CORLATEANU, N. Problema studierii substantivelor din Poveftile"

lui I. Creangd. Limba roman5.", Bucuresti, VIII, 3, 1959,

p. 59-63.

simplu la Ion Creangti. In vol.! Omagiu lui Al. Rosetti". Bucuresti, Editura Academiei",

CORLATEANU, N. Perfectul

1965, p. 145-146. CORSO, RAFFAELO. Introducere la: Ion Creangg, Ricordi d'in-

fanzia". Firenze, 1931, p. 7-11. COSMESCU, M. Edifiile Kirileanu. Ateneu", Bac5n, I, 5, decem-

brie 1964, p. 16. COSMOVICI, G.A. Un jubileu. Piatra-Neamt, 1904, p. 26, 28-29. COSMOVICI, G.A. Note. Ion Creang5.", Birlad, II, 12, decembrie

1909, p. 330-332. 443

www.dacoromanica.ro

COSMOVICI, GEORGE A. Comemorarea lui Ion Creangd. Ca len-

darul revistei «Ion Creangd*", Birlad, IV, 1, ianuarie 1911,

p. 65-67.

CRACIUN, VICTOR. Creangti f i caracterul dramatic al operei sale. Gazeta literard", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 8. CRACIUN, VICTOR. Universalitatea operei lui Creangd. Munca", Bucuresti, 5.330, 25 decembrie 1964.

CREANGA, CONST. I. Lupta pentru existentd. Bucuresti, 1896. 136 p. CREANGA, CONST. I. Mernoriu in chestia infiintarei de cdtrd stat a monopolului hirtiei de tigdri... Bucuresti, 1900. 16 p. CREANGA, DR. G.D. Origina lui Ion Creangii. Universul", Bucuresti, 54, 150, 3 iulie 1937. CREMENE, MIOARA T. Pe urmele lui Harap-Alb" spre cucerirea liberttitii. Convorbire cu autorii baletului Harap-Alb" dupd Ion Creangd. Contemporanul", Bucuresti, 125, 25 februarie 1949, p. 11, 14. CREMER, I. Primii ani de activitate in invdtdmint ai lui I . Creangd.

Revista de pedagogie", Bucuresti, 2, 1954, p. 19. CREMER, I. Priniii ani de activitate in invdttimint a lui I . Crcongli. In legatura cu manualele Metoia nouti" fi Invdgitoriul copiilor"

de I. Creangd. In vol.: Scriitorii nostri clasici si problemele scolii". [Bucuresti], Editura de stat didacticd si pedagogicr,

1956, p. 13-53, 223-237. CREMER, I. 0 polemicd si finalul ei inedit. Gazeta literard", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 9. CREMER, I. Ecouri in Transilvania. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 2. CREMER, I. Ion Creangd S i predarea gramaticei limbii romdne.

Limbd si literaturd", Bucuresti, nr. 9, 1965, p. 377-388. CRETU, ION. Introducere la: Ion Creangd, Povesti, Amintiri. Anecdote si istorioare". Bucuresti, Cultura româneascr, 1939.

CRETU, I. Creangti f i Eminescu. Luceafdrul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964. CRISTEA, VALERIU. Creangei

.yi sentimentul timpului. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 8,

444

www.dacoromanica.ro

CRISAN, CONSTANTIN. Creangd in critica literard strdind. Contemporanul", Bucuregti, 51, 18 decembrie 1964, p. 2. CRISAN, CONSTANTIN. Creangd peste maxi gi taxi. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 12. CROHMALNICEANU, OV: G. Cdlinescu: Ion Creangd (viaça pi

opera)". Gazeta literath", Bucuregti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 2. [Cronica literard]. CUCU, STELIAN N. Ion Creangd (Schile de criticd literard). Rimni-

cu-Sdrat, Tipografia Poporul", 1935. 1 f.

-I-

III + 131 p.

CUCU, STELIAN. Insemnitri despre gindirea lui Creangd. RimnicuSgrat, Librdria i tipografia Poporul", 1935. 25 p.

Cf. ibid. in vol.: Ion Creang'a (Schite de critica literar5)", 1935.

CUCU, STELIAN. Glose la centenarul lui Ion Creangd (1 martie 1837 1 martie 1937). In vol.: Omagiu...". Bucuregti, Cartea româneascr, 1937. CUCU, STELIAN. Basmele lui Creangd. Rimnicu-SArat, Poporul", [f.a.]. Cf. ibid. In vol.: Ion CreangA (Schite de critica literar5)", 1935.

CUCU, STELIAN. Copilul in Amintirile" lui Creangd. RimnicuSArat, Poporul", [f.a.]. Cf. ibid. in vol.: Ion Creangä (Schite de critic5. literara)", 1935.

CUCU, STELIAN. Humorul lui Creangd. Rimnicu-Sgrat, Poporul", [La.].

Cf. ibid. in vol.: Ion Creangd (Schite de critia literard)", 1935.

CUCU, STELIAN. Valoarea esteticd a Amintirilor". Rimnicu-Sarat,

Poporul", [f.a.]. Cf. ibid. in vol.: Ion Creang5. (Schite de critica. literard)", 1935.

CUZA, A.C. De-ale lui Creangd. FAt-Frumos", Suceava, V, 1, ianua-

rie-februarie 1930, p. 11-20. CUZA, A.C. Unde a murit Ion Creangd? Fat-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, P. 13. C. Ion Creangd in Basarabia. FlacAra", Bucuregti, VII, 12, 25 februarie 1922, p. 177. 445

www.dacoromanica.ro

C. L. Ion Creangd (1889). Convorbiri literare", Bucuresti, LI, 12, decemvrie 1919, p. 769-770. CRONICAR. 0 jumdtate de veac de la moartea lui Ion Creangd.

Romania literarr, I, 41, 21 ianuarie 1940, p. 4-5, 15. Viala lui Ion Creangd. ,,Vremea", Bucuresti, XII I ,

C RON I CAR .

591, 1941.

C. S. Creangd in anecdotd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, X, 611, 21 august 1932, p. 2. DAFIN, I. Iagul cultural i social. Amintiri i insemndri. Iasi, Viala romaneascr, 1928, 126-128. DANCIU, DIMITRIE. Lui Ion Creangd [Versuri]. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, p. 634. DATCU, IORDAN. Contribufii documentare. Gh. Ungureanu: Ion

Creangd, Documente". Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 2. DEGENMANN, ALEX. Bibliografia romdai. Bucuresti, 1879, p. 25 (no. 360-363), 85 (no. 1.180), 204 (no. 2-319).

Pupa: Lucian Predescu, Ion Creanga, Opera", Bucuresti,

1932, p. 249. DE GUBERNATIS, ANGELO. Dizionario biografico degli scrittori contemporanei. Firenze, 1879, p. 324. DE GUBERNATIS, A. Dictionnaire international des dcripains du jour. Deuxième section. Florence, 1890, p. 728. DEMETRU, PAN. Creangd in documente gi imagini. Romania lite-

rarr, I, 41, 21 ianuarie 1940, p. 6.

Recenzie la vol.: Gh. Ungureanu: Din viata lui Ion Creangr

Fundatia pentru literatura si arta", 1940.

DENSU*IANU, ARON. Istoria limbei gi literaturei romdne. Editiu-

nea a doua. Iai, Tipografia H. Goldner, 1894, p. 178, 331 DENSUSIANU, OVID. Ecrolutia esteticd a limbei romdne. Curs

litografiat. Bucuresti, 1931-1932, p. 227-261. DIACONESCU, PAUL. Pe drurnurile Amintirilor". Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.475, 19 decembrie 1964, p. 3.

DIACONU, ION. Sensuri i aspecte la Ion Creangd. Bucuresti, 1938.

15 p. Extras din Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, p. 727-739. DIMA, AL. Asupra caracterului folcloric al lui Dbnild Prepeleac".

Revista Fullatiilor Regale", Bucuresti, IX, martie 1942, p. 142-143.

446

www.dacoromanica.ro

DIMA, AL. Baza folcloria a povestirii lui Creangli Ddnild Prepeleac". In vol.: Studii de istorie a teoriei literare romanesti".

Bucuresti, Editura pentru literatura", 1962, p. 253-293. DIMA, AL. Specificul artei lui Creangd. Romania libera", Bucuresti, 6.270, 12 decembrie 1964. DIMA, AL. Povevile lui Creangd. Luceafarul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964. DIMA, F. Ion Creangli i bunicul. Torta", Bucuresti, I, 12, 1945,

p. 3, 4.

DIMISIANU, G. Prefald la: Ion Creanga, Povestea lui Stan Pailtul i alte povesti i povestiri". [Bucuresti], Editura pentru literatura", 1961. DIMISIANU, G. Realismul operci lui Creangd. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3. DIMITRIU, G. Mo.,s Ion Roatä. Fat-Frumos", Cernauti, XVI, 6, noiemvrie-decemvrie 1941, p. 175-176. DIMITRIU, I.G. loan Creangd in limbi strdine. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, P. 757 764.

DOGARU, VLADIMIR. Mentalitate arhaicd .,si umanism popular in povqtile lui Creangd. Extras din culegerea Limba i litera-

turd", vol. IX. Bucuresti, 1965, p. 337-354. DOMOKOS, JANOS. Ion Creangii. In vol.: Ion Creanga, Feher Szerecsen". [Budapest], Európa KOnyvkiadó", 1960, ry. I-XX,

DORIN, V. Amintiri despre I. Creangd. Ion Creanga", Birlad, IV, 1, ianuarie 1911, p. 4. DRAGOMIRESCU i ADAMESCU. Manual de limba romdnd pentru clasa a Y ll-a. Bucuresti, 1922, p. 312, 324. DRAGOMIRESCU, MIHAIL. Teoria poeziei. Bucuresti, Socec",

1927, p. 90. DRAGOMIRESCU, MIHAIL. Criticli. Vol. II. Bucuresti, Casa scoalelor", 1928, p. 8, 49, 118, 124, 125, 129, 206, 223276 277, 299. DRAGOMIRESCU, MICHEL. La science de la litterature. Vol. III. Paris, 1929, p. 149. DRAGAN, GABRIEL. Istoria literaturii romdne. Ed. a II-a, mult

addugita. Bucuresti, Cugetarea", [1937], p. 254-258. 447

www.dacoromanica.ro

DRAGAN, MIHAI. Prietenia cu poetul. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 7. DRAGAN, MIHAI. 1964. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, P- 5DRAGHICI, PETRE. Unele aspecte de humor i satird in Amintiri din copildrie" de Ion Creangd. In vol.: Din activitatea tiinIificà a cadrelor didactice din Institutul Pedagogic din Bucuresti, 1957". Bucuresti, 1958. D.[UICA]-B.[OGDAN], G. Creangii gi poporul. Luceafarul", IX, 3, 1 februarie 1910, P. 79. DUMBRAVA, LUCIAN. Realismul operei lui Creangd. Iasul literal.", Iasi, XV, 11, noiembrie 1964, p. 14-26. DUMITRESCU, LUCA. Sensul Harap-Alb". Universul literar", Bucuresti, XLIX, 42, 12 octombrie 1940. DUMITRESCU, LUCA. Geniul ráului (Sensul Harap-Alb"). Vremea", XII, 574, 20 octombrie 1940. DUMITRESCU, ZOE. hvoarele risului in opera lui Creangd. Despre personajele cornice. Analele Universit4ii uParhons", Bucu-

resti, 2-3, 1955, p. 47-57.

DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. insemnári pe marginea stilu-

lui lui Ion Creangd. In vol.: De la Varlaam la Sadoveanu" [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", [1958], p. 264-292. DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefald la: Ion Creangl, Pagini alese". [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", 1959. DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefayi la: Ion Creanga, Amintiri din copilarie, povesti i povestiri". Bucuresti, Edi-

tura Tineretului", 1960, p. 5-19. DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Ion Creangd, 125 de ani de la nafterea scriitorului. Gazeta literara", Bucuresti, IX, 11,

15 martie 1962, p. 6. DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Prefatcl

la: Ion Creanga,

Amintiri din copilarie, povesti i povestiri". [Bucuresti], ,,Editura Tineretului", 1962. DUMITRESCU-BUSULENGA, ZOE. Ion Creangd. [Bucuresti], ,,Editura pentru literatura", 1963. 240 p. 448

www.dacoromanica.ro

Lucrarea a lost recenzata de: George Munteanu, in Contemporanul", Bucuresti, 44, 1 noiembrie 1963, p. 3; I.D. Ba lan, In Luceafarul", Buc., XI, 24, 23 noiembrie 1963; Marioara Nu§i Vintila, In Steaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1964, p. 111-112 ; Olimpia Ternovici, In Orizont", Timisoara, I,

3, martie 1964; Vladimir Streinu, in Viata romaneasca", Buc., XVII, 2, 1964, p. 220-224; Toma Pavel, In Limba romana", Buc., XIII, 5, 1964, p. 537-539; erban Sergiu, in Ateneu", I, 5, decembrie 1964, p. 8. DUMITRESCU-BWLENGA, ZOE. Specific Si universalitate. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3. DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Prefatii la: Ion CreangS, Amintiri din copilarie, povesti si povestiri". [Bucuresti], Editura Tineretului", [1964]. DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Ion Creangd. Bucharest, Mcridiane", 1966. 148 p. DUMITRESCU-BUWLENGA, ZOE. Ion Creangii. Bucarest, Edi-

tions Meridiane", 1966. 161 p. D. NGR. 0 sutli de ani de la nafterea lui Creangd. Comemorarea de... la Ateneu. Timpul", Bucuresti, I, 26, 1 iunie 1938, p. 3. Ecourile operei lui Mihai Eminescu f i Ion Creangii In literatura universalei. (Sinaia, 11 august 1965). Lucrarile simpozionului de literatura romana. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica",

1966. 101 p. EFTIMIU, VICTOR. Marele povestitor Ion Creangd. ,5tiinta si cul-

tura", Peking, 2, 1954, p. 3-5. [EMINESCU, M.]. Revista teatralci. Curierul de Iasi", Iasi, IX, 133, 5 decemvrie 1876.

[EMINESCU, M.]. Diverse. Curierul de Iasi", X, 1, 5 ianuarie 1877.

[EMINESCU, M.]. Noutilli. Curierul de Iasi", Iasi, X, 86, 10 august 1877.

EMINESCU, M. Notile bibliografice. Timpul", Bucuresti, V, 102, 7 mai 1880. EMINESCU, M. Novele din popor de loan Slavici. Timpul", Bucure§ti, 1882.

Dupa: I. Cretu, editia M. Eminescu, Opera politica". Vol. II: 1880-1883. Bucuresti, Cugetarea", [1941], p. 439. 449 29

CreangS

Opere vol. II

www.dacoromanica.ro

EMINESCU, M. Scrieri politice gi literare. Vol. I. Bucuresti, Minerva", 1905, p. 246, 260-263, 306-308, 343. Eminescu cdtre Creangd. FAt-Frumos", Cern Auti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 48. Textul facsimilat al unei scrisori (25 decembrie 1878") a lui Eminescu catre Creanga.

EMIL. loan Creangii. Adevarul ilustrat", Bucuresti, VIII, 2.389 (40), 4 decembre 1895, p. 3. FARAGO, J6ZEF. Creangd egyik meséje a llioldvai csdng(i nipkolteszetben [0 poveste a lui CreangA In literatura popular 5. a ceangallor din Moldova]. Nye lv-es irodalom tudomány kozleme-

nyek", Budapesta, IV, 1-2, 1960, p. 83-103. Trei variante ciangdiesti la Soacra cu trei nurori". FLORA, RADU. Pseudo-graniile lui Creangd. Ateneu", Bac Au, I,

5, decembrie 1964, p. 5. FLORANTIN, I.P. Cdriile didactice in clasa I primard. Liberalul", Iasi, VIII, 104, 107, 108, 109, 110, 127, 128, 130; 131, 13 mai, 17 mai, 19 mai, 20 mai, 21 mai, 12 iunie, 13 iunie, 16 iunie, 17 iunie 1887.

Z. [FLORANTIN, I. POP]. Plagiaturd? Lupta", Bucuresti, IV, 294, 8 iulie 1887, p. 3. F. [FLORANTIN, I. POP]. 0 neomenoasd specula' cu carti didactice.

Lupta", Bucuresti, IV, 303, 18 iulie 1887, p. 2. FLORANTIN, ION POP. Desminlire la brogura intitulatd Rdspuns"... publicatd la 27 manic a.c. 1888 de cdtre d-nii institutori iegeni Y . Rdceanu, C. Grigorescu, I . Creangd gi G. lendchescu, in contra unor articole de ziare In 1887 etc. Iasi, 1888.

FLOREA, V. Obeservalii cu privire la logicd i gramaticd, pe bazz operei lui I . Creangd: Amintiri din copildrie". Analele stiin-

tifice ale Universitätii oAl. I. Cuza*". Serie noul. Sectiunea III, tiinte sociale. Iasi, VI, 1960, p. 53-62. FORT.[UNESCU], C.D. Notd. Arhivele Olteniei", X, martie-iunie

1931, p. 266-267. FOTI, I. Ion Creangd. Universul literar", Bucuresti, XXXI, 50, 14 decembrie 1914, p. 3. 450

www.dacoromanica.ro

FOTI, I. Triptic popular (Ion Creangii, Petre Ispirescu .,si Anton Pann). Propilee literare", Bucuresti, II, 17, 15 noiembrie

1927, p. 3-5.

FRUNZA, MARIA. Povestitorul Creangd. Ateneu", Back', I, 5, decembrie 1964, p. 11. FUNDOIANU, B. Creangd f i Eminescu. Adevärul literar si artis-

tic", Bucuresti, II, seria a II-a, 63, 5 februarie 1922, p. 1. FURTUNA, DUMITRU. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. Ion Crean-

gd", Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 292 293.

FURTUNA, DUMITRU. Ion Creangd gi Idranii de astdzi. Neamul românesc pentru popor", VI, I, 11 ianuar 1915, p. 4-9. FURTUNA, D. Pomenirea lui Creangd, la 25 de ani de la moartea

sa. Ion Creangd", Birlad, VII, 2, februarie 1915, p. 63-64. FURTUNA, D. Ion Creangd in lumina zilelor de azi. Ion Creangd",

Birlad, VIII, 3, martie 1915, p. 68-71. FURTUNA, D. Trei ediiii a operelor lui Ion Creangd. Tudor Pam-

file", Dorohoi, III, 1-3, ianuar-mart 1925, p. 1-3. FURTUNA, ECON. D. Scrisori de ale lui Ion Creangd. Neamul românesc literar", Bucuresti, I, 17, 21 martie 1926, p. 7. I. Creanga catre Iacob Negruzzi: Iasi, 1885, februarie 22. FURTUNA, D. Anii de suferinld ai lui Ion Creangd (Trei scrisori necunoscute). Nazuinta romaneascd", Craiova, V, 3, martie

1926, p. 37-39. I. Creangd. cdtre Gheorghe Creangd: Iasi, 1888, maiu 19; Iasi, 1888, iunie 5 (Duminicd); Iasi, 1889, iulie 2. FURTUNA, ECON. D. Inca o scrisoare ineditd de-a lui I. Creangd.

Ramuri", Craiova, XX, 3-4, martie-aprilie 1926, p. 136. I. Creangd cdtre Iacob Negruzzi: Iasi, 1885, mai 15.

FURTUNA, ECON. D. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. Fát-Frumos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 71-72. I. Creangd cdtre Jacob Negruzzi: 1877, martie 6. FURTUNA, ECONOM. D. Din trecutul Facultdfii de teologie din lo.,si (Marele povestitor Ion Creangd, student al acestei facultati).

Tudor Pamfile", Doroh.oi, IV, 9-12, septembrie-decembrie

1926, p. 87-89. 451

29*

www.dacoromanica.ro

FURTUNA, ECON. D. Creang5 inedit. 0 scrisoare a sa din 1862.

Fat-Frumos", Suceava, II, 2, martie-prier 1927, p. 33-37. I. Creanga cAtre Gheorghe Creanga: 3 iulie, f.a. FURTUNA, D. Creangd i mergerea la teatru a clericilor (I, 11).

Fát-Frumos", Suceava, II, 3, mai-iunie 1927, p. 69-71; 5, septemvre-octomvre 1927, p. 139-142. FURTUNA, ECON. D. 0 poveste de la sora lui Creangii. Fat-Fru-

mos", Suceava, III, 1, ianuarie-faur 1928, p. 4-5.1 FURTUNA, D. Arhimandritul erou al lui Creangd. Lumea", lag), XIV, 3.765, 11 ianuarie 1931, p. 2-3.1 FURTUNA, D. Alte note despre eroul lui Creangd: Popa Duhu. Lumea", Iasi, XIV, 3.775, 23 ianuarie 1931, p. 2-3. FURTUNA, D. Datarea exacta' a unei scrisori. Lumea", Iasi, XIV, 3.814,

9 martie 1931, p. 5.

FURTUNA, ECONOM. D. ,5'coliia" lui Creanga .

Cuget clar",

VAlenii de Munte, II, 9, 1937, P. 139-141. FURTUNA, ECONOM. D. Seminaristul Creangd

8i

firea prici-

nii"... Cuget clar", Valenii de Munte, II, 1938, p. 487-489. Escu gi pdrintele Crenguid. Iasul FURTUNA, DUMITRU. literar", Iasi, I, 2, 1949, p. 3. FURTUNA, DUMITRU. Cuvinte gi märturii despre Ion Creangii (Cu prilejul implinirii a 25 de ani de la moartea sa). Bucuresti,

Alcalay et Co.". 96 p. GAFITA, MIHAI. Realismul operei lui Ion Creanga. In vol.: Lite-

rature noastrtt clasicP. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturk i artà", 1953, p . 67 100. Studiu publicat anterior ln Viata romfineascA", Bucuresti, V, 4, 1952, p. 203-220. rAcquIA, AffixAn. K JIACCILK pymbirtenoa .aumepamypu. awrepa-

TypHasi mane", mart. 2, 1957. (V.G.B.I.L.) GAFITA, MIHAI. Sensuri realiste in opera lui Creangd. Gazeta literara", Bucuresti, 49, 3 decembrie 1964. GAFITA, MIHAI. Povestitorul gi idealul uman. Tribune", Cluj,

VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 3. GALACTION, G. Rdboji pe bradul verde. Iasi, Viata romaneasca",

1920, p. 39-43.

GALAN, V. EM. 60 ani de la moartea lui Ion Creangd. (Pe frontul cultural). Scinteia", Bucuresti, 8 ianuarie 1950, p. 2. 452

www.dacoromanica.ro

GALDI, LADISLAU. Artist al condeiului. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 17. GANE, N. Scene vesele de la Junimea". Ziarul meu", Bucuroti,

I, 4, 1 mai 1916, p. 54-56. GASTER, M. Mite Kremnitz: Rumitnische Mdrchen iibersetzt von"...

Revista pentru istorie, arh.eologie i filologie". I, vol. I, fascicola I. Bucuresti, Tipografia Academiei RomAne, 1882, p. 239-240. GASTER, M. Literatura populard romdnd. Bucuresti, Ig. Haimann", 1883, p. 379, 549. GASTER., M. Geschichte der rumlinischen Litteratur. In: Grdber Gustav,

Grundriss der romanischen Philologie", Band II, 3. Abteilung. Strassburg, 1901, P. 262-428. GASTER, M. Rurndnische Sprache und Litteratur. [München]. 19 p. GAVRILIU, LEONARD. Amintirile" cutreierd meridianele. Ate-

neu", Beau, I, 5, decembrie 1964, p. 24. GAVRILOVICI, ERNEST. Circulaga proverbelor. Ateneu", Bacãu,

I, 5, decembrie 1964, p. 6. GENOIU, GEORGE. ln interpretarea amatorilor. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 14. GEORGESCU, NIC. Amintirile" lui Creangd. Legenda nouV,

R. Vilcea, I, 2, mai 1928, p. 1-6. GEORGESCU-TISTU, N . Revista periodicelor: 1922. Dacoromania".

Anul III, 1922-1923. Cluj, 1924, p. 1038-1039. GEORGESCU-TISTU, N. si R. PAUL. Revista periodicelor: 1925,

1926. Dacoromania". Anul V, 1927-1928. Cluj, 1929, p. 849 850 . GEORGESCU, VASILE. V. Creangd la Junimea. Adevdrul literar si artistic", Bucuroti, IX, 505, 10 august 1930, p. 7. GEROTA, C. sCcoala lui Creangd. (Dupa Amintiri din copildrie").

Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937, p. 741-747. GHEORGHIEASA, P. si POSA, EUGENIA N. Dintr-ale lui Ion Creangd la Humulesti. Ion CreangA", Blrlad, XIII, 2 februarie

1920, p. 18-21. GHEORGHITA, ILIE. Date noi cu privire la familia lui Creangd. Iasul literar", Iasi, XVI, 12, decembrie 1965, p. 61-68. 453

www.dacoromanica.ro

GHEORGHITA, V.A. Cum a fost introdus Creangd la Juninzea". Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 1-4, ianuar-april 1926, p. 5-6. GHEORGHIU, TRAIAN. Catihelii de la Humulegti. Teatralizare in 5 Orli de LI. Mironescu, dupa opera lui I. Creangd: Amintin din copilarie". Insemnari iesene", Ia0, IV, vol. XII, 11, 1 noiemvrie 1939, p. 299-300. GHETEA, V. Institutorul Creangd. Adevärul literar", Bucuresti, XVIII, seria a III-a, 897, 13 februarie 1938, p. 6. GHETEA, V. Ion Creangd pedagog fi inveildtor. Bucuroti, Cartea româneasca", 1938. 30 p. (Cuno§tinte folositoare. Seria C.:

Din lumea larga", nr. 74). GHIBANESCU, GH. Biserica din Humulegti; note gi impresii. loan

Neculce", Iasi, fasc. 4, 1924, p. 291-293. GIOSU, T. Creangd in editii de popularizare. Iasul literar", Ini,

VII, 12, 1956, p. 94-100. EMILGAR [EMIL GIRLEANU]. Joan Creangd. Arhiva", Iasi, XIII, 7-8, iulie-august 1902, p. 341-343. (*i in extras: Iasi, Tipografia editoare Dacia", 1902. 35 p.). GIRLEANU, EMIL. Note relative la manuscriptele fi edigile operilor

lui Creangd. Fdt-Frumos", Suceava, I, 2, 1 aprilie 1904, p. 24-28. EMILGAR. Asupra biografiei lui Joan Creangd. Fdt-Frumos", Suceava,

I, 6, 1 iunie 1904, p. 82-86. EMILGAR. loan Creangd gi Mihai Eminescu. Fat-Frumos", Suceava,

I, 6, 1 iunie 1904, p. 82-86. EMILGAR. I nchinare lui Creangd. Fat-Frumos", Suceava, I, 17-18, 15 ianuar 1905, p. 257-258. 31 d-brie 1904 GIRLEANU, EM. I nsemndri de ale lui Ion Creangd. Calendarul revis-

tei tRamurie pe anul 1908", Craiova, Sache Pavlovici", p. 131-133. GIRLEANU, EM. Ion Creangd gi Mihail Eminescu. Luceafarul",

Sibiu, VIII, 13, 1 iulie 1909, p. 295-297. G. [IRLEANU], EM. Manuscrisele lui Ion Creangd. Luceafarul", Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 6. G. [IRLEANU], EM. 0 piesli de teatru a lui Ion Creangd. Luceafarul",

Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 8. 454

www.dacoromanica.ro

GIRLEANU, EM. Biserica oeche din Brogteni. Junimea literard", Cern Auti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 8. G. [IRLEANU], EM. Bojdeuca lui Ion Creangd. Ramuri", Craiova, VIII, 2, 15 ianuar 1913, p. 62. GIRLEANU, EM. Priveligti din lard, schije, insemndri. Bucuresti, Casa scoalelor", 1915, p. 22-28, 146, 185-186. GIRLEANU. Scrieri alese. Vol. II. Bucuresti, Editura pentru literatua", 1963, p. 257, 258, 259, 275, 315, 316, 319, 359, 383, 394, 395, 410, 411, 429. G.[OGA], 0. [CTAVIAN]. Bujdeuca lui Creangd. Luceafdrul", Sibiu,

VI, 1, 1 ianuarie 1907, p. 23. GOROVEI, ARTUR. Ainintiri despre Ion Creangd. Sezãtoarea", Fal-

ticeni, V, 12, decembre 1899, p. 191-195. GOROVEI, ARTUR. Ion Creangd. Viata rom'aneasca", Iasi, XIII, 12, decembrie 1921, p. 357-363. GOROVEI, ARTUR. lnsernndri de-ale lui Creangd. Fdt-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, P. 21-25. GOROVEI, ARTUR. Variance la Ivan Turbincd". Convorbiri literare", Bucuresti, anul al 64-lea, septembrie 1931, p. 677-682. GOROVEI, ARTUR. Catihetul de la Fdlticeni. Lumea", Iasi, XIV, 4.014, 30 octombrie 1931. GOROVEI, ARTUR. Cu privire la Ion Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, anul al 64-lea, noiembrie-decembrie 1931, p . 869-876.

GOROVEI, ARTUR. Catihetul lui Ion Creangd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, X, seria a II-a, 594, 24 aprilie 1932, p. 1. GOROVEI, ARTUR. Rarisirne din Ion Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, LXVII, 5, mai 1934, p. 428-433. GOROVEI, ARTUR. Catihetul" Vasile Grigorescu. Pástorul Tuto-

vei", Birlad, IV, 1-2, ianuarie-februarie 1941, p. 17-19. GOYAN, I. I. Creangd. Revue de Roumanie", Bucarest, I, 1, ianu-

arie 1910, p. 101-109. GRAUR, AL. Lirnba. lui Creangd. CuvIntul liber", Bucuresti, II, 15-16, 16 februarie 1935. (Si In extras: Bucuresti, Adevarul", 1935. 14 p.). GRAUR, MIHAIL. Ina ceya despre Creangd. Revista scolii", Boto-

sani, VII, 6-7, iunie-iulie 1930, p. 2-5. 455

www.dacoromanica.ro

GRAMADA, I. Societatea academicd sociald literard Romdnia jund" din 11 iena (1871-1911). Monografie istoricd de I . Grdmadd, cap. Scrisori inedite. Arad, 1912, p. 135. GRAMADA, ILIE. La Nationalul iegean. Ateneu", BacAu, I, 5, decembrie 1964, p. 14. GRIGORESCU, CONSTANTIN. Rdspuns unui calomniator. Seastoarea", Folticeni, VII, 11, 1 ianuarie 1903, p. 193-196. GRIGORIU [GRIGORESCU], CONSTANTIN. Ion Creangd gi Gheorghe

Ientichescu, preot. Ion CreangP, Birlad, II, 12, decembrie 1909,

p. 315-324. GRIGORESCU, DAN. Ilustratia la Creangd. Gazeta literarP, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10. GRIGORIU, ZAHEI. Din viaN lui Ion Creangd. Ion Creang6", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 336. GRIMM, P. Glosarul lui Creangd. Dacoromania", Bucuresti, X/II,

1943, p. 330-334. (Si extras: Sibiu, Cartea romineasa" din Cluj, 1943, 7 p.). GRUBER, EDUARD. Stil f i gindire ( Incercare de psihologie literard).

Iasi, Saraga", 1888, p. 45, 118-122. GRUBER, EDUARD. Ion Creangd. SezAtoarea", Fdlticeni, V, 12, decembre 1899, p. 178. G.C. Un act de nagtere al lui I . Creangd. Adevgrul literar si artistic", Bucuresti, XIX, seria a III-a, 914, 12 iunie 1938, p. 17. G.M. Aritmetica lui Creangd. Iasul nou", Iasi, V, 3-4, decembrie

1953, p. 233-235. HANES, PETRU V. Literatura romeind modern& Bucuresti, Socec",

1904, p. 253-260. HANES, PETRE V. Studii de literaturd romdnd. Vol. I. Bucuresti,

Socec", 1910, p. 105-128, 191-216. HANES, PETRE V. Istoria literaturii romdnegti. Bucuresti, Ancora",

1924, p, 209-213. HANES, PETRE V. Histoire de /a litterature roumaine. Preface de Mario Rogues. Paris, 1934, p. 160-163. HANES, PETRE V. Un aspect al originaliteitii lui Ion Creangd. Preo-

cupäri literare", Bucuresti, III, 2, februarie 1938, p. 81-85. HANGIU, ION. Prefatd la: Ion CreangS, DAnilii Prepeleac". [Bucuresti], Ed aura Tineretului" , [1965]. 456

www.dacoromanica.ro

HAZY, ISTVAN. Prefald la: Ion Creanga, Válogatott munkái". Buka-

rest, Ifjasági liOnyvkiadO, [1962], p. 5-21. HOBANA, ION. Ion Creangd, marele povestitor al poporului nostru.

Scinteia tineretului", Bucuresti, 2 martie 1952, p. 2. HODO$, E. Istoria literaturii romdne. Caransebes, ed. a IV-a, 1902,

p. 85. HODOS, E. Elemente de istoria literaturii. Nagyszeben, 1912, p. 71-75. HORODINCA, GEORGETA. Un mare povestitor al poporului nostru.

65 ani de la moartea lui Ion Creangd. ScInteia tineretului", Bucuresti, 18 ianuarie 1955, p. 2.

HUgTOVA, DR. JINDRA. In inimile oamenilor. Ateneu", Back', I, 5, decembrie 1964, p. 11.

I. [BRAILEANU], G. Creangd. Viata româneasca", Iasi, V, 6, iunie 1910, p. 332-335. IBRAILEANU, G. Curs de istoria literaturii romdne moderne. [Epoca

Eminescu]. Curs litografiat. Iasi, 1919. 385 p. IBRAILEANU, G. Note Fi impresii. Iai, Viata romaneasca", 1920,

p. 76-84. IBRAILEANU, G. Recenzia vol.: Ion Creanga, Opere complete",

Cernauti, Ostasul roman", 1924. Viata romaneasca", I as i, XVI, 9, septembre 1924, p. 413-416. IBRAILEANU, G. Scriitoriromdni istriiini. Iasi, Viata romaneasca", 1926, p. 148-157. ICHIM, TRAIAN. Actul de cdsdtorie a lui I. Creangd, actul de ntoarte

a lui I . Creangd. Ion Neculce", Iasi, 1929, p. 243-244. IENACHESCU, GH. Bu.stul lui I . Creangii. Evenimentul", Iasi, nr. 29 si 30 din 6 si 7 martie 1902. ILIESCU, DOINA. Amintirea marilor scriitori. (Muzeul permanent de la Iasi cu documente despre viata lui Creanga). Universul", Bucuresti, 27 aprilie 1953. IONESCU, IOAN S. Calicul de la Talpalari (Anecdotd). Sezatoarea",

Iasi, vol. VI, 1901, p. 168-169. IONESCU, IOAN S. Povelti, anecdote. Impresii de cdliitorie. Diverse.

(Din glumele lui Ion Creanga). Iasi, Tipografia Nationala"

1905. VIII + 220 p. 457

www.dacoromanica.ro

IONESCU-JOHNSON, N. Insemndrile unui marinar. Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA i artr, 1956, vol. I, p. 5-16. JORDAN, IORGU. Limba lui Creangd. Viata româneascr, Bucuresti, XXIX, 11, noiemvrie 1937, p. 71-75. IORDAN, IORGU. Stilistica limbii romdne. Bucuresti, 1944. 401 p. IORDAN, IORGU. Limba lui Creangd. Contributii la istoria limbii

romtme literare In secolul al XIX-lea". I, 1956, p. 137 170, (Academia R.P.R., Institutul de lingvisticA). IORDAN, IORGU. Creangd, scriitor national. Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 1, 11. IORGA, NECULAI. Incercdri de criticti ti int ificd. Ion Creangd.

Convorbiri literare", Bucuresti, XXIV, 3, 1 iunie 1890, p. 244 258 . IORGA, NECULAI. Schite din literatura romdhd. Iai, Editura li-

brAriei fraii Saraga, vol. II, [1893], p. 61-84. IOR.GA, N. SamAndtorul",Bucuresti, IV, 5, 30 ianuar 1905,p. 79-80.

CronicA despre numArul revistei Flt-Frumos" Inchinat lui I. CreangA. IORGA, N. Insemnare. Ion Creangr, Birlad, 12, decembrie 1909, P. 314.

IORGA, N. Cepa despre Ion Creangd. Neamul rominesc literar", VA-

lenii de Munte, II, 2, 10 ianuar 1910, p. 17-19. Qf. ibid. in vol.: Oameni cari au fost". VAlenii de Munte, Neamul romAnesc", 1911, p. 419-422 ; Bucuresti, Fundatia pentru literatura i artr, 1934, vol. I, p. 392-395. IORGA, N. Iln articol necunoscut al lui Creangd. Neamul romAnesc

literar", VAlenii de Munte, II, 21, 23 mai 1910, p. 330-333.

Se reproduce, din revista Columna lui Traian", III, 10, 7 martie 1872, articolul Misiunea preotului la sate". IORGA, N. si GORCEIX, SEPTIME. Prefata la: Anthologie de la littérature roumaine des origines au XX-e siècle". Paris, Librai-

rie Delagrave, 1920, p. XIXXXI. IORGA, N. Intoarcerea vechiului fond romdnesc. Istoria literaturii romAnesti", Bucuresti, 1929, p. 164-165.

IORGA, N. Prefatd la: Contes populaires de Roumanie". Paris, Maisonneuve", 1931. 458

www.dacoromanica.ro

IORGA, N. Prefald la: Ion CreangA, Czarodziejskie opowiaci". Przelozyla z rumufiskiego Konstancja Mayzlówna. Warszawa, 1933.

IORGA, N. Istoria literaturii romdnefti contemporane. Vol. I. Bucuresti,

Adevárul", 1934, p. 219-223. IORGA, N. Inca un volum de ansemndri" al lui T. Maiorescu. Bucu-

resti, 1940. 9 p. IORGA, N. Pagini de criticd din tinereld. Craiova, Ramuri", f.a.,

p. 179-191. IROAIE, PETRU. Creangd En literatura populard:Risul la soare. FatFrumos", Cern AO, XV, 2, mart-prier 1940, p. 70-71. ISPIR, MIRCEA. Introducere la: Ion CreangA, Amintiri i povesti".

Bucuresti, Scoala poporului", 1941. Istoria literaturii romdne. Vol. II. Bucuresti, Editura de stat pentru Iiteratur i artA", 1955, p. 191-218. Istoria populard a literaturei romdne. Bucuresti, Minerva", 1900, p. 58. (Biblioteca popularA Minerva", nr. 5). ISTRATE, G. 0 lecturd grefitd in opera lui Creangd. Iasul literar", Iasi, VII, 5, mai 1956, p. 122-124. ISTRATI, ION. Mare le nostru bunic. Iasul literar", Iasi, XV, 11,

noiembrie 1964, p. 8-13. IURES, STEFAN. Pagini Pa de moarte. Ion Creangd: Amintiri din copildrie". Scinteia tineretului", Bucuresti, 18 mai 1952, p. 2. IVASCU, G. Ion Creangd. Valoarea artistica i semnificafia operei. InsemnAri iesene", Iasi, II, 15-16, 15 august 1937, p. 152-168. IVASCU, G. Ion Creangd, Opere complete. Jurnalul literar", tail, I, 13, 26 martie 1939, p. 3. IVASCU, GEORGE. Omagiul de azi. Contemporanul", Bucuresti, 51, 18 decembrie 1964, p. 1-2. IVASCU4 GEORGE. Ion Creangd. Ateneu", BacAu, I, 5, decernbrie

1964, p. 3. I.A.R. Doud scrisori de la Eminescu i Creangd. Convorbiri literare",

Bucuresti, XXXIX, 11-12, noiemvrie-dechemvrie 1905, p. 1151-1152.

I. CreangA dire Thu Maiorescu: Iasi, 1882, noiemvrie 13. I.N. I. Creangd. Doud scrisori. Convorbiri literare", Bucuresti, XXV,

11-12, 1 martie 1892, p. 1117-1118. 459

www.dacoromanica.ro

I. Creangd atre Titu Maiorescu: Iasi, 1881, iunie 11 ; Iasi, 1881 , decemvrie 16. In memoria lui loan Creangd (1 mar tie 1837 28 februarie 1938).

Volum tipárit sub ingrijirea d-lor Sandu Teleajen si Adrian Pascu, cu prilejul serbärilor de la Iasi. Iasi, Terek", 1938.

73 p. + 1 f. -I-, 11 pl.

JAN, VLADISLAV. Un scriitor modern. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964,

p. 7.

J.B. Ion Creangd: 40 de ani de la moartea sa. Adevárul literar si artistic", Bucuresti, IX, 476, 19 ianuarie 1930, p. 10.

KALINDERU, ION. Pentru Creangd. Epoca", Bucuresti, VIII, 2.041-139, 25 mai 1902, p. I. KALINDERU, ION. Circulara d-lui Joan Kalinderu, administratorul domeniului coroanei, relatio la subscrierea pentru bustul lui Ion

Creangd. Arhiva", Iasi, XIII, 5-6, mai-iunie 1902, p. 294. KANNER, BENEDICT. La société littéraire Junimea" de Iassy et son influence sur le mouvement intellectuel en Roumanie. Paris, 1906. 271 p. [KAVKOVA, MARIE]. Ion Creangd: Vzpominky z déstvi". Literd-

turni noviny", Sofia, VIII, 13, 1959, p. 4 (S.K.P.). KERNBACH, VICTOR. Evadare din basm. Ateneu", Baclu, I, 5, decembrie 1964, p. 2. KIRILEANU, GH. T. Notild asupra manuscriptelor lui Joan Creangd.

,4ezätoarea", Fälticeni, V, 12, decembre 1899, p. 211-214 KIRILEANU, GH. T. 0 noud edifie a scrierilor lui Creangd. Sezàtoarea", Folticeni, VIII, 9-10, noiembrie-decembrie 1902, p. 150-156. KIRILEANU, GH. T. Cuvinte din Amintirile" lui Creangd tdlmdcite

de insugi Creangd. Sezgtoarea", FIlticeni, XI, vol. VIII, nr. ianuar 1904, p. 156-161. 10-11, decembrie 1903 KIRILEANU, GH. T. Asupra ciegi lui loan Creangd. Sez6toarea", ianuar Falticeni, XI, vol. VIII, nr. 10-11, decembrie 1903 1904, p. 162-163. KIRILEANU, G11. T. Sd n-aibd oare formci populard scrierile lui Creangd? Fdt-Frumos", Suceava, I, 17-18, 31 d-brie 1904-15 ianuar 1905, p. 267. 460

www.dacoromanica.ro

KIRILEANU, GIL T. si CHENDI, IL. Prefaf a la: I. Creanga, Opere". Bucuresti, Minerva", [1906]. Cf. ibid. In ed.: 1909, 1915, 1916, ed. a VI-a, f.a., 1928, [1932], [1934], [1936], [1937], [1938], [1941], [1942], [1943], [1947]. KIRILEANU-TEODORESCU, G. Doud scrisori ale lui Creangd.

Ion Creanga", XII, 11-12, 1919, p. 102. KIRILEANU, G.T. Oraf ii la nuntd din Yalea Bistrijil moldovenevi.

§ezatoarea", Folticeni, XXX, 1, ianuar 1922, p. 9-10. KIRILEANU, G.T. De-ale lui Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV,

2, mart-prier 1940, p. 41-42. KIRILEANU, G.T. Chestionar al datinelor poporului la care ar fi lucrat i Ion Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 45-46. KIRILEANU, G.T. Inca o anecdotd povestia de I . Creangd. Fat-Fru-

mos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 46. KIRILEANU, G.T. I . Creangd .,si E. Baican. Fat-Frumos", Cernauti,

XV, 2, mart-prier 1940, p. 47. KIRILEANU, G.T. Citeva insemndri ale iconomului loan Grigoriu, socrul lui loan Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 2, martprier 1940, p. 48. KIRILEANU, G. T. Citeva ciirti din hiblioteca lui Creangd. Fat-Frumos", Cernauti, XV, 3, mai-iunie 1940, p. 86-89. KIRILEANU, G. T. Creangd membru in Consiliul general de instructiune. Fat-Frumos", Cernauti-Bucuresti, XV, 4-6, iulie-decern-

vre 1940, p. 127-128. KIRILEANU, G.T. Despre merele turture din Amintirile" lui I . Creangd. Fat-Frumos", R.-Weil, XIX, 4-6, iulie-decemvre 1944, p. 65-67. KIRILEANU, GH. T. si CHENDI, IL. Prefald la: Ion Creanga, Mos Nichifor Colcariul". Bucuresti, f.a. (Pagini alese din seri-

itorii romani", nr. 2). KIRILEANU, GH. T. Varia 5, VII. Fond manuscrise, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. KOPECZI, BELA. Ion Creangd. Csillag", Budapest, III, 37, 1950. LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd. Cu prilejul Implinirii a 30

de ani de la moartea lui. Cuvintul liber", Bucuresti, I, 20, 4 ianuarie 1920, p. 4-11. 461

www.dacoromanica.ro

LAZAREANU, BARBU. Ciliva povestitori: Nic'a lui ;Stefan a Petrei

[Ioan Creangl], Nedea [N.D.] Popescu, Noel [Leon] Wolf. Bucuresti, Atelierele AdevArul", 1924. 31 p. LAZAREANU, BARBU. Un tovardg al lui Creangd. AdevArul", Bucuresti, 44, 14.539, 26 mai 1931. LAZAREANU, BARBU. Vocabularul lui Creangd. AdevArul literar

si artistic", Bucuresti, XVIII, 855, 25 aprilie 1937, p. 3. LAZAREANU, BARBU. Cu privire la Creangd. Bucuresti, Culture romineascA", 1937. 40 p. LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd. Bucuresti, Eminescu", 1947. 69 p. (Biblioteca relatiilor romino-ruse). LAZAREANU, BARBU. Ion Creangd gi basmul rusesc. Bucuresti,

Editura de Stet", 1949. 91 p. LAZAREANU, BARBU. Glose gi comentarii de istoriografie literard.

Bucuresti, Editura de stat pentru literaturA si arta", 1958, p. 147-167. LAZARICIU, IOAN. Istoria literaturei romdne. In uzul tinerimei studioase. Ed. a II-a. Sibiu, W. Krafft", 1892, p. 141. LEAHU, EMIL. Personalitatea gi opera lui I. Creangd in publicaliile

timpului. Extras din LimbA si literaturP, vol. IX. Bucuresti, 1965. 6 p. LEON, PROF. DR. N. Amintiri. Partea a II-a. Iasi, Viata romAneascA", 1925, p. 157-161. Partea a III-a. Iasi, Viata romaneascP,

1927, p. 209. LEVEAUX, MARCEL. 0 carte in care se simte o brizd primeivdratecd.

Gazeta literarA", Bucuresti, IV, 22, 30 mai 1957, p. 6. LICO [LITZICA, C.]. I. Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, XXVII, 6, 2 octombre 1893, p. 672-681. LIMAN, P. Dramatizdri. Tribune", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 11. LIMONA, ELENA. Traducerea germand a Amintirilor" lui Creangd. LuceafArul de zia.", Brasov, II, 2, 1957, p. 109-119. [Kind. heitserinnerungen, Bukarest, 19561. LIPANEANU, M. Leca Morariu: Institutorul Creangd". Cernduti, 1925; Leca Morariu: Drumuri Moldovene". CernAuti, 1925. [Recenzie]. Dacoromania". Anul III, 1924-1926. Cluj, 1927, p . 972-975. 462

www.dacoromanica.ro

LIPANEANU, M. Revista periodicelor: 1923, 1924. Dacoromania". Anul IV, 1924-1926. Cluj, 1927, p. 1419, 1423, 1453, 1455, 1466,-1467, 1474, 1477. L1VEZEANU, OCTAV. 0 opera tradusd In peste 30 de limbi. Romania l&era", Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decembrie 1964, p. 2.

LLOYD, A.L. Prefald la: Recollections from Childhood by Ion

Creangl". London, Lawrence & Wishart", 1956, p. 5-14. LLOYD, A. Un adevdrat exemplu. Ateneu", Back', I, 5, decembrie 1964, p. 9. LOGHIN, CONSTANTIN. Istoria literaturii romdne. Cernauti, Tipografia Mitropolitul Silvestru, 1926, p. 100-103. LOGHIN C. si DRIMMER. Geschichte der rurndnischen Literatur. Cer-

nauti, 1934, p. 112-115. LOVERA, ROMEO. La letteratura rumena con breve Crestornazia e Dizionarietto esplicativo. Milano, Ulrico Hoepli", 1908. XI -I-

201 p. LOVINESCU, EUGEN. Prefald la: Ion Creanga, Opere complecte".

Bucuresti, Ancora", 1928, vol. I, III. LOVINESCU, EUGEN. Prefald la: Ion Creanga, Opere complete". Bucuresti, Ancora", [1929]. LOVINESCU, E. Critice. X. Bucuresti, Ancora", 1929, p. 33-124. LUDESCU, SERGIU. Copildria lui loan Creangd, copildria noastrd, a

tuturor. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov. -decemvrie 1937, p . 765-768. :IYHAH, A. Hon Hpanea [H 120-aermo co Aux poweinia mon,qaacaoro uncaTelm. Hag. raa. Kyavypa Mozmoae111. Cosengaa MonAasaa", 1957, mayr I (B.P.B.H.JI.). LUPESCU, M. Amintiri despre len Creangd. 4ezatoarea", Fälticeni,

V. 12, decembre 1899, p. 188-191. LUPESCU, M. Amintiri despre Creangd. Fat-Frumos", Suceava, I, 17-18, 31 decembrie 1904-15 ianuar 1905, p. 282-283. LUPESCU, M. Amintiri despre Ion Creangd. Ion Creangli", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 333-335.

LUPESCU, M. Bujdeuca lui Mog Ion Creangd. Ion Creanga", Birlad

IV, 12, decembrie 1911, p. 373-376. LUPESCU, M. Sofia lui Ion Creangd. Ion Creanga", V, 10 octcn brie

1912, p. 319. 463

www.dacoromanica.ro

LUPESCU, M. Amintire despre Ion Creangd. Ion Creangh", Birlad,

V, 12, decembrie 1912, p. 353-355. LUPESCU, M. Pr. Vasile Grigorescu, catihetul din Folticeni al lui Ion

Creangd. Ion CreangV, Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 290-292. LUPESCU, M. Ion Creangd i normaliftii de la Vasile Lupu". Ion CreangP, Birlad, XII, 11-12, noiembrie-decembrie 1919, p. 99-101. LUPESCU, M. Din alte vremuri. Anuarul festiv, cu ocazia serbArii semicentenarului gimnaziului din Fhlticeni (1870-1922)". Fhlticeni, 1922, p. 64. LUPI, GINO. Storia della Letteratura romena. Con 123 lillustrazioni

nel testo e 32 tavole. Firenze, G.C. Sansoni", 1955, p. 184 192. (La Civilth Europea). LUPI, GINO. Amintindu-ne de Creangd. Ateneu", Bachu, I, 5, decem-

brie 1964, p. 9. LUPU, AL. Cronicd. Fht-Frumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 73. LUPU-MORARIU, OCTAVIA. Ilustraliile Creangd din acest Fdt-Fru.

mos". Fht-Frumos", Cernduti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 70. LYS [NANU, D.]. Un. detractor al lui Creangd. Epoca", Bucuresti, VIII, 1.946-44, 16 februarie 1902, p. 2. Reprodus i In: 4ezhtoarea", Falticeni, VII, 11, 1 ianuarie 1903,

p. 196-197. MACOVEI, TEOFAN. Recunogtingt lui Creangd. Apostolul", Piatra-

Neamt, II, 6, mai 1936, p. 16-17. MAIORESCU, TI TU. Sari co lare. Anuariul Institutului «Vasile

Lupur (*coala normalä de la Trei-Ierarhi) din Iasi pe anul scolar 1863-1864". Iasi, Adolf Berman", 1864, p. 37-66. M kIORESCU, TITU. Critice (1866-1907). Bucuresti, vol. II, 1908,

p. 162. AIORESCU, TITU. Critice (1866-1907). Bucuresti, vol. III, 1915,

p. 18-19, 58, 134, 147, 229, 246, 258, 277. MAIORESCU, T. Istoria contemporand a Romdniei (1866-1900). Bucuresti, Socec", 1925, p..38-40. T. Maiorescu catre A. Naum. Convorbiri literare", Bucuresti, an. 60, septembrie-noiembrie 1927, p. 345-346. 464

www.dacoromanica.ro

MAIORESCU, TITU. Insemmeiri zilnice. Vol. I (1855-1880). Bucuresti,

Socec", 1937, p. 136, 263. MAIORESCU, TITU. insemndri zilnice. Vol. II

(1881-1886).

Bucuresti, Socec", P. 114, 116, 123. MANOLESCU, NICOLAE. Recitind poveftile. Gazeta literard", Bucuresti, XI, 51, 17 decetubrie 1964, p. 5. MANOLIU, PETRU. Creangei. Bucuresti, Vrernea", 1944. 51 p .

(Cartea cu vieti ilustre"). MANOLIU, RADU. Neamul lui Creangd. Ion CreangA", Birlad, XII,

11-12, noiembrie-decernbrie 1919, p. 98-99. MARCU, ALEXANDRU. Ivan Turbincli... italian. Universul literar", Bucuresti, XLIII, 30, 24 iulie 1927, p. 475-476. MARCU, TRAIAN. Prefald la: Ion CreangA, Povesti". Constanta,

Tip. Albania", 1937. MARIAN, LIVIU. Proza noastrd esteticei. In vol.: Prozatorii nostri. Crestomatie" de N. Durareanu si Liviu Marian. Chisingiu, 1921,

p. I XV.

MARIAN, LIVIU. Ion Creangd. V iala qi operile lui. Conferintli tinuCA la sezAtoarea Astrei" basarabene fn ziva de 2 februarie 1930,

In sala cinematografului Orfeum" din Chisirau... cu prilejul 1mplinirii a 40 de ani de la moartea marelui povestitor. ChisinAu,

1930. 12 p. (Asociatiunea culturalA Astra basarabeanA". Biblioteca sectiilor literare si tiinifice, nr. 4). ardeleanul. (De unde, de cind si de ce au venit strAmosii lui CreangA din Ardeal In Moldova). Convorbiri literare", Bucuresti, LXXII, 10, 11, 12, oct.-dec.

MARIAN, LIVIU. Ion Creangei 1939, p . 1895-1911

MARIN, I. D. Autenticitatea unui articol al lui Creangd. Fat-Frumos",

Cerrauti, XV, mart-prier 1940, p. 65-67. MARIN, I. D. Din ideile pedagogice ale lui Creangei. Revista de pedagogie", Bucuresti, vol. X, 1940, caietele III-IV-1939, p. 52-80. (,$i

In extras: Bucuresti, Bucovina", 1940. 31 p.).

MARIN, I.D. Pedagogia lui Creangd. Bucuresti, Cugetarea- Georges-

cu de la Fras", 1941. 188 p. MARINESCU, GEORGE. iVuvela in literatura romdrai. Buletinul Institutului de literaturA pe anul 1928", Bucuresti, 1928, P.

107-113, 142-147, 152. 465 30

www.dacoromanica.ro

MARINO, ADRIAN. Creangd f i autobiografia. Steaua", Cluj, XV,

1, ianuarie 1965, p. 21-25. M.ARMELIUC, D. Prefafd la: Ion Creangà, Opere complete". Cernäuti, 1924. MARTIN, AUREL. Fifa istorico-literard. Gazeta literarà", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 4. In facsimil: Finalul memoriului Inaintat de Creang6 ministrului, In legltudi cu destituirea sa din InvAtAmint (31 iulie 1872). MANUCA, DAN. Interferente dramatice in opera lui Ion Creangd. Iasill literar", Iasi, XVI, 12, decembrie 1965, p. 57-60. MEISSNER, C. ln amintirea lui I . Creangd. Anuarul scoalei normale de InvdtAtori Vasile Lupue din Iasi, pe anii scolari 1930-1931

si 1931-1932". Iasi, Presa bunk", 6, 1933, p. 7-15.

MERA, I.T. Scriitorii de la Tunimee. Familia", Oradea, XVIII, 25, 2 iulie 1882, p. 302-304. MICU, DUMITRU. Lir;smul Amintirilor". Gazeta literarP, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 7. MICU, DUMITRU. Intruchipareal geniului artistic romdnesc. Scinteia", Bucuresti, 7.267, 1 martie 1967. MIHAIESCU, ION. Sinteze de istoria literaturii romdne. Ed. a III-a (completatit si revAzut6). Craiova, 1947. 310 p. -I- 1 f. (Colec-

tia Meridian"). MIHAILESCU, HAR. Note in legdturd cu opera lui I . Creangd. Anua. rul liceului ePetru-Rares»" Piatra-Neamt, pe anul 1935-1936, p.1112-120.

(Si In extras: Piatra-Neamt, Lumina", 1937. 11 p.).' MILITZ, H.M. Volksaindiches Sprachgut bei Ion Creangd. Wissenschaftliche Zeitschrift der Friederich Schiller Universitat, Gesellschaft-und Sprachwissenschaftliche Reihe". Jena, 6, 1959, p. 353-360. MILLE, CONST. Sdptdmina literard. Lupta", Bucuresti, IV, 354, 23 septembre 1887, p. 3. MINAR, OCTAV. Eminescu cornernorativ. Album artistic literar. lapi,

Dacia",

[1909].

466

www.dacoromanica.ro

MINAR, OCTAV. Eminescu, Maiorescu, Iacob Negruzzi gi Creangd.

Luceafärul", Sibiu, XII, 4, 16 februarie 1913, P. 130-131. MINAR, OCTAV. Creangd despre Eminescu. Cosinzeana", OrAstie,

III, 17-18, 27 aprilie 1913, p. 243-245. MINAR, OCTAV. Povestitorul Ion Creangli. FlacAra", Bucuresti,

IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 54-56. MINAR, OCTAV. Scrisorile lui Creangcl. FlacAra", IV, 9-10, 'A decembrie 1914, p. 58-59. Ion Creangl catre M. Eminascu: [1877], doul scrisori; T. Maiorescu: Iasi, 1882, noiembrie 13; V. Conta: [septembrie 1879]. M.[INAR], 0.[CTAV]. Creangcl autorul unei comedii. Flacara", Bucu-

resti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 59. M.[1NAR], 0.[CTAV]. Amintiri glumele din plata lui Ion Creangd.

"FlacAra", Bucuresti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 60. MIRCEA, DUMITRU. la, am fost f i eu..." Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 3. MIRONESCU, LI. Ion Creangd. Insemnari iesene", Iasi, IV, 11, 1 noiemvrie 1939, p. 178-190. MINDRU, A. Mog Creangd [Versuri]. Fat-Frumos", B triad, I, 17-18,

31 d-brie 1904-15 ianuarie 1905, p. 262-263. -

MOCANU, I.G. Ion Creangd diacon. Cultura crestina.", Blaj, XIV,

5, mai 1925, p. 155-159. MOISE, ION. Cuointe de origine rusci in opera lui Ion Creangd. Lim-

ba romanA", Bucuresti, II, 3, 1953, p. 49-51.

MORARIU, LECA. Anul nafterii lui Creangd. Junimea literarr, CernAuti, XII, 12, decemvrie 1923, p. 455. MORARIU, LECA. Data imprietenirii lui Eminescu cu Creangii. Junimea literarA", CernAuti, XII, 12, decemvrie 1923, p. 455-456. MORARIU, LECA. Pentru autenticitatea unui articol al lui Creang5.

Junimea literarA", CernAuli, XIII, 1.2, ianuarie-faur 1924,

p. 63-64. MORARIU, LECA. Doud noi ediiii ale lui Creangd. Junimea lite.. rarA", CernAuti,

XIII, 5-6, mai-iunie 1924, p. 270. 467

30*

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. [Recenzie]. Dr. G. Weigand: Ion Creanga's

Harap-Alb". Leipzig, 1910, Junimea literard", XIII, 7-8, iulie-august 1924, p. 373-379. MORARIU, LECA. Institutorul Creanga. Cerauti, 1925. 97 P. Reproducere din Glasul Bucovinei", Cern Auti, VIII, 1925,

nr. 1.739 (21 ian.), p. 2-3; nr. 1.740 (22 ian.), p. 2-3; nr. 1.741 (23 ian.), P. 2-3; nr. 1.743 (27 ian.), p. 2-3; nr. 1.745 (29 ian.), p. 2-3; nr. 1.747 (1 febr.), p. 2-3; nr. 1.748 (4 febr.), p. 2-3; nr. 1.749 (5 febr.), p. 2-3; nr. 1.750 (6 febr.), p. 2-3; nr. 1.753 (10 febr.), p. 2-3; nr. 1.754 (11 febr.), p. 2-3; nr. 1.755 (12 febr.), p. 2-3; nr. 1.756 (13 febr.), p. 2-3; nr. 1.758 (15 febr.), p. 2; nr. 1.760 (18 febr.), p. 2-3; nr. 1.761 (19 febr.), p. 2-3; nr. 1.762 (20 febr.)., p. 2; nr. 1.764 (22 febr.), p. 2-3; nr. 1.766 (25 febr.), p. 2-3; nr. 1.767 (26 febr.), p. 2. MORARIU, LECA. Iaräi autenticitatea unui articol al lui Creangii.

Junimea literard", 1925, p. 92.

Cern 4uti,

XIV, 1-3, ianuarie-martie

MORARIU, LECA. Coperta noastra. Junimea literard", CernAuti,

XIV, 5-7, mai-iulie 1925, p. 215-216. Rectificareaunuiportret al lui Creangá cu sprijinul lui A. Gorovei.

MORARIU, LECA. Drumuri nioldovene (Pe urmele lui Creangli, frag-

ment). Junimea literarl", Cernäuti, XIV, 5-7, mai-iulie 1925,

p. 217-219. MORARIU, LECA. Drumuri moldocene. Cernáuli, 1925. 151 p.

Reproducere din Glasul Bucovinei", Cerndull, VIII, 1925, nr. 1.889 (2 aug.), p. 2-3; nr. 1.890 (4 aug.), p. 2-3; nr. 1.891 (5 aug.), p. 2-3; nr. 1.892 (6 aug.), p. 2-3; nr. 1.894 (9 aug.), p. 2-3; nr. 1.895 (11 aug.), p. 2-3; nr. 1.896 (12 aug.), p. 2-3; nr. 1.897 (13 aug.), p. 2-3; nr. 1.898 (14 aug.), p. 2-3; nr. 1.903 (21 aug.), p, 2; nr. 1.906 (25 aug.), p. 2; nr. 1.907 (26 aug.), p. 2-3; nr. 1.909 (28 aug.), p. 2-3; nr. 1.911 (1 sept.), p. 2-3; nr. 1.912 (2 sept.), p. 2-3; nr. 1.913 (3 sept.), p. 2-3; nr. 1.914 (4 sept.), p. 2-3; nr. 1.919 (16 sept.), p. 2-3; nr. 1.920 (17 sept.), p. 2-3; nr. 1.921 (18 sept.), p. 2-3; nr. 1.923 (20 sept.), p. 2-3; nr. 1.924 (22 sept.), p. 2-3; nr. 1.925 (23 sept.), p. 2-3; nr. 1.926 (24 sept.), p. 2; 468

www.dacoromanica.ro

nr. 1.927 (25 sept.), p. 2-3; nr. 1.930 (29 sept.), p. 2; nr. 1.947 (20 oct.), p. 2-3; nr. 1.948 (21 oct.), p. 2_3; nr. 1.949 (22 oct.), p. 2; nr. 1.950 (23 oct.), p. 2-3; nr. 1.952 (25 oct.), p. 2-3; nr. 1.953 (28 oct.), p. 2-3; nr. 1.954 (29 oct.), p. 2; nr. 1.955 (30 oct.), p. 2-3; nr. 1.957 (1 noiembr.), p. 2. MORARIU, LEGA. Ileana Creangd. Junimea literarV, Cernauti,

XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 322-324,

MORARIU, LECA. 0 carte didacticii a lui Creangd. Junimea literara",

Cern Auti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 330. MORARIU, LECA. Ne complettim corespondenta lui Creangli. Ju-

nimea literarP, Cernauti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 330. MORARIU, LEGA. Spiia neamului lui Creangd. Junimea literar5.", Cern 5nti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 330-331. MORARIU, LECA. Crigorie Ciubuc Clopotarul. Junimea literard",

Cernauti, XIV, 8-10, august-octomvrie 1925, p. 331. MORARIU, LECA. Casa lui Creangd (la lafi). Junimea literará",

Cernäuti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41. MORARIU, LEGA. Iaröi corespondenja lzti Creangii. Junimea lite-

rará", Cernäuti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41. MORARIU, LECA. Data morgi lui Zahei Creangd. Junimea literara",

Cernduti, XV, 1-2, ianuarie-faur 1926, p. 41. MORARIU, LECA. Iaräi un inedit portret al Ilenei Creangd. Junimea

literará", Cerrauti, XV, 3-4, martie-prier 1926, p. 78. MORARIU, LEGA. Pentru ldmurirea unei scrisori a lui Creangd. Juni-

mea literarä", CernAuti, XV, 3-4, martie-prier 1926, p. 91. MORARIU, LEGA. Omul Ion Creangd. nt-Frumos", Suceava, I,

3, mai-iunie 1926, p. 120-121. MORARIU, LECA. Casa lui Creangli (la lag°. nt-Frumos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 121-123. MORARIU, LECA. Iari scrisorile lui Creangd. nt-Frurnos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 123. MORARIU, LECA. Omul Ion Creangd. Glasul Bucovinei", Cernl-

uti, IX, 2.153, 16 iulie 1926, p. 2. MORARIU, LEGA. Creangii la Junimea". Fdt-Frumos", Suceava,

I, 5, septemvrie-octomvrie 1926, p. 158. 469

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. De-ale lui Creangd ( Popa-Duhu f i Zahei Creangd).

Extras din Calendarul Glasul Bucovinei". CernAuti, 1926. MORARIU, L. Pentru cea mai artisticd scrisoare a lui Creangd. FatFrumos", Suceava, II, 4, august 1927, p. 98-100. MORARIU, LECA. Sari noud despre Creangd. nt-Frumos", Suceava, III, noiemvre-decembre 1928, P. 197. MORARIU, LECA. Creangd. nt-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-

februarie 1930, p. 1-4. MORARIU, LECA. Multe f i rndrunte (Creanga inedit, sau Creangli comercial? CreangA revizuit de V. Conta? Traduceri din CreangA. Destituirea invatatorului CreangA). nt-Frumos", Suceava,

V, 1, lanuarie-februarie 1930, P. 44-47. MORARIU, LECA. Cronicd (Creanggi mort de doll& ori si, deci, co-

memorat de dota mil Intru amintirea lui Creangl. Creangrk in editurA francezA. Sadoveanu pentru I. Creangrt). nt-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 47-48. M.[ORARIU], LIECA]. Iardfi substratul folcioric din Ivan Turbincd".

Fdt-Frumos", Suceava, V, 2, martie-aprilie 1930, p. 75. MORARIU, LECA. Evolufia artistului Creangd. nt-Frumos", Suceava, VI, 3, mai-iunie 1931, p. 124-126. MORARIU, LECA . Pe marginea artily!. (IV). Creangd. Extras din Glasul Bucovinei", XV, 1932. CernAuti, 1932. 31 p.

MORARIU, LECA. Studii. Creangd in neninte. CernAuti, Glasul Bucovinei", 1939. 24 p. (Universitatea Regele Carol II", CernAuti. Institutul de literaturA). MORARIU, LECA. Dupd Eminescuinvectivarea lui Creangd. nitFrumos", Cernauti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 50-63. MORARIU, LECA. Creangd fi... trenul. Fát-Frumos", Cernrkuti, XV,

2, mart-prier 1940, p. 71. MORARIU, LECA. Rdboj. nt-Frumos", CernAuti, XV, 2, mart-prier

1940, p. 72. MORARIU, LECA. Creangd. Cernauti, Mitropolit Silvestru", 1940. 36 p. (Universitatea Regele Carol II", CernAuti. Institutul de literaturA). MORARIU, LECA. La Bojdeuca lui Creangd. nt-Frumos", Cernauti, XVI, 6, noiemvrie-decemvrie 1941, p. 180-183. 470

www.dacoromanica.ro

MORARIU, LECA. .,Si totugi Creangd nu se comproinite. Fal-Frumos",

Cernäuti, XVIII, 4-5, iulie-octornvre 1943, p. 202. MORARIU, LECA. Crengene. Cernàuti, 1944. 31 p. (Biblioteca FAt-Frumos"). MUNTEANO, B. Panorama de la littérature roumaine contemporaine.

Paris, 1938, p. 29, 66-70, 97. MUNTEANU, BASIL. Storia della letteratura romena moderna. Trado-

tta da A. Silvestri-Giorgi. Bari: Gius. Laterza, 1947, p. 65-71. (Biblioteca di cultura moderna", no. 431). MUNTEANU, GEORGE. Naratorul Si sinteza sa artistica. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 5. MUNTEANU, *TEFAN. Valorificarea artistica a limbii populare in opera lui Ion C reangd. Orizont", Timisoara, I, 12, 1964, p . 17 24. MUNTEANU, *TEFAN. Expresia artistica a linthei populare in opera lui Ion Creangd. M. Eminescu, I. Creanga. Studii". Timisoara,

1965, p. 265-279. MURARMU, D. Creangdgi Eminescu. Convorbiri literare", Bucuresti,

LXXII, 1, ianuarie 1939, p. 109. MURARAW, D. Istoria literaturii romdne. Editia a III-a. Bucuresti, Cartea romàneasca", [1943], p. 248-250. M. Scrierile lui Creangd. Familia", Oradea, XXIX, 1, 3-15 ianuarie 1893, p. 1, 3. M.AL. P. Document. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, P.

7

NXNU, A. Vechi colaboratori ai Convorbirilor". Convorbiri literare",

an. 60, ianuar-februar 1927, p. 208 (numar )ubiliar). NANU, MIHAIL. Cuvint inainte la: Ion Creangl, Amintiri din copilarie". Bucuresti, Editura Tineretului", 1950. NANU, M. Un manuscris inedit al lui Creangd. Gazeta literara", Bucuresti, I, 3, 1 aprilie 1954, p. 4. NADEJDE, I. Partea gtiinlifica din Invd;atorul copiilor" de d-nii C. Grigorescu, I. Creangd f i V . Riceanu. Ed. a VI-a, Iasi, 1880.

Contemporanul", Iasi, I, 6, septembrie 16, 1881, p. 205-211. NADEJDE, I. Raspuns la intimpinarea d-lui Creangd la critica parlei gaintifice din Inctildtoriul copiilor". Contemporanul", Iasi, I, 8, octombrie 16, 1881,ip. 280-282. NADEJDE, I. Generozitatea d-lui Creangd. Contemporanul", Iasi,

I, 9, noiembrie 1, 1881, p. 339-340. 471

www.dacoromanica.ro

NADVDE, I. Istoria limbei f i literaturei romcine. Iasi, Aaraga", 1886, p. 472-473. NEAGU, FANUS. Mirajul copildriei. Gazeta literarä", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964. NEGOITA, C.N. Ion Creangd. Portret. Universul literar", Bucuresti,

L, 45, 1 noiembrie 1941, p. 1. NEGOITA, C.N. Harap-Alb" sau magia cuvintelor in povestirile lui Creangd. Vremea", Bucuresti, XIV, 640, 8 martie 1942. NEGRUZZI, IACOB. Ion Creangei. Convorbiri literare", Bucuresti,

XXIII, 11, 1 fevruarie 1890, p. 981-983. NEGRUZZI, IACOB. Scrieri complete. Bucuresti, vol. I, 1893, p. 148-151 , 158 161 .

NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea". In vol.: Lui Titu Maiorescu, omagiu", XV, fevruarie, MCM. Bucuresti, Socec",

1900, p. 1-19. NEGRUZZI; IACOB. 0 scrisoare. Ion Creang4", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 312-314. NEGRUZZI, IACOB. Domnului director al Convorbirilor literare".

Convorbiri literare", Bucuresti, XLIV, 2, februarie 1910, p. 121-125. NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea", Convorbiri literare", Bucuresti, LII, 1, ianuarie 1920, p. 14-16. NEGRUZZI, IACOB. Dictionarul Junimei". Convorbiri literare", anul 56, noiembrie 1924, p. 862.

NEGRUZZI, IACOB. Amintiri din Junimea". Bucuresti, Cartea româneascP, [1939]. 367 p. G.C. Eminescu Si Creangd. Viala romaneascA", Bucuresti, III, 1, ianuarie 1950, p. 234-245. NOHAI, NICU. Casa lui Ion Creangli. Valea Bistrilei", TarcauJudetul Neamt, I, 1, martie 1936, p. 7-8. N.C. Ion Creangd. LuceafArul", Sibiu, XV, 1, 1920, p. 18-19. N.I.P. Sfirliac gi poezie. Insemnäri iesene", Iasi, V, vol. XIV, 6, 6

NICOLESCU,

iunie 1940, p. 565. OANA, N. Creangd gi posteritatea sa. Universul literar", Bucuresti,

LIU, 14, 20 mai 1944, p. 1. 472

www.dacoromanica.ro

OLAH, TIBOR. Ion Creangd. In vol.: Ion CreangA, Valogatott munkai". Marosvasarhely, Allami Irodalmi és Mtivészeti KiadO",

1956, p. 5-13. ONITIU, VIRGIL. Istoria literaturii romdne. Curs litografiat. Brasov,

1908, p. 270-272. ORTIZ, RAMIRO. Breve storia della letteratura rumena. Padova, 1936, p. 167-173. (Lezioni di letterature neolatine. Anno Acc. 1935-36. R. Universita di Padova). PALFFY, ENDRE. A roman irodalom törtinete. [Budapest], Gondolat Kiad6", 1961. 456 p. + 12 f. pl. P.[AMFILE], T. Rdmdsite de la Ion Creangd. Ion Creangd", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 336. PAMFILE, T. Mostenirea lui Creangd. Ion Creangd", Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 286-290. PAMFILE, T. 0 prefald. Ion Creangd", Birlad, XII, 11-12, noiembrie-decembrie 1919, p. 93-97. PAMFILE, T. Casa i neamurile lui I. Creangd din Humulesti. Ion

CreangA", Birlad, XIII, 1, 1920, p. 1-2. PAMFILE, T. Prefagi la: Ion Creangd, Opere complecte". Chisindu,

Editura SocietAtii Glasul tArii", 1920. PANTAZESCU, C. DAN si STREINUL, MIRCEA. Istoria literaturii romdne. Bucuresti, 1941, p. 77-80.

PANU, GEORGE. Amintiri de la Junimea" din Iasi. Vol. I, II. Bucuresti, AdevArul", 1908, 1910. PANU, G. Ion Creangd la Junimea". Ion Creangd", BIrlad, II, 12, decembrie 1909, p. 325-327. PANU, G. Ion Creangd intre citiva junimisti. Ion Creangd", Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 333. PAPADIMA, OVIDIU. Ginduri naive despre legenda lui Feit-Frumos.

Universul literar", Bucuresti, LIII, 20, 20 iulie 1944, p. 1, 3. PAPADIMA, OVIDIU. Arta de a fi simplu. Gazeta literard", Bucu-

resti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 7. PAPADIMA, OVIDIU. Creangd i demnitatea omului simplu. Luceafdrul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964.

PAPADOPOL, PAUL I. Despre limitele limbii literare. Universul literar", Bucuresti, XLIII, 41, 9 octombrie 1927, p. 654. 473

www.dacoromanica.ro

PAPADOPOL, PAUL I. Ioan Creangd. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44, 27 octombrie 1929, p. 690-691. PAPADOPOL, PAUL I. Expresiuni pitorefti in opera lui I. Creangd.

PreocupAri literare", Bucuresti, III, 4, aprilie 1938, p. 160 163.

PAPADOPOL, PAUL I. Chem date biografice. Ion Creangd ca polar.

Cine era loan Creangd. In vol.: Povesti, arnintiri, snoave". Editie completA cu studii si explicAri. IngrijitA de Paul I. Papadopol. Editia I. Bucuresti, Culture romaneascA", [f.a.],

p. I-X.

PASCAL, JEAN. La bojdeuca lui Creangd din Ticau. Ltimea", Iasi, XIV, 17 septembrie 1931. PASCU, G. Poveftile lui Creangd. Revista criticd", Iasi, VII, 2-3,

april-septemvre 1933, p. 95-97. PASCU, G. Creangd. Revista criticr, Iasi,

XI, 2-3, aprilseptemvre 1937, P. 158. PASCU, G. Vocabularul lui Creangd. Prima edifie adeklratii a operelor lui Creangd. Revista criticA", Iasi, XIII, ianuar-mart

1939, p. 49-51.

PASCU, G. Operele lui Creangd in edifia prof. G. Pascu. Revista criticA", Iasi, XIII, 2-3, april-septemvre 1939, p. 174-176. PASCA, T. Leca Morariu: De-ale lui Creangd". Cernauli, 1926. [Recenzie]. Dacoromania". Anul IV, 1924-1926. Cluj, 1927, p. 1018-1019. PACURARIU, D. Marele povestitor de la Humulesti. 65 ani de la moartea lui Ion Creangd. RomAnia liberA", Bucuresti, 4 ianua-

rie 1955, p. 2. PATRU, CRACIUN. Opera lui Creangd. Studiu de sintea. Caracal,

Tipografia Unirea", 1941. 128 p. (Colectia Cuvint"). PAUNESCU-ULMU, T. Th. D. Sperantia: Amintiri despre Ion Creangd". Scrisul romanesc", Craiova, I, 2, decembrie 1927, p. 101-102. PELMUS, CONSTANTIN. 0 scrisoare necunoscutd a lui Ion Creangd.

Vremea", Bucuresti, XV, 728, 12 decembrie 1943, p. 7. PELMUS, CONSTANTIN. Eminescu f i Creangd. Gazeta literare ,

Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 9. PERENNIS. Operele lui I. Creangd in edifia d-lui prof. G. Pascu. Universul". Bucuresti, an. 56, nr. 193, 17 iulie 1939, p. 4. 474

www.dacoromanica.ro

PERPESSICIUS, PANAITESCU. Doi buni prieteni. Scinteia", Bucuresti, XXIV, 6.475, 19 decembrie 1964, p. 3. PERPESSICIUS. Editorul Kirileanu. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decernbrie 1964, p. 10. PETRA-PETRESCU, H. La mormintul lui Ion Creangd. Romanul", Arad, I, 259, 26 nov.-9 dec. 1911, p. .8. PETROVANU, V. Istoricul f co a lei normale Vasile Lupu". I-II. Millard scoalei normale Wasile Lupub", Iasi, 2, 1926-1927 si 3, 1927-1928, p. 7-27. PETROVEANU, M. Ion Creangd: Opere alese. [Recenzie]. Viata

romaneasa, Bucuresti, III, 1, ianuarie 1950, p. 265-269. PH.[ILIPPIDE], AL. A. Creangd in frantuzegte. Adevärul literar si artistic", Bucuresti, IX, 504, 3 august 1930, P. 7. PHILIPPIDE, AL. Rdsfoind pe Creangd. Adevárul literar si artistic", Bucuresti, XV, 834, 29 noiembrie 1936, p. 1. PHILIPPIDE, AL. Vraja lui Creangd. Vremea", Bucuresti, XIV, 639, 1 martie 1942, p. 6. PILLAT, ION. Tradige gi literaturd. Bucuresti, Casa scoalelor", 1943, p. 283-290. PIRU, AL. Insemndri de istorie literard. Creangd fi spiritul rus. Stu-

dii si cercetAri de istorie literal% si folclor", Bucuresti, IV, 1955, p. 582-584. PIRU, AL. Arta lui Creangd. Viata romaneascr, Bucuresti, IX, 8, august 1956, p. 181-188. PIRU, AL. Prefald la: Ion Creangl, Amintiri, povesti, povestiri".

Bucuresti, Editura de stat pentru literaturà si arta", 1960, p. I-XIV. (Biblioteca pentru torn. PIRU, AL. Insemndri despre istoriografia literard actuald. Luceaflirul", Buouresti, VII, 23, 7 noiembrie 1964, p. 3. PIRU, AL. Sintezd de tnielepciune. (Ion Creang% exponent al geniului popular). Scinteia tineretului", Bucuresti, XX, 4.845, 13 decembrie 1964, p. 3. PIRU, AL. Tipuri sociale in opera lui Creangd. Gazeta literarri",

-

Bucuresti, XII, 51, 17 decembrie 1964, p. 6. PIRU, AL. Anecdotistul. Contemporanul", Bucuresti, 51, 18 decembrie 1964, p. 2. 475

www.dacoromanica.ro

PIRU, AL. Creangd si folclorul. Ateneu", Bac Au, I, 5, decembrie 1964, p. 7 PIRU, AL. Prefaid la: Ion Creang6, Povesti, amintiri, povestiri".

[Bucuresti], Editura pentru literaturr, 1967, p. V-XXI. PIRU, ELENA. Creangd peste hotare. Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 dedembrie 1964, P. 12. PLATON, MARIA. Creangd in exegeza lui Ibrdileanu. Ateneu", Bac Au, I, 5, decembrie 1964, p. 4. POCITAN PLOETEANU, VENIAMIN. Ion Creangd. La 100 de ani de la nasterea lui (1837-1937). Vol. I: Viata; Vol. II: Buc AV alese din opera sa. Bucuresti, 1938. 105 p. (I); 181 p. (II). POHONTZU, E. Pentru pedagogia lui Creangd. Junimea literarr, Cernáuli, XV, 11-12, noiemvrie-decemvrie 1926, p. 284.285. POLCOVNICU, GH. Ion Creangd, preparand la Institutul Vasile

Lupu". Revista criticr, Iasi, II, 2, april-iunie 1928, p. 112 117.

POLCOVNICU, GH. Atestatul de inveildtor al lui Ion Creangd. loan Neculce", Iasi, 1928, fasc. 7, p. 254-255. POLCOVNICU, GH. Polemica dintre Creangd f i I. .Nddejde. Vremea scolii", Iasi, II, 12, decembrie 1929, p. 340-343. POLCOVNICU, GH. Informaguni noud despre institutorul Ion

Creangd. Anuarul scoalei normale iVasile Lupu* pe anul 1938-1939". Iasi, Albino. romaneascr, 1939, p. 146-153. POPA, N. I. Ecourile operei lui Mihai Eminescu gi Ion Creangd in literatura universald. Raport. Lucrarile simpozionului de literatura, roman5.. Bucuresti, Editura didactia si pedagogicr, 1966, P.

5-24.

POP, AUGUSTIN Z. N. Doud scrisori inedite de la Ion Creangd.

Iasul literar", Iasi, XI, 3, martie 1960, P. 49-51. POP, AUGUSTIN Z. N. Harta Humulestilor f i- a Amintirilor din copildrie". Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964,

p. 9.

POP, AUGUSTIN Z. N. Creangd la Bucuresti. Informatia", Bucuresti, 3.538, 19 decembrie 1964. POP, AUGUSTIN Z.N. Vdzut de contemporani. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, P. 8. 476

www.dacoromanica.ro

POP-LELESCU, STEFANIA. Consideratii asupra lexicului expresiilor idiomatice din Amintirile" lui Ion Creangd. Studia Uni-

versitatis Babes-Bolyai", Philologia", Cluj, 1960, fasc. 2, p. 109-115. POPESCU-GOPO, ION. Harap-Alb de vorbci cu Autorul". Gazeta literarà", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 10. POPESCU, ION APOSTOL. Creangd gi glndirea pedagogicd romdneascd. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 6-7.

POPESCU-TELEGA, AL. Ivan Turbincd, normand. Nkuinta", Craiova, III, 4-5, 1924, p. 77-78. POPESCU-TELEGA, AL. Variante poloneze fi portugheze ale cltorva povestiri romcinegti. Nlizuinta", Craiova, VII, 5, 1929, p. 1-18.

POPOVICI, AL. Ticd din Tlcdu. In culegerea: File de vialll. Povestiri". Bucuresti, Editura Tineretului", 1964, P. 41-47. POPOVICI, AL. Ion Creangd la... teatru. România liberV, Bucu-

resti, XXII, 6.270, 12 decembrie 1964, p. 2. POPOVICI, AL. Abc-darul" Creangd. Tribuna", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 10. POPOVICI, D. si VISOIU, G. Elemente de istoria limbei gi literaturei

romdne. Slatina, 1928, p, 91-92. P.[ORA], N. Ion Creangd. Buletinul artii românesti" Bucuresti, VIII, 4, aprilie 1936, p. 2. PORTNOI, R. Ion Creangd. In vol.: Ion Creang4, Opere alese". Chisin6u, Editura de stat a Moldovei", 1956, p. 3-20. (Cu litere rusesti). IIOPTHOR, P. Hon Kparcea. HumwHeB, rocHaAaT MonTkasaa",

1957. 179 p. PORTNOI, R. Postfatel la: Ion Creangli, Scrieri". Chisinliu, ,,Cartea

moldoveneascl", 1965, p. 313-342. (Cu litere rusesti). PRECUP, EMIL. Creangd Janos élete Es munkai. Tanulmány a roman

irodalomatörtenet KOrabOl. Besztercze, 1912. 76 p. PRECUP, DR. EMIL, Viala ci opera lui Ion Creangd. Gherla, 1921. 96 p. Recenzie de I. $iadbei In Viata româneascA", Iasi, 1922, p. 136. PREDESCU, L. Data mortii lui Zahei Creangd. Junimea literara",

Cernduti, XV, 1-2, 1926, p. 41.

PREDESCU, LUCIAN. Contributiuni la istoria literard. Neculai Milescu, Ion Creangli, Al. Macedonski si Vasile Burlg. inediti. 477

www.dacoromanica.ro

Junimea literara., Cernauci, XVIII, 9-12, septemvrie-decemvrie 1929, p. 386-387. PREDESCU, LUCIAN. Creangii gi articolul Misiunea preotului la

sate". Fdt-Frumos", Suceava, V, 2, martie-aprilie 1930, p. 61-62. PREDESCU, LUCIAN. 0 noud eroare in opera lui Ion Creangii. Arhiva", Iai, XXXVII, 2, aprilie 1930, p. 133. PREDESCU, LUCIAN. Contributiuni la istoria literard. Lucruri noi despre Ion Creangd, Mihail Kogálniceanu f i T. Maiorescu. Juni-

mea literarl", Cernauti, XIX, 5-8, mai-august 1930, p. 325 338.

PREDESCU, L. Contribuguni la istoria literard. Lucruri noi despre: Titu Maiorescu, Ion Creangd gi Al. Philippide. Arhiva", laei,

XXXVII, 3-4, iulie-octombrie 1930, p. 252-253. PREDESCU, LUCIAN. Contribuguni la istoria literard (I. Creangd g i

profesoratul). Arhiva", Iai, XXXXII, 3-4, iulie-octom-

brie 1930, p. 253. PREDESCU, LUCIAN. 0 scrisoare a lui Creangd datatd gregit. Con-

vorbiri literare", an. al 63-lea, octombrie 1930, p. 1062-1063. PREDESCU, LUCIAN. Manualele didactice ale

lui I. Creangii.

Junimea literarä", Cernduti, XIX, 5-8, 1930, p. 325-338. PREDESCU, L. Pe marginea unei scrisori a lui Creangd. Opinia",

Iasi, XVII, 7.154, 11 martie 1931. PREDESCU, LUCIAN. Unde a rdposat I. Creangd. Convorbiri

literare", Bucuresti, an. 64, martie 1931, p. 265-266. PREDESCU, LUCIAN. Date noi despre familiile Creangd gi Ciobo-

taru. Adevärul literar si artistic", Bucuresti, X, 541, 12 aprilie 1931, p. 8. PREDESCU, LUCIAN. Date inedite asupra faniiliilor Creangd .yi Ciobotariu. Arhivele Olteniei", Craiova, X, iulie-decembrie 1931, p. 450-456. PREDESCU, LUCIAN. Divortul lui Ion Creangd. (Completari ine-

dite). Opinia", Iasi, XVII, 7.281, 11 august 1931. PREDESCU, LUCIAN. Diazonia lui Ion Creangd. Adevärul", Bucu-

resti, an. 44, 14.604, 12 august 1931, p. 1-2. PREDE3CU, LUCIAN. Din institutoratul lui Ion Creangd. AdevA-

rul", Bucuresti, an. 44, 14.631, 12 septernbrie 1931, p. 1-2. 478

www.dacoromanica.ro

PREDESCU, LUCIAN. Ion Creangd i familia sa, negustori. Adevti-

rul", Bucuresti, an. 44, 14.638, 20 septembrie 1931, p. 1-2.

PREDESCU, LUCIAN. Diaconia lui Ion Creangd. (Date noud). Cuget clar", Välenii de Munte, IV, 17-24, septembre-decem-

bre 1931, p. 289-295. PREDESCU, LUCIAN. Data nasterii lui Ion Crangti. (Precizäri inedite). Opinia", Iasi, XVII, 7.329, 6 octombrie 1931. PREDESCU, LUCIAN. Povestitorul Ion Creangd si Prima Societate de Economic" din Iasi. Opinia", Iasi, XXVIII, 7.426, 31 ianuarie 1932, p. 1-2. PREDESCU, LUCIAN. Despre Creangd ci rudele sale. (Contributii

noi). Adevdrul literar si artistic", Bucuresti, 45, 14.838, 18

mai 1932, p. 3-4. PREDESCU, LUCIAN. Diaconul i institutorul Ion Creangd. Ade-

vdrul literar si artistic", Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, 13- 3-

PREDESCU, LUCIAN. Ion Creangd. Vilna

i opera.

Vol. I-II.

Bucuresti, Bucovina", 1932. 183 p. (I); 260 p. (II). PREDESCU, LUCIAN. Creangd diacon. Adevärul literar si artistic", Bucuresti, XII, 634, 29 ianuarie 1933, p. 4. PREDESCU, LUCIAN. Indreptar biobibliografic. Bucuresti, Uniunea Fundatiilor Culturale Regale", 1938, p. 63-64. PREDESCU, LUCIAN. Istoria literaturii romdne. Ed. a IV-a, rev-zutd i addogit5. Bucuresti, Cugetarea", 1939, p. 136-144.

PREDESCU, LUCIAN. Introducere la: loan Creangd, Opere complete". Bucuresti, Cugetarea", [1940]. PREDESCU, LUCIAN. Introducere la: loan Creangd, Opere complete". Bucuresti, Cugetarea", 1942. PREDESCU, NICOLAE. Glosarul lui Creangd. Revista Fundatiilor Regale", Bucuresti, XI, 4, 1 aprilie 1944, p. 225-226. PRISNEA, CONSTANTIN. Ilustratd din Humulesti. Conternporanul", Bucuresti, 46, 16 noiernbrie 1956, p. 4. PRISNEA, CONSTANTIN. Arta sugerdrii. Conternporanul", Bucuresti, 51, 18 decembrie 1964. PRISNEA, CONSTANTIN. Arnintirile... AtenPu", Back', I, 5, decembrie 1964, p. 3. 479

www.dacoromanica.ro

PROPERTIU. Profesorul Creangd. Lumea ilustratr, Bucuresti, I, 5, 1891, p. 146-151. Reprodus in: Seatoarea", Fdlticeni, V, 12 decembre 1899 p. 205-208. PUSCARIU, SEXTIL. Cinci ani de mipare literard. Bucuresti, Minerva", 1909, p. 57, 82, 85, 97. PUSCARIU, SEXTIL. Literatura romdnd. Arad, 1925, p. 37-38. (Biblioteca SemanAtorul", nr. 70). P. C. Pentru... centenarul nasterii lui Creangd. Insemn&ri iesene",

Iasi, V, 3, 1 martie 1940, p. 574-575. P. GR. Pomenirea lui Ion Creangd la bojdeuca din Tic du. tnsemnäri iesene", Iasi, V, 4, 1 aprilie 1940, p. 158-159. P. I. P. Bojdeuca lui Creangd . Preocupliri literare", Bucuresti, II, 7, 7-8, septemvrie-octomvrie 1937, p. 318. RADIAN, SANDA. Prefald la: Ion CreangA, Povestea lui HarapAlb, si alte povesti i povestiri". Bucuresti, Editura de stat pentru literaturà si artr, 1959.

RADULIAN, VIRGIL. Creangd pedagog. Ateneu", Backi, I, 5, decembrie 1964, P. 16. RAICU, L. Sursele umorului. Gazeta literarr, Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 6-7. RARES, SORIN B Prefatei la: Ion CreangA, Povestea lui HarapAlb". Bucuresti, Editura T.I. Esanu", [La.]. RASCU, I.M. Alte opere din literatura romdnd. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1938, p. 189-205. RADUCANU, M. Amintiri despre Creangd. Vocea Tutovei", BIrlad,

XII, 11, 21 mai 1906, p. 2-3; XII, 12, 28 mai 1906, p. 3. ROSETTI, AL. Arta prozatorului. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.473, 17 decembrie 1964, p. 3. ROiETTI, D. R. Dictionarul contemporanilor. Bucuresti, 1898, p. 57-58. ROSU, NICOLAE. Pe urmele lui Ion Creangd. .1. Oamenii §i locurile.

Universul literar", Bucuresti, XLIX, 14, 30 martie 1940, p. 1, 8. ROW, NICOLAE. Opera lui Creangd Fi Humuleftii. Universul literar", Bucuresti, XLIX, 15, 6 aprilie 1940, p. 1, 8. 480

www.dacoromanica.ro

ROTARU, IOAN R. Ion Creangd. Bibliografie de recomandare. [Bucuresti], Editura de stat pentru imprimate §i publicatii",

1959. 64 p. ROTARU, ION. Prefatd la: Ion CreangA, Amintiri din copilArie *i Povestea lui Harap-Alb". [Bucure§ti], Editura pentru literaturA", 1962. ROTARU, ION. Ipostaze ale umorului. Ateneu", Beau, I, 5, decembrie 1964, p. 9. ROTICA. Lui Creangd [Versuri]. Junimea literarl", Cernttuti, II,

2, martie 1905, p. 38. RUDOW, W. Geschichte des Rurneinischen Schrifttums bis zur Gegen-

wart... Durchgesehen... von Prof. J. Negruzzi und G. Bogdan. Leipzig, 1892. 240 p. -I- Nachtrag zur Geschichte des Rumdnischen Schrifttums. Leipzig, 1894. XXXII p. RUFFINI, MARIO. Un izpor nesecat. Ateneu", Bacdu, I, 5, decem. brie 1964, p. 3.

RUSSU, N. I. Basmele lui Creangd. Studiu. Bucure§ti, Editura Institutului de LiteraturA", 1929. 22 p.

Extras din: Ritmul vremii", V. 6-7, 1929. SADOVEANU, IZABELA. 0 carte francezd despre I. Creangd. Ade-

vdrul literar §i artistic", Bucure§ti, IX, 499, 28 iunie 1930, P. 7.

SADOVEANU, IZABELA. Cum l-am cunoscza pe Ion Creangd. AdevArul literar §i artistic", Bucure§ti, XVIII, 853, 11 apri-

lie 1937, p. 1. SADOVEANU, M. Oameni f i locuri. Bucure§ti, 1908, p. 39.

SADOVEANU, MIHAIL. ln amintirea lui Creangd. CumpAna",

Bucure§ti, I, 6, 1 ianuarie 1910, p. 81-84. SADOVEANU, M. Guantarea d-lui Mihail Sadoveanu, pregedintele SocietAtii scriitorilor romAni la deschiderea §ezAtoarei lite-

rare din Cfmpulung. Junimea literarA", CernAuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 4. SADOVEANU, M. In amintirea lui Creangd. Noua revistA romanti",

vol. VII, nr. 12, 1910, p. 177. SADOVEANU, M. ln amintirea lui Creangd: Ulija Reidafenilor.

Pe o pagind a Amintirilor". In vol.: Un instigator". Bucure§ti, 1912. 481 31

CreangS

Opere, vol. II

www.dacoromanica.ro

SADOVEANU, MIHAIL. Cheia. Larnura", I, 4-5, ianuarie-februarie 1920, p. 369-372. SADOVEANU, MIHAIL. In amintirealui Creangd. Iai Viata roma-

neascA", colectia Foi volante", 1920, p. 3-44. SANDU [SADOVEANUJ, M. 31 ani de la moartea lui Ion Creanga.

Cele trei Crisuri", II, 1921, p. 61. SADOVEANU, M. Creangti inedit. Floarea soarelui", Bucuresti, I, 2, 1 februarie 1927, p. 78. SADOVEANU, MIHAIL. Un bust lui Creangd. Dimineata", Bucu-

resti, XXVIII, 9.306, 21 noiembrie 1932, p. 3. SADOVEANU, MIHAIL. Ion Creangd. ,,Ade'vãrul literar si artistic",

Bucuresti, XI, 625, 27 noiembrie 1932, p. 1. SADOVEANU, MIHAIL. Informatii despre Ion Creangd. Adevarul",

Bucuresti, an. 47, nr. 15.031, 1 ianuarie 1933, p. 4. SADOVEANU, MIHAIL. Ion Creangd. In vol.: Comemorarea aunimii* la Iasi (mai 1936)". Sub ingrijirea d-lor Const. Meiss-

ner si Rudolf Sutu. Iai, Tipografia concesionarA Alexandru A. Terek, 1937, p. 53-64. SADOVEANU, MIHAIL. Patruzeci o i cinci de ani de la moartea lui Creangd. InsemnAri iesene", Iasi, vol. III, II, 2, 15 ianuarie 1937, p. 77- 79. SADOVEANU, MIHAIL. 0 sutd de ani de la naperea lui Creangd. Adevroul literar si artistic", Bucuresti, XVIII, 848, 7 martie 1937, p. 3. SADOVEANU, MIHAIL. Un document nou referitor la Ion Creangd.

AdevArul literar si artistic", Bucuresti, an. 51, nr. 16.403, 22 iulie 1937, p. 1. SADOVEANU, MIHAIL. Comemorarea lui I. Creangd. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1938. 7 p. + 2 pl. (Academia RomAnA,

Memoriile sectiunii literare, seria III, tomul VIII, mem. 9). SADOVEANU, M. Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangd. Comunicare McutA In sedinta publicA din 12 ianuarie 1940. Bucuresti, Monitorul Oficial", 1940.8 p. (Academia RomAnA,

Memoriile sectiunii literare, seria III, tomul IX, mem. 9). SADOVEANU, M. Ion Creangd. Contemporanul", Bucuresti, 173,

27 ianuarie 1950, p. 3. 482

www.dacoromanica.ro

SADOVEANU, MIHAIL. Despre marele povestitor Ion Creangd. Conferinta tinutd la 12 martie 1951 In sala Ateneului Republicii

Socialiste Romania. Bucuresti, Editura de stat pentru literatura stiintificà si didactica", 1951. 38 p. SADOVEANU, MIHAIL, Prefatd la: Ion Creanga, Amintiri". [Bucuresti], Editura de stat pentru literatura si arta", [1952].

SADOVEANU, MIHAIL. Despre marele povestitor Ion Creangd.

Editia a II-a. Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta", 1954. 32 p. SADOVEANU, MIHAIL. Despre Ion Creangd. In amintirea lui Creangd. Sfat cu Inväldtorul. Cheia. Ulita Rdcldfenilor. Pe o pagind a Amintirilor". Un topardg al lui Creangd. Doi mari prieteni: Eminescu fi Creangd. Pe o editie noud a lui Creangd.

In vol.: Evocari". Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta", 1954, p. 85-142. SADOVEANU, MIHAIL. Prefacd

la: H. Kpaara ,

Ycnomeue".

Bucuresti, Editura de stat pentru literatura si arta", 1955.

SADOVEANU, MIHAIL. Prefald la: Hon Hpfinra, Cnomnim". [Buharest], Derjavne Vidavnittvo dlea literaturi i Mistettva, [1956].

CA,j0BH1117, M. 06 Hone Kilauea . [H 120-.nerluo co Ttaft portukeHan . Orpueica Ha Haarli BOCII0MHHaHHH" ] , AHeCTp" , 3,

1957, crp. 73-81 (B.P.B.H.11.). SADOVEANU, MIHAIL. Cuvint inainte la: Ion Creanga, Amintiri

din copilarie", Bucuresti. Editura Tineretului", 1960. SALVINI, LUIGI. Ion Creangd. Una pagina di storia della letteratura romena. Roma, 1932. 70 p. (Pubblicazioni dell Istituto per l'Europa orientale", Roma. Prima serie. Letteratura-ArteFilosofia, XXIII). SAVEL, I. Contemporanii. Ion Creangd. 25 de ani de la moartea lui.

Schite si portrete literare", I, Arad, 1920, p. 103-107. SAVEL, V. Ion Creangd. 25 de ani de la moartea lui. Minerva", Bucu-

re§ti, VII, 2.170, 1 ianuarie 1915, p. 1. SAVIN, IOAN GH. Creangd ca preot. Calendarul revistei Creangar", BirIad, 1914, p. 53-59.

oIon

SAVIN, PETRU GH. si 5U*NEA, OH. V. Din viala lui Ion Creangd.

Ion CreangV, Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 335. 483

31*

www.dacoromanica.ro

SATEANU, C. Aniverstirile Junimii". AdevArul literar si artistic", Bucuresti, X, 559, 29 mai 1932, p. 1. SATEANU, C. Poreclele junimigtilor. Adevgirul literar si artistic",

Bucuresti, XI, 600, 5 iunie 1932, p. 1-2. SATEANU, C. Din viaça lui Creangd. Adevdrul literar §i artistic",

Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, p. 1. SIATEANU], C. Creangd In anecdotd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, p. 2.

SIATEANUL C. Un act caoaleresc" al granului din Humulegti. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XI, 611, 21 august 1932, p. 3. SATEANU, C. Creangd la gcoala lui Bragoveanu. Citeva reminiscente pedagogice si anecdotice ale unui elev al sam. AdevArul literar

si artistic", Bucuroti, XLVII, 15.031, 1 ianuarie 1933. SATEANU, C. Figuri din Junimea". Cu 45 clisee si autografe.

Bucuroti, Bucovina", 1936. 380 p,

SATEANU, C. In amintirea lui Creangd. 31 decembrie 1889-31 decembrie 1937. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XIX,

895, 30 ianuarie 1938, p. 15.

SATEANU, C. Teatralizarea operei lui I. Creangd: Catihelii de

la Humulegti" de I. Mironescu. InsemnAri iesene", Iasi, III, 1938, p. 139-141. SATEANU-IA*I, C. Bojdeuca lui Creangii. Dimineata", Bucuresti, XXVIII, 9.306, 21 noiembrie 1932, p. 3. SATEANU, S. Unde a murit Ion Creangd? Adev Arul literar si

artistic", Bucuresti, XLIV, 14.423, 4 ianuarie 1931, p. 2. SCORPAN, GR. Edigile lui Creangd. Revista criticA", Iasi, III, 2-3, april-septemvre 1929, p. 189-203. (i in extras: Iasi, Viata romAneasca", 1929. 15 p.). SCORPAN, GR. GR. Edigile lui Creangd. Revista criticA", Iasi,

IV, 3-4, iulie-dechemvre 1930, p. 236-239. SCORPAN, GR. GR., Furtund, clopotnipt f i castraveli. Revista

criticV, V, 2, april-iunie 1931, p. 129-131. SCORPAN, GR. Limba lui Creangd. Buletinul Institutului de Filologie romAnA eAlexandru Philippide e, I, 1934, p.103-110. SCORPAN, GR. Limba lui Creangd. Reispuns d-lui Al.Graur. Buletinul Institutului de Filologie romAnA tAlexandru Philippideb",

II, 1935, p. 213-220. 434

www.dacoromanica.ro

SCORPAN, GR. Ion Creangd. I. Fonetismul dialectal. Revista

critica", Iasi, XI, 2-3, april-septemvre 1937, p. 105-120. SCORPAN, GR. Introducere la: I. Creangl, Povesti". Bucuresti, Monitorul Oficial", 1939. SEM, G. De vorbd cu d. Jean Bart. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, VII, 287, 6 iunie 1926. CEMAIIIKO, A.H. Ha aa5mogermit HaA clOpaaeonoraeit xygontecTse-

MINX nponaBeTkeautt H. Rpnara. Ygeame aanacHa". A. 7-8,

1958, c.rp. 151-160 (B.P.B.H.JI.). SIMION, EUGEN. Originalitatea lui Creangd. Gazeta literara",

Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 4. SIMIONESCU, I. Bojdeuca lui Creangd. Flac Ara", Bucuresti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 53. SIMIONESCU, I. Institutorul Creangd. Viitorul", Bucuresti, 18 aprilie 1926. Cf. Glasul Bucovinei", Cernäuti, IX, 2.094, 29 aprilie 1926,

p. 2-3.

SLAVICI, ION. Arnintiri. Bucuresti, Culture national5", 1924, p. 138-142. SMARAND, MARIN. Ion Creangd mai aproape de sufletul nostru. Stilizare dupl conferinta comemorativ5. tinutä in cadreleAstrei" (la 28 martie 1937). Alba-Iulia, 1937. 16 p. (Biblioteca periodicA Zimbet de soare", seria a II-a, nr. 2, 1937).

(Extras din Anuarul liceului eMihai-Viteazule din AlbaIu lia pe anul scolar 1936-1937). SMINTINESCU, DAN. Ion Creangd. Revista societAtii 4 Tinerimea

romanle", Bucuresti, LV, 9, 1937, p. 332-334. SPERANTIA, EUGENIU. Arta naratorului. Tribune", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 9. SPERANTIA, EUGENIU. Doud vieli paralele. Steaua", Cluj, XV,

1, ianuarie 1965, p. 29-34. SPERANTIA, TH. D. Ion Creangd, intim. Adev Arul", Bucuresti,

XXXVII, 12.267, 23 ianuarie 1923, p. 1-2. SPERANTIA, TH. D. Amintiri despre Ion Creangd. Adevtirul", Bucuresti, XXXVI, 12.217, 29 noiembrie 1923, p. 1-2. SPERANTIA, TH. D. ,ycoala gi rdspopia lui Ion Creangd. Adev5rul",

Bucuresti, XXXVI, 12.226, 5 decembrie 1923, P. 1-2. 485

www.dacoromanica.ro

SPERANTIA, TH. D. Ion Creangd, la gcoald. AdevArul", Bumresti, XXXVI, 12.240, 21 decembrie 1923, p. 1-2. BumSPERANTIA, TH. D. Cum scria Ion Creangd. Adev

resti, XXXVII, 12.274, 31 ianuarie 1924, p. 1-2. SPERANTIA, TH. D. Amintiri despre Ion Creangd. Iai, viata romAneascr, 1927. 46 p. STAN, C. Humulegtii. Casa lui Ion Creangd. Lamura", Bucuresti, III, octombrie-noiembrie 1921, p. 22. STANCIU STOIAN si ODE DE CHATEAUVIEUX LEBEL. Prefatd

la: Coutes populaires de Roumanie". Paris, Maisonneuve", [1931], p. III-XIV. STAVRI, ARTUR. Ion Creangd (Schild biograrta). Revista noutt", Bucuresti, II, 11-12, decembre 1889ianuarie 1890, p. 475 477.

STETCU, NEC. Despre Neculai .Nanu, profesor al lui Creangd. FAt-

Frumos", CernAuti, XV, 2, mart-prier 1940, p. 68-69. STINO, AUREL G. Pe urmele lui Creangd. Cuget clar", VAlenii de Munte, I, 1937, p. 244-246. STINO, AUREL G. loan Creangd. Cuget clar", VAlenii de Munte, I, 1937, p. 552-553. STINO, AUREL G. Bojdeuca. Cuget clar", VAlenii de Munte, I, 1937, p. 675-677. STINO, AUREL. Plecarea la lagi a lui Creangd Ion. In culegerea: Tara de Sus. Sueeava". Sectiunea cultural& a Sfatului Popular Regional. 1956. STOIAN, STANCIU. Ion Creangd i gcoala poporului. Din pedagogia Amintirilor". Bucuresti, 1937. 37 (41) p. STOICA, P. Ion Creangd. Convorbiri pedagogice", Brasov, III, 6, 1 octomvrie 1888, p. 122-126. STREINU, VLADIMIR. .Recitind pe clasicii noptri. Ion Creangd.

Revista Fundatiilor Regale", Bucuresti, V, 9, 1938, p. 623 641; nr. 10, p. 149-162; nr. 11, p. 394-408. (Si in extras, cu aeelasi titlu, Bucuresti, 1939. 49 p.). STREINU, VLADIMIR, Clasicii nogtri. [Odobescu, T. Maiorescu,

M. Eminescu, Ion Creangd, G. Cosbuc]. [Bucuresti], Casa scoalelor", 1943, p. 185-244. 486

www.dacoromanica.ro

STREINU, VLADIMIR. Rapsod popular. Gazeta literara", Bucuresti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 3. STREINU, VLADIMIR. Citindu-1 pe Creangii. Luceafarul", Bucuresti, 26, 19 decembrie 1964. STREINU, VLADIMIR. Ion Creangd. Viata romaneasca", Bucu-

Testi, XVII, 2, 1964, p. 220-224. STREINU, VLADIMIR. Ion Creangd (I. II. III). Romania lite-

rara", 11, 1969: 5, 30 ianuarie, p. 4; 6, 6 februarie, p, 5; 8, 20 februarie, p. 3. S.[UTU], R. Bojdeuca lui Creangd. Opinia", Iasi, XXII, 5.671, 23 aprilie 1926. Reprodus si In: Fat-Frurnos", Suceava, I, 3, mai-iunie 1926, p. 122-123. SUrU, RUDOLF. Despre librarii Fi librdriile vechi din Iagi. Iasi, Opinia", 1929, p. 12. *AINEANU, CONST. Noi recenzii (1926-2929): Amintiri, Povegti

gi Diverse". Bucuresti, Adevaml", 1930, p. 236-237. *AINE kNU, LAZAR. Basmele romdne in comparafiune cu legendele antice clasice f i in legiiturd cu basmele popoarelor invecinate gi ale tuturor popoarelor romanice. Bucuresti, Carol GObl", 1895. 1114 p. *AINEANU, LAZAR. Istoria filologiei romdne. Bucuresti, Socec",

1895, p. 281. *ERBAN, GEO. Creangd. In vol.: Ion Creangl, Gyermekkorom emlékei". Bukarest, Allami KOnyvkiadó, [1951], p. 5-22. *ERBAN, MIHAIL. Creangd la Fdlticeni. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XIV, 779, 10 noiembrie 1935, p. 6. *ERDEANU, ION. Ion Creangd pe meridianele lumii. Tribuna",

Cluj, VI, 9, 1962, p. 6. *IADBEI, I. Dr. Emil Precup: Viala gi opera lui Ion Creangd". Viata romaneascV, Iasi, XIV, 7, iulie 1922, p. 136-138. *ORA, MARIANA; Piru, Elena; Draghici, Simona; Grosu, Jean; Ionescu, Andrei; Ionescu, Cornel Mihai. 75 de ani de la moartea lui Ion Creangd. Traduceri peste hotare. Secolul 20", Bucuresti,

12, 1964, p. 9-19. *TEFANUCA, PETRE V. Doud variante basarabene la basmul FIarap-Alb" al lui I. Creangd. Chisinau, Tiparul moldovenese", 1937.

34 p. 487

www.dacoromanica.ro

TAGLIAVINI, CARLO. Introducere la: Antologia rumena". Heidelberg, 1923, p. V-LXXXVIII.

TAGLIAVINI, KARL. Introducere la: Rumanisches Lesebuch". Heidelberg, 1923, p. V-XCIX. TCACIUC-ALBU, N. Creangd In ucrainegte. Fdt-Frumos", Suceava,

V, 2, martie-aprilie 1930, P. 73-74. TCACIUC-ALBU, NICOLAE. Istoria literaturii romdne. Ed. a II-a,

revdzuta si ldrgità. Cern Auti, 1937, p. 48-49. TABACARU, GR. In loc de prefald la: Ion Creangl, Opere complete". Tecuci, [La.]. TELEAJEN, SANDU. Despre data na,sterii lui Creangli. Convorbiri literare", Bucuresti, LXXI, 1 5 ,ianuarie-mai 1938 , p.119-122.

TEMPEANU, VIRGIL. Pe urmele Amintirilor". Drum drept", Craiova, X, 18, 29 mai 1915, p. 291-292. TEMPEANU, VIRGIL. Pe urmele Amintirilor". nt-Frumos", Suceava, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 26-31. TEODOREANU, AL. 0. Despre Creangd. Viata romaneasca", Bucuresti, XXIX, 8-9, august-septemvrie 1937, p. 36-39. TEODORESCU-BOROAIA, C. Amintiri despre Ion Creangd. Ion

Creangl", Birlad, VII, 11-12, noiembrie-decembrie 1914, p. 293-296. TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Manualele didactice ale lui

Ion Creangd. Adevàrul literar si artistic", Bucuresti, VIII, 351, 28 august 1927, p. 4. TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Ion Creangd. Fragment dintr-un

studiu. Basmele. Propilee literare", Bucuresti, II, 16, 1 noiembrie 1927, p. 22-23. TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Note despre Creangli. Propilee literare", Bucuresti, II, 17, 15 noiembrie 1927, p. 25-26. TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Pocestirile lui Ion Creangd. Propilee literare", Bucuresti, II, 19-20, 15 dec. 1927 2 ian.

1928, p. 36-37.

TEODORESCU-BRANISTE, TUDOR. Ion Creangd. Fragment de

studiu. Amintirile din copildrie." Propilee literare", Bucuresti, III, 5, 15 mai 1928, p. 19-20. TEODORESCU-BROSTENI, I. Ctteva note despre institutorul I. Creangd. Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 1-4, ianuar-april 1926, p. 3-5. 488

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU-BROSTENI, I. Porecla casei lui Ion Creangd. InsemnAri iesene", Iasi, I, 10, 15 mai 1936, p. 585. TEODORESCU-BRO$TENI, I. lard despre bujda lui I. Creangd. InsemnAri iesene", Iasi, I, 21, 1 noiemvrie 1936, p. 361-362. TEODORESCU-BROSTENI, I. Cu privire la bujda lui Ion Creangd.

InsemnAri iesene", Iasi, III, 4, 1 aprilie 1938, p. 152-153. TEODORESCU-BROWENI, I. Porecla casei lui Ion Creangd. AdevArul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 918, 10 iulie 1938,

p. 6. TEODORESCU-BROSTENI, I. Ala schingiuire a lui Creangd.

Fat-Frumos", CernAuti, XV, 3, mai-iunie 1940, p. 97-98. TEODORESCU, I. Citeva note despre institutorul I. Creangd. Tudor

Parnfile", Dorohoi, IV, 1-4, 1926, p. 3-5. TEODORESCU-KIRILEANU, S. Monumental lui Ion Creangd. Note bibliografice. SezAtoarea", FAlticeni, VII, 3, 1 mai 1902,

p. 46-47. TEODORESCU-KIRILEANU, S. Cite cepa despre Ioan Creangd. Floarea Darurilor", Bucuresti, vol. II, 25, 16 septembre 1907,

p. 390-391. TIBA, ION. Creangd In limba polond. Iasul literar", Iasi, XV, 1, noiembrie 1964, p. 92-93. TODEA, MIHAI. Pe scend gi pe ecran. Tribune", Cluj, VIII, 52, 24 decembrie 1964, p. 11. TODICESCU, V. Cuvintare la casa lui Creangd din Humulesti. Ion Creangli", Birlad, III, 4, aprilie 1910, p. 93-95. TODOR, A. P. Creangd in literatura europeand. Revista societAtii ainerimea romAnAD", Bucuresti, XLVIII, 6, februarie 1932,

p. 28-30. TODOR, AVRAM P. Introducere la: Ion Creangl, Amintiri din copildrie". [Bucuresti], Nationale Gh. Mecu", 1942, 1943,1947. TODOR, AVRAM P. Introducere la: Ion CreangA, Povesti". Bucu-

resti, Nationale Gh. Mecu", 1942, 1943, 1945. TODORAN, EUGEN. Humorul lui Ion Creangd. I-II. Revista Fundatiilor Regale", Bucuresti, XIV, 7, 1947, p. 51 - 69;

nr. 8-9, p. 124-128. TODORAN, EUGEN. Ion Creangd intre umorigtii lumii. M". Eminescu, I. CreangA. Studii". Timisoara, 1965, p. 283-304. 489

www.dacoromanica.ro

TOFAN, GEORGE. Ion Creangd. Junimea literara", Suceava,

II, 1, ianuar 1905, p. 12-14. TOFAN, GEORGE. Ion Creangd. Junimea literarr, Cerofiuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 11-15. TOHANEANU, G. I. Consideraiii cu privire la stilul artistic al lui

Ion Creangd. I-II. Limba românV, Bucuresti, XIV, 4, 5, 1965, p. 453-466, 565-582. Reprodus si In vol.: M. Eminescu, I. Creang. Studii". Timi-

soara, 1965, p. 205-261. TOHANEANU, G. I. Stilul artistic al lui Ion Creangd. Bucuresti, Editura *ffintifica", 1969. 235 p. TOMI.T, MIRCEA. Misterul" Creangd. Steaua", Cluj, XV, 1, ianuarie 1965, p. 1-9. TOROUTIU, I. E. si CARDA,5, GH. Studii Fi documente literare. Vol. I, Bucurecti, 1931, p. XVII, XIX, XXII, 5, 9, 42, 125126, 128, 141, 148, 152, 153, 155, 157, 247, 277, 282, 291,

308-309, 310, 393. TOROUTIU, I. E. Studii f i documente literare. Vol. II, Bucuresti,

1932, p. XXVII, XLI, 342, 343; vol. III, Bucuresti, 1932, p. 119-123, 180, 186; vol. IV, Bucuresti, 1933, p. XXXIII, 7 , 28, 37, 128, 129, 135, 176, 178, 295, 304, 315; vol. V, Bucuresti, 1934, p. XX-XXI, XXIII, XXIX, XXXIX, XLI, XLIII, XLVII, XLVIII, LIII, LX, 26, 27, 40-45, 59, 411412; vol. VI, Bucuresti, 1938, p. XIII, XVIII, XX, XXI, XLVI, XLIX, LIII, LVI, LVIII, LXI-LXII; vol. VIII, Bucuresti, 1935, p. XII, XVI, XLV, LXXXIV, XCVI, CII, 190,

285, 413, 416, 466, 467, 468, 469, 482. TRANCU-IMI, GR. L. Cum i-am cunoscut. (Midi amintiri despre:

Mih.ai Eminescu, Nicolae Beldiceanu, loan Creang5., A.D. Xeno-

pol, V. Pogor, Anton Naum, Gheorghe Panu, C. Leonardescu, George Negruzzi, Nicu Gane, Todiritti Buiucliu, Iancu Ianov, Al. Philippide, Nicolae Volenti, Grigore Abgar si Jean Buiucliu, I.P. Florantin, Dr. Max, P.V. Grigoriu [Budusca], A.G. Cuza si C. Meissner). Iasi, 1937. 11 p. TURCU, AURORA. Aspecte etnografice din opera lui Ion Creangd.

Iasul literar", Iasi, XV, 2, noiembrie 1964, p. 94-97.

TURCU, CONSTANTIN. Catihetul Conta. Flt-Frumos", Cernauti,

XV, 3, mai-iunie 1940, p. 93-96.

TURCU, CONSTANTIN. Cu privire la catihetul Conta. Flit-Frumos", Cernauti-Bucuresti, XVI, 1, ianuarie-februarie 1941, p. 30. 490

www.dacoromanica.ro

TURCU, CONSTANTIN. Originea unor teme folclorice in opera lui Ion Creangd. Gazeta literarA", Bucuresti, III, 37, 13 septem-

brie 1956, p. 5. TURCU, CONSTANTIN. Ion Creangd. Biografia comentatii a operei

sale. Iasul literar", Iasi, XV, 1, noiembrie 1964, p. 83-91. TURCU, CONSTANTIN. Aluzii critice in Amintirile" lui Creangd.

Gazeta literarA", Bucuresti, 50, 10 decembrie 1964. TURCU, CONSTANTIN. Cind s-a ndscut Ion Creangd? Cronica", Iasi, 23, 10 iulie 1967. TZIGARA-SAMURCAS, AL. Peire Carp, loan Creangd. Convorbiri literare", Bucuresti, LXX, 11-12, nov.-decemvrie 1937,

p. 627-632. TEPELEA, GABRIEL. Cum a fast tradus Creangd in limba francezd.

Arges", Pitesti, II, 1, ianuarie 1967, p. 12. TICALOM, I.D. Creangli. Revista criticA", Ia§i, X, 1, ianuarmart 1936, p. 38. TIMIRAS, NICOLAE. Documente vechi. Iubirea de carte a lui CreangA. Viata scolAreascA. Cultura literarA a lui Creangt. CreangA fn societate. Creang4 autodidact. Doi mari prieteni: Eminescu si Creang5. Tinca Vartic. CreangA intim. In sArbMori si la ospete familiare. Sfirsitul lui loan CreangA. Catibetul

din Folticeni. AdevArul", Bucuresti, XLIV, 1931, nr. 14.582

(16 iulie), p. 1-2; nr. 14.589 (24 faille), p. 1-2; nr. 14.593

(20 iulie), p. 1-2 ; nr.

14.628

(9 septembrie), p. 1

2;

nr. 14.704 (5 decembrie),p. 1-2; nr. 14.703 (10 decembrie), p. 1-2; nr. 14.721 (25 decembrie), p. 8; XLV, 1932, nr. 14.730

(9 ianuarie), p. 1-2; nr. 14.771 (26 februarie), p. 1-2. TIMIRAS, NICOLAE. loan Creangd, dupd documente vechi, insemndri fi mdrturii inedite, cu numeroase reproduceri de autografe, por-

trete f i vederi. Bucuresti, Bucovina", 1933. 336 p. TIMIRAS, NICOLAE. _Figura lui Creangd. Convorbiri literare",

Bucuresti, LXXIV, 2, februarie 1941, p. 146-160. TIMIRAS, NICOLAE. Virsta lui Creangd. Dacia", Bucuresti, I, 5,

15 iulie 1941, p. 7. UNGUREANU, GH. Actul de napere al lui Ion Creangd. 10 iunie 1839". Universul literar", Bucuresti, XLVIII, 28, 1939, p. 3. UNGUREANU, GIL 0 pagind ineditd din viafa lui Ion Creangd. Moldova", Iasi, I, 99, 25 decembrie 1940. 491

www.dacoromanica.ro

UNGUREANU, GH. Din viata lui Ion Creangd. Documente inedite. Cu 32 planse afarà din text. Bucure§ti, 1940. 193 p. ("Fundatia pentru literatura §i artrt". Biblioteca documentara). UNGUREANU, GH. Numirea lui Ion Creangd in inveilámlnt. Ceta-

tea Moldovei", Ia§i, III, 1, 1 ianuarie 1942, p. 75-78. UNGTJREANU, GH. Studiu introductiv la: Ion Creang4, Documente". Bucure§ti, Editura pentru literatur4", 1964, p. V-LXXXIT.

UNGUREANU, MARIA LUIZA. Scrisori inedite despre Creangd din arhioa folcloristului A. Goroyei. Limb6 i literaturà", Bucureati,

vol. IX, 1965, p. 401-415. URSU, GH. Un profesor al lui Ion Creangd la Folticeni: Pdrintele Vasile Grigorescu Catihetul. Convorbiri literare", Bucure§ti,

LXXV, 5-6, mai-iunie 1942, p. 324-332. VALESCU-HURMUZ, CORA. Opera lui Ion Creangd. Studiu critic.

Bucure§ti, Universul", 1938. 59 p. VALESCU-HURMUZ, CORA. Pooegti" de Ion Creangd. Studiu critic. Bucure§ti, Universul", 1940. 39 p. VASILIU, ALEX. Intru aducerea aminte a celor 25 de ani de la moartea lui Ion Creangd. Convorbiri literare", Bucure*ti, XLVIII, 12, decembrie 1914, p. 1195-1199. VASILIU, NICOLAI. 10 ani. Sezatoarea", Fdlticeni, V, 12, decem-

bre 1899, p. 195-198. VATAMANIUC, D. Doud imagini ale satului in Amintiri din copild-

rie". LuceafAml", Bucure§ti, III, 6, 1960, p. 8. VATAMANIUC, D. Ciildtoriile lui Creangd la Bucurefti. Gazeta literarr, Bucure§ti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 11. VIANU, TUDOR. Arta prozatorilor romdni. Bucuresti, Editura contemporanr, 1941, p. 110-119. VIANU, TUDOR. Ion Creangd. Gazeta literani", Bucure§ti, IV,

9, 28 februarie 1957, p. 1, 4. VIANU, TUDOR. Prefald la: Nouvelles roumaines". Anthologie des Prosateurs Roumains. Paris, Editions Seghers", 1962,p. 17-30. VIANU, TUDOR. Ion Creangd. In vol.,: Studii de literaturtt

romAna". Bucure§ti, Editura didactica si pedagogicr, 1965, p. 326-334. 492

www.dacoromanica.ro

VIZIRESCU, PAN M. 117.1 . Russu: Basmele lui Creangd". Orizonturi noi", Bucure§ti, I, 6-7, noiembrie-decembrie, 1929, p. 17.

VIRGOLICI, TEODOR. ln lumina prezentului. Gazeta literarà", Bucure§ti, XI, 51, 17 decembrie 1964, p. 2. VLAD, C. Dezvelirea bustului lui Creangd. Dimineata", Bucure§ti, XXVIII, 9.308, 23 noiembrie 1932, P. 3. EVLADESCU, GEORGE M. §i VIJA, GR.] Ion Creangd. Miorita", Galati, III, 2, mai 1924, p. 49-50. VOITA, L. Reisfoind manualele lui Creangd. IndrumAtorul cultural", X , 1 ianuarie 1957, p. 34-35. VULCANESCU, ROMULUS. Bojdeuca lui Creanga. Universul literar", Bucure§ti, LII, 23, 1943, p. 1, 2. VYHLTDAL, OLDRICH. Ion Creangd: Mésis s dvema grogilry". Zlat$r máj", Praha, II, 10, 1958, p. 308-309 (S.K.P.). V. AD. Structura de gen a operei. Ateneu", Bac5u, I, 5, decembrie 1964, p. 17. WEIGAND, G. Despre Ion Creangd". Ion CreangV, III, 3, martie 1910, p. 62. WEIGAND, G. Prefajd la: Ion Creangl's *Ilarap-Alb»". Leipzig, 1910, p. I-IX. XENOPOL, A.D. Adunarea scrierilor lui Ion Creangd. Lupta", Bucure§ti, VII, 1.025, 14 ianuarie 1890, p. 2. XENOPOL, A.D. Prefald la: Scrierile lui loan Creange. Ia§i, vol. I, 1890, p. I-IV. XENOPOL, A.D. Cepa despre Ion Creangd. Ion Creange, Birlad, II, 12, decembrie 1909, p. 311-312. XENOPOL, A.D. Ceva despre Ion Creangd. Junimea literard", Cerntiuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 24. XENOPOL, A.D. Cums-a intocmit prima edilie a scrierilor lui Creangd.

"FlacAra", Bucure§ti, IV, 9-10, 20 decembrie 1914, p. 57, [ZAHAROVSCHI, VICTOR]. 0 scri.soare a lui Creangd. Junimea literarà", CernAuti, VII, 1, ianuarie 1910, p. 19. ZAIUNCIKOVSKI, I. Fiul poporului salt. Ateneu", Badu, I, 5, decembrie 1964, p. 11. ZOTTA, SEVER. La centenarul lui Vasile Alecsandri ( 1821- 1921).

Ia§i, ProgresuP, 1921, p. 90. 493

www.dacoromanica.ro

*

Comunicat. Monitorul Oficial", Bucuresti, nr. 155, iuliu 1872, p. 1. Destituirea lui Ion Creang 5. din postul de frivatator. Statutele primei Societdti de Economie din urbea Iffi. Iasi, 1884. 30 p. Buletinul Ministerului Instrucjiunei Publice Fi al Cultelor. Bucurestie I, 5, februarie 1885, p. 355. Date biografice referitoare la institutorul I. Creang5.. Curier bibliografic. Convorbiri pedagogice", Brasov, III, 2, 1 (13)

iunie 1888, p. 45. Ion Creangd. Era noug.", Iasi, 14, 7 ianuarie 1890. Inmormintarea lui Ion Creangd. Lupta", Bucuresti, VI, 1.021, 10 ianuarie 1890.

Adunarea scrierilor lui Ion Creangd. Lupta", Bucuresti, VI, 1.025, 11 ianuarie 1890. Inmorrnintarea lui I. Creangd. Românul", Bucuresti, XXXIV, 18, 22 ianuariu (10 ianuar) 1890, p. 66. Notd. AdevArul ilustrat", Bucuresti, 4 decembrie 1895.

loan Creangd. Familia", Oradea, XXXII, 24, 16/28 iunie 1896, P. 277-278. Ion Creangd. Seztitoarea", Ftilticeni, V, 12, decembre 1899, p. 201 204.

Reprodus din: Era nouä", Iasi, 14, 7 ianuarie 1890. Dosarul lui Ion Creangd. 5ezAtoarea", Folticeni, VII, 9-10, noiembre-decembre 1902, p. 130-133.

Informatii literare. 0 scrisoare a lui Ion Creangd. S5m5satorul", Bucuresti, II, 19, 11 mai 1903, p. 304. I. Creang5. once Gheorghe Creangd: Iasi, 1889, iulie 2. Cdrfi romdne. Opere complecte" de I. Creangd (1 vol. de 390 p., editura Minerva"). Revista idealistV,Bucuresti, I, 5, tom. II, 1 (14) iulie 1903, p. 422-423. Asupra biografiei lui Joan Creangd. Fitt-Frumos", Suceava, I, 1,

15 martie 1904, p. 3. Bowl scrisori de la Eminescu Fi Creangd. Convorbiri literare", Bucu-

reti, XXXIX, 11-12, noienlvrie, decheinvrie 1905, p. 1151 1152.

I. CreangA c5.tre Titu Maiorescu: Iasi, 1882, noiemvrie 13. Scrisori de la oechii colaboratori. Trei scrisori de la loan Creangd. Con-

vorbiri literare", Bucuresti, XL, 3-5, martie, aprilie, mai 1906, p. 272-274. 494

www.dacoromanica.ro

I. Creangli cAtre Titu Maiorescu: Ia§i, 1876, noiemvrie 10; Ia§i, 1881, iunie 17; Ia§i, 1883, main 25. Statuie lui Ion Creangd. LuceafArul", Sibiu, VIII, 13, 1 iulie 1909, p. 307. Rugdminte. Ion CreangA", Bir lad, II, 7, iulie 1909, p. 169. Comemorarea morii lui Creangd. Cump Ana", Bncure§ti, I, 6, 1 ianuaHe 1910, p. 96.

Doud acte. Luceafarul", Sibiu, IX, 1, 1 ianuarie 1910, p. 24-25. lnsemndrile lui Ion Creangd. Luceaftirul", Sibiu, IX, 1, 1 iFnuarie 1910, p. 25. Pomenirea lui Ion Creangd. Ion CreangA", Birlad, III, 1, ianuarie 1910, p. 58-60. Uncle a tnvalat Creangd pedagogia? Convorbiri literare", Bucuresti,

XLIV, 2, fevruarie 1910, p. 399-400. 0 scrisoare. Ion CreangA", Bir lad, III, 8 rnartie 1910, p. 61. I. Creanga cAtre [Victor Zaharovschi]: Ia§i, 1886, octombrie 8/20.

Harap-Alb" tn traducere gerrnand. Luceafgrul", Sibiu, IX, 13-14, 1-16 iulie 1910, p. 353. Un grup de elevi. Pe urmele lui Creangd. Neamul romAnesc literar", VAlenii de Munte, 47-48, 1911, p. 756. Pentru amintirea lui Ion Creangd. Dare de searnA a Comitetului iepn pentru reconstituirea Bujdeucei" in care a trAit cei din urmA

ai sAi ani povestitorul. Iai, 1918. 22 p. Aniversarea morgi lui Ion Creangd. (0 scrisoare a lui I. C.). Ion CreangA", Birlad, III, 2, februarie 1920, p. 17-18. 31 ani de la moartea lui Ion Creangd. Cele trei Crisuri", Oradea,

II, 1921, p.

61.

Anuarul societdlii literare Gr. Alexandrescu". (Anul ,colar 1922 1923). Foc§ani, 4, 1923, p. 67-69. Cronica. Tudor Pamfile", Dorohoi, IV, 4-4, ianuar-april 1926,

p. 39-41, 44, 49. Opera lui Creangd Fi pictorii noftri. Transilvania", Sibiu, LVII,

6, iunie 1926, p. 234-240. Dosarul lui Ion Creangd. SezAtoarea", Folticeni, XXXVI, 1, ianuar 1928, vol. XXIV, p. 16. Note biobibliografice. Universul literar", Bucuresti, XLV, 44, 27 octombrie 1929, p. 691. 495

www.dacoromanica.ro

Un articol necunoscut al lui Creangd. Neamul romanesc literal.' Valenii de Munte, II, 21, 1930, p. 330. Copildria lui Creangd, copildria noastrii, a fiecdruia. Inmuguriri",

Piatra-Neamt, I, 4-5, 1932, p. 1-2.

In amintirea lui Creangd. Adevarul literar si artistic", Bucuresti, XII, 646, 23 aprilie 1933, p. 8. Istoricul ridiciirii bustului Ion Creangd" (1902-1932) fi miscarea fondurilor cu acte justificative. Iasi, Opinia", 1933. 28 p. cu ilustr.

Ountenarul lui Ion Creangd. Iasul". Buletinul cercului iesenilor din Bucuresti. Bucuresti, 5, mai 1937, p. 120. Centenarul lui loan Creangd. Universul", Bucuresti, an. al 54-lea, nr. 195, 18 iulie 1937, p. 11. indreptar biobibliografic. [Bucuresti, 1938], p. 63-64. (Uniunea Fundatiilor Culturale Regale. Expozitia cartii, 1938.) Anuarul scolii nonnale de inviigitori Vasile Lupu" din Iasi pe anal Scriitorii romdni.

1938 1939 . Iasi, p. 151. Scriitorii romdni En gEndurile f i sentimentele lor: Ion Creangd. Ade-

varul literar si artistic", Bucuresti, XIX, 948, 5 februarie 1939, p. 6.

Drumurile scolirii lui Creangli cu localitiffile pomenite in Amintiri". Fat-Frumos", Cernautd, XV, 2, mart-prier 1940, p. 74. [Herta].

Un cintec satiric al lui Ion Creangd. Romania liberP, Bucuresti, VII, 1.393, 6 martie 1949, p. 2. Cinstirea memoriei lui Ion Creangd f i dr. .Ftefan Stincd, membri de onoare post-mortem ai Academiei R.P.R. Scinteia", Bucuresti,

8 iunie 1950, p. 3. Din mostenirea pedagogicd Visatd de Creangd. Revista de pedagogie",

Bucuresti, 4-5, 1953, p. 32. Sd cunoastem scriitorii patriei noastre. [Prezentare biobibliografica]

Bucuresti, Editura de stat pentru imprimate si publicatii", 1956. 163 p. (Ministerul Culturii, Directia general& a asez&mintelor culturale). loan Creangd. .120 de ani de la nasterea marelui scriitor si povestitor din Humulesti-Neaml. [Bucuresti, 1957]. 15 p. (Ministerul

Culturii. Directia general/ a asezamintelor culturale, nr. 9). Documente. Romania libera", Bucuresti, XXII, 6.270, 12 decembrie 1964, p. 2. 496

www.dacoromanica.ro

Zile le Ion Creangei. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.469, 13 decem-

brie 1964, p. 1. Creangd pe meridianele lumii. Scinteia", Bucuresti, XXXIV, 6.471, 15 decembrie 1964, p. 2. Zile le Ion Creangei. 0 interesantei culegere de documente. Schiteia", Bucuroti, XXXIV, 6.471, 15 decembrie 1964, p. 2. Festival Creangei. Ateneu", Bacau, I, 5, decembrie 1964, p. 10. Casa memoriald Ion Creangd". Humulefti. Ghid. Bacau, 1964. 22 p.

cu ilustr., portr. si facs. Editat de Muzeul regional si redactia revistei Ateneu". Ion Creangei, marele povestitor al poporului romdn. Bucuroti, 1964. 15 p. (Comitetul de Stat pentru Cu Rua si Art&. Consiliul pentru rAspIndirea cunostintelor cultural-stiintifice. In ajutorul conferentiarului). Far& coperta.

Miracolul geniului popular. Conferintil si bibliografie despre Ion Creangrt. (Pentru sate). Tirgu-Mures, 1964. 6 f. lito. (Biblioteca regional& Tirgu-Mures). Concurs: Cine f tie rdspunde. Bactlu, 1965.

Medalion literar: Ion Creangd. BacAu, 1965. 7 f. lito. (Biblioteca central& regional& BacAu). Fär& copera.

www.dacoromanica.ro

MANUSCRISE

1. Metoda special4 a Aritmeticei. Treapta a II-a. No. de la 1-100 sau de la 10 100. Datat 5 decembrie 1864" §i semnat Creanga Ion". Se gäse§te la Biblioteca Universittifii Alexandru Ion Cuza" din Iasi, cota Ms. 431/111/150. Are 44 foi (afara de coperta), format caiet de dictando, scrise pe ambele fele (cu exceplia foilor 16 §i 27, care au pagina de pe verso albA).! 2. Ms. 1.459, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania. Are 14 foi, format coala, afara de foaia 9, care e o jumatate de coala. Primele 8 foi, dintre care 7 sint scrise pe ambele fete, iar a opta numai pe recto, confin fragmente din Povestea lui Harap-Alb §i anume: de la cuvintele Dar nu se poate apropiè nimene de cerb" Ora la Harap-Alb, vazindu-le a§a, i se face mila de dinsele".

Clod s-a dat la legat manuscrisul autograf al lui Creanga, foaia 1 a fost a§ezata In a§a tel Inelt pagina recto a devenit verso,§i invers. Paginalia manuscrisului original nu corespunde cu cea data de serviciul Bibliotecii Academiei, lucru u§or de Infeles, din moment ce manuscrisul lui Creanga nu s-a pastrat In Intregime §i, eft exista, nu confine partea de la inceput a pove§tii. Astfel prima

pagina poarta nr. de ordine 25, iar a doua, 26, ambele date de povestitor (la tel cu toate cele care urinea7s).

Acest manuscris confine §i a§a numitul Dosar Creangd, de la foaia 10 Inainte. (Foaia 9, o jumatate de coals, are pe recto, In colful din stinga, sus, aceasta inscrnnare: No. 39. Dosarul diaconului Ion Creanga".) Dosarul constd din urmatoarele acte: 1. (f. 10 r.) adresa Mitropoliei Moldovei §i Sucevei, nr. 1.945, din 4 noiembrie 1872, 498

www.dacoromanica.ro

privitoare la darea in judecata Spiritualului dicasteriu" a lui Creanga pentru a s-a tuns si s-a tmbracat civil; 2. (f. 10 v.) un fel de adresä scrisa neglijent si purtind nr. 568, din 15 noiembrie 1872 ; 3. (1. 11 r. si v., 14 r.) Copia de pe anaforaua Spiritualului Consistoriu, sub no. 49, din 22 september 1871"; 4. (f. 12 r. si v., 13 r.) Copid de pe anaforaua Spiritualului Consistoriu, sub no. 69, din 10 octomber 1872". Foile 13 v. si 14 v. slut nescrise. 3. Ms. 2.086 , Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Povestea

povegtilor, autograf datat stmbata 1877, octomvrie 22-1878, noiemvrie 12"; 8 foi format coala, scrise pe ambele fete.

4. Ms. 3.757, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Scrisori primite de Ion Creangd de la fiul sdu C.I. Creangd gi de la unele

rude ale sale, in anii 1880-1891.CumOrat de la Isr. Kuppermann din Iasi, la 19 iunie 1907". 183 p. 5. Ms. 4.074 (A), Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania: Prima foaie, r°: Scrieri de Ion Creangd Cumparat de la Dl. Em. Girleanu la 26 febr. 1908" (scris, probabil, de un functionar

al bibliotecii); foaia 2 este alba; foile 3-6 ant, de fapt, carti postale adresate de Creanga unor membri ai familiei sale (serisori catre: Elena Creangd-Chilei Iasi, 1883, august 30, f. 3 r.-v.; Ecaterina Vartic 1884, iunie 16, Slanic, 1.4 r.-v.; 1884, iunie 24, f. 5 r.-v.; Ecaterina Vartic Zahei Creangd Slanic, 1884, iulie 12, f. 6 r.-v.) ; foaia 7 (format caiet de dictando)

este scrisa cu creionul de povestitor si contine un fel de portret moral al rornanului, cu caracterizari luate adesea din vorbirea populara, care apar si in opera lui literara (partea finalit nu se poate descifra; de altfel multe cuvinte sau grupuri de cuvinte slut sterse, caea ce arata ca avem a face cu o ciorna); foaia 8 r.-v. contine versurile intitulate, dupa primul vers (nu de Creanga): [Azi am bani, azi am papas] §i pare scrisa de altd mina; foaia 9 r.: ciorna unei cereri adresate Ministerului Instructiunii Publice, datata Iasi, 1884, noiernbrie", In scopul de a se acorda povestitorului, in calitatea lui de institutor, a IV-a gradatie, adica al IV-lea spor la salariu conform legii atunci fa vigoare (scrisa. de Creanga, cu creionul, si avind numeroase stersaturi); foaia 10 r.-v.: .Dragoste chioard f i amoriu ghebos; foile 11 r.-14 v. (jurna-

tati de coala): Poveste, tn manuscris ca si in versiunea din

Timpul Rid titlu; foile 15 r.-18 v.

(coli Intregi):

Capra 499

32*

www.dacoromanica.ro

cu trei iezi (de la Inceput ping la: Ia poftim, curnetre, zise ea" inclusiv); foile 19 r.-42 r.: Amintiri din copildrie, partea a (lona:

fragrnente necontinui: 1. 19 r.-20 r., de la inceput ping la §i altele multe Inca facea" inclusiv; f. 21 r.-35 r., de la Uite cum te trage pe furis apa la adInc" ping la Mg rog, mi se dusese buhul despre pozna ce" inclusiv; 1. 36 r., de la ce mi s-au Intimplat In

viatg" ping la numai ce si aud pupgza cintind" inclusiv; f. 37 r.-38 r., de la se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburei" ping la si una doug la pupAzg de" inclusiv; f. 39 r., de la Lunea, intr-o zi de tirg" ping la Nu-ti paie lucru de saga" inclusiv; f. 40 r.-42 r., de la Toate ca toatele, dar chad

am auzit eu de tata" ping la vrajba dintre noi sg pia* si neghina din ogoarg. Cgci" inclusiv. Foaia 36 v. are numai citeva rinduri, si acelea sterse, pe jumatatea ei de sus, iar pe cealaltti jumgtate un numgr de cuvinte scrise de alta ming si WA nici o legaturg cu continutul povestirii; foile 43 r.-47 v. (format coalli): Povestea lui Ivan Turbinca f. 43 r.-44 v., de la inceput ping

la si Incepe a cauta prin casg, dar nu &este pe nimene in clusiv; f. 45 r.-47 v., de la Mi se pare mie cg si boieriul, cit era de boieriu" ping la si sa nu vg supgrati, dar tare-i neastimpgrata si avang drept sg vg spun" inclusiv. 6

Ms. 4.074 (B), Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, fotocopii, cu acelasi titlu ca 4.074(A), adicg Scrieri de Ion Creangd. Confine urmAtoarele povesti si fragmente de povesti: a) Poveste, in intregime (8 pagini); b) Capra cu trei iezi (8 pagini, continind ace1easi pasaje ca. In 4.074 A, dupg care s-a facut, de altfel, fotocopia) ; c) Amintiri din copildrie, partea a II-a (25 pagini, repro-

duse intocmai dupg 4.074 A); d) .Povestea lui Ivan Turbinca (10 pagini); e) Povestea lui Harap-Alb (15 pagini, fotocopiate dup 5.

ms.

1.459).

Acest manuscris, Intrucit constg din fotocopii, nu contine nimic

nou NO de manuscrisul mentionat mai sus. 7. Manuscrisul povestirii Anecdotd [Mog Ion Roatd] are 6 pagini. Nu 1-am vazut, dar Il cunoastem dupg cliseele Mute de Gh. T. Kirileanu, care 1-a fotocopiat cu prilejul editiei sale din 1939. Foarte curat si chiar frumos scris, ceea ce dovedeste ca a fost transcris definitiv; de Creangg dup4 ce acesta i-a facut In ciorng toate modificgrile pe care le-a socotit necesare. Manu500

www.dacoromanica.ro

scrisul autograf, fotocopiat, se afla In posesia prof. acad. Iorgu

Iordan. Originalul, care a existat o vreme In fondul Bibliotecii V. A. Urechia" din Galati, sub nr. 1.179, a dispdrut. 8. Manuscrisul povestii Rit-Frurnos, fiul iepei contine 11 pagini si

are numeroase Indreptari Mute de Creangà. Originalul se afla la Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, sub nr. 6.104. 9. Scrisori Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania (Ion Creang4

catre: A.C. Cuza

Iasi, 5/17 noiembrie 1885, Coresp. inv. Iasi, 1888, noiembrie 7, Coresp.

67.404 ; M. Kogdlniceanu

inv. 98.849; Jacob Negru.zzi

1885, fevruarie 22, S Slavici 8

S

1877, martie 6, S

21 (2)

LI

,

21 (1)

Iais, 1885, maiu 15, S

Ia si, 1878, oct. 21, S

LI

, Iasi

'

, LIIon 21 (3)

25(1)

XXXII ' Iasi' 1882, fevruarie

25(2)

XXXII Colectia Gh. Cardas (Ion Creanga cdtre Titu Maiorescu Iasi, 1881, iunie 11). 10. Biblioteca Arhivelor Statului din Iasi posedà douà registre de procese-verbale Incheiate de Creang5., hi calitatea lui de insti'

tutor, cu privire la activitatea sa didactica. Pentru editarea operei povestitorului, aceste registre nu prezint5. o important&

deosebità. De aceea ne-am limitat la simpla constatare a existentei lor.

www.dacoromanica.ro

LISTA PERIODICELOR CONSULTATE (Bibl. Acad. RePublicil Sociallste Romania)

Adevdrul. Buc., 1888-1919 (P. IV. 371); 1892 (P.IV.372). Adevdrul ilustrat (supliment la AdevArul"). Buc.,1895-1897 (P.M. 121).

Adevdrul literar i artistic. Buc., 1920-1939 (P. IV. 5.517). Almanahul societdlii academice social- li terare .Romdnia jund".

Viena, 1883-1888 (P.I. 10.530). Analele stiintifice ale Universitdtii Al. I. Cuza". Serie nouA. Sectiunea III. Stiinte sociale. Iasi, 1955 (P.I. 28.631). Anuarul liceului Petru-Rares" Piatra-IVeamt. Piatra-Neamt, 1896/97, 1898/99; 1199/900, 1907/8

1908/9

1909/10, 1913/

/14; 1918-1924; 1928-1940 (P.1. 6.072). Anuarul national al .Romdniei. Buc., 1893-1932 (P.I.II. 7.480). Anuarul societatei literare Gr. Alexandrescu". Focpni, 1919-1923 (P.I.5.898). Anuarul iScoalei normale de Invdtatori V asile Lupu". Iasi, 1863-1942 (P.I.9.923).

Anuarul Universitatii din Iasi. Iasi, 1895/96-1908, 1910, 1924 1939-1960 (P.1.11.10.984). Apostolul. Piatra-Neamt, 1934-1943 (P.I.15.212). Arhiva. Organul societdteif tiintifice gi literare din Iasi. Iasi, 1889-1921 (P.I.184).

Arhiva. Iasi, 1921-1940 (P.I.184) (Continuare la: Arh.iva. Organul societatei stiintifice i literare din Iasi"). Arhivele Olteniei. Craiova, 1922-1942 (P.I.6.597). Buletinul Institutului de filologie romaniccl Alex. Philippide". Iasi, 1934-1945 (P.1.14.218). Buletinul Institutului de literaturd. Buc., 1921-1929 (P.I. 7.591). 502

www.dacoromanica.ro

Buietinul Ministerului Instructiunii Pub lice gi Cultelor. Buc., 1884 1885 (P.I.643). Calendarul revistei Ramuri". Craiova, 1908 (P.I.2.974). Odlindarul bunului econom. Sibiu, 1887-1881 (P.I.5.790). Cele trei Criguri. Oradea, 1923-1929 (P.I. 7.795). Cetatea Moldovei. Iasi, 1940-1943 (P.I.18.285). Contemporanul. j RevistA literal% si stiintifica. Iasi, 1881-1891 (P.II407). Contemporanul. Slptarninal politic, social, cultural. Buc., 1946 (P.IV.19.603).

Contimporanul. Buc., 1914-1916 (P.IV.4.480). Convorbiri literare. Iasi, Buc., 1867-1936 (la Buc. din 1885) (P.II.20). Convorbiri pedagogice. Satul nou, Panciova, Brasov, 1886-1888 (P.I.1.657).

Cosinzeana. Ordstie, 1911-1915; Cluj, 1922-1928 (P.II.III.3.077). Cuget clar. Buc., Wilenii de Munte, 1928-1936 (P.I.8.806). Cultura cregtind. Blab 1911-1926, 1936-1937 (P.I.2.908). Curnpdna. Buc., 1909-1910 (P.I.2.630). Curierul de Iffi. Iasi, 1868-1875 (P.JV.1.918). Cuantul liber. Buc., 1919-1921, 1924 (P.I.5.472) (Revista saptanrinalA).

Cuvintul liber. Buc., 1933/34-1935/36 (Mp. 146). Dacia. Buc., 1941-1942 (P.IV.18.875). Dacoromania. Cluj, 1920-1948 (P.I.5.193). Dimineafa. Buc., 1904.-1916, 1919 (P.IV.1.557). Drum drept. Craiova, 1915 (P.I.1.808). Epoca. Buc., Iasi, Buc., 1885-1889, 1895-1926, 1929-1938 (P. IV. 667); Buc., 1865 (P.IV.1.392). Era noud. Iasi, 1889-1900 (P.III. 146). Era noud. Buc., 1936 (P.I.15.561). Evenimentul. Iasi, 1893-1923 (P.IV.545). Familia. Budapesta, Oradea, 1865-1906 (P.II.155). Fdt-Frwnos. Birlad, Bucuresti, 1904-1909 (P.I.1.735). Fdt-Frumos. CernAuti, Suceava, 1926-1944 (P.I.7.891). Flacdra. Buc., 1911-1923 (P.II.3.053); Buc., 1948-1951 (P.III.IV. 19.804).

Floarea darurilor. Buc., 1907 (P.I.1.823). Floarea soarelui. Buc., 1927-1929 (P.II.8.934). Gazeta Invdrdrnintului. Buc., 1949 (P.IV.20.442). Gazeta literard. Buc., 1954 (P. IV. 26.691).

Gindirea. Buc., 1921-1944 (P.II.6.243). 503

www.dacoromanica.ro

Glasul Bucovinei. Cern Auti, 1918-1941 (P.III.IV.4.716). Lista. Iasi, Buc., 1934-1938 (P.I.14.289). Iasul literar. Iasi, 1954 (P.I.IV.20.886). Ilustragunea romdnd. Buc., 1891-1892 (P.II. 189). loan Neculce. Iasi, 1921-1933 (P.II.6.269). Buletinul muzeului din Iasi. Ion Creangd. Mr lad, 1908-1921 (P.I.2.387). Inmuguriri. P.-Neamt, Fälticeni, 1932-1940 (P.I.12.700). Insemndri iesene. Iasi, 1936-1940 (P.I.15.564). Junimea. Bir lad, 1896-1900 (P.IV.1.193). Junimea. Cerntiuti, 1921 (P.I.11.5.008). Junimea literard. Cern 5uti, Suceava, 1904-1914, 1923-1939 (P.I.11.1.643).

Larnura. Buc., 1919-1928 (P.I.5.303). Legenda nouti. R.-Vilcea, 1928-1929 (P.II.9.454). Liberalul. Iasi, 1880-1888 (P.IV.996). Limba romdnd. Buc., 1952I (P.I.25.832).

Limbd f i literaturd. Buc., 1955-1961 (P.1.30.621). Soc. de stiints istorice si filologice". Luceafdrul. Budapesta, Sibiu, 1902-1914, 1919-1920 (P.II.1.501), Luceafcirul. Buc., 1958 (P.IV.28.267). Luceafdrul de alit& Brasov, 1956-1957 (P.I.29.444). Lumea. Ia§i, 1899 (P.I.1.206). Lumea. Iasi, 1924-1926 (P.II.7.388). Lumea ilustratd. Buc., 1891-1897 (P.II. 241).

Lupta. Iasi, Buc., 1884-1895 (P.III. IV. 826). Lupta pentru vial& Iasi, 1903-1905 (P.I.1.616). Minerva. Buc., 1908-1916 (P.IV.2.241). Miorila. Galati, 1924-1925 (P.I.5.587). Miscarea. Iasi, 1909-1938 (P.IV.2.463). M4scarea literard. Buc., 1924-1925 (P.IV.7.445). Mitropolia Moldovei. Iasi, 1925-1943, 1945 (P.I.11.8.023). Moldova. Iasi, Bac5m, 1866-1868 (P.I1.IV.488). Moldova. Iasi, 1901 (P.IV.1.218). Ndzuinla romdneascd. Craiova, 1926 (P.I.6.894). Neamul romdnesc literar. ralenii de Munte, 1908-1912 ; Buc., 1925

1926 (P.I.II. 2.396). Neainul romdnesc pentru popor. VAlenii de Munte, 1910-1916, 1920 1930 (P.I. 2.727). 504

www.dacoromanica.ro

.Noul curier romdn. Iasi, 1871-1873 (P.IV.2.338).

Opinia. Iasi, 1897-1900, 1906-1930 (P.IV.871). Orizonturi noi. Buc., 1929-1930 (P.II.10.570). Plistorul Tutovei. Birlad, 1938-1943 (P.I.16.493). Preocupdri literare. Buc., 1936-1944 (P.I. 15.577). Propilee literare. Buc., 1926-1930 (P.II.8.295).

Ramuri. Craiova, Iai, Craiova, 1905-1916, 1917, 1919-1929, 1934-1947 (P.I.II. 1.808). Revista arhivelor. Buc., 1924-1929, 1936-1946, 1958 (P.I.8.302). Revista criticd. Iasi, 1927-1940 (P.I.8.982). Revista de pedagogie. Cern Auti, Buc., 1931-1943 (P.I.11.458); Buc., 1952 (P.I.25.378). Revista Fundaliilor Regale. Buc., 1934-1947 (P.I.13.100). Revista idealistd. Buc., 1903-1916 (P.I.1.503). Revista literard. Buc., 1947 (P.III. 19.308).

Revista noud. Buc., 1887-1895 (P.II.1.337). Revista colii. Botosani, 1926 (P.I.IV. 8.219).

Revue de Roumanie. Bucarest, 1910 (P.I. 2.952). Romdnia liberd. Buc., 1877-1889 (P.IV.611). Romdnia liberL Buc., 1884 (P.IV.119). Romdnia liberä. Buc., 1915-1916, 1918-1930 (P.IV.4.242). Romdnia liberd. Buc., 1944 (P.IV. 18.539). Romdnul. Buc., 1857-1864, 1866-1878, 1880-1905, 1914/15 (P.II.IV.81). Romdnul. Arad, 1911-1916, 1918-1922, 1927-1932 , 1935-1938 (P.I11.2.887).

Scinteia. Buc., 1944 (P.IV.18.541). Scinteia tineretului. Buc., 1944 (P.IV.19.331). Scrisul romdnesc. Craiova, 1927-1928 (P.I. 9.167). Semandtorul. Buc., 1901-1910 (P.I.1.332). Societatea de miine. Cluj, Buc., 1924-1930 (P.II.7.401). Solia Moldovei. Iasi, 1927-1931 (P.M. 9.892). Steaua. Cluj, 1954 (P.I.21.993). Studii Fi cercetdri de istorie literard i folclor. Buc., 1952-1961 (P.I. 26.1341.

Sezeitoarea. niticeni, 1892-1916; 1922-1931 (P.I. 456). Timpul. Buc., 1856-1857; 1860-1861 (P.IV. 95). Timpul. Buc., 1876-1884; 1889-1900; 1923-1924 (P.IV.96). Torja. Buc., 1919 (P.IV. 5.682); Buc., 1945 (P.IV.19.443). 5e5

www.dacoromanica.ro

Transilvania. Brasov, Sibiu, 1868-1946 (P.I.11.67). Tribuna. Cluj, 1957 (P.111.30.479). Tudor .Pamfile. Dorohoi, 1923-1928 (P.I.7.293). Universul. Buc., 1884-1935 (P.IV.734). Universul literar. Buc., 1888-1916; 1919-1931 (P.II.III.IV. 735). thwtk. Cluj, 1946 (P.III.IV.19.450). Valea Bistriçei. Tarclu-Neamt, 1936 (P.I. 17.123). Veao nou. Bac., 1944 (P.II.III.IV.19.319). Via la literard. Buc., I (1906); 1-52 (Mp. 176). Via la literard ft: artisticd. Buc., I (1907): 1-50; III (1908): 1-14 (Mp. 196).

Via la noud. Buc., 1898; 1903 (P.II.IV.1.080). Viata noud. Buc., 1905-1925 (P.I.1.702).

Viap romdneascd. Iai, Buc., 1906-1916; 1920-1940; 1944-1946 (P.I.1.947) (din 1930 la Buc.). Viata romdneascd. Revistd lunarä de 1iteratur6. a Societatii scriitorilor

din România. Buc., 1948-1952, 1954 (P.I. 19.936). Viitorul. Buc., 1907-1938; 1944-1946 (P.IV.2.119). Vocea Tutovei. Blr lad, 1891/1892; 1941-1943 (P.IV. 1.079). Vrernea. Buc., 1928-1938; 1940-1944 (P.IV. 9.262). Vremea gcolii. Iasi, 1928/1929-1944 (P.I. 9.571). Wissenschaftliche Z3itschrift der Friederich Schiller Universitat, Gesellschaft und Sprachwissenschaftliche Reihe. Jena, Thuringen, 1951/ 1952 (P.II.26.164).

Ziarul meu. Buc., 1916 (P.I. 4.409).

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR

Poveste, facsimil, ms. 4.074, f. 11 v. (Bibl. Acad Republicii Socialiste Romania) A lbumul macedo-romdn, Buc., 1880, foaie de titlu (numär In care s-a publicat prima oara povestirea Mog Ion _Maid, sub titlul Anecdotd, p. 26 27)

Mof Ion Roatd, facsimil, f. 6 (ms. fotocopie In posesia acad. Iorgu Iordan) Isaia Teodorescu (Popa Duhu) (Ion Creangd, Docu-

rnente, Buc., 1964, p. 160-161)

32-33 3 2-33

22-33 32-33

Almanalzul societdlii academice social-literare .Romdnia jund", Viena, 1883, foaie de titlu (numar in cares-a publicat prima data povestirea Joan Roatd i Vodd Cuza, sub titlul Anecdotd, p.

29 35)

64-65

Douit istorioare prea frumoase din viala lui Cuza-

Vodd, Craiova, 1887, coperta (Bibl. Acad

Republicii Socialiste Romania) liletodd noud de scriere i cetire, Iasi, 1868, coperta (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) . nmigtorul co piilor , Iasi, 1871, coperta (Bibl. Acad.

Republicii Socialiste Romania)

64-65 64-65

64-65

Potnifuitoriu la cetire prin scriere dupd sistsma fone-

tied, Iasi, 1876, coperta (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Geografia judetului Iasi, Iasi, 1879, coperta (Bibl Acad. Republicii Socialiste Romania) Fdt-Frumos, fiul iepei, facsimil, ms. 6.104, f. 1 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Prinz Stutensohn [Fat-Frumos, fiul iepei]. Berlin, 1954 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Scrierile lui loan Creangd, vol. II, Iasi, 1892, foaia

de titlu (Bibl. Acad. Republicii Socialiste

Romania)

64-65 64-65

96-97

96 97

96 97 507

www.dacoromanica.ro

[Povestiri]. Warszawa, 1933 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Ro-

Czarodziejskie opovviegci

mania)

96 97

Douti surori ale lui Ion Crean& Maria si Ileana (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) 128-129 Ileana CreangA. 1918 (Bibl. Acad. Republicii 128-129

Socialiste Romania)

Preotul Gh. Creangl cu sofia (N. Timira§, loan

Creangd, dupd documente vechi, insemndri f i mdrturii inedite, Buc., 1933, p. 289) Zahei CreangA (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre Zahei CreangA din 1884, iunie 24 (ms. 4.074, f. 5 r. v., Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) A.C. Cuza, Ion CreangA si N.A. Bogdan la SlAnic (Fdt-Frumos, V, 1, ianuarie-februarie 1930, p. 34) Constantin I. CreangA, student la Politehnica din Viena, 1885 (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) Ion CreangA la SlAnic in 1885 (Ion Creangd, Docu-

mente, Buc., E.P.L., 1964, p. 224 225)

Societatea literarA Junimea" de la Iasi (Convorbiri

literare, LXX, 1-5, ianuarie-mai 1937)

128-129

128 129 128-129

160 161 160 161 160-161 160-161

Scrisoare a lui Ion CreangA cdtre M. Kogalniceanu

din 1885, noiemvrie 7 (Coresp. inv. 98.849, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) 192-193

Scrisoare a lui Ion Creangd cAtre T. Maiorescu din

1881, iunie 11 (Originalul in colectia Gh

Cardas)

192 193

Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre I. Negruzzi din

1885, mai 15 (

S21(3)

LI Socialiste Romania)

, Bibl.Acad. Republicii

224 225 Scrisoare a lui Ion CreangA cAtre I. Slavici din S25(2) Bibl. Acad. 1882, fevruarie 8 ( XXXII Republicii Socialiste Romania) 224-225 Ion Creangd in 1889. Portret in ulei de V. Musneteanu (Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) 256 257 Mormintul scriitorului din cimitirul Eternitatea, Iasi (Ion Creangd, Documente, Buc., 1964, f. 224-225) 256 257

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

POVESTIRI

Poveste

13 30 32 36 42 47

(213) (221) (230) (232) (236) (240) (242)

57 60 63 66

(247) (250) (251) (253)

9

,

Mos Nichifor Cotcariul Povestea unui om lenes Mos Ion Roata Popa Duhu Cinci ph:1i

Joan Roata si Voda Cuza VARIA

Povestiri didactice Pica la

Inul si cãmesa Acul si barosul Ursul plcilit de vulpe Versuri originale

Pasdrica in timpul iernei Nu lucrezi, n-ai ce minca Ia! Clop* lul sunA Poezii populare Cind eram in floarea mea

71 (256) 72 (257) 73 (258)

Bratu

77 (259) 78 (259) 81 (259)

Lina Catalina

84 (260)

Mielusica

Articole

Misiunea preotului la sate Iezuitismul In Romania

91 (261) 96 (263) 1109

www.dacoromanica.ro

Intimpinare la critica domnului I. Nadejde asupra partei §tiintifice din cartea de cetire Invatatoriul copiilor"

100 (263)

0 1ntrebare d-lui A. Gorjan, autorul mai multor carp de geografie

102 (268)

Raspuns la criticele nedrepte §i calomniile Inver-

pinata Indreptate contra cartilor noastre de §coala de catra domnul loan Pop Florantin

109 (268)

Pos fume

[Fragment de autoolografie] Fat-Frumos, fiul iepei Dragoste chioara *i amoriu ghebos [Azi am bani, azi am parale] CunoWe-te pre tine tnsuti Poezii populare

Rostiri, zicatori, cuvinte

151 (279) 154 (280) 167 (286) 169 (287) 171 (288) 172 (288) 176 (289)

CORESPONDE NTA

Catre Elena Creanga-Chitei (1) Ube Gheorghe Creanga (2, 3, 4, 5) Clitre Zahei Creanga (6)

Catre Ecaterina Vartic (7, 8) Catre Vasile Conta (9) Catre A.G. Cuza (10) Catre Mihai Eminescu (11, 12, 13)

Catre Nicolae Gane (1(i) Catre Mihail Kogalniceanu (15) Catre Titu Maiorescu (16, 17, 18, 19, 20, 21, 22) Catre Iacob Negruzzi (23, 24, 25) Catre Ion Slavici (26, 27) Catre [Soc. Romania junal (28, 29) Clitre [Victor Zaharovschi] (30) Note fi variants Glosar Bibliografie

181 (295) 183 (298) 187 (314) 188 (315) 190 (317) 191 (321) 192 (322) 195 (325) 196 (326) 197 (326) 203 (336) 206 (336)

209 (337) 210 (339) 211 341

359

Tabla ilustratiilor

www.dacoromanica.ro

507

Redactor : GHEORGITE ZARAFU Tehnoredactor : MINA CANTEMIR Apdrut 1970. Hirtte ttpar built tip A de 63 glm,. Format 540X840/16. Colt ed. 27,40. Colt. tipar 29,5. Flame tipo 13. A. nr. 22 52111968. C.Z. pentru bibUotecile mart

si mid 859-0. Tiparul executat sub comanda Ill. 90 554 la Combinatul Poligrafic Casa Scintell", Plata Scinteli nr. I, Bucuresti

Republica Socialista Romania

www.dacoromanica.ro