Poluarea Fonica

POLUAREA FONICA

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna. Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an 1

din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice. Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice – cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon – pot duce la pierderea imediata a auzului. Majoritatea cazurilor de boala s-au inregistrat la locul de munca, unde lucratorii nu pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, si daca aceasta expunere este idelungata pericolul este iminent. Muncitorii din fabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii, pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli. Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila, reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres, poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin cardiovascular, cat si boli pe fond nervos. Din 2006, Romania va trebui sa respecte anumite limite de zgomot, dar si aparatura fabricata astfel incit sa nu deranjeze auzul, potrivit normelor europene. Harti speciale pentru zonele in care zgomotul este intens, taxe pentru depasirea limitelor de zgomot admise, muzica avind sonor redus, alarme auto fabricate astfel incit sa nu deranjeze auzul. Toate acestea vor aparea in Romania din anul viitor, ca urmare a alinierii la normele europene. Din pacate, pe harta nu va fi inclus zgomotul ambiental generat de activitatile casnice, vecini, activitatile de la locul de munca si din interiorul mijloacelor de transport in comun, activitatile militare. Primii locuitori care vor afla cat de mare este zgomotul in zonele prin care vor circula, langa casa, in parcuri, vor fi cei din Bucuresti, Iasi, ClujNapoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, comunele Valea 2

Calugareasca, Barcanesti, Blejoi. De aceasta cartografiere a zgomotului se vor ocupa primariile, care, la randul lor, vor realiza si planurile de actiune pentru prevenirea sau reducerea nivelului de zgomot. Autoritatile regionale de protectie a mediului sunt obligate sa identifice localitatile, aglomerarile, caile ferate, drumurile si aeroporturile in care numarul decibelilor depaseste limita de suportabilitate si aproba hartile de zgomot si planurile de actiune. Ulterior, autoritatea centrala de mediu va comunica la Bruxelles toate informatiile. Hartile vor fi refacute la fiecare 5 ani. Din 2006, toate autoritatile locale care administreaza zonele cu mai mult de 250.000 de locuitori si cele care administreaza aeroporturile vor trebui sa aloce bani pentru realizarea hartilor de zgomot si sa gestioneze poluarea fonica. Nici localitatile mai mici nu au scapat. Pina in 2011, toate aglomerarile din Romania vor trebui sa aiba astfel de harti. Poluarea fonica se refera la volumul zgomotelor pe care le recepteaza o persoana la un moment dat. Astfel, nivelul zgomotului in fata cladirilor de locuit nu poate depasi 50 de decibeli, pe timp de zi, conform datelor furnizate de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. Nici Ministerul Sanatatii nu a omis poluarea fonica. Pe timp de noapte, nivelul de zgomot nu trebuie sa depaseasca 40 de decibeli, potrivit ordinului dat de minister. La ora actuala, poluarea fonica depaseste si de doua ori limita admisa, conform datelor furnizate de Agentia Nationala de Mediu. "Daca o persoana este supusa

3

unui zgomot cu o intensitate mai mare de 80 de decibeli, aceasta risca sa-i fie afectat auzul", spune Lucia Radu, medic ORL. Odata cu integrarea in UE, toate utilajele, autovehiculele, alarmele auto si chiar aparatele casnice vor fi evaluate in functie de vibratii si de intensitatea zgomotelor pe care le produc. Ele vor avea o eticheta in care se va specifica exact intensitatea zgomotului pe care il produc, iar din 2007 se vor introduce si taxele pe care utilizatorii vor trebui sa le achite daca depasesc limitele de zgomot maxim admise. Taxele vor fi diferite in functie de activitatea si de durata acesteia, spun specialisti din cadrul Ministerului Mediului. La ora actuala, masuratorile Directiei de Mediu din Primaria Capitalei demonstreaza ca bucurestenii sint supusi unor zgomote de doua ori mai mari decit limita admisa. Luand in considerare aspectelor chestiunile expuse mai sus, trebuie sa acordam atentie si problemelor legate de rezolvarea poluarii fonice, in general putin atinse de studiile de mediu (studiile de impact). 1. Investigarea problemelor despre poluarea fonica prin analiza bibliografiei de specialitate 2. Realizarea de harti acustice in diferite zone (pentru zgomotul interior si exterior) 3. Propuneri de metode care limiteaza poluarea fonica prin folosirea de materiale inovative (reciclate) 4. Realizarea de experimente care sa demonstreze eficienta acestor metode si materiale 5. Propunerea unui management adecvat al acestui tip de poluare si a unei politici eficiente de protectie contra poluarii sonore. Poluarea fonica produsa de transportul in comun in orasul Cluj-Napoca este una foarte mare in primul rand datorita mujloacelor de transport foarte vechi care produc un zgomot mare si unele vibratii care pot produce rupturi in infrastructura cladirilor aflate pe traseul masinilor. Poluare fonica cea mai mare o produc tramvaiele care sunt invechite si produc sunete si vibratii mari.Insa de pe urma acestei poluari cine are de suferit?cetatenii orasului si locuitorii din preajma traseului tramvaielor care aud sunetele si simt vibratiile produse de trecerea tramvaielor. 4

In Cluj-Napoca, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent normele maxime admise de zgomot si vibratii, mai ales datorita geometriei strazilor (inguste, fronturi inchise), configuratia terenului (strazi in panta), transportul greu, distantele mici intre intersectii, parcul mare de masini, lipsa unor masuri administrative eficiente Masurile ce le vom lua sint: •

modernizarea drumului si a caii ferate de tramvaie

•

introducerea de tramvaie silentioase

•

masuri administrative prin care vom interzice circulatia vehicolelor producatoare de zgomot. Legile care le incalca poluarea fonica sunt urmatoarele :

Art. 43. - Autoritatea centrală pentru protecţia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaborează normele tehnice, standardele şi regulamentele de aplicare privind: d) pragul fonic şi reglementări pentru limitarea zgomotelor; Art. 47. - Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu: e) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis. Art. 61. - În procesul de dezvoltare social-economică, al planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi a localităţilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos. În acest scop, consiliile locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice răspund pentru: e) reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporară sau permanentă, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfăşurării unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor cu predominanţa spaţiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului; Art. 75. - Ministerul Transporturilor şi Ministerul de Interne asigură, pe baza normelor avizate de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, controlul: a) gazelor de eşapament; b) intensităţii zgomotelor şi vibraţiilor produse de autovehicule; c) transportului de materiale.

5