Principiile Si Practica Designului Grafic De David Dabner

I

l!'.t[vJ,Ffhs[,lU9tl'e

fffi

g raflc PRINCIPIILE SI PRACTICA DESIGNULUI GRAFIC

T

rd 1tt1tr,11,,

,,,,,

Cuprins lntroducere

Graphic design school @ 2004 Ouarto Publishing plc. David Dabner Design grafic

*tECTlu$v[,.q

,;.l,,;:",',

Limbajul designului

Modulul 1 Principii de bazd Forma sispatiu

Grupul Editorial RAO Str. Turda 117-119, bl. 6, parter, sector 1, Bucuresti e-mail: off [email protected]

website: www.raobooks.com, www.

i

rao. ro

Traducere din limba englezS:

TOMA RITNER

B

'10

Spatiu negativ si spatiu pozitiv

12

Compozitie

14

Principiide bazd ale machetarii

16

Desene de tip studiu

20

Principii ale fotograf ierii

22

lsBN 973-717-042-3

Orlce reproducere sau preluare partiala sau integrala, prin orice mijloc, a textului si/sau a iconografiei lucrdrii de fat6 este strict interzisS, acestea fiind proprietatea exclusiva a editorului.

'.',ll

Modulul2 Culoarea Definitiiale culorii Diferente intre culori si lizibilitate Asocieride culori Contrast gi armonie intre culori

',l r ltur n ,, Itt Murltllttl F I l;,,,t;r.'l it,1r,lt,111'1,,,,,,;i,

ll rlrrlrl,rl,,

,r

Culoarea in designul de informatii

30 32 36 38

1.

, l,r',r

,rr r littlllrllt!

26

!

:l':1,,.,,r.

r,1,

I itrtt ',t rrllr,ll','

@ Enciclopedia RAO 2005,

pentru versiunea in limba rom6na

llrtj:lt:!ltr,!. 't ',r,ll ,trr,li", r'

tr I

iit ! i'l

lllr,tttlrr''lt,rlr lr:'. 1ttt,rli,l,tl

Mutlttlttl I Mrrr lt'l' l.,l,tl ll r rrt',1 l, rl t r r'rl I rttli r ',1 tt l,ttrlttil

Modulul 3 lntioducere in tipar

',lllttil rlr,1q1,gr lrr,l rr'

rtrlt,r

Anatomia tipului de caractere

40

Spatierea

44

Marimea tipului de caractere

48

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei DABNER, DAVID Design grafic / David Dabner; trad.: Toma Ritner. Bucuresti: Enciclopedia RAO, 2005

Modulul 4 Cdutarea ideilor Albume sicolaje de atmosfera

52

Mrlrltrlttl ll l)rr lrtr r tr I rtlrll,llt!',1 rulr, '.1 I lt t l, tt rt,', tt r r, t tr l.tl, ,i r1ilr Iil,ilti,t llIr,trlIrll I

Yizualizarea ideilor

56

I tr,',ttltt t

Bibliograf ie

Modulul5 lnstrumente

I

ndex

9i

llrltrr,,t

I

aptitudini pentru atelier

r

r

r rr

I

rlr lr rlt,rl

llrrrlt,rltr",,ttt tlrr

I

Taiere si pliere

5B

Software pentru teh noredactare editorial6

60

L Ritner, Toma (trad.)

Programe pentru machetarea paginii

6Z

Morlrrlttl 9 lrt oI rllrr Mrr ltrtl lt1r,rtrtlrtt ( lllr l,llr!,tl)t(ll r'l'

o04.92

Fotografia digitala

64

I

lsBN 973-717-042-3

't.,r lur

11,1

q

,l1 ,q 11ilr rrr

(r

l0

Scanarea

66

Manipularea imaginrlor

6B

llustratii realizate pe calculator Software pentru design pentru Web

70

Sof tware pentru animatie

|.)

, :',,!i:.:.,:..

. Principii si tehnici

72

136

74

Periodice

138

Carti

144

18

l(i

Modulul 6 Tipografie

,0

intelegerea si alegerea tipurilor de caractere

80

Lizibilitate si claritate

84

Lrnri si ornamente tipograf ice

B6

Accentuare si ierarhie

8B

/(i

Tipar ilustrativ

92

t0

Text modelat

96

lr,)

ModululT Machetare Marime si format

9B

Grrle si margini

100

StilLrri de machetare

102

Ritnr si contrast

106

ModululS De la concept la vizual (.t;rcetare si concepte initiale

110

Organizarea ideilor

112

t.t2

l'r ocIrrarea imaginilor

116

lrG

lrcsirilr coordonat

118

I olocJraIre sau ilustratie

122

Modulul 9 Probleme de prorlrrr:lic Mcrlrrrl lipitrrrlrri ( .ot r rr:l;rcit lltollclot t:olot

L'(

40 44 1rl

lru (;0 o? (\4

|'1

r

y1

lr tr:l t;t

t:lcr:ltotttr:ir

134

Modulul 10 Design pentru edituri Seminar: Sfaturi de profesionist

il

t(i

Practica in comert

i

lio li'

Modululll

Publicitate Seminar: Sfaturi de profesionist Domeniulpublicitar

148 149

Modulul 12 Design corporativ Seminar: Sfaturi de profesionist

158

Domeniul designului corporativ

160

'Modulull3 Design pentru Web Seminar: Sfaturi de profesionist

166

Planificarea unui site Web

'168

Modulul 14 Design pentru ambalaje Seminar: Sfaturi de profesionist

174

Crearea de branduri

t/6

Resurse

182

Glosar

184

Bibliografie

187

lndice

188

Credite

191

lntroducere

{} A:;or:icrrr r:ul(x ilor r:,lri.r lrrv.ll,rl r rr l)rttrr'lr

O lrlili/rrr![ IIrli)nri(:lr lr (litrgonolelor, rrlr:n{,lrl lolorlrirliilttt,

r:lrr.rr r;r rr r:r

r:xIlrr,rl,rl l.r trr,rxttttttttt

cc;rz;r rlrrrrrrrisrrr rrr lor ttt;tlttl I r)(:tilitriu

I

tt

!ndiferent daca telul dumneavoastra este de a deveni expert in design pentru Web, de a crea reclame memorabile ori de a concepe aspectul unei reviste inovatoare, cartea aceasta vd va oferi o

(

prezentareamenuntiGf, EiiiEiii16rd-eiE5?E- eitoric6ror 't)

lucrdri de design grafic de calitate. lnriddcinat mai d-esrffiEE p?acii-cEiec6Tfi teoiie, textul a fost conceput pentru a oglindi felul in care subiectul este predat azi in scolile de design, iar ilustratiile - care aldturd lucrdri realizate de profesionisti si de studenti - au fost selectate cu grijS pentru a exemplifica aspecte specifice invitirii. in plus, multe unititi contin exercitii de tip pas-cu-pas, ca si solulii la probleme din viata real6. Procesul privirii si ,,!raducerii" a ceea ce vedeli constituie un aspect esenfial al Sectiunii 1, dar invdlarea felului in care sd contre,lqli me-d.1!e diverse ce vA stau la dispozitie dinlre care multe sunt de naturd digitalS - ar trebui si fie str6ns asociatd cu satisfactia credrii de imagini si cu

-

incSntarea fatb de libertatea vizuald. Pe mdsurd ce veti fi introdus in noliunile de bazi ale fotografierii, tipului de caractere, culorilor 9i compozitiei. veti invdta cum sd devenili alfabetizat cultural 9i calificat vizual, o cerinld certi pentru generarea de idei grafice care sd atragd atenlia. in secliunea centrali ne vom concentra asupra solutionirii unor probleme specifice de design si vom vedea felul in care ideile vizuale evolueazd dela schite vagi la lucriri cizelate. Veti afla cum poate fi utilizat tipul de caractere, mediu I g rafic prima r pentru comu nicare, pentru a crea nenumdrate efecte diferite. in functie de context, vi se va explica

t{t/.

importanla grilelor si asezdriiin paginS,

comandarea si procurarea imaginilor, si veti intelege felul in care problemele de produclie ar trebui sd intre in joc cat mai devreme. in plus, veti inv5ta cd o-muncb de succes necesitd planificaresi eercetare atentd inainte ca ideilc sii poatd fi exploatate mai departe. in sfirsit, beneficiind de ajutorul unor profr.lsionislr experimentali. veli cdpita o pdtrundere apitrtt: itt t;clr: t:ittci domenii principale alg designului grafic si voli l)rrloir lo:;lir cunogtinlele dob6ndite prin intermedittl ttttt tt cxr :t t;il ii exhaustive din sfera publicitdtii comert;iitlc. A:;l lr :l :;; rr :t ;tt t t sb vd dezlSntuim imaginalia si sd vii itittliittt:;rt;rlrrrrrlllr la o decizie privind orientarea dumttt:itvoltl;ltit vlllo,rlc.

t D;

ti

,r

*L'rt O Ritm. Spatiul negru 9i fotografia de pe toatd pagina de alSturi contrabalanseazd macheta aglomerati a paginii.

,0a

-3r

Q

Asor;icrcrr t;rrlorilor-

olrlc |(:lltvitlitl

lr rrrorl:;rrrlrrlrr

,

f l i,rrpr,rl,rrrrrtr,tn ri/rr lr(:lorcl()r r'.ll cr lrtv,rlltrlr .,,il,r1 .rl ,rl"r l,i'.rlr:r:t, ,r ',,, r,t,rl.r,ilulr''.t r l" l,.rilr .l',t :,tllrt tnl;t tttttllitlit. '.r'hlil[r,rlIl

ro:,rrl

rtrt 1tt ttttclrltit lit illiIIit,

r:xl)lr),rl;rl l,r tttrxttttttttt

ilil l)t ll tlrr( tn iIjr,:il l)():;lr]t r jl(j(,iilrl

rl

\..

o..

B lllu

u'

T

JD

_6

t

Er

G K

g

6 iR A t{ R J,6 R A E

*f,1

c*Hd

o

:-rN €D

U

Rli

E

MuG

I

R uuE ..r-

N

L

M

$) Fragmente de conversatie. Frazele colocviale serpuiesc prin acest poster, o redare amuzantd a hdrtii metroului londonez care incapsuleazd diversitatea populatiei din capitala Marii Britanii.

F.

.j..' I

s

T

co "R V IJJA

o

c

':

Conversations

6$ Tipul rl0 caractere ca obiect in ar:o:;l po:;ler carir(:lr)r ()lo strrlt jrrxlirprr,r, rrrror imirlrrri r;irtrplo,
rir)

un el{r(:l llr(:irtts.

r.J I

ti(

)t)ucEBE

7

deslgnulul seinlelege prin limbajul designului? A9a cum copiiiinvald un limbaj pentru comunica, studenlii la design trebuie s5 invele un alt tip de limbaj pentru a

Ce

pdtrunde in lumea designului grafic. Limbajul respectiv este Qe natlLrd incepe printr-o congtientizare sporitd modalitate de '

r

\/

t1

f- /"fv1

r)Ur'

7

(_ I

-'

:

a vedea ce

\ jlli'=l.il'

viz-u*al6 si

lll ll I t'ti

|'

feluluiin care aratd lumea. Este o

anume diferb de simpla existentd materialS' Pictorul

It|liltrttil

l'r'r '. ,

,,Dar, a addugat el, atunci cAnd o pictam, o vedeam cu totul altfel'"

Ittlr,ttrr,

Existd multe strategii pentru a invSla un copil cum sd deprindd 9i sd foloseascd

tll;rlr' '

a

,l

l.ttll:rte"

Henri Matisse a spus c5, atunci c6nd m6nca o rosie, o privea pur 9i simplu.

-timbajut;acelagi

.!-.

a

a

re

trei

lucru

eg\rlabilEiqentru limbaiuldesignului.

pd rti ese nti a t{. torm

g\:u

Forma reprezintd compozilia

I

oa rea)

s(:onceotu]r)

,/ "---.- -elementelor fundamentale

\----' \

Limbajulacesta

,

i

' 11,ttr,li'

r,tlr'

dintr'o lucrare de

1

I

lr.lrtl rr'

design, felul in care aratS un obiect: configuratia, proporlia, echilibrul si armoniq

llil.lll,r

pdrtilor componente. intelegerea formei provine din dezvoltarea capacitdtii de

il rl l '.! l'..

distinge calitStile intrinseci ale elementelor si relatiile dintre ele.

a

'

I il111;,, ',

Nr€eP-

2.

Culoarea ioacd un rol important in luarea de,{ecizii in designul grafic, conferind

varietate, atmosferd si spatialitate._Cul9r,1l9 lrt

n":::" l" 11"g.:li uo:-d"l"lI1":

l"

numai reaclii psihologice siemotionale, ciartrebui, de asemenea, sb sustind si sd sporeascd aspectele de naturd formald.

,rl

.) Termenul ,,concept"

se referd la ideea sau viziunea dinapoia unui design.

Procesele de 96ndire pe care le parcurg designerii atunci cAnd absorb dezvoltd 9i informatiile primite de la clienfi reprezintd o parte vitald din gdsirea unei solutii grafice la o problemd specificd. Forma si culoarea au putinS valoare dacd nu existd .

o gandire de calitate. Dar, ca giin cazulformeisi aiculorii, puteti recurge la strategii

care sd v5 ajute in dezvoltarea conceptelor. Edward de Bono a scris mult despre rrlt,t

l,,r

felul in care gandesc oamenii si despre tipul de 96ndire necesar designerilor, si meritd sa-i cititi lucrbrile. Atunci cand conceptul 9i utilizarea formei si culorii se intregesc coerent, existi o posibilitate realS ca designul s5-si atingd obiectivele. Com ponentele a mintite mall sus a lcdtuiesc limbaju I desig nu lu i.

$

Decalarea literelor.

Prin decalarea literelor la distante

variabile de margine, ele devin

forme abstracte, nu numai simple litere. Miscarea pe care o creeazd formele negative ale fundalului este in concordanla cu aceastd revist5 de artd teatralS.

Design and Layout: Understanding and Using Graphics

{,) lnseriri. Casetele cu titlul si autorul au fost dimensionate si plasate foarte specific pentru a

crea un design simetric in

interiorul spaliului de fundal. Spatiul negativ inconjurStor utilizeazd subtil tipuri

principles decisions projects

de caractere maiuscule si

minuscule cu tente similare.

SECTIUNEA

VIODJI

1

Ul I

LIMBAJUL DESIGNULUI

Spatiu bidimensional Priac.pii de baza

Designul grafic este realizat in general in doud dimensiuni (indltime si l6!ime). O coald albi de h6rtie este o suprafatd pland p6n61n clipa in care plasdm un semn pe ea, iar atunci devine scena unor forte vizuale ce devin tot mai complexe pe mdsurd ce creste numdrul elementelor. Ele constituie forta motrice fundamentald a stimulilor vizuali si ar trebui explorate prin diverse experimente simple.

limitele

Formd si spatiu Vederea este o experienti atdt de bana16, inc6t ii acorddm prea putind atentie. Pentru designerul grafic, procesut de percepere {felul in care ochii si creierul siu interpreteazd ceea ce vede) prezinti interesul si importanta cea mai mare. in mod constient sau nu, ochii nostri alimenteazd creierul in mod constant cu informatii vizuale, care sunt procesate si interpretate.

Figuri si fundatie Formele sunt intotdeauna percepute in

. asociere cu spatiulin care sunt plasate si cu celelalte

*forrn"

/,--i

i

_' l_u _lL_ I

1

fr,j;. c l' )

(_\ ^\ \a, *./ \ .\-'l

\

.r

ce pot fi prezente in formatul respectiv. F]-eqg1e formS este vdzuti in context si nu poate fi total izolatd. ln general, o formd este consideratd ,,pozitivd,, si spatiul din jurul ei este ,,negativ". Spatiul din interiorul unui format- numit uneori .,fundatie" -este un element important al oricSrui design si nu doar ceva care r6m6ne dupd ce o formd este plasatd pe el. Spaliultrebuie organizat si controlat, deoarece oferE informatii importante despre formd, care, desigur, la r6ndul ei trebuie sd aibd in jur o nonformd pentru a exista pur si simplu. Un spaliu necorespunzbtor aranjat aduce cu pauzele prost plasate dintr-un discurs; ele pot submina intelesul si accentuarea. in mod similar, spatiLrlui nu trebuie sd i se ingdduie s6 se extindd fira sr:o1t, rlrloerrece aceasta poate sldbi structura designului.

b<*

a,l

a

:

Relatii intre forme

Pentru a intelegc oxl)orior)lir vizrralri primard a formei si spatiului faceti ciitcva oxlrcrionto, desen6nd cu creionul pe o coalS de herrtic urr pitrat cu latura de 12,5 cm si decup5nd din hartic neagrii mai multe pdtratele cu latura de 1,25 cm.

Simetrie si asimetrie Plas6nd un petretel negrLr in mijlocul

formatului desenat cu creionul, veti observa ce petratul desenat are aspectul unei suprafele diferite de a hartiei

din exteriorul petratului. Linia trasatd cu creionul si existenta petr6telului negru v-au modificatfelulin care percepeti suprafala plan5. Pdtratul trasat cu creionul pare sd inainteze. Cu toate acestea, pozitionarea centralS a pdtrStelului negru inseamnd cd spatiul din jurul sdu este egal ca mdrime de fiecare parte a sa; fiecare laturd trasate cu creionul reitereazd o lature a pdtr5telului negru. Rezultatul este o senzalie vizualS ce poate fi descrisd ca nemigcare, liniste. pasivitate sau chiar plictis. Este, de asemenea, un exemplu de simetrie. DacS trasali o linie prin centrul formatului, cele doud jumdtdti de pdtrat vor fi imaginea in oglindd a opuselor lor (echilibru perfect).

,t

I I ,t rll'

lr)titlin

'trrrr',) .,,rrrrItl).|il

()

r:oitlit

I, il tr, ,t t,l l;l , t,, ,,lr',ntitsur; , lrlr|, liltl;l ,

' 'tr r rr

lt r:l ttti

"'1,1,

Figuri

si

fundatie. PAtratul

,,,nlrill cste nemiscatsau pasiv , i.oi r cc;e spatiu l di n ju ru l siu ,,,tr) (|(JaI de jur imprejur. r

,,, I I,r,tr r'l)illO'ilt r, rr, r.lr.l;rllc

lntrarea din st6nga. r

t,,,trV Itr:(;;ll-o r lr t,,t,rl ruollrlii. ,,, rlr\ ,r" ',1 l;l)illitll

Pentru a continua experimentul, lipiti pitretelul negru desenali alte pdtrate cu latura de 12,5 cm. in al doilea petrat, pozitionali petralelul negru exact ca pe primul, dar acum plasati intre marginea din st6nga si petrdtelul negru un al doilea pdtrdtel negru, astfel inc6t sd se afle in mijlocul spatiului si sd fie aliniat cu primul pdtrdtel negru. Aceste doud p5trdtele par sA p6trundd dinspre st6nga in formatultrasat cu creionul- o impresie ce rezulte din convenlia noastra de a citi de la st6nga spre dreapta. in alt pdtrat de 12,5 cm, pozitionati un al doilea pdtrelel negru intre patretelul negru central si marginea din dreapta. Vom avea senzalia cd se deplaseazd citre gi

| ,,

r

r)troducerea unui al doilea I r i rl, se dezvolt6 fortele

vr,,rrirlo. Se creeaz6 impresia

ci

t, rlrirtcle intre dinspre stenqa.

,r,t, |,'|tl ilntli l, Lilr,,1|il|'il1

"rrrl)i illilt,l ; rrrr ,rlot ,IiIliitl ,r , l, .{ Iil.,, r:l(: |}(}l ,'l.rrrrtl,rt,

lirtrrrr rlc sus si patrdtelul negru central. cele doud par sii coboare prin format. Toate aceste designuri sunt irsimetrice, adicd nu se echilibreaze perfect. Puteti crea aceeasi serie de aranjamente, dar cu patrdtelele negre plasate la 45 de grade fate de latura trasatd cu creionul, astfel incat se nu maifie reiterdri ale laturilor. Efectulva fi o senzatie mai accentuatd de miscare dinamicS. Experimentele pot fi extinse prin addugarea de mai multe elemente, totugi priviti cu atentie si congtientizali efectele vizuale ale fiecirei dispuneri.

Formi tridimensionali Putem continua aceste explordri simple prin intrarea in lumea tridimensiona16, sau cel pulin a iluziei sale. lluzia profunzimii si a volumului spatial ne parvine prin perspectivS, un tip de reprezentare vizuald inventatb la inceputul Renagterii italiene. Reveniti la pdtratul cu latura de 12,5 cm trasat cu creionul, in centrul c6ruia se afl6 p6tr6telul negru cu latura de 1,25 cm. Adiugati-i un p6trat negru cu latura de 5 cm. Pozilionali noul pdtrdtel in coltul din st6nga sus al formatului, inc6t sd se afle in centrul spatiului 9i latura lui de jos sd fie aliniatd cu latura de sus a p5trd1elului central initial. Pdtratul mai mare pare mai apropiat dec6t cel central. Fiind in partea de sus a formatului, el apare deasupra nivelului ochilor dumneavoastri si a p6trdtelului central la mijlocul distantei. Pdtratul mai mare vd va solicita mai mult atentia.

Q

Deplasarea spre dreapta.

$

Coborirea. Pozitia celor

Pozitia celor doud pdtrate

doui pdtrate sugereazd miscare

sugereazd miscarea spre dreapta.

descendentS.

I

,,,1 ,r ,1, rr,ilr'{(:()lcfi ilr ili.,,t(11il, l;t

cr rpl; r, t:i r si cLrm ar pdrSsi petratul desenat cu creionul. l);rr:;i rrrr irl rloilea p5tr6tel negru este pozitionatintre

r lr

a+i

, lil' l,

ffiW

ffi '{nffi[

, , "lrrrrl.r l;l;i I llt,t(lnltlili

r, lIt,t '

lllll,

lll

l,l

li',\

ll

I

(.llLlNl A

MODULUL

r

I

t

lMliA.llt l)l

:,1(il.,,iu Ut

Principii de baza l

Spatiu negativ si spa!iu pozitiv Trebuie a

si analizali utilizarea eficienti

spaliului pozitiv si

a

spatiului

negativ. Spatiul pozitiv este suprafafa imaginii, in vreme ce

spatiul negativ este fundalul, cunoscut si ca ,,fundatie" sau plan al imaginii. Este important

si

intelegeti ci, in general, spatiul negativ slujegte pentru a sustine suprafata imaginii si de aceea nu poate fi lisat si se dezvolte ca spaliu activ in sine.

Mcritii exploratc efectele pe care acest spatiu ,,ncutilizat" il are asupra senzatiei globale generate de o imagine, prin modificarea deliberatb a raportului dintre spaliul pozitiv si cel negativ. Uneori puteti incuraja in mod activ ambiguitatea intre elementele imaginii si fundal. Pot apdrea situatii in care un grup specific de elemente se reunesc pentru a se sustine reciproc 9i a concura astfel inc6t spatiul ('in mod normal negativ) capbte formd din partea elementelor pozitive. in astfel de cazuri, ochii nostri au dificulteti in a deosebi forma de fundalie, ceea ce creeazd ambiguitate, care poate sd fie stranie si sd

stimuleze surescitarea vizua16. Forma poate fi utilizatd pentru a ,,caplura" sau inchide spatiultntr-un asemenea mod inc6t o imagine poate fi cititd ca pozitivd, degi altundeva in design ea isi pbstreazd rolul uzual.

EXERCITIU I

Gdsirea formelor componente

Fttt tttc qllre *i tr.'.t, rr, F.:11 ! ':r ,.llir.rrr|i

UtilizAnd calc si o fotografie interesantd, dar nu excesiv

QQ

ratninfatn.

Vasul lui Rubin reprezint6 desenul unei vaze elegante sau profilurile a doi oameni aflati fatd in fatS?

de complicatS, descompu neli

i'iirr. li lrl , I l. st'ali,rl',i

imaginea in formele ei componente majore.

rlai ,

Aceasta va dezvdlui structura compozitionalS de la bazdt,

felulin care suprafata imaginii

'

r',tl

I

l"r,l'.,

I

,ltslir.'.

i

,

l'

,li,

fost divizatd in mod eficient 9i modul in care isi joaci rolurile spaliul pozitiv si a

, i

l'f,rli-,'-rtl,

negativ. Folosirea liniei pentru clddirea formelor interne

$ Probleme de percepere. Cubul Necker aratd felul in care ochiul poate a.lunge la doui

--\ .n

concluzii. Vd uitati la un cub asa cum se vede de sus gi orientat spre stanga, sau un cub asa cum se vede de jos gi orientat spre dreapta?

;\

lr

-r\l

(

/ J

> A sE VEDEA

st:

-)

)jI )

Formb si spatiu 1, lo Ritm si contrast l) Evidentierea spatiului pozitiv

12

ll'

i

l,

al,=lrn,

lrrt.,'-

Mascarea spatiului negativ

it I ,

-Fil.rtl.r'1.

7\

-\

iIlEl-=,rlf

i

J'tiFIijl-

i,, =

eli,,,E=lF

--,

.lir'rrri,:i

I

I

=t,E' ili' lar,ilinr-

!

l,t

lr'

!

/

rr ,

i

I

I I''rllll J' rr,,r,tl(,(lt: , r1,"; 1111111 ql111l11r t,,'r, rrr,rl,r llt tttt)(1 r(rI tl|iltl,ll.

@ Construirea unui dispozitiv pentru vizualizare este un mod simplu de a izola zona ce tr;buie desenatS. Ei poate fi t6iat din carton rigid, gri

T

sau negru, cu diverse forme si m6rimi.

l, ,l',II'|l{) i,1, ilt.l,t:;llOl

,,

I rt rl,,rrrr.ttlll ' ' 'rr r,, lttt ttrtslri Scara relative si importanta. PAtratul mare pare . r ,rIropiat. Efectul creeazS iluzia de profunzime L

i lr Iltlt,'.tl;t

I orrne albe si negre

/\(

r

':ita

este un proiect care

, , )nlinud explorarea

rrrr;ipiilor formei si

1,r

,/

care propulseaze albul ca form6 pozitiv5.

r';l )irtiu tridimensional.

.t IctTtu

'.1r,rliului, dar intr-un mod rrr,rr

complex. Tiiati cu

1,,.r loca dou6-trei

forme

litore de diverse mdrimi , lrr r lrartie albd 9i formele"lor

'.$

@ Spaliu negativ si pozitiv. Elementele negre din aceste doud aranjamente pot fi privite ca fundajid

A

t+

@ Alb pe negru. Aceste trei designuri folosesc forme de litere negre si albe pentru a crea o senzalie de ambiguitate intre formi 9i spaliu, sau figurd si

fundalie.

,1,:

lrivalente,,negative" din lr,r tio neagrS. Ele artrebui rtrli/ate ca elemente de bazd rr r,rx1;lorarea dinamicii l, rrrnei si spatiului. Literele ,.r

. rr,.,r ltlrlr

l,r'rrlru

Ir'..,' l,,r'il.rlot

Ill0rnc

rr irr scopul

unui inteles

,1r,rr:ific, dar,

fiind forme

@ a or.

Lirera A gi

versiunea ei in .,negativ", care apare abstractS pe fonta de negru.

Q lntroducerea culorilor. lntroducerea culorilor intr-un design modificd dinamica in mod complet gi-i permite designerului sd diferentieze informaliile.

Lrrrriliare, evit6 sd devina rl r:,1 r actii pure si p5streaz;

.

,r'rrzatia de bazS a

rrlllosului, dupS cum sunt .r r)r)tate in sus, inclinate ',,ilr riisturnate, ceea ce .,1 r

oste senzatia de r;rrrrici din compozitie.

)()r

lrr

,r,,,r',Irrltrrlur rrol;rrliv I l rll

11

ll'll

I

)l

I

l/\.','\

l.llr, l]

1ll lvll )l rl I

L

l'rirrtlr

ll

l ,L,ltL|Lr Explorarea compozitiei. Aceste trei lucrEri prezintd divel;0 oplrrrrrr compozitionale pentru aceleasi inrp cr licnlc vizuale. Fundalul de tip grilS conk:rir

rlrlr,t.,r

Compozitie

structurS frunzelor risipite. Desi solutiilo sunt foarte diferite, toate sunt echilibrate

Compozitia se referd la structura si organizarea subiectului, iar intc)legerea si explorarea practic6 a subiectului respectiv sunt esentiale pentru o comunicare vizualS eficientd. Compozitia trebuie considerate la fel de importantiS ca si elementele folosite pentru a construi imaginea ?n sine.

si de succes.

-J I

i,j

'';

{.i

j!.

{}

Elementele principale ale designului cad aproximativ pe liniile sectiunii de aur sau in interiorul ei.

i,.

tt-

{i Compozitie maiformald cu imaginea principalS in centru si celelalte frunze echilib16ndu se sau juc6nd rolul de cadru in fiecare colt.

r{,\

I

\a^

f .l!,

S

Abordare mai aleatorie,

cu diagonalele suprapuse grilei

p5trate

a

fundalului.

t,l ,,.i

Sectiunea de aur. Lir fiocatre eliminare a unui l)iittat din sectiune r iirniirrc un dreptunghi rrriri rnir: ctt :rcelcasi propor lii ca originalul.

ASEVEDEAST: COntraStsiarmoni{)inlrr(:ul{)n/, llustratii realizatc l)c cill(:lllill()r 14

/

De-a lungul istoriei artelor vizuale au fost propuse diverse teorii ale compozitiei. Arhitectul si inginerul roman Vitruvius a conceput o formulS matematicd pentru dividerea spatiului din interiorul unei picturi. Solutia sa, cunoscute ca sectiunea de aur, segmentul de aur sau proportia divin6, se baza pe un raport stabilit intre latura lungd si cea scurt; a unui dreptunghi. Pictorul francez Henri Matisse (1869-1954) punea un accent mai mare pe inspiratie, afirm6nd ce despre compozitie se poate spune cd reprezintd arta aranjerii diverselor elemente in scopul de a exprima sentimentele in mod decorativ.

L

r',

irr,,,

i ,,,i

ldeea de bazd este aici faptul cd elementele pot , t, ,I 'L, l',

I,ilJlIlti

rrr,lrr.tl|!tte

r ,,|il||lo

, , t,,1'rlrlr'.'lr'

r )xl)rima sentimente atunci cend rezultb din studii c()rnpozitionale eficiente. Un punct de pornire bun este lolosirea de forme gi texturi abstracte, care pot sugera r;i cvoca sentimente in aceeasi mdsure ca gi arta lirJurativS, dar care vd ingdduie sd vA concentrati oxclusiv asupra felului cum sunt aranjate elementele r{)spective. lmediat se nascintrebdri. Cum artrebui rrrrpartitb suprafala picturii? in ce fel artrebui subiectul :;ir ocupe suprafata? Elementele alese nu trebuie si stea prrr si simplu intr-o pozilie centralS pe h6rtie, ci pot lxirea s5 iasd din ea ori sd intre dinspre margini. ( ) compozitie simetricd asigure o lucrare calm5, I)irsnic6, pe cand ceva mai dinamic se poate obline grrin aranjarea asimetrice a elementelor. Explorarea ideiifizice a spaliului si iluziei profunzimii r;irmpului pe o suprafatd bidimensionald va crea relalii rrteresante. Lucrul acesta se poate realiza prin varierea rrrijrimii (9i culorii)formelor sau prin utilizarea pr:rspectivei, in care subiectul pare sd se indepdrteze :;grre unul sau mai multe puncte de fug5.

l rl li( lllll Corrlrrrii

l)[rlt

rtrr tlir:lr0rrirr (10

ilillonInr) {lir:;tli

o ltr:tt:r:ltr: lrttttit tlr: lr:ttrtr:ttt rlr::,r:t iplivi,

rlc

ligr

itptoirpr:/rl{:l)il lo sirr

rrrrr>rrrr/irrlirrr. Ulilizirli l0rrro irl)slracte, scrrrrrt: si toxturi sinrl)lo lxlntru a crea o cornpozitir: r:irro sii ilustroro intelesul

acestor cuvinte. Experimentati felul in care poate fi impdrtitd suprafata hartiei

formele pot sd ocupe suprafata. Formele alese nu trebuie sd se afle chiar in interiorul planului imaginii, ci pot intra dintr-o margine si in care

a

suprafetei. Orice mediu poate fi utilizat in acest scop, inclusiv colajul. Dup6 terminarea compozitiei, ea poate fi dezvoltatd in continuare prin

incorporarea unuia sau mai multor elemente figurative care ve reitereazd cuvintele alese.

Observarea Atunci c6nd lucrati prin observare directd l:r o compozitie de tip naturd moarte, trebuie fie sa r t:aranjati obiectele in interiorul spaliului, fie sd gbsiti pr:rspectiva exacte in care sd le priviti. Prima optiune

,, I I'tirlIt:;{) r |,1il! iltl rl' rrr,rltr,l ,,, r l,r. lIll ..rl[|.il1|l I rt'Irl ,,l.tl)tlil ' ,r,il',llrr It1,r11qr,,11111

r,1r".;rrI

cste mai usoa16, deoarece puteti aranja obiectele l)ontru a crea orice form5, aspect sau atmosferi doriti. A doua abordare v5 cere sA vd deplasati in jurul obiectului sau obiectelor pentru a g5si o pozitie care sE ;ribd potentialul de a realiza o compozitie interesant6. l)entru a descoperi aceastd pozitie optimii puteti irrtreprinde studii preliminare rapide sau puteti, de ;rsemenea, sd folositi un vizor, tSind din carton negru rlouS forme in ,,L" si plas6ndu-le laolaltd pentru ir crea un cadru mobil. Acesta este si un mod ideal de a incepe si ve r :xersali intelegerea si perceperea compozif iilor interesante. in acest scop puteti utiliza orice tip rle imagine, desi poate fi foarte avantajos sd lucrali r:rr fotografii. Ajust6nd imaginea si elimin6nd o po4iune ir ci, accentuati o zond anume, cre6nd o noui tcrrsiune vizual6.

@ Aproape/departe. Designerula impArtit mai intei planul imaginii pe diagonalS, creand potential pentru spatiu profund de perspectivd. A folosit o combinatie de

acuareld 9i 16nduri de oameni ce se pierd in depdrtare pentnr ir ilustra opozitia dintrc

,,ll)r()irlx)" si,,(lcl)art{)"-

rrl L[,!tl,llil

l lllllr ll'll l)l lln,/n 15

,l I|r

lt

lvlr)lrll Lll

\;l

lli,l,l,lr

.,

I

l

l'rtt,t1rt,1, l,r.,r

Principii de bazi ale machetirii Termenul ,,machetare" se referd la modul in care organizdm materialele disparate ce formeazi continutul unei lucr6ri. Obiectivul este de a prezenta informatiile logic si coerent, cdt si de a scoate in relief elementele importante. Folosirea unei grile si a elementelor distinctive si identificabile consecvent il ajutd pe cititor si absoarbd informatiile intr-un mod pldcut din punct de vedere vizual.

Urban life

-1

rI I I

{! Autoritar. Fotografie pe o pagind intreagd, caractere clasice cu serife pentru titlu si legendA ampl6, pozitionati pe o coloand iatdmodultraditional de incepere a unui articol. Texul aliniat st6nga-dreapta conferE informatiilor un grad mai mare de seriozitate.

0 Curat si structurat. Spajiile albe din jurul tuturor casetelor de text usureazd sarcina ochilor in parcurgerea

,.i Neconventional. Caracterele ultramoderne ale titlului, gridul complex sitipurile variate de caractere compun o machetd ,,activd" care tinteste spre un public t6ndr si dedicat muncii.

informatiilor, iar imaginea care se extinde pand la

marginea de tAiere de sus a paginii adaugd o tusd de dinamism.

tu!

ll

U rba n life

AsEVEDEAsT: Mdrimeatipuluider:itt;rr:l,rrr'y' /;./\,,,'rl,r'r', Mdrimesi format/) ll'1.(irlr",r rr,r,lrr / /1rrr ,,,illr.r'.1 i Stiluri demachetatoT, /lr.lirtrr"r tb

the facts

,r 1,rr

rr',rlr, /,;;

lnformarea in producerea machetelor, existb trei etape de baz6. in primul 16nd, designerul este informat de client asupra materialelor ce trebuie utilizate. in mod normal, acestea vorfi o combinatie detext-text principal, titluri, casete sau boxuri laterale de text si legende - si imagini, ca fotografii, ilustratii, hdrti sau diagrame. lnformarea ar trebui si precizeze si aspectul dorit sau ,,senzatia" pe care intentioneazd s-o transmitS, care, la 16ndul ei, va depinde de publicul tint5. Trebuie ca macheta sd pard autoritard si ticsitd cu informatii? Curatd si structuratd, cu multe spatii albe? Sau neconventionala si ultramodernS?

lr.r..,rt,Jl,{rr,l ,t,rl,iltrtr,l. r, r

rrt

i1l'1,',",

,,. tr,.l,lr'. ,..r lr..ll'

1,,,1

l,,,ril|r i,rll,.l,.

r

'l lrl1,'!! l, trr,l', , ,,

l,',1 lr l,'i'r,

,rrl',1', rrl l,rrr',1,1" ,l,irr,'rl,

i

lJrI iI'e llrr: lacts

t ['-

'--

f---

,

Urbarr rifc thc fumes, thc f utrrrr:, lhc facts Korcrn ipsurr dolor sit anret, (ionsectetuer adipiscing elit, sed diam n'rrtrrmmv nibh eu laor eet dolore ma{

,/ llr(lrr:[1il r!(lrl([

r{lrr

(:irr(lvir, /rl.lrr rrlIr Irr, l,rrr inrlir:irlitlr: rr:rl.rrlotttlttt, tl l)t(j/{ittl, sitt(:ittit it{:r:it:;l,r r r:vrtr0 de obicoi tlcsitlttr:t ttlttt.

volutpat. Ut wisi ei verlram, qurs nostrl ullamcorper susciq

aliquip ex ea comn] Duis autem vel eq hendrerit in vulputl consequat, vel illum facilisis at vero erol odio dignissim qui luptatum zzril delerl feuqair nulla facilisil amet, consectetuef diam nonummy niq

,r! l',

= Urboo hfe

lw\ttr'll3 tvlL^ vi'V*1A

affi

awa

a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis.

a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et accumsan et iusto odio dignissim qui blandit praesent luptatum zzril delenit augue duis dolore te feugait nulla facilisi.

laoreet dolore magr Ut wisi enim ad minim veniam, quis ir,,il,rl,t

, rl

lr,r,llr,rl !

nostrud exerci tation ullamcor suscipit lobortis nisl ut aliquip.

a Duis autem vel eum iriure dolor

,, rlrl.r

hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis.

a .,.,,,,"1 .

r .l.I

t .|

l,

r l,rlLil ,tr,lrl ,,.rti,l' ,.,r,r.rrlrr.tr r, .;,rr.rrr lrrrlrlir

'

in

O

schilele oferi o indicalie

aproximativ6 a aspectului general al paginii; in aceastd

a Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse molestie consequat, vel illum

etape, lipsa detaliilor este un avantaj,

dolore eu feugiat nulla facilisis.

a Nam liber tempor cum soluta nobis eleifend option congue nihil imperdiet doming id quod ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat.

Duis aulem vel eum iriure dolor in hendrerit in vulputate velit esse moiestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis at vero eros et accumsan et iusto odio dignissim qui blandit praesent luptatum zzril delenit augue duis dolore te feugait nulla facilisi.

O Duis autem vel eum iriure dolor in hendrerit in

vulputate velit esse molestie consequat, vel illum dolore eu feugiat nulla facilisis.

O

Grila slujeste drept cadru invizibil pentru toate elementele paginii - o ancord vizual6 pentru text,

titluri si imagini.

Factori practici

,r ,.,t.;lit ltoi ,, rl

,

ilrtrlr , rrr,

,

.tr,

rrtfrlrr|at

,tlO.

rlr:leXt lext

, ,t, ,1,, l()Xt 'r tr rtl, lrtirtisttu , ', ..t itspeclul

Dup6 aceea, designerul trebuie sd inceapd sd se 96ndeascb la felul in care divergii factori practici, ca formatul gi culorile disponibile, ii vor influenta abordarea. Dacd existd multe imagini si text care trebuie incadrate intr-o suprafald relativ mic6. ele vor afecta gi aspectul machetei. in aceastd etapA trebuie ajuns la un acord in privinfa stabilirii de ierarhiiin text, adicd a punctelor principale ce trebuie subliniate. in unele cazuri, un redactor poate

titlurile cu A, B, C si aga mai departe, pentru a le indica importanla relativS. Aceste elemente, si altele, pot fi tratate tipografic pentru a le spori lnlelesul prin diferenle in mdrimea, grosimea, forma si chiar culoarea caracterelor. sd fi etichetat

r,,1,;,rrlrlicul , rr ,r,r ,.t licsita cu ,,' t,. .r,,rtii albe?

Grila

Liste de control inainte de inceperea machetei . Ce material text va fi

utilizat? . Vor exista fotografii,

ilustratii, diagrame? . Cate culori pot fi utilizate? oCare este formatul si

mdrimea lucrdrii? . Ce pirli din text trebuie subliniate? . Care este publicul tint6?

. Clientul doreste un stil specific?

Etapa a treia este trecerea propriu-zise la grAbiti direct la calculator. Presupun6nd treabS. Nu vd c6 lucrarea are mai multe pagini, ar trebui si creati o desfisurare pe dor-rd pagini (,,spread")cu dimensiunea finald reala. in felul arcesta, puteli vedea zona in care trebuie sd lucrirti. PentrLr organizarea mai usoard a materialulr-ri, cstr: rr:r;orrtirndabil s6 concepeti o grild, in care structrrrir r;crrcrirlii ir paginii sd fic divizati in unitdti de spatiu. Grikt vit itt;ilir tlispunerea coloattelor, marginilr: si zorrr;lr: l)onlnr textul prirrt;ipirl, lctyende si imagini, si vrr lrrczcnl;rrlr: ltsemenc;t lrtlzilr;r tillurilor, a colontitlurilor , t:ril l;i rtt rt r ti tt ul pagilr ii. I )t t1 rl r t:r: ati trasat formatul, l)ulol i | )t ( :( litl I t:i tleva,,ciot I tt : " i rlr : r r rllchetei. Ele pot f i

nr itti: tl u t t :;i tu :,t:l ttte vizt r;tlr: ; tv;tt tt

I

dimensiutrcir 1tc jttttr;rl.rll rlitt t:tt;t tr:,tl I Iirr I lPll DEBATA 1-l

_

l

()rItitlill ilrllIrlr,..tr.

(:otrtinutul. L )r r|.rtUl lllr l irlr::; ilici tollr:r l,r I oiltlrillUl trrtlti posler ( .ilr'i.nililri,t.r OVeniment0lc lil[| r,l|.( l,l rrl de revelion r:lrirrr:zr::rc. lnspiratia penlrrr lor nrirl provine adesea (lin sul)ic(:l

ffiM', $ @ Usor pentru ochi. Tipul de caractere, imaginile mici si

spatiile albe se combind in crearea unei senzatii de calm at16gdtor.

{} Puterea imaginii. punctul principal accentuat aici este fotografia, care domin6

$ Firi

desfdsurarea. lmaginea este sustinulS de ceteva r6nduri de titlu, iar cantitatea mic6 de text creeazd un aspect aerisit.

inghesuiali. Designerul

s-a confruntat cu sarcina

incorpordrii multor eiemente titluri si text, fotografii si o diagramd schematici mare mentinand in acelasitimp un

ilgffi

-

aspect curat, usor de inteles.

S

Elemente ce actioneazA

impreund. Fotografia si tipul de caractere lucreazS

inovator in tandem pentru crearea unui impact maxim. Puterea graficd a paginii atrage cititorul spre un corp de text foarte dens.

prezentate pentru prima dat6 ideile. Acest timp dedicat 96ndirii este important in machetare pentru a ajuta la luarea deciziilor privind compozitia si utilizarea materialului. Timpul petrecut in aceast; etapi initia16 va oferi c6teva variante ce pot fi produse apoi rapid la calculator. Timpul necesar desenbrii icleilor este infinit mai scurt decat incercarea de a crea lucrarile direct pe calculator. Vom repeta mereu: calculat()rul nu este dec6t un instrument; el nu poate gancli irr locul dumneavoastrS. Aici un designer cu irrr;rr;inatie isi poate folosi pe deplin talentele inainte de a tr r:r:e la productie. 18

-i'm@

I

I

#]fll'==: $fl--Jl-::--.:-.:-:

ffi-ii'

O Spatiile albe reprezint6 frecvent o trdsEturd a cirf ilor despre artd, arhitecturi si design. lmaginile si textul capdtd reliefare egald in aceastd abordare elegant structuratd.

(l.rrrrr tcrr.ll lr1ro11rrrltr o Ilrl)r(r/trrl,r (rorrltttttlrll I r" lilr l).lllI nt,I lI lr,(ltli.trli I rl)rll {li. r ,r.r( Irr(.,rl Irllrrrllr r)lil(i {)Xlrlr}.ll,ll l)(jlrlril.r Irl,ilr .,. rrrrr' lr

lil. rri Itr

s

sttllirr;lrrl

/)/t,scrI

,' ',', :

I

.: ::

21

bngmmol I

' , ' ,

,

.,i I', rtril or:lrr I rlrr , ,, r,lrrrrlr'nrrr r L .Bnidrut?ib

' rrrl,ttt,tttt ,, rt r,l, r,rlili

",,r1". ."'.rl.r

H

X X

I )r,,,rr111, ,'1

it

'r ,l, ilrl' lr"

Fffiwff$ w ffiE&tr&

"'iq.\

. \:ir

..,,itu*:

rr,di

$

suprapune-

rea ilustratiilor peste text face ca aceste

machete se fie stimulatoare vizu

a

l.

/a\(]. ,., .

t\

-/'tt,\I

..-_. ,/ tl

ri

lr ll'll

l)l ltn./A 19

r N/l(

Llll r\

|

ll I ll

I

)l )l

,lL]l

Lllr.,llll l't ttrr;lrtt rlllr,r.

l

0bservarea

r

Desene de tip studiu Pentru viitorul designer grafic scopul desenelor de tip studiu este de a explora idei; este un mod de a translata lumea exterioare gi de a conferi form6 concreti ideilor abstracte. Chiar tin6nd seama de tehnologia moderni a calculatoarelor {ea insisi alt

instrument), veti constata ce desenatul devine fundamentul exprimdrii si ci vd sustine toate deciziile de design.

$ Desen dupd nature. Studii monocromatice in creion detaliate ale meinii desenatorului. Forma este utilizatd aici pentru a crea iluzia profunzimii spa!iului.

$ Desenarea mediului. Desenul imaginativ si energic al unei scene stradale, bazat pe observatie direde. Dacb pentru inregistrarea scenei este utilizat un aparat foto, desenele auxiliare pot incorpora ulterior mai multe detalii.

Desenatul este relevant pentru designul grafic, deoarece v5 ajutd sd vedeti subiectul ca formd sau forme, iar culoarea ca tonuri;vb invatd sE intelegeti si sd manipulati perspectiva, sd creali iluzia de spatiu si profunzime a campului si vd aratd in ce fel s6 exprimati textura si densitatea. in orice experiment ce depdseste domeniul lor, studentii ar trebui sd inteleagd pe deplin c6t mai multe tipuri de creare a imaginilor vizuale, ca si metodele prin care sunt create acestea. lndiferent de talentul pe care-l aveli la desen, esenlial este sd incepeti cu inceputul. Chiar daci puteti interpreta cu talent obiecte si structuri, viziunea vE este probabil prea ingustS. Solutia este practica permanentS. in stabilirea elementelor esentiale ale desenatului trebuie sd vd antrenali ochiul pentru a vedea in detaliu subiectele din structuri diferite. O naturd moartd este un punct bun de pornire, deoarece vb permite sd explorali cu usurinti subiectul pe care l-ati ales, din diverse unghiuri, ocolindu-l si privindu-l din pozitii inedite; totodatd, puteti petrece timp st6nd si examinAnd ce se afld in fata dumneavoastrS. Dup6 aceea puteti lucra dupd ritmul personal. in acelasi timp, nu ar trebui sd fiti impiedicat de a aborda subiecte desprinse din viat6. Simpla iegire din locuintd si cercetarea vizuall a mediului inconjurdtor oferd o gamd stimulatoare de subiecte statice si in miscare. Puteti lucra directintr-un album de crochiuri sau se folositi un aparat foto, astfel incet sd puteli realiza ulterior mai multe desene. Este important

It

=r Jl,'r,,!1 ,,, .I i.,rrrr..i =i..,i l. 1,: ; ,

|."r,'i

I

|i..,:..,.....t;, , .1rr.:,,

rr ,ili.

rr''.'l.,rl

!lilr.,,l

!

I

:irl,,r,';....,',

,.

. r!:iiirt,,.1..r,,r l.l

-il,

,,.

I

I

,,,

I

. .,r,.

l= rr',.,'1,.1,,,1,,,

l',l,ril,,r

",,,'l

1..r. r,rI.rL..1 Ir|.r.

',

t il

n se veoea

20

Ct:

Spatiu negativ si spatiu pozitiv /) Compozitie p. 14

{';

=l',.r,:i...1", l,i. 1 .,1 , t,..r ..,.t r ", | .-1, rl .

-t, ,1.. .r i' I l,,rt,.:l lri, =lr =r.-,rrill,r,,r,r, 'rr,t !.. rl:i!,,!1,

rr I

] I trrt,r I ilr.r ilrt' il .,r,, ,tr' l,'l",rl r t" rrlr0,r '1,..,r Ii .r1,r,,,'1,', l,,,rlr, ltrr.lr' lr,il[llil I il l,,"lrr,r rlr,r,.,r nr r.r',1;r r r'illr,r.,lr',r/,r (:lt ltl)r;it lit)til()r orrzorrlrrlr r;t (:lt ultl)r(ilo

lin{) (lo

l)0 litlit.

B6spuns direct. Tabloul acesta cu cl6diri a fost realizat

/+

prin lucru direct in acuareli, fdra

rl

a exista o structurd debazd

desenati anterior. Genul acesta de abordare vd permite se vi angajati imediat in subiect.

,, rl, rlr::;r:ttittulUi ,, , ,, ,1r:,r rn rletarlir-r ,r rr.r rrro;rttii este Ut] I | ilrlr, 1;it OXplOrati

I

intelegerea formei

,lrrrrlivr:rse

,,,

,

rtrr

lrrctlite;

.. rr r rrr

rind ce se

,l,tllr:ltILlCra rr .r' r lrrt

viatd.

, i ir;rlil it mediului

va familiarizati cu cat mai multe aspecte diferite ale , ,rrrrei si s5 deprindeti tehnica tuselor energice. ,, r

,r,,l,i:;ul)iecte ,rrr rrn album de , r.,rlr:l incat sd rr, I ,;lt) important

Pentru aceste desene, experimentati cu ,irvcrse medii, deoarece imaginea pe , , il o o creali este conditionatd de rrrcdiul utilizat. Fie cd este vorba despre

'*il::'::.'J'#;ijl,"J:5J"

,lrccificd, deoarece fiecare are ' lccte specifice. De exemplu

,,

#

*

$nr.'

.,, i

de '. lrr moale la dur, ingdduie controlul i'i*. tonurilor, modelarea detaliatd si S rq[ t:rmitatea liniei. Nu vd limitati ia rnedii conventionale, fiindci si alte i, obiecte - o periutd de dinti, o bucatd de sfoari sau chiar o masind de cusut * i r

,, . r',.r1

ii'tt 3

/

:.. | ,/

;reioa nele, a cd ro r du ritate va riaz6

pot crea semne interesante si valide. Telul este de a nu interpreta obiectele strict pictografic, desi lucrul acesta este util pentru aprecierea diverselor

complexitdti ale formei.

'

'.,

f r

.

I

in jurul obiectelor nu existd linii. Ele constau din propria lorformd si din lumina care cade pe ele. Tonul este cel care le defineste. Procedura normale pentru intelegerea formei este de a crea desene alb-negru. Abstractiz6nd din viata real5, translatati limbajul culoriiin ton, inlocuind tonurile monocrome cu un domeniu vast de culori. Nu uitati cb mediile in sine reprezint6 o abstraclie, deoarece in timp ce desenati, s5 zicem, un castronas de plastic folosindu-vd de cdrbune, mediul acesta nu are nici o legbturd cu plasticul in sine. lar in cazul in care cdrbunele poate fi utilizat pentru a reprezenta un obiect din plastic, atunci puteti incerca sA reprezentati acelagi obiect intr-un material neconventional- orice care vd ingdduie sd exprimati vizual ceea ce vedeli. Este util sd experimentati cu multe medii, pentru a putea explora natura liniarS, dar si tonald a subiectului ales. incercati se fiti cet mai direct si mai spontan. in scopul rapiditStii, executati c6teva studii intr-un interval scr-rrt. Folositi materiale pentru a descrie fornrir si rnasa ca zone de culoare, inlocuind o schemd rnonocrornd, in timp ce utilizati conturul doar ca mod
icli lr
EXERCITIU

Plimbati linia Desenele liniare pot fi realizate in multe moduri. Un asemenea mod il reprezint6

ideea,,plimbdrii liniei", asociatd initial cu pictorul Paul Klee

( 1

879-1 940).

Alegeti un subiect care oferb varialie in form5. Alegeti un punct vizual de la care sd

porniti desenul gi continuati fdrd sd desprindeli creionul de pe suprafata hartiei p6nd nu terminati desenul. Executati patru astfel de desene. Dup6 ce v5 familiarizati cu procesul, incepeti

si experimentati

lu6nd aminte la timpul consumat in examinarea hartiei si a subiectului. Ar

trebui

sa aveti ca tel observarea subiectului pentru un timp mai lung

rlecrlt cr:l rrccesar l)ontrLt r r:irlizirr r:it rlosorrulrri. Rcalizati l)irtr u slLr{lii, o[cr inrlrr v;i

'.

irrlr:rv;rlc l()l nliti ll|t(,i I'lrrtc dintr-un studiu energic de ( ,il r,lr)lr)r;risto tUSe intrerupte de pensuld

I oilrr:r lorrirla.

lr(,r tr r,t.

tnrtrr,r

I rr,,r lrrrrrr;r tonal5

fird contur.

lr r;i 70

ilttrc

rlr illiIlllo

;t I r,xr.r'rl;r

1rc

l)onlIU licr:;ttc.

llilllr I 'll ll l',A/A

21

lMlii\ r

tLti!l l\.1() rllllll

l

i,

l'r ncrpr ,1, l,

r

r

r

Principii ale fotografierii Desi continua sa fie consideratd o forma modernd de reprezentare graficS, fotografia intra in al treilea secol de existentd. lnfluenta ei a fost

enormi in multe domenii ale vietii oamenilor: ca documentar social si m6rturie istoric6, in publicitate, modi si lumea artisticd, si ca reper al scurgerii timpului pentru toli indivizii obisnuiti care si-au inregistrat propriile vieti la nasteri si nunti, la petreceri si in vacante.

Pentru designerul lyrafic insd, poate cd intrebarea-cheie este: ,,De ce fotogr:rfia are o putere atat de mare asupra judecdtilor noastre?" O revistd va vinde mii de exemplare suplimentare dacd alegerea pentru imaginea de pe copertd este corectd si se potriveste cu telul titlului. Mai prozaic spus, creatiile dumneavoastrd vor fi mai puternice dacd vefi invdfa cum si recunoasteti o imagine eficientS, bine compusb, cu un domeniu tonal de calitate, care se combind eficient cu caracterul literelor din text, cu tentele si alte ilustratii. Existb c6teva motive pentru care orice designer ar trebui sd poatd face o fotografie simpld: pentru a-l ajuta sb deducd proportiile aproximative, sd inteleagd compozitia si ca sustinere pentru desen. Putini designeri grafici profesionisti devin implicati in acest proces specializalderealizare a imaginilor. Rolul lor, asa cum va fi si rolul dumneavoastrd, este de a comanda sau selecta fotografii pentru a rezolva probleme de design, mai degrabd decet de a produce imaginile finale, care cad in sarcina fotografilor profesionisti. Cu toate acestea, este important ca designerul sd delina o cunoastere de baza a feluliri irr care sd opereze cu aparatul foto, sd facd o fotoqrafic si s5 creeze o imagine din fotografia respectivir.

a sE

22

VEDEA

sr:

Fotografia digitalJ /r /i / Fotografie saLr ilLrslrirli{r1

/'

i

,6;' S Folosirea liniilor ajutd la crearea unei cii vizuale pentru privitor, care face legdtura dintre prim-plan si planul mediu cu

fundalul. Diagonalele create prin inclinarea aparatului pot transforma subiecte banale in imagini fabuloase. Ele sunt, de asemenea, un mod excelent de a simboliza miscarea sau actiunea.

t,

Calititile unei fotografii bune

.l

r.

tii

I ti,,.,,,,

Existd multe motive pentru care o

imagine vd va capta imaginalia, pe c6nd alta vb va determina sd treceli mai departe fbrd mdcar s-o priviti. Tehnica este intotdeauna importantd. Este util ca o imagine sd fie focalizatS, corect expusd, plasatd in acea parte a paginii unde este cel mai bine pusd in evidentd (imaginile care intrd in cotorul unei reviste vor avea de suferit) si sd aibd un continut interesant. Dar asta nu este totul. Pentru ca o imagine sd aibd succes, ea trebuie sd ofere unele informatii, sd determine privitorul sd se opreascd si sd 96ndeascd, derut6ndu-i asteptdrile si silindu-l sd reevalueze familiarul.

,r.il., r,',rll 'lil' .,r1,lrrrl rrl,rl

, r

'

I

Formele neobisnuite sunt un mod excelent atrage atentia. Doar pentru c6 aparatul foto

Compozitiile

Compozitiile simetrice tind sb evoce sentimente de calm, senindtate si armonie.

r

izeazd imagini dreptunghiulare, nu existd

un motiv pentru care sd nu le puteti extinde ,,norame ori sa le decupati in formatul

asimetrice sunt inerenl mai intense si mai misterioase.

i)irlrirt. Luminile si umbrele frapante oferd impact

emotional puternic si sentimentul de pericol iminent.

+

a.'( .9 -rs a9

fot

%"o

Abstractii. Uitati foarte repede cb priviti un io Dori printr o cupol6 de sticld si va pierdeti 'j1{)tioa plScut; a liniilor radiale pe fundal de )lun(lhiLrri ce se pierd in depirtare. ,r I uil(] I \/, I Vit

., o

priviti.

rltl(:ito I tl,Ill] itCea r r'\i t( lonte l,

,,t ,tVttlt tlC ,r,,l,tnil

rrr' , ,1, rrrl,rrllrt

fotografie utilizat; intr-un context comercial ar lrui sE aibd mai multd greutate dec6t una dintre ,rginile acestea simple. De exemplu, cele mai multe ,tiurtanee sunt executate la viteza diafragmei de rroxirnativ 1/60 s, un timp de expLlnc)rc citro vit r(ironreni" majoritatea m iscarilor. [ )c r;o ir r:;;r 0 ir r r, rr ;rr rr

Are o importantb major;. O compozitie nereusitd poate distruge o imagine bunb. Dacd in imagine existb prea putine elemente interesante, Itrcrtrrilc pot allArea cam seracdcioasc, d.rcii existd prea rtttrllr:, [olor;r;rfi;r vir avca un aspcct conf uz. Ciinrl lolorp,rli;rli rn l)()rlrol nu {)sto irtlotrlt:;rrrnlr rrr:r;cslrr slr

,rlrl,r r,ilrrrrlI rrrrrr v,r l.r,,' i )l ),r, r rl,,r

.r,rl,rlr rr lrll,rlrl,rll clrrgrrrl :;rrllir:r:lrrlrri. I ic;trnr ilrrrlirr;trc ,lrrrl.rl, r,rl lr,.lrrl,rl)r()l)r(:toilrlr::;rtlrtcr;l,vr:lrollltrtr:o

r

nu oor.ltine rl-liscetre? Cand vantrrl

rI

rotc, titttlrttl (lt) oxl)Lilloro tlc 1/60

r,

,,lr ir cirlnl :;i rt:ttti:;t;itl, (l(x)i nU :;c v,r ( .rI'l,r r rrr r rrr .;rcr:l;tr:ol. Ar:cr:;t:;i ittt;rrlilr: lolorp.rlr,rl,r, rr I l'

rrr

',rrrrl

Compozitia

Toti recunoastem ,,instantaneele" din viata cotidiana, ,r o

i

rr,rl,rrrrllrlilcrrl,r,rlr:;r',rIrlni,r'r,',!r, ,t t; r|ttt tlItI.ttr' | )('I rII r I (, r r'.r'..t, t|.t|r'

r

lrr

r

rl,lrlrr!lr,iI'Iir,r' |,rr

r,

rrrr.r,Irrrr'|'rrrr,r l\JrrIrlIrrtIr,r,roIoIor1t.rItr':,.II)Ir'/IIIIl r

r

I

,

'I

'

i

,

r

r rr r.

r I,

,

Ir

r

I

L r'

,

, rI

r r r .rr , r

'

I I , , 'rrrl'{, tltr'lrtttt,t

,

I

| )I

'

.

,

i

.

. II I I.

I

I

I I I, I( |II

L

I

I Ir '

I

|rztl,t ,r1tt'.l,rtt ttll' tt, ',rt, r; rr rlrrl 1,,1,' .t.l,t lt,,r',llll.t r lltlri'. rlt,

Diagonalele adaugd incitare oricdrei fotograf ii, creand tensiune al6turi de formatul rectiliniu standard.

I

n l'\i),

t

:t\ )

t

\J irli i'., Efecte spectaculoase pot fi obtinute prin ajustare si apropiere cu zoom.

transformatd astfel inc6t ne simtim realmente

portret.

printre frunze.

Ajustarea unei imagini Ajustarea imaginii inseamnd selectarea unei pdrti a ei. Adesea, prin ajustare indepArtdm o parte nedoritd din imagine (capul unei persoane strdine etc.), dar este si un instrument util pentru a scdpa de informatiile de prisos 9i pentru a intdri imaginea.

Tipuri de aparate si de filme Pentru a efectua fotografii bune, aveli nevoie de un aparat foto acceptabil. El nu trebuie sd coste o avere, dar pentru realizarea fotografiilor de calitate aveti nevoie de echipamente de calitate. Un aparat de tip Single-Lens Reflex (,,camerd foto reflex monoobiectiv")vb va permite si fotografiati exact ceea ce vedeti prin vizor. Aspectul acesta este important, deoarece veti putea sd alegeti cu exactitate unde focalizati imaginea si cum anume o veti compune. Un aparat foto digital va fi, de asemenea, potrivit, dar veti avea nevoie de unul cu vizor pe partea posterioetrzi, pentru a putea vedea exact ce obtineti. Trebuie, de asemenea, si alegeti filrnul lrotrivil. Peliculele foto se clasificb de la rapide lar lcrrtt: (rlc l;r sensibile la mai putin sensibile); aceasta cslr: sr:;rr ir ASA. O valoare ASA mare (800) permite exprrrrcr i r;rpir lr: rr r conditii de lumind bunb sau expurreri to1()nirl)rl{:rr 24

lmaginea oarecum staticd vazei cu flori este

:::: r - Aiustare. Unelefotografii de tip peisaj arati mai bine c6nd sunt ajustate la formatul de tip

a

EXEFCITIU

Efectuati cAteva fotografii si, folosind doud forme

,,L" din carton negru, incercati sd vedeti cat de

mult puteti elimina dintr-o

imagine fdrd ca esenta ei s6 se piard6.

conditii de penumbrS. O valoare ASA micd (50) inseamnd cd veti avea nevoie de lumind puternicd pentru a obtine o imagine bund (soare puternic sau zdpadd sclipitoare). Existb multe pelicule foto diferite si va trebui sd experimentati pentru a vedea care vd oferb rezultatele cele mai bune. La inceput, cumpdrati filmul din magazinele de specialitate si rugati v6nzdtorii sd vd ajute in luarea deciziei. Un efect colateral al acestor pelicule diferite il reprezintd rezultatele diferite pe care le veti obtine. O peliculS cotatd cu 800/3200 va oferi imaginilor contrast mare si finisare granulatS. O peliculd cotatd cu 50/100 va oferi tonuri mijlocii complete sifinisare egale. Ca regul6 generald, majoritatea lucrdrilor din studiourile fotografice se executd pe filme cu valori mici, deoarece oferd cele mai multe detalii. Efecte de cameri obscurd Dupd ce ati developat filmul, puteti aprecia dacd expunerile sunt corecte prin verificarea densitStiitonurilor de gri de pe copia prin contact cu ajutorul unei lupe. Copia prin contact se realizeazd prin expunerea negativelor pe h6rtie, ceea ce duce la obtinerea unei coli cu imagini ce au aceeasi mbrime ca si negativele de pe film. Cdutati contrastul bun si orice

r.,,

t,

rr i",ritir,!:

t .{iriii

I

t!' I

,rllL

I

!

.,.1!..'1,,1',, rlr rl, lr'r' r,..,lrtllr ,tl,' rr' ,', t.,.,.1'. t,rr l,,lllrrr, .r..rrl,r.l l rrll rlrrlrr lrrr li,,rttl

lri'.r

'r

"ilit,l

,1.r1r,1,,,1,,,, ',r'l,l',1,,,r'r -',lirlrltt l lr.rrrr,r r,' , r, '. rr,.rl,rli' /\, r,,l,l.l \, r 1,, r|,,! .1.,

'l', lrrr1t1,r r r!r,,t r r! i, r rl, t, lrrlrrr!,rlrr ,r l t,rt' ,l, r'lllr.rr,.t .r lt",rtl rrr"',r 1rr,11,1111,'

r'.,rlr',',r'.r,

lrrrrrr,

r

,

Pregatirca pentru o sc(linln l()lo Ti;lrrl lur;r ;rr ii si tlinrctr:;ittt rc;r {;r )n r )n/r v()t jrrca un rol importantin luarea deciziei. lrrlri t:iilcv;r irrrlit;irlii (lonor irl( j r;i :;l ){i( jili(jr):

p I

.intocrrriti o lislii

l

. Dac6 fotog rafia este ma re, poate fi

lrrlrrror Iolorl;rliilor

ncocsiro si clirsilir;trli lc irr ltrnt;lic tlc tip (rlt: irrtcrior, fotorrrorkrlc,
o _":;

,l, l,l|ilr,t lrrrlcttticd i 1i ,, ilr.l,illr:il)iCSau r, 1 , 11, rl, lolo r liferite si ,,r,,r r r.rlr',rr,rrcvi oferd r,,, I rrt, rrrl',litlifilmul , ,!, I ,r \/,url,llorii Sd Vb r

_

i:

etc.

:l

.Tineli un jurnal al sedintelorfoto si stabilili impreunE cu fotograful ce

r,

,

lr

|, ri lr. ,',1, rlli. Ca (

lr

rl,,;1

| .,1 r rr

11111

liorr rile

r, rlr:
,r,rlr.,r:tilit 't rl lrl|ilt1. llltloli

,, , t, lrrrr vr,rtlit;;trea I r.r lr|il I onlit(it cLt ,tr ,, t.., r,',rlrz()irzii ltrin ,'

I ,li

(

I r .t( {.t"t:;l ,r rt

t,r, l)agina dublSsdse ,,:r

r

r

r:ze vizual.

,.,.tr olllirre. O

;rItl( )t r:olttfast ,t,rl,r r:l lr0/100

,, I t, ,r

, lr

l, 'r

, ,,,,.r,

,,1 ,

1,.r,;irrii, chiar dace este destul 1, rrr, rr r:, permite altor elemente

rrl, rlrllrtlr:tl

t, l,

O imagine in oglinda

IIt;ll

llll{)

(::t

r.r',lrrl lrillr :;i 0r icc

$

lmaginile care se extind

pane la marginea de tiiere a paginii creeazd o ,,improscare" vizuald gi de aceea trebuie utilizate ponderat, de exemplu la inceputurile capitolelor.

irlrc defocalizate. Dupd ce ali ales fotografiile , , ,r cspunzdtoare scopului dorit, sunteli gata sE realizali ,, rzr:le, iar felul in care o veti face va avea un efect direct r' ;r r; rra rezultatului finisat. lrc scurt, poza se obtine prin proiectarea luminii lrrrrrtr un negativ pe o hartie fotosensibilS. Cu c6t lrrrrrirra care cade pe h6rtia fotosensilrilii cstc rrrui rrrlcttsa, cu at6t imaginea va fi rrrai irrlrrncr:;rl;i, ;r;ir t:ii, , lc t:xc-mplu, o haind neal;ni v;r i rl),'r r:, r lr, r r:;lr, u lrrl, r l)r: rrr:r;ittiv. Aceasta va ltcrtrtilr: r;;r lir::;lr,rlr,rlrrl.r nr.lr rrlr.r'. r lr: lrttttittii, cooat co vtt tlclttutrlr,r o lu.rlrr,lrllrr,r .rl,r 1'c ltiit ti:r folor;rirfit;ri. I)rrpir cxpr rr rr,r r,,r l,r lr rr r rlt r,r r Ir:vr:lopitrc:t :;i lix;ttr:;t llt;t( ll rr ; rr, l r,rr lr',r' ,

,

1

r r

:;rlrzc;rz;r r:lritt rtr:

rintocmiti o listd de recuzitd necesarS. Recuzita poate fi asiguratd de client sau puteli fi nevoit sd cumpArali ori sa

inchiriali obiectele necesare. Pentru vd asigura ci nu existd lacune, este recomandabil sd schifafi un desen al unei fotografii complexe.

.Analizali fundalul. ln cazul localiilor, verificali dacd nu aveli nevoie de aprob5ri sau dac6 in cadru nu apare ceva nedorit. in studio, este nevoie sb pictati un decor de fundal? Dacd podeauzr alrare in fotografie, cum v;r

f

i

realmente complex. sd zicem pentru un catalog, poate fi nevoie sd comandali unui constructor recrearea u nui interior specific. . DacA fotografiati in locuinta altcuiva, verificati dacd incdperea este suficient de mare pentru a obtine cadrele necesare. oin studio. fotograful va deline control asupra iluminArii etc., darin alte locatii dumneavoastrd sau fotograful va trebui si verificali toate aceste aspecte. o Dacd utilizatifotomodele, va trebui sd le selectali, fie de la o agentie, fie aranj6nd

pentru candidate si se prezinte la studio. Vestimentatia va apartine uneori fotomodelelor, dar ar trebui intotdeauna si o discutali. Machiajulsi coafurile trebuie de asemenea decise; pot fi realizate de fotomodel sau puteti

fotografii vor fi realizate 9i unde in studioul sbu sau in diverse localii.

r

,1,,

).

. Stabiliti stilul de fotografie pe care-l doriti. Alegeti un fotograf (poate chiar mai multi), discutati cu el despre ceea ce doriti si trimiteti-i cateva schite. in aceastd etapA trebuie sd decideti dac6 doriti fotografii color, alb-negru sau ambele. . Dupe ce stiti cete fotografii ve trebuie, discutati onorariul si drepturile de autor pentru fotografii. Fie cb fotograful ve va solicita o taxd zilnicb (in general negociabilS), fie ii puteti oferi o sumd globalS, asigu16ndu-v5 cA ati stabilit c6t vor costa orice supl imente ri. Verificati incad rarea costurilorin buget.

necesar un stilist care sd achizitioneze recuzita, iar dacb este un interior

a

angaja un profesionistin machiaj. . DacA fotografiati m6ncdruri, veti avea nevoie de asistenla unui bucStar si a unui maestru culinar, care s6 prepare mAncarea 9i s-o aranjeze atrSgdtor. . Calculatoarele ajuti logistica unor fotografii; actua mente reclama complex6 a unui automobil poate fi creat6 prin combinarea a douE fotografii (totusi va trebui sd le realizali in prealabil pe am6ndouS!). I

cir?

() Mirrittrrri. I rrlorlirlirll ..1

r,,, t.II r

IrrI!.IIlrltIII):IIIII

[[rlr' I'!.il,rlrlr rlilr lillrl) lrr r.rrr' ,r,rlilrl,t lolD ilt,ilnlI '.,

'1.,,,,,1'.,,i,..l,rlr' 'l1 l11

ll l l,l lil\. /\ 7l)

rosu-Porlr".'lrt

.l' 1r,,'lrr

l,(rr l.)(:.rlIr

r

r,rrr ,,,rr'l,rrr.rrr,r

( trlrrrrlr, lrrrtrr,rrr't,illl t{Jr,o (:illoir(i s{r(iun(l,il.l.tllillil |il1 []iI (l,rll)rr r;r,rllr.|;trrr (lrrlrrr rlr irl)r oapc de ea pe disc. Culorilc :irr:lill(l.rri riri ()l)liil l)tiil lcr lidre de aici sunt rosu-l)ortocaliil. {iolrl)ini[(]ilotic.lror (loLtitcUlori galben portocaliu, l)r irllaro,

verde si

obtinend portocaliu, galben-verzui, albastru verzui, violet. O culoare tertiard albastru-violet si rosu-violet.

galben-portocaliu Primare sustractive. Acestea sunt culorile primare folosite pentru tipdrire: magenta, galben si cian. Spre deosebire de

primarele aditive, care prin combinare produc lumine alb5, primarele sustractive dau nastere culorii negre.

galben

albastru-violet

galben-verzui

albastru-verzui

verde

Primarele aditive sunt rosu, verde si albastru, si sunt utilizate pentru a crea culori pe ecranele calculatoarelor, televizoarelor etc. - tot ceea ce este asociat cu proiectarea

luminii. Prin combinare, primarele aditive dau nastere

SECTiUNEA

1

LIMBAJUL DESIGNULU

MODULUL

2

Culoarea

Definitii ale culorii Designerul dispune literalmente de zeci de mii de culori si de aproape o infinitate de moduri

pentru a le combina. Designerultrebuie sd cunoasci felurile in care sunt clasificate culorile si termenii utilizati in descrierea lor. Se poate spune despre culori ci diferi intre ele in trei feluri importante.

ASEVEDEASt: MediidetipArirep. /26 26

culorii albe.

NuantS, ton, saturatie Culorile pure, ca rosu sau albastru, sunt cunoscute ca nuante. Nuanta este numele generic al culorii. O singurd nuant5 va avea multe variatii ale culorii ei pure, de la deschis la inchis. Termenul care descrie aspectul respectiv este ,,ton". Pe calculatoare, domeniultonurilor este oferit ca procentaj, astfel incet 10'kva fi versiunea foarte decoloratb a unei nuante, iar 90o/o este valoarea aproape complet6. C6nd o nuantS este folositd fdrd nici un procentaj tonal, este cunoscutb ca ,,solid". in sf6rsit, o singurd nuantb va varia in functie de strdlucirea ei, cunoscutb ca ,,saturatie", numitd si compozitie cromaticb sau intensitate. Saturatia unei nuante se intinde intre intensitate complete si intensitate redusd, sau intre strdlucire si intunecare. Alti termeni importanti utilizati in vocabularul designului sunt asociati cu felulin care sunt folosite culorile in combinatie. Un ajutor excelent il reprezintb discul culorilor care arat5 spectrul total de culori, de la rosu la violet.

I I I

r

Itt

1,, I l,iln (:()ntl)inarea t,Ilil|{iUalcea r

I

L

,l rr,r;rflirtii cel mai

rlr,rlr:;r: Culorile L .il|l roslt l)ortocaliu,

,

I

r rr

f

),;il violet.

,,,,.,,,,u.,lritctive. Acestea L r rrr,rrl folosite ,, rr,ri,,)nt.r,galben '

, ,,lrrr i

irllrir:;lr

n ua

nta

'il

l,,,,r,lrrrr:clc r, ,,. i ,il(i l)ritl

,

Nuirillir rlr,,lil r lr.r illor rlr, rrrlrr:r.lrr l'r,rr II r.r,lr.rlr,rilrrrilr|,r ilr:nr)r rc,r ,r r:rtlot tt; rlo cxcttr; rlrt, r:rtlrr,rtr,r to:.tt r",lrr rrlrttr..r r trlltrt

lrrrrrina albd,

r.rt trvr'(ltU naStere

rr.

Tonul (sttLt valoilr {)ir) o:il(i luminozitatea sirLr inlun(i(iirroil relativa a rrnei culori. O ctrloarc cbreia i s a adiugat alb sc numeste tentS; o culoare ciireitr i s-a addugat negru se numeste umbrire.

,[

Primare sustractive Sistemul pentru vizualizarea culorilor pe , i , i:rirn - culori aditive - este discutat la pagina 30. in r r rl rnaterialelortipSrite veli folosi insS culori

L

rr.r(jtive (deoarecefiecareculoaretip5ritb pe hArtie

I

rr(lep5ftatb din alb si, dacd cele trei primare se ,l,r,rl)Ltn, va rezulta negru). Un disc al culorilor arate

,rrlc

,

l, r',llll, SUnl

, ,l, lr:liCal

Ir!il I)tlil

Sl

rr,rlr,runoi

rlr'l lil|('(;;llo. 'rl.rrrrl rrrrl

l,

rlol;ilc

' Irlt('ll(:./inl;t ,l' ,rlort

,,primare". Primarele sustractive sunt rosu. IIrlrr si albastru. Secundarele sunt o combinatie a r , , r or doud primare, care duc la obtinerea de r tocir liu, verde si violet, ia r tertiarele sunt o r rlrir-ratie a oricdror doue secundare. Expresia ,,full ,1, rr " se referb la tipirirea in patru culori si, pentru a I tlro un domeniu completde culori, imprimantele i),;osc cian, galben, magenta gi negru (cunoscutein ,r roniLrl calculatoarelor sub prescunarea CMYK; K 'rlxilizeazd culoarea negru, care este esentialS). O rl( ); n o su plimenta rS utilizatd ca element de desig n tr o rnachetd este numitd ,,culoare plate" sau uneori , rlorrr e spot". Atunci cand selectali culori in acest , ( ,l), trebuie sb utilizati un sistem universal de t. rr rr lirrdiza re a cu lorilor, cu noscut ca Pantone. ,,(lLrlorile complementare", ca rogu gi verde, sunt r,rrrrctral opuse pe discul culorilor, in timp ce ,,culorilr) rr, rlot;c", car verdc'si albastru, sunt adiacente. Primelr: r rr rl i r:;ot:i;r lc cu contralstLr l, iar r celela lte cLr a rmonia. I r:r nrr:rrii r lc rrr;ri sr rs sunl irsociirli irsl)cctLrlui vizuirl . rl r rlot tlot. Vottt ;ttt;tlizlt ;tr:rtttt lr:lrtl rt r:;ttc r:rtlorilo :;c ||(,i Ici|./;I tr:r:i1rtor; r:;tIttI';tttrI r oIt||rIt|,||r'tttIt tI:;t:Itr:tIt,t

Braur cr

Iraun

Temperatura. Culor il,' .r1 r'rr nriri ,,cirlrlc" Dc trisuri cc sc rcrlrrr;c r:rtloittt:a t1rrll,, rr .:i (:r{r!:lc r{rtirr n ll);rslrlr (:,1,' rr r:rtlrr,rrl lrr.ttll tcr:r: Vr,rrll r",lr.trr,rt r .rlrl,r rlrrr , .r,r' r,r r',r,,rrl,rrr,l,r rl,rllr,rr

Saturatia (sau compozilia omatici) este aproximativ

cchivalentd cu strSlucirea. O lirrie de intensitate ridicat6 este o r:uloare strdlucitoare, in timp r:r' una de intensitate redus; ,r:,le o culoare matd. Doud culori rot fi din aceeasi linie, dar pot 1

,

rv, ra

intensitbti diferite.

r

|

' t,'1tl ,'

')

/

;lvans;lr(!

irvilltsatrc

retragere

retragere

ce altele par sd se retrage.

alegeji culori calde, ca rosu sau portocaliu. Culorile albastru si verde par si se indepdrteze

Dacd doriti ca o imagine sd pard

c6nd se aflS l6ng5 rosu.

S Avansare/retragere. Unele culori par s6 avanseze, in timp

S S Contrast simultan. Cuventul ,,Bravo" este scris pe doud fundaluri diferite. Desi are aceeasi culoare in ambele imagini, il percepem maiintunecat in imaginea din st6nga dec6t in cea din dreapta.

cd se indreaptd spre privitor,

Alti termeni din domeniul culorilor oAvansare gi retragere Dacd unei persoane i se cere sd pund o cutie pe indiferent care dintre doud mese. una rosie si cealaltd albastre, ea o va pune maifrecvent pe masa rosie. fiindcd va apArea mai apropiat6 (avansare) dec6t cea albastr5 (retragere). oContrast simultan Vederea umand are tendinta de a diferenlia intre doud culori vecine, accentuand asupra deosebirilor dintre ele, nu asupra similitudinilor - culorile de fundal afecteazd culorile din prim-plan (imaginea).

oVibratia Culorile complementare de aceeasi strdlucire si cu saturatie ridicati isi sporesc reciproc strAlucirea. . G reutatea Culorile difer6 ca ,,greutate". De exemplu, dacd i se va cere cuiva sd mute doud l5zi, egale ca mdrime. dar vopsite una in verde-pal iar cealaltd in cafeniu-inchis, probabil cb o va alege pe cea verzuie, deoarece pare mai u9oar5. in general, culoarea albastru-verzui pare mai ugoarS, pe c6nd rosu apare mai puternicd si astfel mai grea.

$ s) Greutatea. Culorilc albastru-verzui apar mai usoare, iar culorile rosu pil mai puternice si maigrele.

[raur

=. -r-,1

it

6 Vibratia. Atunci cand sunt juxtapuse culori complementare, ca aici, privitorii pot percepe o vibratie optica.

zo

I

I ll(]Ttu irlirea culorilol

I )r.f

super

I ' r;itiul acesta trebuie , ,(:tu.tt la calcuiator. I r r,urd intr-un format de r

pcisaj, scrieti cuvantul

,

.,rl)r

jr"

Cu minUSCUle

, ,tr rrn tip de caractere bold I,r,r :rrrife. Dimensiunea ,, l,rrrr si fie astfel inc6t s6

lrinimum doud treimi l,rlinrea formatului. , , rrlr,rli vizual cuventul. , ,r1,,:

super

,r r

I

rt,,r ,r(:eea,

folosind de

' ,rrr: rlatd cuvantul , r;,rrr ", efectuati , ,, r.rt()itrele experimente, r , , ,rrl)o altd pagind: r )irre ce avanseaza,

'

'l{

1,.,

l,rlidoud nuante

,r, ilrr" Una pentru imagine

,

Retragere

Avansare

rrrtrrl ,,super") si una

,rtr r lrrrrrlal, astfel incat

, ',1 rrrir sil avanseze. ( ,'l('.'r(! ce se retrage. , t rticxlterimentulde , .r,,, rltrr modificati

(;rcutatea. Cd0rile rl,.r'.tr U vr jrl(i itl)iil

Dai

Lr ,,.ilr,, t,lt (:ltl()rilt)|su par

, I l,illr,ll[:(::;i

,

rlr, ;rst[el inc6t imaginea

.

rrrrlcltiirteze.

l, rrtr. Alct;iind

r

super

douS tente

rt,.;rl{r Ltnei nUan}e,

rr

lt]iti lTele.

r rrrililit pentru

imagine

,rr rlrcnlrrr fundal. .rtr rlorrii

'

, I

variatii, una cu

lrr,rti! lrtrnS, iar alta cu

,l,rlrl,ltr) slill)6.

Claritate

a

tentelol

Contrast simultan

, ,,rtr,rst simultan. Folosind , , LI nlti[)t5 pentru

,

',1 rr,., rrrorlificati nuanta

t,

lLrrrrl,rl:;i ol;servati felul

,

.rr,.,;c rrrorlifice aspectul

'r.rltItl

/\".rlr,(li(). Sr:lr:ctati douS ,r

ilrlI l)(:nlru

ir clemonstra

,. . ltr'illliIt.

,,,rr

r1 rlorrrcntaritate. I' , l,rlr rl()lrir nlrilnte

, rtril.r (loilt()nsllit ilcest

Arrrrkrr;trt

(;oIr lrlrrnrilr

rI

r r rl n 1., l

F I'toIrIr.Irrc I

rft , r

), ,,t rlr,.,r,!rrrl

',,l,

lo.r'1,,

,tr

(''rIr.r..I

rlr,

l)llr,t||.

lrlrl)rlrl,rlc,r r;llrt.t lll(lr,t

j{Itlit

(tltl()itt r)il ntit(

lal)irilr ll0

Lln

():jl(l

flln(litl

intLrrecat. Selectarea culorilor pentru

supratipirirea imaginilor cu contrast puternic intre zonele intunecate si cele luminoase ridicd intotdeauna probleme. De foarte multe ori trebuie ajuns la un compromiS intre contrastul culorilor si lizibilitate.

SECTIUNEA

I

I]MBA.]UI

MODULUL

2

Culoarea

F,i

DES GNUTU

Diferente intre culori si lizibilitate

Retragere. Culorile verde caracterele albe, exact ce intentioneazd designerul pentru a intAri conceptul.

Culoare pe ecran sau de tipar?

ffi ti

i1

*

f- .

,l

it:

i-,.t

;;

m Apropiere in culoare. rlr,rrirr:ir culorii alb pe galben v.r lr Irl(rt(l(]ituna greu de cjtit. I

a sE

30

I

VEDEA

sr:

Lizibilitate si claritate 1, Accentuare si ierar hio 7,

l;

si violet se retraq fate de

Fundamentald pentru folosirea culorii in designul grafic este cunoasterea contextului in care va fi vdzuti lucrarea terminati. Felulin care aceeasi culoare este perceputi si, ca atare, lizibilitatea ei vor varia in functie de modul cum va fi vdzuti: pe un ecran sau pe un mediu bazat pe tipar.

,tm

liai .-

Pe ecran veti lucra cu culori aditive, alc5tuite din Iumind rosie, verde si albastrd, care prin combinare (aditivare) produc lumind albi. Culoarea cle pe tipar, sustractiv6, constd din pigmenti plasati pe o suprafatd de h6rtie, care prin combinare sunt ,,sustrasi,' din alb pentru a obtine negru. Fenomenul acesta creeazd doud tipuri de probleme pentru designeri si clienti. in primul rand, culorile de pe ecran vor apbrea totdeauna mai strdlucitoare decat cele tipdrite. Atet clientul, c6t si designerul pot fi indusi in eroare dacd se asteaptd ca si culorile tipdrite sd aibd aceeasi saturatie si domeniu tonal ca acelea pe care le-au aprobat pe ecran. in al doilea 16nd, atunci cand un designer introduce culori in lucrarea sa si o tip;reste la imprimanta calculatorului, clientul poate presupune in mod fals cd asa va ardta versiunea tipdrita. Din pdcate, imprimantele color nu pot produce acelasi domeniu de culori ca presele de tipdrit conventionale, astfel incat uneori clientii resping prezentdrile vizuale ca fiind fie prea tipdtoare, fie prea insipide. Pentru a evita problema, designerul poate sb modifice subtilvalorile culorilor, in

I i:il,ilii,'t

Lizibil. Desi in acest poster ';r: foloseste un tip de caractere r:tr serife (care prezintb uneori

' r@bUit€yors

1rrobleme la culorile ,

,lacterelor din titluri), i/il)ilitatea generald este

,rr:t;eptabil6. Fundalul intunecat ,r:;igrrrd un contrast puternic.

.

.r " t:

l

,'i.i ctudMil^

d@Mi16 :ll sr@ ,i:i e,$b

ii

It i- ti ti-.''.tr,

fiavc [qr,

{.o

sav

,,

i:

:l-leasiqg [r.we DUii [i i , ['[En[ \/olce, [y1ae iis

: .

Stare de spirit monocromS. Proximilatea culorilor gri si negru reduce lizibilitatea. in mod evident, designerii incalcd uneori regulile pentru a crea stdri de spirit particulare.

il \\ \\' l\

\l

Tipurile de caractere inversate pot crea probleme. in cazul in care culoarea de fundal este inchisS, culoarea negru

tipdritd poate avansa mai putin dec6t caracterele inversate in alb. EXERC TIU

Construiti o scar5 de lizibilitate LucrAnd la calculator, scrieti cuvantul ,,lizibilitate" intr un format de tip peisaj cu fundal

,i,t,.trl)it17 r,r(ltltv{), rr I r,[{) ljrin

r r IJ( )ilrea de ,r I r.,, tli l)C O il rl . ;UStrasi" ,

t,1,r,rlrlr:rne rl,,i

r,

rll rlt'pe

,lr,r:,rl C€le

I rilt, ltl,,/ lll ,il, . rll);l l,,.r,ilolr) au , rrl l ltr , I |),[(,:;lo lit t,1, .||lllt{) in , rr

prezenterii, pentru a aproxima mai bine finisat al lucrbrii tiperite - reajustendu-le apoi rrlc de a expedia materialul la tipar. Reproducerea ,irfectate si de faptul ci intre imprimantele cu jet si ,r laser culorile pot diferi. Programe de software, ca ,,rloshop 9i OuarkXPress, vor obline rezultate rrrlrile in culoarea produsd, chiar dacd au fost utilizate ,'lr:nsi procentaje. in sf6rsit, va juca un rol si h6rtia pe rrr oste tipdritd o culoare. H6rtia cretat5 (lucioasd) va ,)rela

, rotul

senzatie mai bogatb dec6t h6rtia matb, alburie. Slatul cel mai bun pentru un designer este sd se

,:r i o

(trrre cA clientulintelege aceste dificultbti si este rrrstient de felul in care schemele de culori selectate cu

,

r:nlie pot s-o ia razna dacd nu se tine seama de r ol rlcmele reproducerii culorilor.

Lizibilitatea culorilor

I trrr

|.rr.,tlt;, rl,||r'il[t(lo

I r..lli,l lt(;ll , , ,.r lrrrrrl lrr: ptr:tt ,l rl,r,rlrlltrr.r, , ,r l,. r rrlr rrtlot, ttt

Lizibilitatea se referb la claritatea cu care 1,o;rlt: f i r;ilil r:cvir. Mrrlti factori influenteazd felulin care , 'r;lr l rcr r:c1rr rli i () (;r rl( )irro; in cst:ntii, oste vorbar do r orrlr:xltrl lizir; ttr r:;ttr: {):;l(: v;r./lrlii r;ttlo;ttc;t. l)c t:xlttt;rltt, 1

rorrrlrlttlr:rlr,iltttrritr;rlrlirrtrrr:rlittlrlr:lcr:lttt;tv()rirvr'.rul

efect evident asupra lizibilitbtii lucrbrilor color at6t tipdrite, cat Si de pe ecran. Comparali imaginea de pe

alb. Dupd aceea efectuati

un

urmitoarele exercitii:

monitordecalculatorintr-oincbpereintunecatdcu'Facelicuvantul"lizibilitate" aceeagi imagine atunci cand lumina soarelui bate direct in ecran. un poster situat intr-o zond intunecoasS,

violet' astfel incat sa se distingd evident pe fundalul

neiluminata, dilerd oarte mult de o versiune iluminatd din spate pe o strad5 principale luminoasS. in plus, lizibilitatea va fi afectat5 de culorile selectate,

culoarea' deplasandu-v5 prin disculculorilor, de la

f

fundalurile pe care sunttipdrite si mirimea gi forma tipului de caractere sau ale imaginii utilizate (paginile 48 si 84). Ca indiciu, o lizibilitate bund a culorilor se obtine atunci cend fundalul si culoarea plasatd pe el sunt opuse, de exemplu violet (culoarea cea mai apropiatS de negru) pe fundal alb. Pe acelasi fundal, pe mdsura ce veti deplasa culoarea inragirtii spre gall)ett, lizilrilitateit se va reduce. Alt factor ck: lizillilitattt osto irrrttotliil (litllro

culoarea fundalului r;i rr intltt;itrii. Clrci;r lizilrilil;rlii r::;lr: contrastLrl, iitrast;t ttr:;r:,ttttnit:;ti vii lolol;ili (:rtlr{)il:ilCrIil

alb Modificati-i apoi

atbastru. ta verde, rosu,

portocaliu si galben. Veti vedea cd gatbenut este cel mai dificil de citit pe fond alb.

. Dupb aceea suprapuneti ,,lizibilitate" pe un fundalde culori contrastante Moclific:rti in galben pe frrrrrlrrl violet, apoi in Ixrr lor:irlitt pc {ttndal rrllr;r:;lr rr. (

(lotrlittu;tli krlosittcl

ill()il lr)l trr,rt:rittttl;ttrr, p;ttt;t

discrrluir:rtlotilrlr.(,ttlt,t',ltrlt:t:lttt;tttttlttt:tllrtotlttr:t'() irnar;incviolll;lr: lrrrrrl,rl r;,tllrr:tt; ltztlrtltl,tlr:,r ( {:,r rrr,rt ',1;tl r,r v;t tlzttll;t t ltt rlt o r l.r ltni'| t t t,tt'/; tt tt lr tr,tlttt l rt'

,,,r,,,,,,,,.,r,,,,.,riv,,r

Irrrrrl,rlt,',rr

,

r,',.u |,,,tl{,,,rltrt lr, lrtttrl,tl rtlott r,',r,,,rrrlrrrr,rlt,r,llr

' Irr.r l,illrt

r.'rl,rl,r

ll

rl

l,l ( tl,,,rl,.I

lllr,1

Asocieri de culori

n'

Y0U

culori sunt preferate sau mai adecvate in diverse situatii? Explicatia este c6, de-a lungul timpului, culorile au ajuns sa aibi anumite asocieri ce rezulti probabil din naturi, dar care, in decursul mileniilor, au devenit puternic inradicinate in psihologia umani.

Culori de protectie. Aceste doud postere pentru protectia muncii realizate penlr

De ce unele

r

r

o companie de constructii

ilt$hrrvr

prezint6 doud directii de desiqrr Albastrul reflectd ochii albastri .r copilului, ceea ce ajutS la individualizarea senzatiei de pericol. Prin contrast, galbenul se relieleaza fata de copil, crear tensiune. Galben este culoarea conventional6 de avertizare.

r,

'!lY

I

Ht

felulin care culoarea actioneazd in limbaj, simboluri,

I

Literele rosii. Titlul sugereaza automat alegerea culorii rosu, dar culoarea castigd fortd suplimentare prin prezenta fundalului negru.

diferite culturi si religii, ca si modul in care creeazd un rdspuns emotional.

Designerii pot consulta multe lucrdri celebre despre psihologia culorilor; meritele in aceastd privintd se datoreazd unor persoane ca Wilhelm Ostwald, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, care, imediat inainte de Primul Rdzboi Mondial, a cdutat sd analizeze motivul pentru care anumite combinatii de culori erau percepute) ca pldcute sau neplScute. incercarea sa de a gbsi o normd bazatb pe ordinea culorilor l-a dus la corrr;lrrziir r;ir oamenii rSspund emotiv fatd de culori. Oswalrl ir afirmat cd modul cel mai bun de a inteleglt: si tlc ir rrtiliz;r eficient culorile este sA le stud iem d irr ltu rrt;l r lc vcr l :r r psihologic subiectiv. De aceea trebuic sii irrvr::;tir;;rrn r

l

a

sE VEDEA

st:

Albume si colaje rlo irtnr():ililr,r /

r

Culoarea in culturi lnteligenta, memoria, experienla, istoria si cultura joac6 diverse roluri in felul in care percepem culorile. Asta nu inseamnd cii toti indivizii percep diferit culorile, ci doar cb perceptiile respective au intelesuri subtil diferite, in functie de psihologie si fundal cultural. Culorile au asociatii simbolice in toate societdtile, prin aparitia lor in contexte sezoniere, politice, ambientale si sexuale. Desigur. civilizatii diferite vor aplica intelesuri diferite culorilor. De exemplu, negrul este culoarea doliului si a mortiiin Occidentul industrializat, pe c6nd in China si lndia culoarea respectivd este alb. Culoarea rosu nu are in mod instantaneu asocierea conventionald cu ,,stop" in acele tiri in care automobilele continub sd fie rare. in secolul al X|X-lea, datoritb legdturilor sale cu arsenicul, culoarea verde era asociatd otrdvii, pe c6nd

ill| il,, r=ir'.:lr,\',,,,,,,;,r,;rl, rlr -, 'rlrrlgir l ll,rr,riltllllr,'r '=l l!r . rt vrrlt rrtl,r 1rr' ,lr.rrl r,l,r ,l' i illr':tI,,tll',t'.lt,r, rl,tt ttr "r, , il|il,ti'ltrtrr,t 1t1,,'11111111 lr rr rl , 1lir. rrrr,lr! /\r r,',11r'.r'trr1,l,, l

r

rtliltilrrt '.r' ttrilrllltr.tilr lrrl' rtr.lr.lr. t r,rIr,, II rIr.r | "r I

rlt,,,ltIrrttI

rlr,rrl lrr v,rr t,rlttl| r.ttlltrr,rl,

Ctll();tttt.t ttr,', Itlt:tttrl,t,t,, t', rrllI i Ir,rt :,,t ;il1);r (:;l,r llr r',1r, ' |"{lil(,rlilr :;r r;irlllr:tr :,1rrrrrrlr',, I'ritt rrl,illrr rltcltl ,,t:itlrlr:" ( .rl :,r'illltnr,nlo rlt: slirttttl;rtr', l,

r r,

irl[|'.1lr('| rlrr r;r:itlitll;t 1r,rt 1, ,r ..i rrrrl ll :iut)t vaizutc (:ir,.r,r r

Ui

(.Ut()n (le protectie. Lil. r l)r )l jlcr e pentru

1,r

tu *1

n

Iri

, r I I ililil|:il l)alizate pentru r,,t, Iilr. (11, (:()nstruclii ,,l,,rr,rrlircctiidedesign. r L,.il,.r:tI ochii albastri ai t,r , ' ,,,r r:r: irjuti la ,

-i

:' engrneen ng

,lr..rrr'.r:;orrzatiei de

(')

(D

Tiparul a fost conceput in culori puternice care

c

reprezintd paleta primarS. Folosirea cu

I I rrr,,Irlritsl, galbenul r, r. r I rt;r (lo copil, creand ,, r,.rll[rr r:steculoarea , rr rl,r rl{,ilvcrtizare.

CI tr rlrir aceasta.

,, r,,l)itrte monor lrcr rlite ca , lr( lcrground ilrlIrlregului r sa fie lrrit cca mai . rrrrrrcnt6.

',

I

L

Yt'

rr-I

I

lorilor

fu

nd amenta le,

al6turi de linii orizontale si verticale puternice, sustine faptul cd arta, arhitectura si ingineria sunt combinate in acest proiect.

I

ffiffi&G**{hqh4mtM

vdzutd drept culoarea primdverii gi a constientizdrii ologice. Dacd intentionali sd trimiteti o scrisoare din ' t lA, vd veti uita pe stradE dupd o cutie postalS de rloare albastrS, darin Suedia sau Marea Britanie rnoasterea mediului localvb va spune sA cdutati o , rrtie rosie. Aceste exemple aleatorii aratd cd intelesul rrlorilor se modificd in timp si spatiu. DacS practicali irrsignul pe pietele internationale, trebuie sd fiti foarte rt,rrrt la variatiile culturale. ,. r r:ste ,

l,r|,1 'l I i r ,l,,.ltl ,1,,lilrrrl , r, l, .trtt l,l,'rllrrr,rl lrl,

l,|tl

,'-ir: Culoarea metalului. in acest poster. cuvintele ,.arhitectu16" si ,,artd" sunt in roz 9i galben - culori calde, asociate caracterului uman , in timp ce albastrul ,.ingineriei" evoc6 senzaJia de functionalitate si mecanicism.

'' Jocul cu focul. Legdturile rosului cu rdul (,,evil") sunt reprezentate grafic. Titlul este inteligent folosit pentru a evoca focurile iadului.

,l,r,rrl.rlr.,r ,

,t, lr ..t|l

,i1,,,.rtrrl rl,r.lr,.l ,,rrlr,,tr,tl,r rL ilrrt,t,,,l ,1,,r

/'

tlr ( tt

Culoarea in emotii si limbaj in ciuda acestor difcrr:rrtr: locale, unele , :r rlori par sd aibb caracteristici trr rivr :r :;l rle. Rosu, portocalir: si galben stimuleazd :;ir r rlr rr rlc si tind sii fic l)orcepute drept,,caldc" caltalrrlr: rll:,r irrcitir :;ontintcnto (lo slinrul;rrc. fcrir;ir r :, I rr rrr,r';l;rr c si ;rr;rcsittrrc; rk: r:c:rlrrll:i ;r;rrlr:;r rlir;r:rrlrrr r hrr:rrlor r, ;rllr;r:.lrrr :;i vt:ttlc:;uttl vltzttlc r;;t ,,tr:r:i" :;t,ttt r.otrol;tlii rlr: r;,rltrr,

IL t:t

V

w

UTIILLMOTT DIXOU

Mcntin0ti corl)Ltl de majuscule

cend tipdriti pe galben, pentru a evita problemele de lizibilitate.

,,

Culoarea soarelui. Galbenul

confer; o anumitd c6ldurd designului, reflect6nd faptul cd arhitectura se referd in esentd la addpost.

. Semnale de pericol. Asocierile psihologice ale culorii rosu cu pericolul si ale culorii galben cu avertizarea au fost utilizate aici in mod eficient.

in plus, fundalul negru aiutS contrast puternic.

pace, sigurantd si deprimare. Culorile calde pot spori cdldura corpului si creste tensiunea sangvinS, pe cand cele reci tind sd aibb un efect relaxant. Rogu avanseaza cdtre privitor, albastru se indepdrteazS. Nu doar nuanta influenteazi felulin care vedem lucrurile, ci acelasi rol il joacd celelalte dimensiuni de valoare si intensitate. Compozitiile apropiate in valoare par incetosate, va(,r sau introspective, pe c6nd cele intunecate evoca noapte, teamd sau mister. lntensitdtile ridicate de r:rrl()r i sunt dinamice si creeazd un sentiment de miscare. Putem spune despre culori ce sunt adanc inrdddcinate in psihologia noastrS, deoarece lt: rrtiliz; rr r figurativ in limbaj pentru a descrie sentimento: ,,S ir inrosit de furie", ,,S-a inverzit de invidio", ,,S ;r ingdlbenit de ciud5" sunt doar cateva r:xenrpL: r

34

ii

Aceste culori

pinrintii r

si

usticc

sttr;cr eazii rrr()nrontLtl

cr;ollci si irl r{}{lri{:ini r

la crearea unui

..., Culoarea banilor. Aceste experimente cu cecuri bancare creeazd diverse stiri. Aldturarea dintre rosu si maro inspird sentimente de caldurS si rodnicie, in timp ce purpuriu poate transmite senzatia de aristocratie sau lux. Care este mai adecvat?

Itrtelcsul r:ukrrii L |,, ! [[r.Ilo (:I nUitnlC r/ | ilrlrrrr lorrrLrl A5, I, I trtr I It l),tlilt /o[(] (l{) ' , ,,, ., rril,rlit :;i cfcctuati ,,, rt,,,Ir.lr, r,xctt;itii: I l, , Lrtt l|:t [uilt)te care

,,,rr\ ,It(l I

lllo

lrr.rl,ilt,lllOll

wo.pr.

i,

ll

rli

(:ltl(,trca

llanilor.

/\, r,.,1| r,xl)t,ltt rrlC CU CeCUfi |,,[|,il|j (:ror]it/lrliVersest6fi.

/\l,rlr|.iltrit 'l

r.

I

:ir )r

(lil)lir, I

j()su si maro

linl(il|{) cle

'.r rorlrrr:ir:, in trllt ce

c6ldu rd

Rosu. Culoare asociatd cu focul. Are caracter intens.

I , , rlt(:,t1il, (lar acum

vibrant, agresiv si de avansare, sporeste tensiunea

, rrtul vit fi,,senindtate,,.

musculard si stimuleazd tensiunea sangvind ridicatd. Asocierile sale pozitive includ iubirea (trandafirii rosii), atractia sexuald, sArbdtorile (Mo9 Crdciun) si norocul. in vreme ce conotatiile negative includ diavolul,

Verde. Culoare asociatd cu primdvara, tineretea si natura, ii ajutd pe oamenisd se simtd calmi

(unul dintre motivele pentru care este utilizati atet de frecvent in spitale). Culoarea verde determind din partea ochiuluisi a nervilor mai putin efort decat orice altd culoare, ceea ce poate explica, partial, motivul pentru care ne relaxeazd sd privim un peisaj. Despre albastru-verzui se spune cd este culoaruu ,ui ,""". ""u Fiind culoarea invidiei, fierii, otrdvii si descompunerii, verde are si unele conotatii nepldcute.

datoriile, revolutia (steagul rosu), birocratia (,red tape" in Iumea anglo-saxond)si pericolul

(deoarece marea teamd a strdmosilor era focul).

purpuriu

I

!,,rtI trilnsntiltt.nzatia

,

1,,[|ilt)(:tilli{)xilt

{,l

ll

,. . i ,r r( r. lir:r ir:ti cuv6ntul

r( l spccificatiile L , l/ ,l:;, ltlilizati o schemd I rlil| t{:(;t. I Li,, ,rlt lrt;0leaSi

rlll

r,,l

i

rrr:lrcrnii de culori Il.r:;;rti lc in trei

' I i, l ,i t. l

/ri

r

I

.r

r r,,lr,.r,rtltit,, si plasati_l rirr. r r,l Iitsil.

llll

I

l,

,t,

x,,

lUX.

r' r':il{r nliti aiccvatz

Galben. Asociatd cu soarele si astfel cu lumina, este

centrul luminozitdtii celei mai intense din spectru, cu valoarea de reflexie cea mai ridicatd. Din acest motiv

este utilizatd frecvent drept culoare de avertizare si este culoarea vdzuta in general prima, mai itlcs rl;rr:li cslc plasatd pe fundal negru. Desi eslc trsor:i;rl;i

irtiit r:rr lroirlir (icter), catsi cu lasitatea, r:rrkritrc;r t;;rllrcrr c:;lc irr r::;r:nlir nuanta fericirii: sorrrr:lr:, ;n rr r rl :;r :;l )r t, n tl, I f

Albastru. Asociatd in multe civilizafii cu soarele, apa si claritatea, culoarea a lbastru reprezintd spiritualitatea.

Calitdtile ei de limpezime, rd6oare si transparentd asociazi cu detasarea, senindtatea si distantarea. Partea negativd, ca sd spunem asa, a albastrului este statutul dc crrloarc ir clcltrirrriirii, rircelii si introversiunii. o

dqJansfl

SECTIUNEA

1

L]MBAJUt DES GNULUI

MoDULUt

2

Culoarea

...-..

Contrast si armonie intre culori

Cap6 rosie. Alegerea culorii rosu pentru

tillul evocator contrasteaza puternic cu matadorul in nuante intunecate. Capa rosie, cu asocierile ei de provocare a furiei, adaugb tensiune compozitiei.

{?B|.ynEtgf ,lUqtlh"

.: ,r Tente drept culori. Tratamentul tipogrir interesant al titlului este amplificat de alegerea culorii. Magenta si gri au contrast puternic si folosirea tentelor pe ambele naste senzatia folosirii altei culori.

Trebuie si vd intrebati care este ideea

vizuali

ce sustine mesajul. Culoarea trebuie sd confere

o asociere suplimentard de intelegere si simtire. Atmosfera va fi de armonie discreti sau de tensiune dinamicd? Culorile pot fi silentioase si pasive, sau reci si indriznete si pot fi utilizate pentru exprimarea emotiilor. Scheme analoge de culori - cele apropiate pe

discul culorilor - qeeazd sentimente de armonie; de exemplu, galben si verde au asocieri vizuale mai bl6nde. Culorile complementare - aflate in opozitie pe discul culorilor - oferd mai multd miscare si animatie; rosu si verde oferi un aspect mai direct, agresiv sau dominant.

ChoPilre I

les pr6paratills brdeSNf,il

n'mr pidri ' d'un cmron, done liuille (lc lhFcr el d unig'mm. l!tr"i *".'+tr, rs{r d. trohDE!*' tuututstdr *ilr

& Nuante eficiente. Pentru un manual destinat creatorilor de benzi desenate sunt alese nuante puternice, luminoase, care atrag atentia - subiect optimist, tratament optimist. A sE VEDEA

sr:

v{i.i,hrs/

tu

n d4uhlrkortu hrilr*

' nilnule d{ (rto.c dc r,u!rl. nD 0 em'ironneMt ag(iil,k cl pMilthcdddqt.

Stiluri de machelare Bitm si contrast

36

d( phNlr i dstD," ftil!il

p

tr

/(l(t

l()2

Ita , ilpr

Prin design puteti exprima umor sau ironie. Sau puteti alege culori care creeazd senzafii linistite, de seninitatt: Folosind opusul (un rosu foarte striilucitor), o idee poatr fi intbritd coloristic. lndiferent dacd doriti ca o combinarr, de culori sd fie agresivd sau pasivd, t5cutd sau !ipdtoarr incordatd sau relaxat5, misterioasd sau evidentS, invdtarea limbajului culorilor vd va permite s6-l folositi eficient pentru funclionalitatea conceptului.

Proportii corecte Alt factor in luarea deciziilor ar trebui sd fie proportiile culorilor ce vor fi utilizate. De exemplu, o cantitate redusd de rosu strdlucitorintr-o schemd complementard poate avea un impact mai mare decat utilizarea de proportii egale de rosu si verde. De asemenea, dacb folositi impreunb cantitdti egale de rosu saturat si verde, poate rezulta o discordantb vizualS nepldcutS. Pentru a evita acest lucru, variati nivelurile de saturatie a nuantelor. Adesea cheia este contrastul. Utiliz6nd o proportie mai mare de verde cu mai putind saturatie si rogu cu saturatie corectd, culoarea rosu capdtd o accentuare suplimentarS. La schemele analoge, nuantele tind sb aibd mai putind vivacitate si de aceea puteli apela la proportii similare. Selectarea culorilor n-ar trebui sd fie o decizie arbitrarS. Culorile ar trebui sa amplifice machetarea si

: i r:-!-.,.rllrlrrrl,r,l I,t rl lr' :,,lFl.=rl',r',:t ilr,', lr tt tl''t'',r r rl'1. ', 1-r.r, ll,,lr,,r,t, l'. rtl,,ttl,,,r ,lr ,l' rl,,r i,lr.r,.lrtlilriilr!,r t,l, ', r, rrl, 'r' l, | ,rl.,rlrii r. lr.lr,llli,,tt,.l r,!.1,!r.:..,i lili 1,,,Il, .rlr rrl I r r' r' .l..rrll.rlrtll,,r rlr,rt r, ., r,,' L I

I'i. ril.. iil lIl

ll"r

Faptul ci DUlllclo tj liirlrl.rlrrlr' l)o lrrxl ,rr.rl,r sacrificarea conlittttllllttt trr lx'lloli(:llll

impactuluis\:ic.

\\

Denzel /Vash

-=.will

lr,.l rt (:ulori.TrrliIt]entul

tipografic rrt 1rlIt |rir) rilrltlificatde ,, ,,rrr M,rr1r rl. 1;r (Jriau contrast ,, , r,,rt, I or peambele

,

I

| 1,,1,,.,Ir lt' i r:illori.

Smit lmagine mdritd

fdri suprapunere

de caractere:

culorile primare unificd pagina dubl5, astfel inc6t sunt posibile variatiile.

,rur .

.,,11()tjg. SaU puteli rtl lll:;ll(r. (le senindtate.

ir',l;,11111 t,,'), O

rr

,l

r

r, ,r

{-,1 Culori vedeti. Utiliz6nd culori primare, designerul a creat un contrast puternic intre

idee pOate

(lotlir:it o combinatie

tipdtoare, I'vi(lent",

r,.r\/.r, l,rui,r sau

t,

I rr

r.r",r

I

",ll

desfSgurdri, dar a reugit si unifice aspectul

,r v.r l)ln rtr; sd lfolositi ,.r,,'ttr.r)llilllli.

genera l.

cr Ir.

lL I tli't illlr() :;r;llem5 ,rr rr|,r Ir,ri nlatre decet l, t, r,,l ,t ltr lt:. De , lrr!r| !lltl,rlrrlr.;ale de ,

rll,r

,r

rr

rl,r

r

r,

)t(lintte Vafiati

tlr,l vivit(:ilittc si .rtItl,ttt

t| l,lr',,t

r

rr

r

ltrrt

rl,lrlrr

rllt:iZit:

rlt,t(;ltoliucit

conflictul inerent in pieg.

.

rr l,r

r,

,,r

Culoarea nu doar conferi atractivitate designului, ci poate ajuta la comunicarea idoii.

r'.,1 t{:tu,

,t, ,,r /\rlr,r:,r t:ltr:ia eSte ,r, Ir,tt il [r: (l(: vordecLl I rtIt,tlil. ot{tclit, CUloafea , rr.ll,r, I lr :;t:ltctnele , r,

Q Gonflict intre culori. in acest alt exemplu de contrast de calitate, culoarea galben pe fundal albastru-inchis este foarte puternicd 9i sugereazi

l3 Conlinut de culoare. Varietatea de culori reitereazd diversitatea formelor de litere.

rr{.,rrlli t/ll)t itrtrebUi se , I rrlrlr.,rl.l)r: cxemplu, O

rt.r

S Armonie compozitd. Schema armonioasd de culori ajut6 la unificarea unui poster creat din imagini compozite.

'

, r(:ozo Lrn impact vizual. Designerii care isi
L r, r(:liolreazA culorile vor fi cirlrirl rili :;ii r :x1 rlor r :zr : r :, l ,,r r lc cxprirnare a itlr-.ilor <;r:rIir:r l. l'r c;r rr llr :; rl rll 'rrllr rrir;c rc[eritoitrc lit r;ulot i ;rol rn r1lrlr lrr , r . rllr;r,r rlr '. tr' l rr rrc :;ti fiti foitrlc irlctrl lir tcl;rlltlr r ltnll, r rrl,,r r',r l.r ,,

'llrrltitlttl lrtt rlc;t (:toit

, rlIrrlc llr l)ltvtl()t. :;i

trlit{:1il

lilroltorr,rlr,'.r

1r'.tlrrr ,,

Azi, designerii sunt norocogi,

fiindci pot accesa

l)t0(ltitme software care le oferS un dornolliu aproape rrrlrrrrt rle culori. Tehnologia detipdrirc rt itrrc<;istrttt si ea ('r 1 r,.ie uriase, permit6nd reproducttrt :it t:rllt li ttt;ti Ir .rr r;rlr:X don tlttitt
r lll r r,, il I

tl

-l

l::..1:,;i:,..:rl

ll

I Elil* :lr. llril lE

!llqlir

@ 3D. Folosirea a trei tente diferite de portocaliu in acest grafic cu bare subliniazd efectul 3D.

.

@ Coduri

Ir.

de culori. Culoarea este un

: ,

:,,,

castig real pentru designerul care rcalizeaze h5rti, asa cum se vede din aceasta care prezinti distanle gi durate de cAlitorie intre orase europene.

Q Coordonarea nuantelor. in aceasti brogu16, folosirea de portocaliu 9i albastru in harte corespunde cu casetele in tente, asociind astfel arrbele informatii in mod eficient.

SECTIUNEA

MODULUL

i :,,

1

LIMBAJUL DESIGNULUI

2

Culoarea

.

Culoarea in designul de informatii

Guloarea poate fi un instrument puternic in designul informaliilor, unde este utilizatd pentru a ajuta privitorul sA organizeze datele in diferite

structuri. Psihologii au dovedit cd oamenii vid culoarea unui obiect inainte de a vedea formele si detaliile acestuia. Deoarece acfioneazd la acest nivel de bazA, culoarea este excelenti pentru mentinerea contururilor si conducerea privirii prin sisteme.

i

il

,

.l

,,r

F-li

Sistemele pot fi orice ansambluri ce confin fluxuri de informatii complexe - h54i, semne. secliuni, structuri sau pagini Web -, iar culorile sunt eficiente cand informatiile respective trebuie organizate in diverse categorii. Cliidirile complexe. de exemplu spitalele, au nevoie de un sistem bun de semne indicatoare pentrr-r ca oamenii sd se poatd orienta, iarfolosirea culorilor este o metodd pentru a-i ajuta s6 aleagd drumul corect. Multe centre comerciale sunt atat de mari, inc6t parcdrile lor sunt codificate dupA culori - o cale ugor ck: memorat pentru a reveni la automobil. Una dintre cele mai faimoase hdrti existente este cea a metroului londonez. conceputd de inginerul Harry Beck. care a avut ideea utilizdrii culorilor pentru a deosebi traseelc. Drept urmare, cdlStorii care folosesc metroul pot identifica rapid ruta pe care trebuie s-o urmeze. Designul acesta foarte original este un model copiat rrr diverse forme in toatd lumea. Moduri specifice de folosire a culorilor sunt frecvcrrt aplicate in domeniu I fina nlelor. Un bila nt care prezin l; debite va folosi culoarea rogu pentru datorii. Bilantutrl, folosesc si azi acest mod de a separa cifrele din ani diferiti. Adesea cataloagele gi cdrtile au sectiunile codificate prin culori, pentru a ajuta cdutarea. Cancl editura Penguin Books a introdus primele cdrti bros;rlr' in Marea Brilrrrric in irrrii 1930, a folosit un futr
,'td{t

ittttltit alltt =lt-ltlr llrrt , i r Il',,r. I rl l{lrirlr rr irletrlll'rlr' rr'illrl,.r

letisal all4 liilir' trrtilrll'l 1".1i,,,' t ,r' i tptlel tttt lttttrl:ll.tllr.r,'ltl aB.

lllttta=r q 11r1rl'rlil r l!r',.r,1'ir il. i.'rt,tlr, 'rl,'r ttl,,rrl.',

Aqrrr iplile

rllr lr, l',1 l,r, llr llrtirilrrIlllrll rlllr'rll- I l,'i,ltlil,,r,r iiiiilrilsirlFrslrllalts ei llr, r tt r ,ll.t, lr,ti. ,rl' i ltlriq,F I'Fllllll

t{l'iti

lti!!litl lr".lrtlrri

rlFtaliilF !| r:;!lri!l

llEsiUrttsr ll |lr'ttltrt

V\/,,1 r

rrtilr

{tltlq liE rrdlllt'lll tl- il;l lrllrt ' llrlii ld itlelllllat !llr,!l lrri':' iilil,,r h-Er lila Iiit tr "l'ttl!tllr, I I rrlalj ,r ItslrlF:ilrl.l.111'1;r.tr.'t Ir'rlIr, , ' :filitlle eleltrrl.' il..r,r lilri; ':l''{!q',ir'tr',,t"1"i',r1" r r,

I

d: Llc=:i liilrll

ll !rlill'r 1," r llil,rI

ll"'",.r:l'

I

llr:lr

Sl'o.t nnd its environs

l

r,, r,,"ilorrt grafic. Culorile II

' 3D. Folosirea

'I

a lreitenle

diferite

rlrrriaza efectul

(:OnCeperea

, r

r ite prin diag ra me.

,lr

,,

,(:

U flT

groups,!tso difi.rent dme3. F! 2 pic chrrB hdki( ,1tr. differ.nrqpes of food p!rch$ed bydiffereruxcrro'{'.il

r.tpid elementele

r rt! {llitfic.

t,,,rlocaliu in ace*graliccu bare

.Lrl

I

, rrr:rrlare si a altor

"

The Elephan.and Ca!d.,being nn rran wnl, i , ! l, r'ilt , i cuhuhl bickS.ound.6eTesco iorc D dro nropptr!t tr,il, r hil qu[ a wlde 6nge ol Food. F]8.1 pic d$il' tnln,,I rl," difierenr rypes of food purchised bydre dillord,' othd'

E F,n/v"e d o'4

E r

Dri"[

Cb

'ETffi

3D.

r,,r, rtrstincte. Culorile t,rr rlr:

rapid si

,,t(Jt)Lll acestei ', , i 'r ir,llive-

Hh..

0

@ ry

ss

:::-TS&

55 eeea4eeJ '5 19-

HfttrftfrEE .,.. 4F45/:F44496

da64@€@ -=.sedi*e+e* UFF€4

sa$$**$*+ a' /A€4n4€€F r*ssgss+es €€€4€5&4 .3,3,.4.5,.5 se+*&4 F€€F4DAF{'I@4

$aF€4@€4 e-,=, -=.se*e*4e&4 dm$&4@g g.a,e.+*ee+5e =,,= sF64€8694

t' rlt

(f II

't-t.,'

ri;

.t, !ll

r ,

,r

r:r)

'rlrlrrrI

rr

.,

(:ontin fluxuri de

'"El

rIlri,:i(x)tiun,structuri

$

Estompare spre gri. Diagramele nu trebuie s6 fie multicolore: liniile gri de aici

rlr' ,,rlnl r:lir:ictttcC6nd

r,,,,r r l;lti,/ittc indiverse

l,r

,,,l'.,:x()nll)llspitalele,au l, .r'| il|r It(li(;itlOafe pentfu , rt.r r,r lolosirclrculorilor r1r

rt,r

..r

.rll;rr;ir (lrumul corect.

rll ,rl,rl ilc nt;ui, ilcet r'l'rl'.r (.ul()ri o(:itleusorde r rrrt,,rrrolril. Iirr;rrlintrecele , , ,tr,i r',til nloltoulUi 1

r

r'

$

Formele de litere colorate sunt utilizate cu inteligentd pentru a informa asupra prelurilor.

I l, rt

1r 1l

ry lI:|k, care

slujesc la contrastul cu celelalte informatii in negru.

i r

,

,,

'

rr

l.r

r

,Lilt;r

,

'

.r1,.:;ir

r

,,'

1

rr

, , ' r'.( ,r ropede deosebirile prin intermediulculorii. ,, rrlr.viztrale ale culorilor pot ajuta si la stabilirea

r

' r,,I r uloItlol :;ttntfrecvgnt r' r I lrrlrrl,lrlr,r,prezinte .' , t,, rlrrrl,rtorrr llilatttturile L l,.l,t r rlrr'lr,rltt ittti ' 1, Iltlr',rU,,r,rltrrnilc ,,, r rlrt,r r ,rul,rrr,,r (l;ilttl ,t,,,lr', rr rrrrr.lr. r,lli ltttt:;;tlt: r ,r I l,,l,,,rl lrt lrrttlltl

,r

", r rlr.r linie,numitSPelican,alecdreic5rtiau | ,r ,r rn lrrrrdal albastru. Cumpbrdtorii au ajuns se

r

a

'' l', rlr r,t r lco:,r:l' lfaSeele. , I ,1, r,,r,,,r tttlltottlpot , tr, lrrrrr.,, ()lilnl(te. I ,, ,l, ,t'' rrl rrtorlrlcOpiatin

:;lriilucitorsi culoarea respectivd s-a contopit Ir:ntitated certilor. Ulterior, aceeagi editurd a

rlrrr

t

rrtr-un text 9i la evidenlierea nivelurilor de rliferitS. Designerul poate stabili ca pdrtile li

ficcu caracterealdinesisi utilizezealtd remarc6 foarte

i lrcrrlrtr restul textului. Ochiul

i, l,,t,rliilr; zlcestea. , .r(,nor ii l)entru Web utilizeaz5 culorilc l)onlru ir i |,, (),iln{)ni sd navigheze prilr struolrrri. CrrlorilC pol , I r rlr:rrlilit;irrea miscdrilor no(;osiuo l)r:nlrr;r Lrl, r r,r r{:o ol)orittio. O Lrtilizirrc o{:( )il( )il r(:, r , r r ttlot tlot ,r, . ilrl;r ;rlt:t;r:rctr ltirrlici t;Ol0tirlr: pftrlttt,t lrl.r'.,r ' rt, r'lr:nrr)nlcirr scr;lirtrri. Iilr;rtttl r:rrlot ;r' lt,rtlt. ' rl.r olrr:r r;onrlrirt;tlii vlztt;rlr: ttrlr:tr:',,lrlr' ,r lr r.r Iilnl)il iriul;r l)r)r:ililott:;,rtrl|trltltr Ir rrtrr I

EXERCITIU

Designul unei hArti Concepeti o hart6 simpl6 care sd arate drumul de acas6 pend la cea mai

apropiat6 bibliotecS sau statie de metrou. Adnotati harta cu cat mai multe tipuri

diferite de etichete; acestea l)ot fi nume de str;zi, statii de irtrlolrrrz, lrist:rici, rnerrlazinc clr;. l olo:;ili rrrttrrri itllr si

rrcrIrr r

I

)rr1r;r ircooir

rcl)olirli

lr".rr1rrrtl, rrlrlrzrrnrl cttlot

i

I'r.rrlrrr,r rlrIIrr.rrlr,r r.l! lrclr.lrr. I)rrr,rr r".l r'\llr'ililr'nl

IrtIot

v,.lr vr'rlr',r r,rl rlr. tIrlrot l,ttrlr' r,lrr, rrr rll ttllttl,tlrt

L,'t

l'l

,i!

+o uo ;9G :* E ;

r#

q

.: 2 q

.q ,E =

,!s .g'H o r= 6 9.9 556s

-. : ;6 :i .:E ;

E g"eiFie; iFi

Limbajul formelor de litere Fiecare parte distinctd a unei

litere are propria denumire.

Prelungire inferioard

. I lmpactulinaltimii

Times

New

Bodoni Book

Times New Roman

Roman

Bodoni Book

x.

indltimea x este egald cu indltimea literei mici ,,x" si determind mdrimea vizual6 a tipului de caractere. Mdrimea ln6ltimii x variazd de la un tip de caractere la altul: unele tipuri, ca Bodoni, au o ineltime x mica, in timp ce Times New Boman are o in5ltime x mare. in cadrul

SECTIUNEA

VODLTL.

1 t MBAJULDESIGNULUI 3

lntrooLcere in r par

Anatomia tipului de caractere Elementele tipirite pot fi considerate intelese de la sine, dar alegerea din listele de fonturi la care aveti acces necesitd foarte multd atentie si o considerabi16 intelegere vizualS. inainte de a incepe sd lucrati design pentru tipar, examinati diverse caractere individuale si apreciati imaginea si stilul reprezentate de fiecare formd de literi: imaginati-vd literele mirite cu 100%, ceea ce se poate face foarte usor pe ecran, si examinati-le formele diferite. Dac6 veti considera formele de litere pe care le alegeti ca fiind designuri in sine, atunci veti fi pregdtit si creati machete interesante.

a sE vEDEA

40

st:

lntelegerea si alegerea tipurilor de caractere p. 80

aceluiasi tip de caractere dimensiunea corpului este ins; aceeasi. Tipurile de caractere cu indltimea x mafe tind se aib; prelungiri superioare si inferioare mici, pe cand cele cu indltimea x micd au prelungiri mari.

Formele literelor Cunoasterea structurii formelor literelor este esentiald pentru a intelege cum diferd tipurile de caractere si permite designerului sd ia decizii pentru selectarea si utilizarea numeroaselor tipuri de caractere. Cdnd se discutd despre tipuri de caractere sunt vizati termeni ca indltimea x sau aperturd, tipul de serife sau accentuarea literei. Termenii acestia cuantificd designultipului de caractere si indic6 felul in care va apdrea vizual. Capacitatea de a compara acesti termeniintre diverse tipuri de caractere aduce cunoasterea tipului de caractere, esentialS cand apreciem oportu nitatea selectdrii sale. Progresele

- tere cu serife. Existd : - generaledeserife:

:.:::c,

:

hairline slab sau slab Cand incercati sd

, .:: - : ' .:ti

un tip de caractere,

r .-:: bun de pornire

o o

o

G

G

!

E

o

o

o

o

a

c

o

6

este

. - ' :area tipului de serife. ' : -:spandit cu serife :::d

. :.

de text decat tipurile de caractere cu serife. Tipografii

este Caslon, serife

digitali au inceput

::ristd in Bodoni,

,

': .: rdspandit ,: :::: Glypha.

Litere fira serife si semiserife. Existd incb controverse dace tipurile de caractere fArd serife sunt mai greu de citit sub formd de corp

sd nege complet asemenea categorii, introducAnd forme ca semiserife si combinate.

cu serife

Caslon Old Fa

Bodoni

Book

clypha

Helvetica

ce

Rotis

SemiSeril

: ccentuarea.

::::ntuare -

se intelege

: -:a caracterului intre

.

!'casa si subtire.

: -:::

f

verticalS,

: : :ioni, sau lnclinatS, -as on.

:i :.9

_oo Caslon

Bodoni Book

Cdteva ponturi Aperturi. Apertu ra este spatiul inchis in interiorul unui caracter. Va varia ca mdrime intre tipurile de caractere. Tipul de caractere cu aperturi mici tinde sd arate mai intunecat pe pagind.

Glypha

Old Face

1o :L

. Nu uitati

cd

tipul de

caractere comunicE un mesaj vizual, la fel ca un dese n.

. Formele literelor trebuie vSzute individual. ca ilustratii.

=P

. Utilizati facilitatea de a

<€

scrie r:u alb pe fundaluri colorirte si de a aiusta tonal efectul vizual.

o_o l:slon Old =

Bodoni Book

ace

Century

loman

Condensal

lmpostor. Nu utilizati niciodatd caseta de masuratori Ouark pentru a modifica tipul de caractere, deoarece creeaza o forma ,,bastard"; cand este posibil, fo ositl fontu cLrrsiv sau

Expandat

adn bod X

:46 mm

Y: 181.297 mm

W: 50.325 mm H:44.703 mm

corespunzator.

tehnologice inregistrate in proiectarea si producerea tipurilor de caractere au dus la dificultdti in deciderea tipului pe care sd-l utilizdm. Pentru cd producerea tipului de caractere prin mijloace digitale este relativ simpld, pe pia15 existd acum nenumdrate fonturi diferite. Pe unele e bine sd le ignordm, deoarece nu au mare utilitate in afard de a fi ,,noi". Se pot aduce argumente in favoarea folosirii lor, deoarece pot pdrea deosebite sau experimentale: un motiv pentru a fi utilizate - sd zicem intr-o revistd de stil ultramodern -, darin general este recomandabil sd alegeti fonturile bine-cunoscute sau clasice. Criteriile

Iir,',i)

I

'o..

i*r,

eOOFonturimobilier.

),hi. ,,, ,l

BT r

JD

sfi

nG

iEl l_o

6 JR FN

A lill Rr-6

RAE

lr

M

K E .'R e-Hd "'bl

'-:Ne'D U S T Rli EcO'R MEcG I V IJJA R mE .-r-

Designul pentru acest poster si paginile dintr-un catalog arat6 cd uneori folosirea formelor simple de litere poate deveni conceptul principal al lucririi. Tipul de caractere curat, fbrd serife, a fost ales pentru a crea o solutie graficd aproape abstracti ce poate fi combinata jucdus cu alte forme si imagini.

pentru alegere ar trebui sd aibd un temei mai ralional dec6t faptul cd aratd altfel sau sunt neobisnuite.

Termeni-cheie Existd peste 25 de termeni ce se pot aplica unei forme de literd. Nu trebuie sd-i cunoagteti pe toli, totugi unii sunt esentiali pentru a aprecia vizual tipul de caractere. Termenii principali ce determind felulin care diferd formele de litere sunt: indltimea x, serifele, apertura, prelungirea superioarA si inferioard si accentuarea literei. Alti termeni, ca bucl5, pinten. coadd si legdturS, nu au aceeasi importantd. o ,,r.r, : L ! l \ rj:,, \ i.rljr!1

fl.

BJORN DAHL5TR6M

-

tx

":RCLTIU

Pliant tipografic

Sunteti solicitat sd concepeti o serie de foi : iante informative care s5 exPlice ^ecunoscitorilor anatomia tipului de r:ractere. Principalul scop al foilor este de : explica termenii cat mai clar posibil

'1

zari

ucra re,

complet schema de design, folosind minlaturi sau schite vizuale cu dimensiunea pe jumdtate din cea realS 9i dezvoltati felulin care veli aborda materialul. in aceastd etape trebuie se vi

2 Explorati

-tr-un mod interesant din punct de .:dere vizual. Folosind tipurile de caractere oferite, : rteti miri sau reduce, decupa ori modifica

faceti lucrarea cat mai spectaculoasd posibil, pdstrand in acelagi timp gradul de inlelegere. 3 Realizati lucrdrile in mdrime reale, ca desene de lucru. Folositi hArtie

:3ctiuni - orice credeti c6 ajut6 la explicarea ::rmenilor pentru privitor. Pentru efecte

folositi dou5 culori, dintre care a lua trebuie utilizat6 ponderat, pentru ::centuare. Pe fiecare foaie prezentali '. nlmum trei termeni. Selectati termenii din lista urm6toare: -altime x, in6ltimb maiuscule, dimensiune

Etape de lucru informatiile pe care le-ali primitgi as Eureti-va ca ati inteles complettoti termenii. A egeti termenii pe care doriti s5-i reprezentati in

:^:

: --mplete,

de desen. 4 G6nditi-v6 la culoare.

r

-

:'p. apertura, serife. Prelungire

: - perioarS,

: :

prelungire inferioarS, bucl5,

e de baz5, serife bracketed, brat,

:ment de capbt, legiturS, ureche, serife

-:

rline, serife slab, Picior.

Titlul explicativ poate fi preluat din ''rrmatiile cuprinse in aceste pagini. :

:'matul trebuie sd fie petrat cu iatura de ,- - mm. Vor exista trei etape de design si o

::'l]d

de productie, in care vd veli produce

:'=:tiile pe calculator. Telul etapelor de

r:s gn este

Doriti ca elementele sd difere intre ele ori sE fie identice? Sau preferati s; lucrali cu o paletd limitatd de

S

Accentuare. Pdst16nd designul simplu gi completend numai pdrlile de litere care sunt discutate, acest designer transmite cu succes intelesul intr-un mod vizual ce atrage

culori?

imediat atenlia. 5

S

,,a". Aici

a

fost disecate

inainte de a trece la calculator trebuie sd realizali lucrarea manual. Lucririle produse pe calculator ar trebuie sd reflecte machetele manuale.

o singurb lite16, iar pe4ile ei

componente au fost mdrite. Pdstrand litera intreagA ca parte a lucrdrii, intelesul este clar si atentia este atras; asuPra

anatomiei literei.

de a explora in mod complet lor pe

:: inainte de a trece la producerea :: :ulator. Pe aceast6 Pagind sunt

:-.zentate exemple realizate de studenli ::-: au citit aceleasi instructiuni. Se poate : rea cat de diferit le-au interpretat ei.

: s3:: u u Poz trv ^-io ^i si regat r co^';': ^ ttt::ll!i: a b-negru s rrc 3 ::' -: 'a'aa aa diagonaa:on:i l-:' =::-'-z ' Utilizarea eficiente

prvill; -=:: - - --.':-::-'.:- ^. :':s pozitla:':,^:- -':- ::-:

:

Spatiu gol. O interPretare interesantd, desi nu neapdrat de succes Ochiul este atras mai mult de spatiile goale, de ceea ce lipselte, dec6t de ceea ce este aretat.

Culorile puteau fi utilizate cu etect mai bun. Etichetele nu sunt suficient de puternice si ochiul este atras de spatiile

albe marl de jos si din dreaPta, nu de punctele relevante ale llterei.

'.i

43

- .':-- - l:: l .--: MODULUL3 itrod-tceie -ipaI

SECI

UI.IE-

Spatierea literelor Principalul obiectiv in titluri si corpul de text este de a realiza o uniformitate vizualS prin caractere. Aceast5 formb de coeren!5 este importantd pentru cititor, deoarece atunci c6nd citim, interpretdm formele cuvintelor, nu literele individuale. in titluri, dacd nu existd uniformitate in spatierea literelor, ochiul poate

Spalierea in multe cazuri, machetele vor consta dintr-o combinatie de imagini, legende si text, fie sub formi de titluri, fie de corp de text. in termeni practici,

fi distras cu usurinlS de spatii, in loc sd vadb formele. Pe mdsuri ce mErimea tipului de caractere cregte, neu niform itatea se poate deteriora proporliona l, necesit6nd ajust6ri din partea designerului. Problema este prevalentd mai ales la folosirea majusculelor, deoarece felul in care se imbind ele este complicat de formele lor inerente. C6nd sunt plasate laolaltS, caracterele cu picior rectiliniu, ca l, J si E, necesitd mai mult spatiu dec6t literele cu forme rotunde, ca O si O, sau ca acelea cu linii diagonale, ca A, V, Y si W. Toate programele de tehnoredactare computerizatd vd permit sd aplicati spatierea selectivd (,,kerning")in asemenea circumstante, ingdduind reduceri sau cresteri individuale ale spatierii literelor. (Pentru a cregte sau reduce spaliul

mirimea titlurilor variazd de la 14 puncte in sus, in vreme ce corpul de text are in general intre 5 si in ,,ciorne" se va l6sa spatiu pentru titluri trebuificute multe alegeri in privinta tipurilor de caractere, dimensiunilor si mdsurii (l6timea liniei). Va trebui, de asemenea, si decideti in privinta spatierii (litere, cuvinte 9i linii) si, ulterior, vor trebui ficute si ajustdri din ochi. 12 puncte.

si corpul de text si vor

IEFKHN

Aceste litere verticale apar vizual mai stranse decet cele rotunjite de dedesubt.

oQ

Formele rotunjite creeazd impresia de mai mult spatiu intre litere.

AVIID

V a fost mutat mai aproape de A, totusi

in cuv6nt continud

si existe

o

inegalitate a spatierii vizuale, astfel incat trebuie fecute ajustdri,

spatru necesar

dintre cuvinte, aplicati ,,tracking".) Designerii de titluri vor fi intreprins deja unele ajustdri pentru a depdsi problemele de spaliere cel mai evidente, de exemplu la alSturarea dintre un A si un V. Problemele persistb totusi, din cauza combinatiilor infinite de litere utilizate in alfabetul latin. Astfel, alte litere dintr-un cuv6nt vor necesita ajustarea spatierii lor pentru a compensa spaliul redus dintre caractere ca A si V. Desi aceste dificultSli se reduc atunci cend folositi litere mici, reglajele vor continua sd fie necesare, mai ales la mdrimile superioare din tipulde caractere. Este dificil de stabilit reguli stricte, dar in tot cazul, dacd literele su nt plasate prea apropiat si aproape ating6ndu-se,

Lttera i mic reprezrntd o bund orientare

Spajierea cuvi ntelor se bazeaz"a in mod traditiona literei ..i" mic.

prea mult spatiu

I

pe

u

n spati u ech iva lent cu ldti mea co rpu

intre

Spalierea prea mare intre litere pare stangace si poate a{ecta z

r

I

literele mici sunt prea larg spaJiate, rezultatulva fi acelagi. Desigur, intre caracterele minuscule sau majuscule pot fi introduse spalieri suplimentare sau

u i

ii t e r iat:a.

acest fapt va afecta ugurinla lecturii. Reciproc, dacd

negative, pentru a intdri o anume idee conceptualS, dar acestea sunt exceptiile care confirmd regula. in privinta

e

mdrimii corpului de text, spalierea dintre litere nu ar

trebuiin general modificatd fatd de ceea ce produce calcuiatorul. Designerii de titluri pentru programe software suntin general atenti sd produci setdri care sd ofere o spatierevizuall bund lntre litere la diferite mdrimi. Cu toate acestea, tipurile de caractere condensate trebuie intotdeauna tratate cu atentie, ca si cele stabilite

44

ffiffit l-{ffi fi1,.,ffffi

NSffi

ffi

rterlinierea negativd poate :: rezultate spectaculoase. ::::rele titlului se suprapun ::ea ce afecteazd lizibilitatea, :: :'este senzatia rdu i:: :oare sugerat; de imagine. r-

Spatierea exagerat6 intre

r6nduri poate accentua

un

design si oferd mai multd importantd textului.

In cazul.justilicrilii. adica al

Dcspirrtilca in silabe poatc fi

ir.r

alinicrii stlnea-clr'capta. spatiul dintle cuvintc

fblositii pcntlu a cgaliza

stinga, avantajul urajor cste posibilitatca spaticrii egalc a

variazir. clcoalccc cuvintelc suut fortate sir sc clcpir|tczc

unul clc altLrl in firnctic

cle

lunsinrca licchrui liintl.

: ,. ,

nierile stenga-dreapta:in aceste cazuri, mici addugiri i minubri pot imbunbtdti vizual uniformitatea

d

: .:ierii sau ingdduie unui cuv6nt

': - r pentru

si fie preluat intr-un

evita ,,vdduve" si ,,orfani" (cuvinte unice -. a sfArsitul unui paragraf rdmase la sf6rsitul sau la - -:putul unei coloane detext). a

Spatiere intre cuvinte in titluri, o indicatie bund pentru spatiul ,

=

l'

irebu ie l6sat intre cuvinte este ldtimea literei

,,

i"

ercesive. mai llcs daci litimca coloanei cste prca

rlicl sau litcrclc sunt prca nrali. Rczultatul cslc li'ecvcnt o splticrc 11ccol'c'slluIlzitoafc'. cilrc

clintrc cu-

vintc si a cvita astf-cl aspectul ullt al paginii. Spccilicatiile cie tlespirrtirc in silabc sLlnl seturi cle rcguli cc pot Ii create l.)entru a li aplicatc autourat ficclirLri paragl"f. Putcti

spccilica nur.ninrl minim de

litcrc calc poatc plcccda o cralim:i (el este initial setat la 3 ) sau carc o poate umra (sctat la 2). Accstc rcguli nu

ducc

lu npalitir lsir-11ur'nit!'l(rr -.r'riuIi.' dc sIrt!ii dc'-.t lLrngLrl pltinir

cazul alinicrii nur.nai la

cuvintelor. evitind astfcl di HcLrltati lc inelente

alinicrii

stingir-cL'capta. Dc aceca.

multi designcri dc cartc plcf'eri aceastii alinicrc. desi ca nu climina cu totul problcmclc de lizibilitatc. Caractcml dc litcla.joaca si cl un rol importanl in stabilirca spatiului dintrc cuvinte. Despirrtirca in silabc si alinielea la stenga si la dreapta pot Ii stabilite pl'occutual

m ic

ce lStime mai mare va exacerba dificultbtile lecturii,

::a cum s-a discutat mai devreme.

.lustificarea l:)oatc clca spatii

cit posibil spatiile

pe

De aceea este

'=comandabil sd nu incercali sd siliti randurile de titlu : r pd mdsuri preconcepute. Spatierea cuvintelor in corpul de text necesitd de :semenea o atentie specialS. Stilul alinieriitextuluiva .:ca aici un rol important. Pentru o lecturd contlnuar, :extulpoate prezenta doub stiluri fundamentale: a n a: i-.anga-dreap\a sr a\rniat\a stbnga.\n pr\mu\ Laz. r eso:l-.

Despirtirea in silabe poate ajuta la reducerea problemei spatierii excesive intre cuvinte

Nealiniat stanga-dreapta. Spatierea excesivd intre cuvinte dispare in stilul de aliniere la stanga. Fara despartire in silabe, puteti scurta rendurile, rezultend un aspect zdrentuit.

t":45

alinierea dupi marginile din dreapta si din st6nga ale cadrului, spalierea dintre cuvinte variazd, deoarece cuvintele sunt impinse spre exterior pentru a indeplini cerintele cadrului. Aici este problema. Spafiile pot deveni excesive, mai ales'in cazul in care cadrul ales este prea mic sau tipul de caractere prea larg. Rezultatul uneori este o spaliere necorespunz6toare a cuvintelor, care poate cauza ,,rtturi" de spatiu ce coboard pe paginS. DespSrtirea in silabe poate fi ajustat6 pentru a uniformiza pe c6t posibil spalierea cuvintelor. Cu alinierea la st6nga aveli avantajul de a putea spaJia cuvintele in mod coerent- pot fi evitate dificultbtile inerente ale textului aliniat st6nga-dreapta. Din acest motiv, multi designeri preferd acest stil, degi pot aperea probleme de lizibilitate. A9a cum s-a menlionat anterior, stilul tipului de caractere joac6 si el un rol important in mdrimea spatierii dintre cuvinte. Ajust5ri procentuale pot fi efectuate in cadrul parametrilor despdrtire in silabe si aliniere st6nga-dreapta (H & J) din OuarkXPress, pentru a obline intre cuvinte spalieri mai mici sau mai mari in functie de lStimea caracterului din tipul respectiv. in general, alinierea la st6nga nu are despdrlire in silabe, desi uneori este utilizatd pentru coloane mai inguste; in caz contrar, puteti sf6rsi cu 16nduri de lungime foarte inegalS.

{! Sus si ios. O interliniere prea mare (dedesubt) poate afecta lizibilitatea, la fel ca si una prea micd (dedesubt, in drea pta

il

l'l -'Ji ii rl

lnterlinierea Termenul se refe16 la mdrimea spatiilor dintre rAndurile (liniile) de caractere. in titluri, designerulva trebuiin mod invariabil sd ajusteze 16ndurile individuale si sd nu se bizuie pur si simplu pe un parametru constant pentru spatierea lor. Aceasta este de o importanJd deosebitd atunci cand utilizati litere minuscule ce conlin cantitdti variabile de prelungiri superioare (de exemplu, linia verticald a unui ,,k" sau ,,d")si inferioare (de exemplu, linia verticalS a unui ,,p" sau ,,q"). Atunci c6nd o prelungire superioare este utilizatd impreund cu una inferioarA intr-un titlu cele doud se pot uneori ciocni vizual, ceea ce nu se int6mpl6 cu liniile de corp de text. Nu existd reguli clare privind ajustdrile de spatiere intre 16nduri pentru titluri, ci este pur si simplu o chestiune de talent in dezvoltarea unui aspect uniform si, dupd cum se spune, trebuie sb vA ldsati cEl6uzit de ochi. Cu alte cuvinte, de fiecare datd

).

Ldsati ochiul sd vd fie cdlduzd in

stabilirea dimensiunii

Ldsati ochiul sd vd fie cdlduzd in stabi I i rea dimensiunii

interlinierii interlinierii 46

i1

t1

lr,

(p Lipsa spatierii intre cuvinte in titlul cu majuscule poate avea succes dacd este utilizatd alte tentd sau culoare.

: :: ] T U .: JStarea spatierii

.

- :jeti : -:

tipul de caractere si rjati intr-un format 44 titlul

::

STON'S RAILWAYS lN

lora auil@$il

r SIS folosind un font fErd ;:- =: de 60 de puncte. Nu -

,

: -::ati spatiile dintre iitere. - : :'iti dispunerea si :: -r nati pe spalt orice

: ,::tre

pe Care

O SOCOtiti

: ::sa rd pentru a obtine o

:::: :re vizuald uniformS. . ::. =riti la calculator si aplicati ;:

:: :rea selectivd.

'- ::- ii noua versiune si : f,arati cele doud spalturi.

bitee Line

.$

n

e

E

lmpact grafic. lmaginea

titlului poate utiliza extreme de spatiere pentru un efect

tipografic deliberat.

HW!M Architectu.al Features of the JLE

.

.-

:'

r folositi titluri, analizati fiecare

caz

in parte. De

nerii folosesc frecvent interli n iere -::ativd (in care interlinierea are o valoare numerice -. mic6 dec6t mbrimea tipuluide caractere). Lucrul : ,;sra poate fi foarte eficient in a-i conferi unei pdrti din : l'u un aspect vizual dinamic. Jpinia unanimd este cd toate seterile tipurilor de .: -:ctere sunt amplificate de o evaluare atente a -::rlinierii. Factori ca inAltimea x, mdsura si greutatea , - de caractere vor influenta merimea de - ='|n)ere pe care ar trebui s-o utjlizati. Aspectul : ::3ctrv va fi discutat u lterior in u nitatea despre : : itate (a se vedea pagina 84). :

"n pl u, desi g

'l$ r$ Supraspatierea deliberatd intre litere poate sd atragd privitorul prin design gi

in acelasi timp

sd intSreasce

intelesul titlului.

World populalion with eccess lo sale wel€r

37%

t-

water used in th€ UK by onc person - lilres

6

: s

t 3

ho )j.,

47

SECT UNEA

I

itlvl0-.:-r r,,-.oo,a,o

VOD|

l::

: .,--l

Titluri si letrine coborate

.li

Mirimea tipului de caractere in tipdrire existi putine lucruri absolute. in orice caz particular, alegerea fontului, a greutitii titlului sau a mdrimii interlinierii depinde de alte decizii pe care le-ati luat. Acelasi lucru este valabil si in privinta

mdrimiitipuluide caractere: mdrimea punctului este o mdsuri absolutd a m6rimii tipului de caractere, dar tipuri de caractere de aceeasi m6rime pot ardta foarte diferit in functie de alti factori: cantitatea de spatiu din jurul lor, mirimea relativi a corpului de text, greutatea fontului utilizat si asa mai departe. ldeea centrali a cresterii mdrimiitipului de caractere este cd aceasta actioneazi ca o formi puternice de accentuare, oferind un punct focal care atrage atentia cititorului.

Dupa ce s-a ajuns la un acord privind cirr.,ersele n veluri de importarrta din textul principal, acestea trebr:ie translatate in mdrimile cuvenite. Daca t tluri e prezinta diverse niveluri de important6, incercati

asig!rat ce sLlr.tt separate vizual. De exemplr:, nivelul de varf al titlulr_ri poate avea 4g de puncte, cr-r cel inredrat LtrmatoT avancl 24 de puncte. Dacd ele arfi mai aprolliate ca marime, cititoriiar putea avea probleme in separarea lor, sa va

titl

Exista nr-rmeroase moduri in care puteti opera cu rile pentru a'imbr_rnatati senzatia vizua ld conferita

u

de un design. impartirea unui rand ori a unui cuv6nt sau utilizarea de mdrimi alternante intr,r-rn titlu pot transmite

impresia de dinamism. De exemplu, articoleje si conjr-rnctiile (,,un",,,o",,,si",,,sau" etc.) potfi folosite

:

dimensiuni mai mici pentru a sublinia cuvintele importante. Metoda aceasta va poate ajuta sd obtineti un titlu maistrans, desi poate necesita trei-patru randL;. pentrll a c;pita unitatea pe care o intentionati. Caracterele ce ?ndeplinesc anumite functiitrebuie s: fie mari. Denr-r mirile revistelor, panou rile pu bl icitare stradale, adresate in principal automobilistilor, titlurile

ziarelor-toateincearca sd atraga atentia oamenilor si, invariabil, ele trebuie s; tipe puternic pentru a fi auzite peste glasurile concurentei.

Suprapunerea caracterelor de diverse mErimi si culori creeazd un sentiment de confuzie mintala, zgomol si Danicd. Dar poate oler i si un ;nsilJment puternic penlru comunicare_

A sE VEDEA

st:

Unitate. Liniile si combinarea mdrimilor de caractere conferd acestui titlLl o senzatie de tot.

lntelegerea si alegerea tipuri or de cara Accentuare si ierarhie r. -l,l

Denumirile revistelor cauta sb ne atragA atentia si din acest motiv sunt adesea mari. O atentie speciald trebuie acordatd spatierii literelor, fiindc6, la dimensiuni foarte mari, orice

neuniformitate se observ6 maiusor.

Q Divizarea cuvintelor poate fi dinamicd vizual si. dacd este efectuatd pe silabe, poate intdri sau deforma intelesul.

- id modalitate o constituie folosirea letrinelor : : rate. Tehnica aceasta are o istorie lung5, deriv6nd - ::le mai vechi manuscrise tipdrite, si este un mod :: : :trage cititorul spre un text, utiliz6nd in esenld o . . : :.r rd decorativS. U nitatea este esentiald: ca racterul . .rgd initialS trebuie sd fie c6t mai aproape cu putintb . =-.'iaa, altfel va ardta nepotrivitsi va afecta lizibilitatea.

--

Tipuri de caractere ca imagin! Designerii au exploatat de mult faptul ce -

:-rile

de caracteretransmit nu doarinleles, ci au

: -: criile caracteristici estetice puternice. Dacd vd .: ^diti la c6t de multe fonturi expresive sunt disponibile - :.ezent gi la cum puteti aplica greutate, culoare si -- --rd tipurilor de caractere, este posibil sd le vedeti ca -stratii. Lucrul acesta este posibil cAnd tipul de : -actere este utilizat pentru titluri sau peste o anumitd -- : rime. Tipul Black Letter Gothic poate evoca o =.^rosferd de teamd 9i mister la fel de eficient ca o --:gine a lui Dracula! Partial, tipul de caractere al . : rlui este ales pentru atmosfera pe care incercali s-o .': nsmiteli si fiecare tip are propriile caracteristici: l:ramond ltalic este elegant, Franklin Gothic este :.lternic, Meta este la modd, Helvetica este banal,

orem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Ut wisi enim ad minim veniam, quis nostrud exerci tation ullamcorper suscipit lobortis nisl ut aliquip ex ea commodo consequat.

I

J

orem osum dolor

srt

ll

.n.",, consectetuer adipiscing elt, sed diam nonurnmy nibh eu smod

t nc duni rt laoreet dolore maqna al :uam erat volutpat

Utwsi :nnacminm .-' '.- '- - : ' .:.- .o exerci

olenr ipsunr clolor sit enlct, consectettler rclipiscins elit.

seci

cli:rrn nonur.r.nly rribh er-risrnorl

tincirlrrnt ut l;,roreet clolorc nr:rgn:r lliqulnr erat volntp.tt. Ut rrisi srrirrr.rrl rrrirrirrr rcrri.r:rr clnis nostmcl c'rerci

tetion

orem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit, sed diam nonummy nibh euismod tincidunt ut laoreet dolore magna aliquam erat volutpat. Ut wisi enim ad minim veniam,

:ersiguretc. INTRODUCEB:

Realinierea cuvintelor este alt mod de creare a tensiunii.

Mirimea primei litere din acest titlu de revist6 atrage ochiul si slujeste ca anco16

vizual; pentru restul tltlului.

Typot

Desistraphic Ixhibition

$ in lucrdrile 3D utilizarea de dimensiuni mari de caractere poate fi foarte eficient;, maiales dacd prezintd titlul in diverse directii, ca aici.

FlHt"*Y*'utu" ,,

$i

,"fu 3

qt

o

L a'

6' o

(J

o

{ rl

llir

.

Mdrime si varietate. in aceste pliante trimise prin

::'i j

,

,*sF

\

posta pentru promovarea unui t6rg de mobile, fotografiile clasice cu focalizare incetosat6 devin fundaluri pentru experimente cu tipuri de caractere neconventionale.

*

a-

"{rffi Fq--

','ur'el

c,t

Val6n cia

#;'

,.i; !d*+

j$

Ei.Eii=t !:=EE:

,'11i.,,Ii, l

@@r{,,:,d

,

,,1,,,.

,

Literele foarte largi pot crea

posibilitdti excelente de rearanjare a materialului remas intr-o machet6.

Asa cum artistii pot crea atmosferd prin stilul ilustratiilor utilizate, tipografii pot, in mod similar, sb ,,ilustreze" intelesuItitluIui prin feluI cum fojosesc fontul, mbrimea tipuluide caractere si greutatea. Motivul este faptul cd suntem inconjurati continuu de forme de litere. De la o v6rstd fragedd ne obisnuim cu formele siintelesurile lor si ele devin parte din noi. in plus, formele literelor detin calitdti inerente _ au contururi plScute care abia asteaptd sb fie exploatate de cdtre designeri. O bund cunoastere a istoriei designuluivd permite sd urmdriti conceptele intr-un mod mai informat. priviti

lucririle luiJosef Muller-Brockmann, Wim Crouwel si Philippe Apeloig si veti vedea cum acesti designeri talentati au exploatat tipul de caractere ca imagini. Adesea ei s-au bazat exclusiv pe folosirea formei, greutdtiisi culoriipentru

a spori intelesul. Lucrul la postere vd oferE cea mai mare libertate, fiindcb aici aveti o,,panz6" mare pe care sa va explorati ideile. Titlul poate fi larg si sa unrpie suprafata, zbu16nd in diverse directii. A t:r-:: ::r.: fi divizatln diferite segmente. Atunc ::-l ::a_::: culoare combinatiilor, detineti un a-s:-: :-._:-- :

pentru a obtine designuri dinam c: 51

SECTIUNEA

N/ODULUL

]

LIMBAJUL D'S G;

4

Cautarea ideilor

Albume si coiaie

Oe

atmostere

Aforismul este vechi, totusi primul pas spre a deveni interesant este de a fi interesat. Artistii de toate felurile - pictori, designeri, scriitori, sculptori, muzicieni, dramaturgi- se inspiri din lumea din jurul lor. Ei sunt interesati in mod fundamental.

Jurnalul vizual poate avea un inrpacr direct asupra

,\{t

carierei dunrneavoastra. Crochiurile de maijos, facute ca amuzament, au dus in cele din urmd la aceastd felicitare de Valentine's Day pentru un

,l

r)

t'-:'

\.,

i,)

/a'tge/

hearl

restaurant bine cunoscut.

r*

,ii

" rJ! 'I

.":3

I

i*'# w 1*l;r i'\,r

n1

fll \, il

$

Albumul cu tdieturi, mostre si alte obiecte efemere poate fi un ,,catalog de inspiratie" pe care il veti gasi mereu util.

lnteresele multor persoane sunt adesea relativ inguste, dar ca designertrebuie sd vb lSrgiti orizonturile pentru a putea se comunicati cu succes cu oameni de toate

Publicitate p. 48

A SE VEDEA SI:

1

fi"an;:: ,_,_--. _

Protarsl

air ral

,

sl rrvival

i#Ep;

E1 --'199*14,.\

'J E fq 4

-Rearj

\

il

and ueep

lri

r

i..

.l:]",

8G

n

u t:

I

t4

r)

Srl

v6rstele, profesiile si stilurile de via15. A invita sd diferentiati intre ce vd place, ce existd si ce este bun este o aptitudine esenlialS. De aceea, n-artrebuisd cititi un sing u r ziar - cltiti in fiecare zi altu I sau cititi mai mu lte si comparati-le. La fel in cazul c5(ilor. Nu puteti citi niciodatb suficiente cdrti, totusi nu vE limitati la genul de carte pe care-l cititi de obicei. Cdrtile despre design grafic potfi periculoase! Desi suntfoarle utile pentru informatii si linii cElSuzitoare, dacd nu veti citi nimic altceva, ele vor avea opusul efectului dorit, transformandu-vb intr-un expert teoretic - desi doriti sd fiti un practicant original. De aceea adiugati pe lista de lecturi cdrti despre sculpturS, arhitecturb si bucate, ba chiar box, arheologie, c5lStorii si matematicd - realmente subiectul nici nu conteazd, c6t timp vd oferd un spectru larg de cunoastere. in mod similar, vizitati genul de magazine, galerii si cluburi de noapte ln care n-ati intra niciodatb, ascultaii muzicS pe care n-ati mai auzit-o si m6ncati preparate pe care nu le-a1i maiincercat. in plus, si cel mai impoftant, stati de vorbd cu oamenii. Ascultati-le limbajul si vedeti cum reactioneazi la loviturile si intorsSlurile vietii. Aceasta este substanta vietii, materia primd folositb de toti aftistii si este important s-o observali si s-o absorbiti constant.

Dispozitive pentru inregistrat

- '-

-

I

.

Este omenesc

si uitdm multe lucruri in

agitat alvietilor noastre cotidiene. De c6te ori v-ati " toiul noptii cu o idee si ati uitat-o p6nd dimineatd?

.

, ::

.

,-.: foto"

cdte ori v-ati pomenit spun6nd: ,,Pdcat cd n-am un sau ,,Sunt sigur cd recent am vdzut ceva . . - '= asta"? Orice designer practicant, fard exceptie, : , a: permanent asupra lui un tip de dispozitiv de strare. Poate fi vorba despre un carnet de schite, un

.:

, ,-=: foto, un repofiofon, o videocamerd

.

..

-ceea ce este

-: evant pentru domeniul dumneavoastrb de interes.

:

.-

rt actualizate aproape zilnic. De asemenea,

:^erii pdstreazd albume cu materiale ce-i '.=seazA. Materialele vorfi utile chiardacd adesea nu -

-:

exact de ce, sau cum.

Colaje de atmosferd Colajul de atmosferS este un ajutor :mental pentru stimuliivizuali, pe care designerii rerse domeniiil utilizeazd pentru a incapsula calitdti ale stSrii, atmosferei si vocii. El slujeste ca 'pentru gandirea lateralS si poate fi de folos in rea caracterului unui design si in identificarea 3ntelor necesare pentru a-l crea. -:rnci c6nd explorati idei pentru proiectul unui design, :': -rportantsd nu vd bazali exclusiv pe cunostintele

:

,g-t'===-+

lmagini inspiratoare. Acest colaj de atmosferd, care combind temele improbabile ale mdrii si modei retro, a fost creat de un designer care lucra la un poster pentru o expozitie despre

,,Cdl;torie in anii nebuni" (deceniul trei al secolului trecut).

:{

J:,aje de atmosfera: : aceri si repulsii

:':jatiti doud colaje : : :tmosferd personale. ::itru primul adunati ..

'ieriale

ce exprim6

,:-urile care vd plac, :- oentru al doilea lucrurile

::'e

nu vd plac.

Poveste din New York. C6nd colectati materia e r:-:-un colaj de atnrosfera este sd incercati sa il: precis. De exemplu, daca sunteti pasionat de tenis, prezentati scene de acti!fa

important

c:

pe teren, nu portrete de tip

c;s: ale jucdtorilor vedete, deoer:c: scenele se focalizeaza asupra esentei jocului, nu a celebr tatii. Deslgneru/ acesta si-a fAcut in mod grafic, dragostea pentru muzica din New York.

cla16.

CAUTAREA IDEILOR 53

si experientele

dumneavoastrd imediate Trebuie sd duceti la bun sf6 rsit cercetEri specifice asociate proiectului pe care-l realizati. Cercetarea

HEAR rs

TFUt

DECE I

d"BOV

efectuatS cu o minte

deschisd vd va spori cunoasterea si vb va ajuta sd vd maturizati ca designer. Metoda poate fi utilizatd ca ajutor in orice proiect: pentru a stabili un stil de ilustrare pentru o serie de c6rti, ca schemS pentru un stand expozitional, ca forme de tip de caractere pentru individ ualizarea unei corporatii sau ca stilfotografic pentru o campanie publicitard. Aceasta este cercetare vizualS, asa inc6t trebuie sd selectati elementele doar pe bazi vizual6. Nu uitati - calitdtile vizuale nu sunt invalidate doar pentru cb nu pot fi intotdeauna exprimate satisfdcStor in cuvinte. Lucrul acesta este mai cu seamd adevbrat in privinta culorilor. incepeti prin a aduna, din orice surse, elemente ce stimuleazd asocieri cu proiectul curent; ele pot fi de naturd emotionalS sau practicS, asa cum sunt culorile, formele caracteristice de litere, texturile sau proportiile formatului- orice fel de imagini din cdrti, reviste si ziare. Trebuie s5 decideti ce anume este admisibil, deoarece nu existd reguli referitoare la modul de creare a unui colaj de atmosfere; directia pe care o veti aborda trebuie sb fie guvernatb de proiectul cu pricina si de

T

,-[L

,'ltl6itot€ jo,1€ /tTHA('etfiLtB'

/Vtr7

r

4t)-

!ta,La7-lz.al7

h7r^J

7n Lt'|€

E

.t u.'*1"1 - r."<et 7 - n*t1,. )'u*'1 - NtP/n'+ato^/Da'// rilEaz,4z.{

lyfra-wrx\ /D€4L u4/

'l'im)te'le

pe care doriti sb le aplicati. Procesul real de creare a unui colaj de atmosfere poate

fi incheiat in mai putin de o ord, dar pentru unele proiecte pot fi necesare sbptdm6ni de zile pentru adunarea lentd a materialelor, in

Un album ce apartine unuia dintre cei care au contribuit la realizarea c6rtii de fatS contine

colectate pe plansete este cd acestea pot fi vdzute simultan ca un intreg, inlesnind comparatiile si conexiunile. Albumele sunt mai putin eficiente, intruc6t rdsfoirea paginilor creeazd o secventd izolatd de experiente vizuale.

articole despre renagterea revistei Rolling Stone, o comparalie intre filozofiile lui Roland Barthes si Bart Simpson, un interviu cu o persoanS care a trbit cu Ernest Hemingway, cultura voodoo din Haiti, avantajele punerii de intrebdri stupide, viata lui Gauguin in Tahiti si chiar un articol despre natura inspiratiei in sine! Dacb un lucru vd atrage atenlia, desenali-1, notati-|, fotografiati-l sau fisati-l imediat. Nu numai cd vi se vor imbunbtdti aptitudinile de desenare si cercetare, ci, cu timpul, vd veti alcdtui un ,,catalog de inspiratie", la care puteti apela in orice moment al carierei si mai ales atunci cand sunteti in pand de idei.

timp ce lucrati la altceva. Pentru fiecare proiect va fi necesar un colaj de atmosferd nou, care uneori ajutd ca trambulind pentru discutii, mai ales dacd un client are probleme in a-l informa pe designer despre un proiect dificil sau neclar ce trebuie rezolvat. Elementele pot fi prinse cu ace sau, poate mai convenabil, lipite pe o plansetd 41 de colaj, usu16nd astfel transportu l. Avantaju I montdri i materia lelor

54

Cataloage de inspiratie

trlIIiIIiiIIr

{lilillllili itllildllii:

1J.li111+Jij1

iiili4ftl{lil

lliiit*iiti: +i11t111111:

Carti ca obiecte hazlii Pagini cu potential. Jurnalele vizuale sunt excelente pentru a inregistra orice vA atrage atentia. Ele sunt utile si pentru ideile .,din toiul noptii". Umpleti-le cu fotografii, desene, orice vd capteazd ideea. Creati-le si o copert5 {stanga).

TitIU:

,,cum se face h6 rtia

ca un

bloc de lem n)

TitIU:

'ttr'rlX

r---T1,

irl

Titlu:,,Constructii pe intelesul tuturor"

i.ry

\1 .,/

jtnku- -if -.-J...i lV1 . | .t!-/ co_b44 Numere de case

>

r

Nume de strdzi

.--"-L/" K€iu ^/--> \ *V >4 4,4::;\' /

v

i-p tu^ '/J

,,Cum s5 slSbiti "

I

11' t

Titlu: ,,Cum sA omor6ti pdianjeni"

ffifttrtr6$ @

ffiruw W EH -iiiici'iifi

ry l':sul

#

rA IV F

"

(cartea

,, Forma aceasta arat6 excelent ca o casete de imagine pe fundal alb, ca detaliu ultramodern."

bFl rq

6

ffMDdPin 1t61

d,1,r,",;!;, fl%

&fi r;,1, ;,,o;;^

M

ffiWffi

Z\ u

t

in semne

Semne de transport

Caseti de imagine neconventionali

CAI]TARFA IDFII

OR 55

- Ciorna finalS, tot desenat; de m6nb poate fi acum finisatd

Vizualizarea ideilor Ca student, trebuie si vi dezvoltati aptitudinea de a transpune ideile pe h6rtie. O parte din tehnica aceasta implici pregitirea de lucrdri vizuale rudimentare. Ele pot avea diverse denumiri: miniaturi, ciorne sau crochiuri. in mod frecvent, studentiitind si uite acest proces si pornesc si-si producd ideile direct pe calculator. in general, lucrul acesta inhibd dezvoltarea de idei, deoarece psihologic tindeli sd vi limitati la ceea ce sunteti capabil sd obtineti in mod tehnic.

pe calculator.

f{r'; Kingrto"

A'fr

Ferlivll

gt

(ir'S (rI I

' , Ciorne intermediard. Abordarea este mai specificd si sunt dezvoltate ideile initiale. ldei initiale. Un exerciliu de

brainstorming de 20 de minute a dus la aceste idei pentru o sigld care sd contind inilialele de la Kingston Arts Festival.

A sE vEDEA

sr:

Tipografie ilustrativd p. 92 Design corporativ p. /58

ldeile initiale sunt mai prolifice daci urmali o sedintd de brainstorming in care primele dumneavoastrd idei sunt scrise repede pe h6ftie. Coordonarea dintre creier, ochi si m6nd este uluitor de rapidd si, lucr6nd iute, puteti lansa multe idei. C6nd produceti aceste prime concepte, mintea incepe sd integreze diverse aspecte ale proiectului si sd avanseze procesele 96ndirii. Meritd sd tineti minte cd, desi crochiurile necesitd aptitudini pentru desen, acestea pot fi invdtate destul de usor pentru genul acesta de lucrdri nefinisate. Pe scurl, stridania pentru ceutarea de idei este esenta reale a dezvolt6ri i conceptelor.

otaa

aaao

::ran inactiv.

DupA ce a fost

: : ::. ecran aceast; sigld : : -'ts Feslival, pot fi

:i

aLr

o a ooaoo o

la

a a oooa o a

a

Ad o'a kchut.1il -. Fesenls

: -::ii : : nragine.

At

eeA

Tc<

loJ€flS--..

h".i rgq

..

ffifiIn

incercate diverse modif iciri.

t Lr ['^]c. i,i.a.-FG: ( (< r\/k

Y

L Grecy (<.\tr \ < Y{Xu*(x{ (<
-R'lcha.d YtY
usurintd numeroase de culori pentru

Primele ,,ciorne" sau miniaturi pot fi produse destul de repede si pot fi

--

sipei

xvvvx

CArtrq.lc |'tuS-r' Fkilt

ytr*t]<*Y)
)upd ce v-ati consemnat ideile, vd puteli acorda un '-::-az pentru a emite judecdti desprevaloarea lor. in -:asta etapd intrd in scend calculatoarele, deoarece ele ' rermit s5 produceti multe versiuni diferite ale ideilor - -:rneavoastrS, modificAnd culorile, tipul de caractere - rraginile de c6te ori doriti. Nu existd o mdrime :.:-rdard la care trebuie se realizati aceste ciorne. :

.

'.' niaturile sunt, dupS cum

aratd chiar denumirea lor,

r:stul de mici si probabilcd v5 veti simti mai confortabil -:ra nd cu o treime sau o jumdtate din mbrimea realb. - 1ul dintre beneficiile evidentein dezvoltarea capacitatii

r: a executa ciorne este faptul

cd atunci c6nd vb

:'ezentati ideile clientilor, puteti schita rapid altele, daca :sie necesar, pentru a concretiza o abordare diferitS.

Saturdoy 24 July 1o Soturdoy 7 August

Schita vizuali pentru Taipei Summer Arts Festival, desenatd la o scard mai mare dec6t ciorna (deasupra), ar fi trebuit sd aibd mai multe detalii si sd fie gata de prelucrare pe ecran.

evenfs include: Film shows Livs theoire Poefry reodings Art exhibitions Live b qnds

plus w ck$"ps in Prirmoling, 5olpture, P"tery Cdligrophv con+oc+ Fe4ivd o€ritdg \eon q Q79t9567 emil ioipc @pi oa {* ful &shvoJ ddois

92 I

SECT

UI.]::

MODULUT

5

nsiTUme.:e

s apli{udrni pentru atelier

Tdiere si pliere Pe

l6ngi abilitdtile de desen, va trebui

vi dezvoltati o serie

de

si

indem6ndri manuale care, ca si

i.$ tl Construirea uneiforme in relief. Sectiune mdritd a formei in relief realizate de Neil Young, prezentend in detaliu elementele ilustrative. Studiati mecanica ei si produceti cateva mostre de forme in relief.

desenatul, sunt un aspect al capacititilor de coordonare dintre mdn6 9i ochi. Va trebui si avefi o trusi de instrumente si echipamente: o rigli cu muchie metalicd pentru misurare 9i folosire ca margine rectilinie la tiierea h6rtiei si cartonului, creioane HB si 2H (clasificirile creioanelor nu sunt standardizate si pot varia mult in functie de fabricant), o gumi, bandi pentru mascare si bandd adezivd transparentd, un cutter ascutit pentru tdiere usoari si fin6, dar si pentru ascutirea creioanelor, gi un cutit de retezare (,,trimmer") pentru tiieri de forti, de exemplu carton gros. Trebuie sd aveti un suport din plastic pentru tdiere, care

isi mentine netezimea. Veti avea nevoie de adezivi, unul pentru hartie si altul pentru materiale mai grele, dar ar trebui sd le puteli repozitiona pe ambele dup6 aplicare. Deoarece adezivul spray poate fi periculos in spatii inchise, nu este recomandat pentru lipire generalS si colaje, ci doar pentru operatiuni de montaj.

Macheta tridimensionali Frecvent este necesar ca un designer sd execute o machetS a lucrbrii. Acesta este un proces simplu atunci

@ tAiere. Cand t6iati, sprijiniri cutitulde o rigli metalic;. Executali tSietura lent, menlinand cutitul fix si deplas6ndu-l descendent.

Q Efectuarea liniei de pliere. Aveti nevoie de o coa16 de carton gros. Executati doud tdieturi paralele, la o distante ega16 cu grosimea riglei, dar nu tiiati cartonul p6nd la capit (1 ). Adanciti portiunea dintre crestituri

$.k*..

cu partea te9it6 a lamei culitului. Plasati deasupra cartonul pe care

vreti s5-l pliali. Folositi capdtul maneruluicutitului si o rigld pentru

a

apdsa si crea o canelurd in carton (2).

a se vioea RA

'tar'itE:ti

sr:

PLif Rt:

Design pentru ambalaje p

174

c6nd concepeti o brosurd sau un pliant, dar un ambalaj necesitb mai mult5 96ndire - o machetb este esentialS pentru a verifica direct calit6tile tridimensionale ale unui ambalaj. Testati-vd aptitudinile manuale, cre6nd macheta acestei cutii simple. Utilizati un carton format A4 de 250-300 g/mp (nu utilizati h6rtie, deoarece nu este suficient de rigidd). in aceastd etapd nu trebuie sd vb ganditi la o constructie specialS si la detaliile de inchidere, fiindcd acestea vor apdrea mult mait6rziu, dacd designul va intra in productie. Macheta vd permite sd percepeti forma de bazd si volumul si sd vd exersali aptitudinile de planificare, mdsurare si tdiere precisd. C6nd planificati, efectuati o schitd atat a formeitridimensionale intentionate, c6t si a planului ei desfdsurat, pentru a vedea numdrul de laturi, felul in care se asociazd reciproc si unde arfi cel mai bine de plasat elementele de fixare. Asa economisiti timp si materiale, sesiz6nd problemele din timp. Designul inseamnd planificare.

Planul desfdsurat Veti crea o cutie inalt5 de 8 cm, latd de 5 cm

. .

:dancd de 5 cm. Desenati cu atentie planul desfSsurat :utiei, astfel incdtcele patru laturi late de 5 cm si inalte : = 3 cm sd fie unite intre ele prin laturile de 8 cm. incepeti . - :aftonul44in format peisaj. Mdsurati 15 mm de la -:'ginea st6ngd si trasati usor o linie verticald cu ,'= onul 2H pe toat5 inbltimea cartonului (liniile trasate , - :.eionul reprezintd indicatii pentru tEiere sau - - =' ere). Mdsuraf i si trasali alte patru liniiverticale ::antate din 5 in 5 cm, de-a latul cartonului spre -'::3ta. in continuare, mdsu16nd in sus 14 mm de la - :'l "ea de jos a cartonului, trasali o linie orizontalS pe .-: itimea lui. Deasupra ei misurati 5 cm si trasati : -: - e pe lStimea cafionului. Misu16nd din nou in - . :'asati o linie la 8 cm deasupra liniei de la 5 cm. - - , :'asati altb linie la 5 cm deasupra liniei de la 8 cm. ' '- - acesta veti obtine un 16nd de patru pdtrate in - .::a de jos a colii, deasupra ei un 16nd de patru '=::rnghiuri verticale, iardeasupra acestuia alt 16nd = : atrate. Acesta este planul desf5surat al cutiei. - -::il unul dintre pdtratele de jos drept capdt lateral al . -: : I pdtratul de sus care este atasat de acelasi

'=::rnghi

..::r -:

va deveni capdtul opus. F6sia ingustd de de pe marginea exterioarS a pdtratului trebuie

-:'atd ca element de fixare, care este v6r6tin interior

r"r ',lacheta.

(si lipit, daca este necesarr peni.u a r-:ntine fata din capat la loculei, Pe partea stangd a dreptunghiurilor verlicale de

cm se af d o fasie de carton lata de 15 mm, necesara ca eiement de fixare prin lipire. inainte de

8x5

a

continua, verificati-va intotdeau na masurdtorile, deoarece puteti economisi timp si materiale, dacd descoperiti o eroare in aceastd etapd.

Plierea si lipirea machetei Planul desfasurat poate fi acum decupat din carton, pentru a ise conferi forma tridimensionalS. in dreapta veli avea o bucatb de carton de aproximativ B0 x 210 mm, care se aruncS. Dupd ce decupati planul desfbsurat al cutiei, trebuie sd aibd formb de cruce. creatd de capetele laterale. Pentru a spori rigiditatea cutiei, puteti adduga alte elemente de fixare de fiecare parte a capetelor cutiei, astfel inc6t acestea se existe pe trei pErti (la decupare, elementele de fixare trebuie tdiate piezis spre marginea liberS, pentru a ugura introducerea lor in macheta finalS), cu a patra parte astept6nd plierea. inainte de pliere si Iipire cartonul trebuie crestat, a9a cum se explicd pe pagina alSturatS. Aceastb etapA poate fi foafte dificilS, asa inc6t nu vd grdbiti si incercali sb fiti c6t mai precis cu putinld. Macheta este acum gata.

Cele trei etape in realizarea unei mahete 3D.

: :nul desfasurat

cu elementele de fixare prin -:. taiat din carton 300 g/mp.

2

r :-- r::'::,-:: :::: :-::::: -3 ntedeafi

plial

3

Cutia finala, gata de utilizare. Pe ea pot fi lipite

imprimate colorate, pentru a testa efectul diferitelor culori si forme de caractere. INSTRUMENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 59

SECTIUNEA

MODULUL

]

LII!,IBAJUt DES Gi]LJLU]

5

nstrLil.t-rente

Jil

s apt tud ni pentru atelier

rnreil.ar.i ire% (RG8/ Pruvtcw)

.C

Software pentru tehnoredactare editoriali

'

fip

:."f

tr G

in prezent, software-urile pentru design se adreseazd simultan mai multor piete: design pentru tipar; extinderea tipiririi traditionale prin setul de instrumente electronice moderne; si noile tehnologii ce apar, printre care multimedia, design pentru Web si continut online.

I

"Jffi=-,/*

@ Photoshoo File Edir ."i /' .l *,", ./, "-,.

!

",E|*^-

{

.

Monir2pm

1

' : or -lFl-" .r r . I' Ol. -t6.t.- 'l ooool .t. ,;l

O' .a

IF-l

t, ooaal tg= oo r. i .l -113,. :

{+

t

__! I ' + tl- ,!r' 'i t Noratr

tll.e { -Jl

ffi,w t4

Pentru creatorii profesionisti, doar c6teva pachete de software sunt dominante. Compania Adobe produce Photoshop, lllustrator si lnDesign, iar compania Macromedia produce Freehand si Dreamweaver. De asemenea/ un produs aparte in realizarea paginilor de

publicatii siin acelasitimp lider de piatd este OuarkXPress. Pentru neprofesionisti existd produse alternative, care dispun de mai putine caracteristici. Piata de software oferd un domeniu larg de aplicatii capabile sd vd ofere rezultate de calitate profesionistd. in mod colectiv. ele sunt utilizate in publicarea de tip electronic. Le puteti folosi pentru a crea orice t p de publicatie, de la un timbru alb-negru la o revista 60

t,'

Adobe Photoshop. Acceptat in general ca standard in domeniu pentru manipularea imaginilor, Photoshop oferd un numar urias de instrumente puternice pentru editarea

imaginilor, care acoperd practic

ma n ipu la re a imagin ilor full-color de mare rezolutie.

Adobe lllustrator. Alt lider foarte bine prjvit

si

creatorilor pentru Web o gamd

la196

de instrumente.

r

L--+.-.

toate cerintele. Profesionistii, de exemplu fotografii, il aleg pentru puterea sa de

.

al domeniului, lllustrator lucreazE in principal cu imagini vectoriale si oferi designerilor

multicolorb si multiilustratd, si de la o brosu16 tipdrita la un site Web. Alegerea moduluiin care vd integrati cerintele de software in procesul de design si productie depinde de multi factori diferiti, incluz6nd tipul de publicatii pe care doriti sd le creati, felul cum vor fi realizate acestea, disponibilitatea/accesi bilitatea echipamentelor hardware ca pret, precum si mdrimea echipei de produclie. Pentru designerul incepdtor, acestea pot oferi prea multe optiuni, darin generalveti avea nevoie de cel putin o aplicatie pentru machetare si de una de man i pu lare a imagi n ilor. Fotog raf i i, i lustratorii, a rtisti digitali sau cei predispusi spre folosirea culorilor vor prefera probabil Photoshop. Cei inclinati spre artd pure pot dori de asemenea sb examineze painter, care ofera i

un mediu analog penzei si pensulelor traditionale. Tipografii si artistii grafici pot prefera la fel de bine lllustrator sau Freehand. Designerii corporativi si din publicistica vor opta probabil spre un program pentru machetare.

1!De:iel!le__-Eq!

1!1:o,eJ_

rvpe -lbteq__l+!e

]€]|"ffi ;#uf.

+i i r-'il -*-($ + .-,,t* m \ i. '\ vi. Eq

ac

--\-

--]il

.:

______

:'fl, : /a

a E.

rlJ.

--t !t qtr

f,

-rJl .f '"

a

,i.ri.

1'-,iF_.E "Lr.rft

t'+

a

i-=: _=

o,-,

o-,

: 6-.

'e:a q

t",=- :

lid

_=

I

==

;.i.

'/'la/ -r''

t-ir)

\{

lt_t

_j I

LAJ

,'.."

ffi

\. T. /'

>/>

)*

r.'!19

,lgj

.q,D

ru:-

/

IEU --

.-; Ouark-

IL,tU J

_ -

XPress

lnDesign

!'ai

:

Photoshop I

llustrator

Casetele de instrumente din cele patru aplicatii indicd similitudinile intre programele realizate de Adobe si, prin contrast, aspectul mai degrabd modest al alternativei Quark.

Adobe lnDesign. lnDesign este echivalentul

- ra-kXPress realizat de Adobe, iar aceste : -: aplicatii acoperd cam toate cerintele :: nabile.

::

fr

4 -r1.

)_J

r*q r-78 *zdl

G:o

f.--;\___a

r

J

=

'u' '\

.Lll Er *r rBm t-J: E-

i.{

-l

1,ffi;;.-___rl a+= lF==

E E

i,:, ; tr

a:.

1.., -.. -

/,r

\.-J.

Eq '__ t

S, T,

i.r.

a?

File Edit style it€m Page Layout vi€w utitities window

Hetp I

TETBIS GAME: TETRIs GAME

JO

Programele realizate de diverse companiitind si fie mizate pentru a lucra impreunS. Adobe a realizat

-;:i*

tr rE-r DL

, :3

ectie atractivS, atat in privinta costului, cet si a '- ^ctionalitdtii integrate, cu Creative Suit, care, in :-siunea sa cea maicomplete, include Photoshop CS, ,strator CS si lnDesign CS, plus GoLive CS, Acrobat

3ntr gffi u

-rfessional si Version Cue. Programele Macromedia ,= integreazd la fel de bine intre ele. Din pdcate, pentru r

I

l.jr

,-':r-r-l LrN6:1j

E'll

tU

,:

rzatorul novice alegerea unei suite de programe este - 'cil5, deoarece preferintele personale tind s; provinb : . experienla derulatd pe o perioadd indelungatS.

EE E

None

I I

3la.k

o g

!

Mdqenta

D

E

New Corour

I

8ed

I

whire

B

tr

i;;;-t

&

Brue cyan Green

o

e

occi:l:.:: : l-:-. ::^deundeceniuindusr.auorri. --::. :. ..j programulnLr are un nun.:.'c:-:: ^-a-: --: ::'-.:::- :: : oferind o interfata cons:i- -.a - _'- ^ . - -.:. :: :. -...QuarkXPress. Pe p etele

lncasetesialmanipu

a- :- ::::'.:, a.aa--:: :-:_ - :::.--:-

preferatdin multetari d n O.

aa- :

ar

+ El lili B I rrF,

NSTRUMENIE Si APIITUD Ni PENTRU ATEL ER 61

ln esenfa, un program pentru machetarea paginii asambleazS, colalioneaz6 si juxtapune diverse obiecte

intr-un singur document combinat. care dupE aceea poate fi tipdrit. La cele doud extreme, documentele pot sd fie create sau integralin cadrul programului, sau s5 fie pur si simplu asamblate. dupd ce toate elementele au fost create in programe externe.

@

Q

Existi c6teva puncte tari ale programelor pentru machetare care au fScut din ele instrumente atet de importante in designul destinat tiparului: usurinla cu care componentele pot fi colalionate, asamblate si juxtapuse, simplitatea cu care pot fi oblinute funclii complexe, acuratelea in vizualizarea si manipularea tipului de caractere in cadrul procesului de conceptie toate sunt de nepreluit.

taei initiate pe hdrtie.

Dacd lucrali cu un program pentru

machetarea paginii, o idee bine v5 poate

genditi din timp

economisi mult timp si efort in crearea documentului. Aspecte ca mirimea paginii si a marginilor pot fi stabilite

corect, din capul locului, in caseta de dialog New Document.

t

Concepte de bazi Programele pentru machetare graviteaze in jurul construirii si manipulSrii casetelor, care contin

SEC_ JI.JEA

1

L I.,1BAJUL DESIGNULU]

i"lOlULUL

5

Instrumente si aptitudini pentru atelier

Programe peniiu machetarea paginii PAni recent, OuarkXPress

a

fost privit

ca standardul pentru publicare profesionistd

din domeniu. Aplicatia este utilizatd in toatd lumea pentru crearea de publicatii de calitate profesioniste, de la ziare si reviste la cdrti de viziti si postere pentru filme. Este unul dintre numeroasele programe pentru machetarea paginii, alternative fiind Adobe lnDesign si Adobe PageMaker.

Q Coloane aliniate. Programele pentru machetarea paqinii asigurS alinierea perfect; a coloanelor de text si spatierea uniform6 a subtitlurilor. 62

-

fie elemente importate, fie generate intern. De regulS, ilustratiile sunt importate, iar elementele de genul titlu/text sunt create in interiorul programului- desi textul brut poate fi introdus, neformatat. utiliz6nd un program de procesare al textului de tipul Microsoft Word. Tot ce apare intr-un document Ouark. cu exceptia unor activitdti cu rigla, este conlinut in casete. Caseta de text sau imagine este elementul de bazd in compozilia paginii. Toate elementele - text sau imagini sunt create fie in casete, fie importate in acestea.

-

OuarkXPress sau InDesign

A Titlu :

lmagine Fotografie

B

llustratie

C

: Fotografie

_

titlu

=Photoshop

:

titlu

5_ :

ctittu

:,

:: :: -::

==

Fotografie

ctitlu

::

$ Retezare si unghiuri. Pot fi explorate diferite tipuri de retezdri tipografice si unghiuri.

Q Document cu mai multe pagini, - r:ivul existenlei programelor pentru - :;hetarea paginii. Elementele create - : te programe - fotografii, hArti, text

:

ustratii - sunt importate in casetele :::ext sau imagine pentru un aspect

:-ronios.

Multd vreme, Ouark a reprezentat standardul in domeniu, iar companiile de design si editurile au fdcut in general investilii masive in acest program. Este ins5 cam singura aplicatie de succes a companiei si piala actualS este intr-o m6surd tot mai mare orientatd spre aborddri mai integrate, asa inc6t Ouark se confruntd acum cu o competifie acerbe. lnDesign este nou-sosit pe aceastd scend gi ofer5 o provocare serioas5 pentru dominatia prelungiti a programului Ouark. Un atu important, mai ales atunci c6nd productivitatea reprezintd o problemS, este faptul cd partajeazd o interfatd cu Photoshop si lllustrator. Usurinla cu care obiectele si imaginile pot fi interschimbate intre programele Adobe este, de asemenea, un avantaj important. Vorbind in general, ambele programe sunt capabile si fac5 o treabd bun5, aga cum, de fapt, pot si alte aplicatii. Un tipograf serios va apela totusi probabil fie la lnDesign, fie la Ouark.

Q Tip de caractere circular. Manipularea textului este usoa16, lds5ndu-l pe designer si exploreze optiunile extreme in formd finisatd

INSTRUMENTE SI APT TUDIN] PENTRU ATEt ER 63

SECT UNEA

I

lvlODULUl

5

LIIVItsA.]I]L

]E! :" -..,

nstlLnrelrtes ailtttcl I llerltltl ate

a

er

t

Fotografia digitalS Azi ne confruntdm cu trecerea importantd de la analog la digital. De o vreme previziunile asupra decesului mijloacelor traditionale de captare a imaginilor au provocat neliniste in industria designului. in ce fel modificdrile tehnologice vor afecta rolurile jucate de fotograf, designer si imprimant6?

l

/ ''"' I

Alimentarea cu energie. Deoarece camerele foto digita e nu trebuie s:r contina pAr\\ mecanice voluminoase, e1e po:

I

\ i

I I

?

De fapt, toate regulile vechi ale ilumindrii si compozitiei continud sd se aplice si s-a schimbat numai metoda de captare si stocare. in timp ce pelicula trebuie cumpSratS, depozitatb in locuri reci 9i uscate, expusd, developatd, manipulatd, imprimatd si stocatd, abordarea digitalS permite cumpdrarea unicd a unei cantitdti specifice de memorie (care poate fi folosite in mod repetat), iar imaginile sunt inregistrate, descdrcate si stocate. Procesul de manipulare si tipdrire poate avea loc oric6nd si poate fi executat de orice persoanb care are acces la fisiere; datele pot fi de asemenea partajate

cu usurinlS prin mesaje e-mail.

---d:-

. .ill / -'l:,'rr |''n I .

\-"

,

a

r

fi mai mici si mai Lrsoare. in ac-elasi t'mo. deoareue operarea lor se l)azeaza total

p=

enerqia eleclrica. sunt compre: dependente de balerii.

.-te

-

/r

I

Arhivarea imaginilor O problemd care n-a fost incd rezolvatd satisfbcStor este cea a arhivarii datelor digitale. DacS un negativ este zgariat, el tot poate fi tipSrit si retusat, dar pierderea unuifisier digital poate fi catastrofalS. De

exemplu, dacb poza dumneavoastrd este stocatd pe un calculator al cdrui hard-disc se deterioreazS iremediabil, ati pierdut informatiile respective. Este mult mai bine sb efectuati copii de rezerv\ ale fisierului pe una sau doub dintre numeroasele varietdti de hard-discuri externe care existS in prezent; pentru stocarea informatiilor veti avea nevoie de o unitate Zip, de un hard-disc extern portabil, de un card de memorie sau de o unitate de scris CD-uri, Nu este bine sd pdstrati datele intr-un singur loc. PSstrati-le pe hard-disc, scrieti-le pe doud CD-u ri Gold

Archival (dar nu puneti etichete adezive pe CD uri), pbstrati o copie pentru acces si stocati ceala td cop

intr-un loc diferit de cel unde lucrati. Ar trebui. de a sE

VEDEA

sr:

Scanare P 66

Manipularea imaginilor

64

r

!'

e

asemenea, sd analizati posibilitatea rescrierii discurilor la fiecare c6tiva ani. Pe scurt, efectuati copii de rezerv6.

Formatul fisierelor Software-ul standard in domeniu, de care veti avea probabil nevoie dacd activati ca fotograf, este Adobe Photoshop. Degi este intotdeauna bine sb

avetl software-ul cel mai recent, se poate afirma cb oricine lucreazd cu Photoshop 6 sau o versiune mai recent5 nu va avea probleme cu 95% din proiectele sale, Atunci c6nd salvati fisierele este esenlialsb alegeti formatul corect pentru lucrarea respectivS. . PSD (Photoshop Document), c6nd lucrati in straturi .TlFF, dupi ce ati terminat lucrarea si ati aplatizat straturile intr-unul singur. . JPEG, cand doriti sd comprimati flsierul pentru a-1 expedia sub formd atasatS.

M in iim prim a ntele vd permit sd efectuati tipdriri rapide direct din camera foto

C6nd deschideti si inchideti fisiere PSD si TIF n-ar .-:bui sd existe nici o pierdere de calitate sau de detalii, :: r cu TIF puteti utiliza comprimarea LZW, ca --cdalitate bund de salvare a spaliului ocupat de figiere.

'..l uitati insd cd aceasta

nu se va deschide in alt ,:-1ware cu exceplia lui Photoshop. JPEG este un format recunoscut instantaneu de ce -' software si se va deschide pe orice calculator. Este ':afte util pentru comprimarea fisierelor mari, dar cu un : -3t considerabil. Calitatea fisierului se redltce c6nd un ' s er JPEG este deschis 9i inchis. Salvarea JPEG la o : rrensiune foarte micd este perfectd dacb doriti sb .rcediati o imagine ca parte a unui mesaj e-mail, unde . : apdrea doar ca o imagine pe ecran, dar, la tipdrire, -: ltatea ei va fi serios compromisS.

Zgomot digital sau granulatie a peliculei Pelicula functioneaz6 prin folosirea

a

milioane de particule fotosensibile minuscule ce reactioneazd cAnd sunt atinse de lunrind. Dacd mEriti o imagine, veti vedea aceste punctulete, numite ,,granulalia peliculei". Pe de alte pafte, camerele foto digitale inregistreazd imaginea prin folosirea de cipuri fotosensibile. Dacb mdrim o imagine digitala, vedem ,,cbrdmizile" ce o

alcituiesc, numite ,,pixeli". Dacd achizitionali o camerd foto fdrE suficienti memorie, veti obtine imagini mai mici care vor deveni tot mai incetosate pe mdsurb ce sunt mdrite.

r.*lB ri:,,"re. E 'e!,Pl n-Ba-.-.'....r.,---,Frn4'

: , !!

ffi

ry--'4

Pixelii sunt cd16mizile pentru construirea intr-o imagine : '. std mai multi pixeli. cu at6t imaginea tipdritd : rate fi mai mare fird a pierde din calitate. : - carei imagini digitale. Cu cet

De ce imaginile se degradeazi pe mAsuri ce sunt rnirite?

1 2 3 I 5 6

cm

250dpi

2048 x 1536 pixeli

15x11

1200 x 900 pixeli

12x9cm 9x7cm

250 dpi

4,5x3,4cm 2,03 x 1,52 cm 1 x 0,75 cm

250 dpi

900 x 675 pixeli 450 x 338 pixeli 200 x 150 pixeli 100 x 75 pixeli

(dpi = dots

250 dpi 25A

cc

250 oc

per'^:'

INSTRUMENTE

S

APT]TUDINI PENTRU ATELIER 65

SECTUNEAI LlvlBa.l.rt,r:!..\,lODUtUt

5

lnstt Unrer'te

s altt

-

Procesulfundamental

tuCl r.ti per.rtt.U atelier

Scanarea Desi la o examinare superficiali pot apirea diferite, scanerele fabricate de diversi producdtori au multe in comun. Unitatea aceasta se refere in principal la aspectele tehnice ale procesului esential de scanare si ca exemple vom utiliza interfetele software HP Precision Scan si Umax Plugln Scan. Alte aparate vor oferi optiuni similare, desi nu toate scanerele prezintd exact aceleasi caracteristici.

HP Precision Scan

Umax Plugln Scan, versiunea 3.3

in forma sa cea maisimplS, procesul de scanare este urmdtorul (in cazul de fatd lucrdm cu

ilustratia originala reflectanti - a se vedea maijos): . Se\ectalr scaneru\ d\n Photoshop > Fi\e > \mport > ,,Denumirea scanerului". .Vor apdrea fereastra scanerului si meniurile. . La nevoie, resetati scanerul la parametrii prestabiliti . Dacd este necesar, stabiliti suprafata de previzualizare a scandrii la valoarea maximS. . Setali modulin functie de tipul ilustratiei de scanatimagini cu linii albe si negre, nuante de gri, culori - si dacd este o ilustratie reflectant5 sau difuzoare ( negativd sau transparentd). . Efectuali previzualizarea ilustratiei. o Selectali zona ilustratiei ce va fi scanatd. o Setali rezolutia. . Scanati imaginea. lmaginea scanate artrebui sd apare intr-o fereastrd Photoshop.

Tipuri diferite de ilustratii lmaginile pot fi impSftite in doud tipuri fundamentale: lucrdri originale, fie scanate direct dupd

'a-1,

Mostre de interfete

de scanere. Ferestrele

principale de scanare ale scanerelor HP Scanjet si Umax.

ln general, fereastra pentru interJatd cu scanerul oferd urmdtoarele elemente de baza: fereastra ilustratiei, instrumente de selectare a ilustratiei, meniuri de optiuni, parametri de mod, elemente de control pentru strdlucire si contrast, domeniul gamei de culori, indicatii privind cerintele de stocare (mdrimea scandrii) si optiuni de

,,original", fie de pe un original intermediar (fotografii, diapozitive sau negative), respectiv lucrbri de a doua generatie (ex. imaginile scanate direct de pe paginitipdrite). Exceptie fotog rafii le de materiale tipdrite, materialele ilustrative difuzoare - diapozitivele si negativele - sunt considerate uzua1 ,,ilustratii" adevdrate si nu necesiti tratamente speciale in afara elementelor fundamentale de mai sus. in general, ,,ilustratiile" originale lizibile si bine finisate ridicd putine probleme de scanare; totusi, frecvent nu veti scana ilustratii originale finisate, ci veti strange piese dintr-o multime de surse. Aceasta poate necesita scanarea de desene in creion si crochiuri, materiale imprimate si fotocopii; in plus, existd multe substraturi, cum sunt suprafetele lucioase, care ridicd probleme de scanare. Dificultdtile uzuale provin de la materialele obtinute prin autotipie.

previzualizare, scanare si anulare. Este preferabil sd scanati direct in Photoshop, folosind versiunea

A sE VEDEA

sr:

Fotografia digitalS p.64 Manipularea

imaginilor p. 68 66

Photoshop Plug-in a software-u ui. Astfel se eviti numeroase probleme asociate cu formatele fisierelor, salverile si reincarcari e inuti e de fisiere si se oferd acces imediat la caracterlst c 3 3xt rtse de manipulare a imaginilor, ajustar: s .c-::: :: r Photoshop.

Reliefarea imaginilor scanate Din diverse motive tehnice, imaginile frecvent necesit6 atat ,, rel iefa re", c6t si un grad de corectie a culorii. Scanarile care au inclus ca parte a procesu lu i elim ina rea sa bloa nelor de tip moa r prin filtru Descreen, necesitd aproape invariabil un grad de reliefare. sca nate

I

$ Rezolutia imaginii. Determinati modulin care va fi :'eatd scanarea imaginii. RGB (Bed, Green, Blue) este -: lizat pentru toate culorile originale; folositi Grayscale ::ntru tonuri alb-negru (fotografii si desene in creion); in :'arsit, dacd imaginea este alb-negru pur (desene in linii : b'negru, hdrti sau diagrame), folositi modul Bitmap.

Relief area

ilustratiei,,originale"

Daca necesitS clarificare, ilustratiile de primd

generatie pot fi manipulate satisf6cdtor utilizand

filtrul Unsharp Mask din Photoshop: . Mergeli la Filter > Sharpen > Unsharp Mask. Comanda aceasta va deschide caseta de dialog Unsharp Mask. Asigurati-v6 cd este selectat6 optiunea Preview. Dati clic pe imagine in fereastra de previzualizare pentru a vedea cum aratd imaginea fdrb reliefare. Trageti cu mouse-ul in fereastra de previzualizare pentru a vedea diferite perti ale imaginii si dati clic pe + sau pe -, pentru a vd apropia sau indeperta prin zoom. Efectuati una dintre urmdtoarele actiuni:

.Trageli glisorul Amountsau introduceti o valoare pentru a determina m6rirea contrastului

intre pixeli. Pentru imaginitipdrite de rezolutie mare se recomandd o valoare intre '150 si 2009". .Trageli glisorul Radius sau introduceti o valoare 3:anarein mod

RGB

Scanare in mod Grayscale

Scanare in mod Bitmap

reliefarea. Pentru imagini de rezolutie mare se recomandd o valoare intre 1 si 2. O valoare mica reliefeazd numai pixelii de pe margini, iar o

Rezolutia imaginii. Cu cat creati mai multi pixeli. - arat veti avea mai multe detalii si mdrime in

$ :

pentru a determina numArulde pixelice inconjoari pixelii de pe margini care afecteazA

valoare mare reliefeazd o bandd mai latd de pixeli. Efectulacesta este mult mai putin notabil

- aterialul tipSrit. Cdnd cumpirali un scaner, cdutati : :apacitate de rezolutie de minimum 600 dpi.

in tipar decat pe ecran, deoarece o razd de 2

pixeli reprezintd o suprafatd mai mic5'intr-o imagine tipSrit6 de rezolufie mare. . Trageli glisorul Threshold sau introduceti o

valoare pentru a determina cum trebuie sd difere pixelii reliefali fatd de zona inconjurStoare inainte de a fi considerati pixeli de margine 9i a

fi reliefali de filtru.

€:9!"1 nagine scanati

la 30 dpi

Cancel

lmagine scanatd la 60 dpi

imagin:: ^::::::

11 ereview

Previeir. -

Folos: J

s:-- ::: -:

Amount:65 ma rg Radiusl

I,5

'a

Gllso.-

---:r-::

Threshold

Tagine scanat6 la

'120 dpi

deoseces::

.: ': :':: - -' =

de cei din za- a

SECIIUNEA

I

tIMBAJUt

N4ODUtUt

5

lnstrLlntente

DES G']ULTI

s apt tudini peItILr ate ]er

/-l

Manipularea imaginilor

A sE VEDEA

st:

Fotografia digitalS

p 64

o Scanarea p. 66

E,] b

rIMh

!I".,,

';I",", !I*', d!'"'

anilor sau chiar secolelor de practicd - incep6nd de la desenul in creion si pictt^rra in ulei, p6nd la tehnici mai recente ca frotajul si aerografia (o tehnicd pe care Photoshop a ficut-o practic redundanti). Photoshop este instrumentul electronic modern pentru crearea imaginilor de cea mai buni calitate si, chiar dacd nu poate sd reproduci tehnicile amintite in toate aspectele lor, oferi in mare misuri un echivalent digital.

simulate) cu Photoshop. Cele mai recente versiuni extind aceste caracteristici, incluz6nd designul pentru Web, atiit in Photoshop in sine, cAt siin programul sdu pereche: lmageReady.

tEl

!I.,"

Artistii si designerii au creat imagini prin numeroase tehnici traditionale desioperite de-a lungul

in prezent, Photoshop este mult imbunatdtit fatd de primele versiuni de acum zece ani, cand era utilizat in principal ca instrument de retusare a imaginilor. De cand Adobe a introdus structura intuitivb de straturi si instrumentele puternice de desenare si pictare, putine lucruri nu mai pot fi create (sau cel putin

e

9!raP5

itr.*sIrrc

u;*-.'," iER'h^

t."" EI*.,-,

lnterfata Photoshop prezentat6 pe o suprafat6 de lucru Apple Macintosh, incluzand documentul imagine, bara de meniuri, caseta cu instrumente si paleta de straturi, ca si imagini potentiale pentru includere in montaj, gata pentru a fi trase si plasate cu mouse-ul.

!tr'-* rI**

iI.* dI."-, ;flr,q.

tn''.-",

Photoshop este util pentru lucrdri ce necesitd imagini excelente, dar nu si cantitdti mari de text sau

tt. ) Ndvigator

.1"" Lock:

LJ

Layers

l!

opacity

,/ + q

Filt

_

o lffiuFFl'*., - lE$l-l*u".' 'r ulffiolF]l'u,u'3 ls Bac^ercund rt.A ) ,..

prea multe pagini. Programe ca Photoshop au adus tehnicile traditionale de pictare pe o noud scend digitalS, adoptatb in prezent de multi

l' .,' i _ 'r )i

t)

artisti si ilustratori profesionisti. Software-ul oferd o gamd de tehnici estetice si, cu progresele recente din tehnologia tipiririi, precum jetul de cernealS, lucririle realizate pe calculator pot fi expuse in galerii de artd.

r j

EXERCITIU 3.

creion la o mdrime corespunzdtoare (in megaocteti). Scanarea va fi de mdrime

pensula, creati cu atentie masca siluetS. Resetati modulde aplicare

completS, deoarece aceast5 imagine {strat) va defini continutul detaliat al

stratului de la ,,normal" la,,multiply" in stratul de desenare cu creionul. 4. Colorarea imaginii. Dati clic pe

imaginii. Curatati imaginea din interiorul siluetei. Exteriorul siluetei nu conteazS, deoarece va fi mascat. 2. Duplicarea desenului. Deplasati

desenul ?n creion de pe fundal pe un strat; un strat duplicat va fi suficient. Nu conteazi dacd fundalul contine aceeasi imagine de inceput, deoarece

copia de fundal va fi stearsd de culoare.

68

Navigator Layers

Adiugarea culorii la un desen in creion 1. Desenul in creion. Scanati desenul in

Normar

Adiugarea m;stii siluetei. Ad;ugati stratul masc6 si, utiliz6nd creionulsi

Lo(k:

nu va fi vizrb l filndcA va fi ascuns de

desenu aplicai de stratul de deasupra. Efectu gener: \ e {i de culoare aplicata desenr u

J! opxtv, .,- r' ri|r .-,;l

. , fll:jlu"cksround

copy

'lfi*'^-""" rt.) J ?.

a

stratul de culoare si pictati in strat, ca sb aplicati culoa.e..maginea in creion din acest strat va' dist.usa prin procesul de pictare, dar efectul acesta

JJ+q

1

Navigator

e e .

,.

opacitv: Fiil:

!l

.t

l[_l g ffil sirno,r",.u,r llf-.ll e"ncir o.u*inq l-

ll

I

Navigator LayeE

Layers

jl -Lock:ill+e Y:L!4I

J

n

lcorourLdver

,t.A ) ,

!i

l-:T1 l-ock:

. o

Ll -----,, .1. I

;

toPu'itv

ir !' ,:r r'

l[-l6fdlsitnouenemast< Il I Pencil Drawinq

o 7 t" llEl

cotour raver

O--! )

r,- !

q

Tehnicile digitale aduc numerosi parametri noi in 'epertoriul tehnicilor traditionale, deschiz6nd cbi ncitante de explorare pentru realizatorii profesionisti 1e imagini. in primul 16nd, nu maisunteli legat de o cdnzd fix5, ci p6nza insisi devine o variabilS dinamica. rdnza digital6 nu are mirime implicitd dec6t atunci :and este manifestati in formd fizic6. Libertatea de a rxtapune la nesf6rgit elemente si imagini permite :xperimentiri fdrb restrictii. Straturile ,,drawing" 9i paint" sunt de asemenea fluide; in general, ceea ce se aflS dedesubt nu mai trebuie acoperit de ceea ce

lmagini complexe

:xistd deasupra. Dacd obiectele sunt elementele de bazb in lllustrator,

fundamentul programelor de rrachetare, unitatea esentiald in Photoshop este stratul. le cele mai multe ori. un strat conline o imagine 9i un ,rtrat masc5, prin care este controlat felulin care rraginea se combind cu imaginile din celelalte straturi. La capdtul cel mai modest al scdrii, un fotograf poate ar casetele reprezintd

sd utilizeze doar unul sau doud straturi atunci c6nd

Lcreaz\ cu imagini ce se apropie deja foarte mult de -ezultatul dorit. Pot sd nu fie necesare dec6t putind 'etusare, reliefare sau corecfie de culoare. Pe de altd 3arte, un artist al calculatorului poate avea nevoie de zeci de straturi, dintre care unele sd includd straturi de alustare suplimentare, care nu exist6 in unitatea de caz5. Prin urmare, manipularea iscusitd a straturilor :ste esenlial6 in stbp6nirea aplicafiei Photoshop.

lmaginile de deasupra si din dreapta prezintb un exemplu cu multe straturi, rnai complex dec6t cel din exercitiul de dedesubt. Odat5 cu numdrul straturilor cregte si mdrimea totalS a figierului, iar cregterea depinde de mdrimea 9i complexitatea fiecbrui strat suplimentar. Pentru a rezolva problenra fisierelor prea mari, lucrarea aceasta a fost creatd in doud fisiere separate. Majoritatea imaginilor de bazS au fost combinate in primul fisier de imagini. Aici, cu toate straturile addugate, imaginea fundal de B megaocteli a crescut la 43 de megaocteti. C6nd lucrati pentru a obfine

: Montal de imagini in Photoshop. lnsertul aratd o etap; intermediard in procesul aplicdrii straturilor. lmaginea mare aratd lucrarea terminatS.

o imagine finalS complexS, construirea ei din c6teva fisiere auxiliare este o bund modalitate de a evita problemele. in primul 16nd, nu tineti ,,toate oudle intr-un singur co9", iar in al doilea 16nd, in fisiere mici puteti lucra mai rapid decAt intr-un singur fisier uriag si greoi.

5. Pictarea peste

margini. Nu conteaze dacd culoarea se extinde dincolo de limitele desenului in acest strat de la baz5, deoarece

Navigator

il

LaYem

19.*l ,--j-., oPatrv,:t )r Fn: .r! ;1 bd, Ll, / +ie

efectul m6stii asupra stratului de deasupra va fi de a pdstra o siluetS conturatS. 6. lmaginea finisati. lmaginea finisatd a fost creatd utilizand aceeasi procedu16 fundamentalS de lucru, dar contine alte modificdri pentru a obtine control

,lfkf,l,,***",,'

independent asupra elementelor adifionale. T.Paleta destraturi. Asa aratA paleta completa de straturi pentru aceastd imagine.

,Fr*1,.".,,,"",

o[-l,"""',

Observati ca exisi6 straturi aditionale stratu.l o'c.irare: stratul culoare, stratul

cese..- :-:'c.

si siraiul de mascare

: s -::: ,r: :l :e

t

sunt necesare unele

84"

tr. , udrs SUnt :-aaa--.a-.2 z :

7

Bd(kground/.olouB layer

at-A ) ?- n I

INSTRUI\IENTE SI APTITUDINI PENTRU ATELIER 69

SECTIUNEA

LIMBAJUL DESIGNUTUI

1

lnstrumente sl aptitudini pentru atelier

MODULUL 5

)uErra.I,]) r ea-t-rzal'e pe

ca-l cu)

ator

Adobe lllustrator este o aplicatie globald de creare a imaginilor de tip vectorial, care ofer6 o gamd uriasd de instrumente pentru desenarea si pictarea orientate spre obiect, pentru crearea de simboluri siforme complexe,

transformarea si manipularea obiectelor si pentru umplere, tuse, contopire si mascare. Puteti crea lucriri predefinite, asa cum sunt graficele, folosind instrumente pentru grafice, pensule si simboluri, dar puteti si si concepeti si si creati propriile obiecte. Caseta de instrumente contine peste o suti de optiuni pentru instrumente. Nu artrebui sd duceti

lipsi de orientiri creative. Ed[ ohled

rype

Q

Vizualizarea

lucririlor. Cu interfata

lllustrator puteli meri prin zoom pentru a edita forme de litere ca pictograme.

@ Ferestre multiple. in timp ce editati obiecte in lucrare, puteti lucra cu mai multe ferestre. Lucrarea poate fi vezuti fie color, fie sub formd de contururi de cale. in cazul acesta, editarea se face in contur mirit prin zoom, in timp @ lmagini din lllustrator. lllustrator este excelent in combinarea imaginilor grafice ce au margini distincte cu instrumente pentru tipar A sE VEDEA

70

-_- .

:t

st: .

puternice si sofisticate, Pot fi de asemenea incluse lucrarile de tip raster (orientate spre pixeli t, ca in banda ingustd

Compozitie p l4 ;.,

_ il

.'.

-

de'otogra'

din acest poster De hi.

i.

ce modificdrile pot fi

monitorizate la scdri alternative in vizualizdri complet color.

Pentru lucrdri grafice lizibile, curate 9i cu margini puternic conturate, lllustrator oferd o abordare elegantS, cu o interfatd graficd usor de utilizat si confortabilS. Grafica pe calculator este de doud tipuri principale: bazatd pe vectori (numitd uneori 9i orientata spre obiecte) si orientatd spre pixeli (numitd si de tip bitmap sau rastru). in general, imaginile realizate cu I llustrator vor fi de tip vectorial. U nu I dintre mari le avantaje ale imaginilor vectoriale este ce nu se modificd prin mdrire. Un document lllustrator const6nd exclusiv din imagini vectoriale isi va modifica scara si va fi tipirit la orice mErime fbrd pierderi de claritate. in Photoshop insd, prin mbrire, vor incepe sd apard pixeli.

C0Unnnr,

,1

lle,g

fiE

f\l' lla

-taa

liitr'

g

$[1iu* m[q

l.rx-

=tiO .1

ltlJ'tJ13 '1

ql_

,r-f

i"1)+t Ll

-:\-

-

1l

d

]:

vqil

a

:1

1o!

r$nq

..--'....-t

-

|" @ Apropiere

snsso

ill

pnn zoom si izolare a unei pArti din imagine.

$ArAn:m

itffir(n(o

$ Designul suprafetei poate fi aplicat ambalajelor in lllustrator.

Unitatea principalS de design in lllustrator este obiectul. -are poate fi pur si simplu o linie, sau, dimpotrivS, un :ontur mascat care conline mai multe sub-obiecte diferite Je diverse tipuri, de la obiecte umplute simplu la obiecte :mbrite complex cu tonuri gradate. in general va fi 'insd .,orba despre un conturcu o umplere simplS. lndiferent Cacd va fi complex sau simplu, obiectul va fi o variatie 3e aceast5 tem5. in jargonul lllustrator, orice obiect are rn contur cdruia i s-a aplicat o ,,tus5" (,,stroke") si un

spaliu m6rginit care contine .,umplerea" (,,fill"). Deoarece linia de margine definegte forma unui obiect, desenarea ,,liniei" este o caracteristicd la fel de importantd in lllustrator, mai ales pentru liniile si curbele Bezier. Cheia pentru a obtine tot ce are mai bun lllustrator este sd inv51a1i cum sd utilizati componente ca instrumentul Pen 9i instrumente de editare a linier centru ajustarea, addugarea, inldturarea si conversia ripurilor de puncte de ancorb.

O

Multilateral. Poster

care incorporeazi o varietate uluitoare de efecte si de stiluri.

{)

lmagini bitmap/rastru

si imagini vecto ria l e, ori entate

spre

:

obiect - :'a.a'..

,- :-'::-_: -:-:: INSTRUMENTE SI APTITUDIN PENTRU ATEL ER 71

SECTIUNEA1 LMBA.lUtDIS3.-ru MODULUT

5

nst[L]nrer.lte si apt tUcl ni penttU atelier

Software pentru design pentru Web Pe piata actuali existd cdteva software destinate designului pentru Web; unele sunt gratuite, dar pentru altele va trebui sd plititi. Dacd aveti acces la lnternet, incercati sd cdutati instrumente, software si programe pentru design pentru Web.

Desi existd multe optiuni disponibile pentru designerii care lucreazS pe Web, aplicatia Macromedia

Dreamweaver s-a dezvoltat considerabil in versiunile recente si rdm6ne o optiune popularE printre designerii profesionisti pentru Web. Dreamweaver are o interfati relativ intuitivd cu utilizatorul si oferd diferite niveluri de functionalitate pentru toti, de la designeri novici, p6nd la profesionisti. Software-ul asigurb sabloane pentru lucru, editare de

Dreamweaver: o examinare mai detaliati Desi Dreamweaver are diverse versiuni, pentru aceast6 trecere in revistb ne vom concentra la MX 2004 - desi majoritatea caracteristicilor discutate

in aceste pagini existd si in versiunile maivechi. Software-ul este disponibil atat pentru Mac, c6t si pentru PC, iar capturile de ecran incluse aici au fost luate de pe un Mac care rula OS 10.3. Principiul general al aplicatiei Dreamweaver este editorulWYS|WYG. incep6nd de la o pagind goalS puteti insera elemente cum ar fi tabele, in care sE plasati text si imagini. Fiecare pagind poate contine legbturi de la o pagind la alta sau la un site Web extern. Orice imagini si butoane utilizate in site-ul Web vor trebui create anterior intr-un program de tip Adobe Photoshop sau Macromedia Fireworks.

Miscare si sunet. Site ul elegant pentru

firma de design interior Virgile and Stone (www.virgilea ndstone.com) a fost proiectat in lllustrator, inainte de a fi translatat in Flash. El contine sunete si clipuri animate.

Pagind BASIC HTML prezentatd in SPLIT VIEW in acest tip de vizualizare puteti accesa codul 9i pagina. Dati clic pe celelalte optiuni pentru a comuta lntre vrzualizari t

A, ^ | .* -1"* --.*

72

sl:

Design pentru Web

p

iOL;

browse ru lu i.

--'/

,urnnooo,,."nrun,rlg*r/ ; ,. b.

dn*.r**"p,

al Din meniul WINDOW sunt

/ ,,.

lnspectorul PROPERTIES

A sE VEDEA

Aici poate fi introdus titlul paginii asa cum va fi vdzut in bara

WIN DOW > PROPERTIES) este ':reastra pe care o veti utiliza cel

-aifrecvent.

Este un inspector

,,conditional" - rolul luise modificd ln functie de ceea ce lucrati. Aceasta vizualizar e v6 permite formatarea textului

... ,//

disponibili i

n

specto

ri i

su plimenta ri.

celelalte software-uri de la Adobe - siin plus interfata este foarte familiarS. Un neajuns major al aplicatiei GoLive CS este

,od pentru cei interesali de programarea manualS 9i multe instrumente de tip WYSIWYG (,,What You See ls WhatYou Get" -,,ce vedeli este ce veli obtine"). rrogramatorii pot folosi Dreamweaver cu tehnologia :erver pentru a construi aplicatii pentru lnternet gi pentru realizarea de =ristd un domeniu de optiuni

rai

imposibilitatea de a realiza site-uri dinamice, asa inc6t optati pentru Dreamweaver dacd vd intereseazb acest domeniu. Ca 9i in cazul lui Macromedia Dreamweaver, o versiune Adobe GoLive de testare gratuitd timp de 30 de zile este disponibilS la

te-uri dinamice. Cea mai recentd verslune Dreamweaver a primit -'itici pentru instabilitate, consum de memorie RAM si , itezd scdzutd, desi multi neagd aceste afirmalii. Poate :: vestea cea mai bund este faptul cd puteti incerca -cftware-ulinainte de a-l achiziliona. Pentru o versiune re testare gratuitd timp de 30 de zile, vizitali adresa

-.

,'.ww. macromedia.com.

adresa www.adobe.com.

Adobe GoLive CS se lupti cu Dreamweaver pentru a se impune printre designerii pentru Web. Aplicatia are ::ate caracteristicile la care vd puteli agtepta. ca rterfatd vizualS si instrumente WYSIWYG, dar in .celagi timp se integreazd direct cu Adobe Photoshop, +dobe lllustrator gi Adobe Portable Document Format rDF). Aceasta inseamnb c6 fisierele pot fi operate in 3oLive fdrE sd comutali intre aplicatii - dacd utilizati

Vizualizarea cod afiseazd acum codul asociat tabelului. Dacd tabelul este selectat, codul este evidenliat.

\l

BBEdit este un editor de HTML sitext, disponibil doar pentru calculatoarele Apple Macintosh. Cu mai puline ,,inflorituri" dec6t Dreamweaver.sau GoLive si necesitdnd un efort initial de invStare mai pronunlat, este orientat spre cei care doresc sd lucreze la nivelul de codificare. Dupd ce-l veti stdpdni, BBEdit vd va permite insd construirea si editarea rapidd a site-urilor.

Asteriscul {*) aratd cd documenlul a fost modificat, dar'incd nu este salvat. intotdeauna salvati-vd documentele inainte de previzualizare.

6)An -,,""

.;:r Descircare de doui ori mai rapide. Site-ul unei firme de imbrdcdminte (www.knof ler.co.uk)

este optimizat pentru vitezS,

deoarece, dupa inc6rcarea paginii principale, restul site-ului este alcdtuit din figiere separate de filme Flash.

dUntitl€doocument(Untitled-l')

-.-;;;

-,-'-

'c

unrilredDo(ump4r

. ".

tl \

C^n -,-"

I cservali

-

-dr

\,unlllledDocument(unlltled-l') Iille unrirrpdDo.unenl jo".c"

. t.,5r.

cd ifica rea

-spectorului de

:'cprietdti.

Un

::Del a fost inserat \SERT > TABEL), : ioi selectat. -spectorul de

dable> dr>

:'oprieteti se --odificd pentru : cermite - odificarel

:oelului-

595

s(

t 'J i-) i:r H'.,"

/imaqerimaeerjDs

rowsr.

S o I

1!'

e,

(

r,ii rrlf,l

== "q.

:,

I I I I

f-l 'l--J

r!-:.:, '"o"ro ril

:

Reinserarea unei imagini in tabel modifice lnspectorul de proprietSli si oferA de data d-Fasld oiverse optiuni asociate imaginii.

INSTRUMENTE

Dacd aveti instalat Macromedia

Fireworks, puteti ajusta, redimensiona si edita imagini din interiorul aDl catiei Dreamweaver.

S APTTUDIN

PENTRU ATELIER

73

sECT !NEA l\,IODULUL

I 5

ll[/lgJ.] .lt DE: t . .--.i |stl-L-tlIeIte s apiit!rtllrl penltLr ateller

Software pentru animatie ai'::

in ciuda faptului ci principalele studiouri de animatie prezic sf6rsitul productiilor comerciale de animatie 2D, existi inca loc destul pentru proiecte 2D creative, mai ales pentru cele bazate pe Web. pentru animatia destinatd Webului, standardul de v6rf este Macromedia Flash si formatul sdu de fisier swf, care oferi fisiere compacte, independente de rezolutie, ce vor functiona cu aproape toate browserele pentru Web.

De Ia inceputurile sale ca instrument pentru realizarea de bannere animate compacte, Flash a devenit un

program complet pentru mu jtimedia si dezvoltare pe Web. Diversitatea aplicatiilor sale face sb fie unul dintre programele ce trebuie cunoscute de orice designer, !in6nd seama mai ales de numeroasele tehnici pe care ar trebui sa le stbp6niti in prezent. in esent6, Flash este un program bazat pe vectori, ca Adobe lllustrator si Macromedia Freehand, ceea ce_l face un excelent punct de pornire pentru animatii, gratie instrumentelor sale de desenare mai complexe.

Flash este Lrn instrument excelent pentrLl crearea de e-felicitarr animate incredibile, care vor ru/a pe aproape orice calculator. Gratie marimii reduse a fisierului, e felicitdri pot fj expediate cu usurinta prin e mailin ultima clipd pentru aniversarea sau onomastica importanta de care ati ,,uitat". Aceastd felicitare Bon Voyage originalb a fost realizate de Cartoon Saloon din lrlanda. E_felicit6rile pot fi in acelasi timp exceiente carti de vizitd atLlnci cend cdLrtati de lucru.

Timeline De aici sunt controlate

toate elementele din film, pe straturile lor diferite.

Motion Tweening intre doub cadre-cheie este indicat aici si controlat in paleta Properties.

Paleta Library

Elementele filmului sunt stocate aici ca simboluri. Ele pot fi trase si plasate pe scend.

in plus, desenele vectoriale pot fi importate direct in Flash, unde vor putea fi editate. Paleta Tools lf strumenteie esentiale pentrLl crearea si

Animatia japonez; (anime) foloseste multe artificii pentru a obtine senzatia de actiune fird a efectua multe desene, in special prin miscdrile camerei. Simularea acesteia in Flash este usoara, utiliz6ncl o cale de miscare si crearea de cadre intermediare.

editarea filmului. Pozitia de pornire a bdiatului spatial simbol. Aceasta va fi un cadru-cheie in cadrui 1 de pe Timeline.

Calea de miscare se afla pe

llropriul ei strat si contro eaza d rectia in care se ntisce stntllolLtl atasat.

Paleta Properties

iici suft

editate diversele

elemerte de pe scend. 74

Pozitia baiatului spatial Scena zona albastre este locul unde in cadrcr -cheie final al se petrece actiunea. partea gri este un

secventet.

,,spatiu de lipire,, unde pot fi stocate elententele care nu apar in secventb.

De la

schiti

la cadru finisat

)R

t-r-

R.LN

66:?lr-.

ry"'- ndal si un unghi al camerei. inceputul ::enei il prezinti pe Potty Mouf iesind : n magazin. Este aritatd si pozitia finald

q$ Scena originalS a fost redesenatd si s-a creat o versiune alb-negru curatS. Ea a fost scanatd si transformatd vectorial cu Adobe Streamline si lllustrator. Puteti face acelasi lucru si cu Macromedia

: cersonajului.

Freeha nd.

Este schitatd scena gi se realizeazi

r storyboard. in acest

-

: rgur

caz apare un

desen, fiindca se folosesc doar un

::i..

Afost produsd altd ilustratie

alb-negru cu pozitiile-cheie ale personajului. S-a utilizat acelasi proces vectorial folosit asupra

fundalului.

continuare in pagina urmStoare

Scena si linia temporal6 Pentru crearea de animatii de bazd cele Joud componente principale din Flash sunt scena Stage) si linia temporalS (Timeline). Toate elementele zuale sunt plasate pe scene si sunt controlate din linia

.'

:emporale. Linia temporal6sebazeazl pe cadre: fiecare 3as al unei misciri ocupA alt cadru, ceea ce inseamnd :a, inainte de a incepe, trebuie sd decideti viteza de 'ulare a cadrelor. Filmele cinematografice sunt 3roiectate cu 24 de cadre/secundd (fps), dar pentru Web cuteti lucra cu o valoare de 2 ori mai mice (12 fps). :i) Folosirea Flash. llustratia originalS pentru Bro<:. Saints a fost creatd utiliz6nd Photoshop, un sof:,r:.: bazat pe pixeli, ceea ce a dus la fisiere Flash iir s::: de dimensiuni mari. Totusi, universalltatea f or^-z-.- , swf si usurinta integrdriisunetului si misci.':: :: Flash sd fie alegerea evidentd. INSIRUNIENTE S APT TUDIN PENTRU ATEL ER 75

Stratul personaj lmaginile vectorizate si colorate ale personajului au fost, de asemenea, plasate pe un strat separat in Flash. Acest strat contine usa deschisd, cu d6ra de lumind pe trotuar, care se aflS peste usa existent; pe fundal.

, ..Fundal lmaginea defundal nou vectorizatd a fost finisatA cu detalii si culori suplimentare, folosind Adobe lllustrator. Cel;lalt avantaj al lucrului cu vectori este usurinta cu care pot

Fundalul finisat a fost importat in Flash si plasat pe propriul lui strat, unde a fost blocat pentru a preveni deplasarea accidental6.

fi create si modificate culorile.

Toon Boom Studio este instrumentul cel mai utilizat pentru producerea de animatii cu aspect trad.tional. urilildnd vector ii. Deline

a:

Miscarea camerei este ara in formd graficd. Ea poate fi modificat; prin

mu lte di ntre caracteristicile

,Eq

software uluide animatie pentru

ajustarea curbei.

celuloid d,g;tal. cd si lratele sau mai mare USAnimation, dar la numai o lrdctiune dia cost. Aceasl; caplurS de ecran arate cum va functiona filmarea cu o camera in miscare.

Caseta rosie marcheazi zona

#w

cadrului final al secventei. Miscarea se referd la deplasarea camerei printr-o scen6 pentru a modifica perspectiva

l*a1jm l!€]::iffi

privitorului.

16

i::_=-

!r!l

Vedere de sus a scenei. Linia verde este persona -. din prim plan, iar celela :: aratd unghiul de vedere alcamerei in timp ce se deplaseazd prin scena.

Filmarea finale a scenei prezintd personajul iesind din umbre in lumina din prjm-plan lnainte de a trece ir altd scena. Dupa incheierea animatie, se uot adbuga efectele sonor e si muzica

(originali).

Pentru a simplifica procesulde animatie

:

'lst

creat un ciclu de mers, ci cele trei

:: rl ale lui Potty l\4ouf de la pagina 75 ':'emitatea dreaptd) au fost plasate la :-.'alele cuvenite in linia temporald pentru '-r impresia de miscare fdrd a fi necesare - :: desene. Trucuri de genul simplific6rii

- dtiei au redus volumulde muncd si .^:lnut dimensiunea micd a fisierului.

a

au

Cadre-cheie

Alte optiuni

Ca majoritatea software-urilor pentru animatie,

:sh lucreazd cu ,,cadre-cheie" - punctele extreme dintr-o .: -: Lrne. in animatia traditionalS pe celuloid, animatorul =

-

-r

ci pa I

realizeaze cadrele-cheie (sch ite in creion

) ca

re vo r fi

-'in itivate de a lt desenator si predate altu i a n imator, ca re va r:sena toate cadrele intermediare. Procesul este cunoscut -:pt creare de cadre intermediare (,,tweening"). CAnd creati -- scdri simple, de exemplu un obiect care se deplaseazb -.re doud puncte, stabiliti cadrul-cheie de lnceput si de :

.':rsit,

iar Flash realizeazb automat toate cadrele

-:ermediare. Dacd deplasati pozitia unui cadru-cheie,

.:itware-ul ajusteazb cadrele intermediare. Metoda nu este -=:omandatd pentru miscdri complexe ale personajelor. Flash exceleazd in domeniul interactivitatii, unde ': oseste propriul limbaj de scriptare, numit ActionScript

:

este utilizat pentru a crea site-uri Web bogate in

jocuri lnternet. =

co-:

- _:

Flash nu este in nici un caz unicul software de animatie bazat pe vectori. Pentru cei interesati in crearea de animatii narative clasice, Toon Boom Studio este instrumentulcel mai potrivit. Elseamdnb cu abordarea traditionalS a animatiei, cu filS de expunere integrata si camere multiplan ce pot spori profunzimea scenei. Are, de asemenea, un instrument de sincronizare intre sunetele inregistrate si miscarile buzelor. Ca instrunrent relativ ieftin, general pentru animatie si des gn pentru Web, Flash este inegalabil, iar ca domeniu si nlvel de s!stinere independentd pe lnternet nu are rival. Dacd insi ,.'a rie:eseaza animatia pur5, atunci ar trebui sd alegeti a :a .rcJ'3rr-r3, ca Toon Boom Studio. Dacd activati in r: ^-:- - :. rratte , exista si alte orientdri precum celuloidul, I I : s::::-:ecrrele, fiecare av6nd propriile software-uri.

SI

Am examinat p6nd acum cdrdmizire fundamentare are designurui-forma, culoarea si conceptele initiale - si diversele medii digital si anarog _ pentru crearea de imaginisitext. Partea aceasta din carte stabileste metodele pe care le veti utiliza pentru a genera idei si a le dezvolta spre un final incununat de succes.

incepem capitolul revenind la subiectul aspectuluitextului, dar, in loc sd examindm elementele fundamentale - alcdtuirea tipului de

caractere, spatierea

si mdrimea

-, vom anarizaintrebdrire pe care trebuie

sd si le pund designerii

atunci cand lucreazd realmente cu literele. Ce calitati detin diferitele familii de tipuri de caractere si care se potrivesc intre ele? cum ne asigurdm cd textul este lizibil? c6nd este recomandabil sd folosim ornamente, llnii si casete cu tente? cum aranjdm ierarhic diversele niveluri de titluri? si cum putem utiliza

in mod

eficient textul ca ilustratie?

contextulin care majoritatea designeriror specificd tipurde caractere va fi designul pentru web sau tipdrirea cdrtiror, riteraturiipromotionare si

revistelor. Vom discuta despre importanta deciderii formei corecte pentru lucrdri; aici criteriile importante sunt costul, scopul si pia1a. crearea unei grile realiste pentru machetd (simetrici sau asimetricd), cu margini adecvate, este

esenliald pentru a oferi un cadru fundamental de lucru ilustratiilor, corpului de text,

titlurilor si legendelor. Veli invdta, de asemenea, cum sd realizati ritm

si contrast in lucrdri, pentru a conferi ritm vizual si dinamism machetelor.

in domeniica designul corporativ, publicitate si crearea de ambalaje se acord5 o mare importantd ideilor exprimate original. Totusi, dezvoltarea

conceptelor, degi necesita talent, implicd frecvent activitati de rutina, cum sunt cercetarea audienlei tintd si brandurilor concurentei, capacitatea de depistare si comandare de ilustratii de calitate si asigurarea cd detineti know-

how-ul pentru a verifica dacd toate planurile sunt fezabile si posibile. Toate aceste subiecte si multe altele vor fi prezentate in Sectiunea 2.

qtc-t_\l^2 MODUTUL

Dq\Lp c :-. 6

T ooorafie

Intelegerea si alegerea tipurilor de caractere Dupd introducerea formelor digitale de

tipuri de caractere, numdrul fonturilor disponibile pentru designeri a crescut exponential; prin urmare, este practic imposibil sd le cunoasteti pe toate. in acelasi timp, este avantajos si stiti fundalul istoric al unui tip de caractere, deoarece vd poate ajuta in armonizarea caracteristicilor sale cu continutul textului. in linii foarte mari, tipurile de caractere contemporane tind si actioneze in contexte de avangardi, pe cand tipurile de caractere traditionale sunt mai adecvate unor clasici literari.

lnainte de a analiza factorii implicati in selectarea tipurilor de caractere, sd privim categoriile mari in care pot fi ele plasate, Clasificarea tipurilor de caractere este o actiune riscantd din cauza numeroaselor particularitdti

inflorituri pe care le au diverse fonturi. Totusi, un ghid aproximativ poate fi util in recunoasterea tipurilor de caractere si 'invatarea functiilor diferite ale familiilor de fonturi. Doui categorii clare sunt tipurile de caractere destinate textului si titlurilor, fiecare dintre ele av6nd propriile criterii pentru alegere. si

Caractere pentru text: Old Style, Transitional si Modern Tipurile de caractere pentru text au scopul de a fi citite in formd continud sau cu putine

intreruperi. Unele tipuri de caractere cu serife, ca Bembo, Garamond si Caslon, sunt ideale pentru lecturi continue si au devenit cunoscute ca fonturi ,,clasice", deoarece au rezistat timpului si continuS sd fie privite cr-r respect. Cunoscute si ca tipuri de caractere Old Style (,,stil vechi"), fonturile acestea romane (latine) au fost

.. . Alegeti-vafontul Tipurile de caractere pot fi grupate in familii asociate si in multe mdrimisi greut6li diferite.

A sE VEDEA

80

Sr:

Accentuare si ierarhie, p. 88

s!;;ry I

Q

/\//\ !

\,o

Fontul

contemporan fdri serife combinat cu forme geometrice creeazd un

I l'ur

i

design viu.

nvestigati o

l
ns

(hua

FdA Design for Graphr( (ommunr
Q Poster dinamic Fontul fdrd serife este o alegere ideald pentru integrarea dinamicd a acestor Iitere.

utilizate incd de la originea tiparului, in secolul al XVI-lea. in anii 1930 au fost introduse mai multe ,,Romane" noi,

pentru

a

concorda cu noul sistem monotype; multe dintre

cele clasice au fost regtanlate in acelagi scop. Exemple bune din grup sunt NewTimes Roman si lmprint, cunoscute si ca Romane din secolul XX. Ulterior, germanii Hermann Zapf si Jan Tschichold au addugat Palatino 1 949), respectiv Sabon (1 967). in prezent, Romane

contemporane, ca Minion si Swift, au fost concepute

iolosind mijloace digitale. Urm6torul grup de fonturi romane este cunoscut ca Transitional (,,tranzitional"). Fonturile acestea au accentuare verticalS, serife de tip cracketed 9i sharp si, in majoritatea cazurilor, un :ontrast ce variazb intre mediu si puternic intre tusele 3roase si subtiri de literS. Exemple principale sunt 3askerville si Century Schoolbook. Denumirea l-ransitional se referd la migcarea de indepdrtare de 3 rupul Old Style, influentat de caligrafie, spre fonturile 3e tip Modern. inrddbcinate mai mult in geometrie Cecet in desen. Caracterele Modern au accentuare .'er1ical5, dar un contrast evident intre tusele groase 9i subtiri de literS. serife orizontale fine si o lStime ingustd n majoritatea cazurilor). Bodoni este unul dintre cele nai vechi si mai bine cunoscute. in aceste trei grupuri '.KK((K\r\tetqntur( care acoperd aproape toate tiSurite le lucrdri pentru c6(i. Ele potfi gdsite si in brosuri si reviste, degi pentru aceste publicatii sunt utilizate mai irecvent alte gruPuri.

Caractere mari pentru

titluri

Caracterele mari pentru titluri au fost introduse in secolul al XIX-lea in urma schimbdrilor malore ce se petreceau in structura societSlii. in Marea Britanie. revolutia rndustrialS adusese masele populare ln orase s, ap6ruse nevoia de comunicare cu un public - . .'a. Foniu rile discutate mai sus erau destinate cdrlilor

O

Serifele detip slab au

o putere care reitereazi

realmente subiectul.

TIPOGRAFIE 81

'; Forma Black Letter este perfectd pentru orice degaj; iz gotic.

$ Semne pentru transport. Fontul modern fdrd serife interactioneazd cu o formd de literd Art Nouveau, atrdgAnd atentia asupra statiei de metrou.

Pf,

lrtrttslcia

Caractere fdrd serife si caligrafice SecolulXX a adus dezvoltarea masivS

la light condensed la bold expanded. in ultima vreme, designerii de fonturi au produs versiuni cu serife si fbrb serife ale aceluiasi tip de

caractere, de exemplu Officina si Stone. Avantajul este cd puteti folosi un font cu serife pentru corpul de text 9i unulfbrd serife pentru titlu.

ffi fthsnd!hDdot hs2dohtrrdl

Selectarea fonturilor Continutul materialului si scopul designului sunt principaliifactori in deciderea fontului pe care-l alegeti. in designul destinat informaliilor, claritatea este esentialS si fonturile firE serife, cu structurile lor monoliniare

DOriUTYCOS

TOI'O EL DIA

& Multe stiluri sunt evidente in acest poster stradal care utilizeaz; fonturi ferd serife, serife de tip slab si forme conturate de litere.

simple, sunt utilizate pentru semnele

si astfel limitate la un sector relativ elitist al populafiei,

iartipografii

le considerau inadecvate pentru noile

panouri publicitare si broguri ce se produceau. Erau necesare tipuri de caractere mai puternice si mai agresive. Perioada aceasta a cunoscut introducerea

fonturilor fbre serife (desi in roluri minore), a serifelor de tip slab si a literelor Modern ingrogate, cunoscute ca ,,Fat Faces". in general, aceste tipuri de caractere mai degrabd grosolane au dispdrut dupd anul 1 850, insd Ultra Bodoni este un font care continud sd fie utilizat, Epoca victoriand a fost foarte inventivd si inventia

pantografului spre sf6rsitul perioadei a permis stantarea si producerea defonturi 9i ornamente complicate, drntre care unele sunt comice. Designul lor este plin de vigoare si 82

a

caracterelor fard serife, mai ales gratie scolii Bauhaus in anii 1920 si 1930. Filozofia acesteia a inlSturat formele traditionale cu exces de ornamentare. Structurile tipografice simple solicitau tipuri de caractere lizibile si functionale, de unde interesul pentru fonturi fdrd serife, cu forme monoliniare gi funciionale. Futura a fost introdus in anul 1927, iar peste doi ani a fost lansat Gill Sans. in deceniile ce au urmat, fonturi ca Helvetica si Optima in Europa, Franklin Gothic si Avant Garde in SUA au fScut populare caracterele fdrS serife. Un avantaj important pe care fonturile fdrd serife le au fatb de majoritatea celorlalte categorii este numdrul mare de variante ce pot fi dezvoltate in cadrul aceluiagi tip de caractere. in anul 1 957, Adrian Frutiger a introdus o familie completd de greutdti 9i forme diferite, concep5nd designul pentru Univers. care contine 21 de variante, de

continui

sb fascineze 9i azi.

\

Caracterele din lemn, utilizate inilial pentru producere de postere prin tipar

S

inalt, sunt o sursd bunE de forme

alternative de litere.

Tl-lfi

ffift$

-utiere. Ele sunt ideale si cand literele trebuie sd fie mici, :a in unele diagrame si h511i. Fontul pe care-l alegeti coate fi influentat de subiecu in asemenea cazuri, -ru noa gterea orig i nilor fontu ui poate fi de ajutor in uarea unei decizii. De exemplu, Caslon si Baskerville sunt englezegti clasice, Garamond este frantuzesc, 3oudy american, Bodoni italian si a9a mai departe. Nu :rebuie sd vd bazati exclusiv pe fonturi clasice; fonturi :ontemporane cu serife ca Minion, Swift si ouadraat sunt ideale pentru materialele moderne. Designul revistelor poate fi mai aventuros, deoarece

SEB/EN

I

-

titorii acestora tind sd le frunzdreascS, nu sd le citeascd

:rn scoartd in scoa(5. Serifele detip slab concepute :entru corpul de text, precum Century, Serifa si Glypha, -:.lnt viguroase si atr5gdtoare. Dacd textul este relativ :utin, fonturile excentrice pot aduce prospetime -:nzatiei generale conferite de design. Literele destinate titlurilor oferd mai multi varietate. zlbilitatea este o problemS mai mic6, asa inc6t puteti -

SNAZ is channel

':. Combinatie eficientd. Fontul cursiv cu serife pentru ,,Relaxing" si fontul contemporan fdre serife pentru,,snazzy" reflect6 schimbarea de atmosferS.

7

YT

ME

I

'$:

{}

sigta in aezvoltare.

Mijlocul cuv6ntului,,seven" se modificd pentru a reflecta diversele emisiuni de pe acest post TV.

ven fas hion

SEVIEN AS

T

channel

E

history

SEVEN

rcerca experimente amuzante. Evident, un factor ra.jor este sentimentul pe care doriti s6-l transmiteti. Pe scurt, fonturile fdrE serife si cu serife de tip slab ,.lnt mai autoritare. Dac6 scrieti cu litere albe pe fundal - llorat sau dacd tip-rriti pe tente in mdrimi mici,

':nturile acestea sunt preferabile celor cu serife. Pentru abordare mai subtilS, fonturile cu serife retin intaietatea. O metodd bund este selectarea unui 'rnt cu serife pentru text 9i a unui font mare pentru : :luri. Rezultd o senzatie de armonie si in acelasi timp --lnt'indeplinite ambele tipuri de criterii. = egantS si o

GILLSANS

!:l:r..ii:ji:::,1. *r,,:j!r:.r'i:

irs

#nC *\*rf ir:*lf ;tfer'! ef - zgBBIAx.flZO-oE 5,\ eltV P,tlegre

-

KiaTrP6Pqint

]

Helveticq

Birrhh"iitr

-Birch

AGaramond lllk li I

- Comic Sons MS

.MACIIINE

B?

i- j. t.ri:'

- Atnee

./h',r/,,rr pnrueenoww

4rE@aJ&,498:!t@Cg

;.

- CHARLEMAGNE

(

8r

r::r::;r:-:r::r.:ji-:::::rFrr::t:i

IllffiilIITI

SttPSTREAtl ----

- llrrrrt'r'lkrtlni

:i:

o

e3' Eenfie, ond level-heoded- Avont Gorde

; Stereotipar? Designerii incep;tori treburs s; inteleaga bine f€ u in care fonturl diferlte creeaza rezonante emotlonale, psihologice si istorice in cititor.

I

POGBA=IE 83

SECT]UNEA

2

PR NC

NIODULUt

o

Tipografie

P

S rd tur rrhd€s dnqr

ndrfom'

bbntrst&{6tr roilr

t,ldnJhn

6il

F

d(

drr

r. {3fiDr )tr

Lizibilitate

no'rh!.{r \rRa. !

claritate

r,,fr[mnLn.H!

Traditionalistii si modernistii continud si se contrazici intreb6ndu-se dacd tipurile de caractere fdri serife sunt mai lizibile dec6t cele cu serife. Trebuie spus ci fonturile cu serife ajuti literele si-si pdstreze distanta, leagi literele pentru a produce cuvinte si ajut6 la diferentierea formelor lor - factori ce mentin deplasarea ochilor in lungul rAndului orizontal. Modernistii sustin insd ci fonturile fir6 serife nu reduc de fapt lizibilitatea, ci ci este vorba doar despre aclimatizarea culturald a cititorilor cu fonturile fdrd serife, care sunt mult mai recente din punct de vedere istoric.

l jun

llndr.n

_t

nrnkc, rrn!-,k,r,

h."" b4n h.bbh, d*,'dh.Jra

hndd, Daahc .fr- *--*;.h ror,,l-rr"-u

rhtrllnotr:nilo^NllNorononn rbh& I

FU

kDs

FrpL rho mrld appKhr. I fds,tdh.Lrn,inB enemDh.nr .unJd onrnilor' fl ou* il $Fturbtend o ur

'W€ know people who lack confidence, basic skills and ICT know_how will fail tokeeppacewith lhe sweepingchanges tcfis bringing ro the way we hve without tie expen csistance of orgmisarions sucliaskaleidosco.-pe." ilrun erbn

C'bb'n.

krtopnr.nr

$Raportul dintre mirimea si m6sura caracterelor, La ambele lStimide coloan;, a fost utilizat numerul optim de caractere (60-72) pentru tipurile diferite de mdrjmi si mdsrrri

Mrnare, ror h.don, Urivc^,rvtor hrdun*

in privinta stabiliriitipului de caractere si autilizdriiformelor de litere s-au emis anumite ,,reguli". Un principiu este cb pasajele lungi compuse exclusiv din majuscule sunt greu de citit, deoarece cuvintele au contururi dreptunghiulare similare si nu existd prelungiri superioare si inferioare.

Mdrimea caracterelor, mesura si interlinierea Factorul esential in privinta cdruia existd un acord unanim este prezenta unei relatii de lizibilitate

;i:+i '!ii:l iti:; .'::: '!iri :ii:, !ij i; i

e

t_9 ,{rB

deutch direkt lot

8u.se

beEnnets n oenratj

E ! llr lr

intre componentele mdrimiitipului de caractere, mdsurd (lungimea liniei) si interliniere (spatierea intre 16nduri). Numdrul optim de caractere pe linie este intre 60 si72. La valori mai mari, ochiul are probleme cu inceputul 16ndului urmdtor. Reciproc, mai putine caractere pe

I

II

I

o..se consrxinr tl F.nk lrnquaq! rdv'sor vlendr Teraor.

.ta

ith

Q Perfect la dreapta. Setarea aliniata la dreapta functioneazd aici, deoarece textul este scurt.

,

;

Atentie la spatii. Desi

maSL.: :-ja s ::x:u scris cu A sE vEDEA

84

st:

Diferente intre culori si lizibitirate, p. 30

e 3 ca'. :2 -za z : '.2'.= ':

:':3 :me de :: -:: -:arlinierii

generoase si a fontului fd16 serife a ajutat la compensarea unora dintre aceste probleme nerente. i

'and potintrerupe fluxul lecturii. deoarece capul trebuie rriscat constant inainte si inapoi, de la un 16nd la :rmdtorul. Desigurtipuri diferite de lucrdri vor influenta aceste decizii si de fapt contextul joacd rolul principal. in 'eviste, misurile tind sd fie mai scurte, deoarece cititorii

F.rctorul esenti.rl in prrr inrr.iruL,r rrr:ti un acord unanim este prezenla unei relalii lizibilit.ite inrre conrpone ntel: n.rirjnrii tipului de crractere, misuri (lungimea liniei) qi rnterliniere ( spatierea intre rinJuri t.

de

"unzbrescin general articolele, necitind toat6 revista de

:

un capdt la altul. Romanele, care trebuie

si

satisfacd

:riteriul lecturii continue, arati foarte diferit de reclame,

':

care grija principalS o reprezintd impactul. Un

:xerciliu cu adevdrat util este sd vd intrebafi de ce unele : ublicatii - cdrtile de telefon, mersul trenurilor, c54ile :e bucate etc. - diferi in standardele lor de lizibilitate, :ctrivit functiei pe care o indeplinesc. Alegerea mdrimii

:

mdsuriitipului de caractere depinde 9i de cantitatea r3 text care trebuie parcurs. Cititorii pot citi cantitbti rlci de text chiar daci fonturile sunt mai mici sau rtr-un cadru maiingust dec6t optimul recomandat. Caracterele cu ineltimix mari au prelungiri -scendente si descendente mici, ceea ce duce la -educerea diferentierii intre formele cuvintelor. Din ::ast6 cauzi, asemenea tipuri de caractere trebuie sd = = :6 mai mult5 interliniere. lnterlinierea este un factor --a jor in lizibilitate. fiindcS, dacd spaliul dintre 16nduri .=:e insuficient, ochiul va fi st6njenit in trecerea la -=rdul urmdtor. O interliniere mai mare este, de :s-omenea, necesarS dacd tipul de caractere este - rndensat sau dacd este cu serife care au o -:racteristicd grea sau aldinS.

Factorul esential in privinla ciruia existi un acord unanim

lizibilitate intre componentele mdrimu tipului de caractere, masuri (lungimea liniei) qi interliniere (spalierea intre rAnduri). este prezenta unei relatii de

10 pt

Factorul esential in privinEa caruia exista un acord unanim este prezenta unei relafii de lizibilitate intre componentele marimii tipului de caractere, masura (lungimea liniei)qi interliniere (spalierea intre rAnduri).

Factorul esenfial in privinfa caruia exista un acord unanim este prezenfa unei relagii de lizibilitate intre componentele mdrimii tipului de caractere, misurn (lungimea liniei) gi interliniere (spagierea intre rAnduri).

12 pt

16 pt

Aliniere stanga-dreapta sau la stanga Alt subiect controversat se referb la

:vantajele relative ale alinierii de tip st6nga-dreapta fatb :e alinierea la st6nga. Deoarece sf6rgiturile neregulate :: 16nduri determin6 migcdri intrerupte ale ochilor, ar fi r? asteptat ca alinierea st6nga-dreapta sd fie mai ugor re citit, totusi experimentele de lecturd intreprinse nu :u confirmat acest lucru. Este posibil ca spatiul alb srplimentar apdrut prin alinierea la st6nga sd compenseze sablonul de deplasare mai redus al ochilor. Pe de altd :ar1e, alinierea la dreapta silegte cititorul sd caute rceputul fiec5rui 16nd, ceea ce poate deveni foarte -itant la pasajele lungi de text, si de aceea trebuie :vitatd. in general, dacd scrieli cu litere albe pe fundal ^egru sau colorat, fonturile fErd serife sunt de preferat :elor cu serife si linii maifine. Desigur, depinde de rrdrimea fontului si de calitatea hertiei.

O Numirul optim de caractere pe un 16nd este intre 60 si 72,

desi parametrii acestia pot varia pentru textele mici. Cand 16ndurile sunt prea ungi, ochiul le pierde sirul; daca sunt prea scurte, devenim distrasi de revenirea constanta a inceputul unui rand nou. Textul din acsasta caset, este

cu'c^: S:cor

Q Marimea aparenti. Propozilia de sus este cu font Bembo; cea de jos cu Times New Roman. Ambele au mdrimea de 12 puncte. Textul scris cu Times pare insd mai mare, din cauza inAltimiix mai mare.

Marinrea aparenta a caracterelor vattaza tn raport cu inalqimea x. a caracterelor Marimea aDarenta tr vaflaza ln raport cu lnalilnlea x.

TIPoGRAFIF 85

O

iT-TFctrEFL-

Vitezafilmului.

Prelungirile ascendente gi descendente au fost extinse cu linii, transmitand senzatia de miscare a cadrelor

rq'9,4

de film.

dM b@

@*e@d6

qF4HwtF5^d tu#dryffi

SECf

\UNEA

MODULUL

r,i.ii;,rii:r

2

FF\NCIP\\

6

Trpografie

SI AEHN\C\

@ Varierea

ti Linii si ornamente tipografice

Liniile (tipirite) si ornamentele tipografice au fost mostenite din traditia tiparului inalt al culegerii 9i aranjirii materialelor poligrafice. Ele continui sd fie inestimabile pentru designerii contemporani, au atit rol functional, cat gi estetic. Functia liniilor in capacitatea lorfunclionald, liniile ajutd la orientarea ochilor cititorului prin pagin6, atrdg6nd atenlia asupra unor p54i specifice din text si asupra impS4irii textuluiin secliuni. in general, liniile verticale artrebui utilizate pentru separarea blocurilor de text doar atunci cdnd nu sunt posibile sau suficiente alte mijloace de divizare. Greutatea, sau grosimea, liniilor trebuie si se potriveascd cu valoarea tonalS a textului cu care sunt asociate. Liniile orizontale funclioneazd bine pentru organizarea informatiilor si spori rea lizibilitdtii. Exem ple pot fi gdsite in materialele tabulare de tipul orarelor 9i cuprinsului, unde pot fi utilizate intre toate intrdrile si ajut5 la directionarea privirii de la element la numdrul paginii.

4 se

86

vege{9i:

Stiluri de machetare, p.

LINII Si ORNAMENTE TIPOGBAFICE

102

greutetilor liniilor stabileste prioritdti pentru importanla diverselor secJiuni si ajut6 la ancorarea

textului flotant.

Q Design in pitrate. Folosirea liniilor ajutd la realizarea unui design modular, compus din pdtrate colorate de diverse

Evidentierea textului Liniile au c6stigatin popularitate dupi introducerea culegerii pe calculator, in care o singurd comandi poate sublinia unul sau mai multe cuvinte. Multi designeri regreti lucrul acesta, sustindnd cd existd mijloace mai bune dac6 se doresc evidenlieri (a se vedea paginile 88-91). Liniile pot fi totusi utilizate eficient pentru evidenlierea unei portiuni de text, prin plasarea in lungultextului, pe margine. Ldtimile disponibile pornesc de la puncte (.,hairline"). Casetele de tente sunt practic linii foarte groase in care se pot tipdri fragmente de informatii. Caracterele pot fi scrise cu litere albe sau linia poate sd aibi o tentd si textul sd fie tipdrit deasupra. Cunoscute si ca ,,text suplimentar"

@ Liniisonore. Tentele gradate ale liniilor din acest anunt de expozitie transmit o senzatie muzicald.

Q Liniite hairline mentin diferentierea vizuala din aceastA pagina de cuprins

SlghtaSound

O Liniile colorate din acest orar ajut6 la deplasarea ochiului peste informatii. d b0

o o

b,

:

z Q Sublinierea titlului unificd ;reutdtile diverse si :ccentueazd corpul de text.

o o

d o cd

D

o

a u o E

Q

Benzi albe.

:asetele cu tente albd conduc

rchiul spre textul important si se :rmonizeazd plScut cu stilul u

B o

stratiei.

liniilorin acest mod si utiliza liniifoarte grele paralele sau oblice fa!5 de corpul de text. Popularitatea liniilor continue sd fie evidentd in lucrdrile de design contemporane, atat in aspecte functionale, cat si vizuale. CAnd o machetd contine prea putine elemente gi aspectul general pare mai degrabd banal,liniite pot fi de ajutor in oferirea de dinamism si putere pentru structura ei. .,sidebar"), ele sunt mult folosite ?n ziare, gratie :apacitatii de a oferi focalizare detaliati asupra unei ::me editoriale si in acelagi timp de a relaxa ochiul dupa : serie de coloane de text principal.

Linii in titluri in titluri, liniile pot crea incitare, actionanC ca -n ijloace de atentionare. Miscarea artisticd constructivrsta j'r n Rusia de la inceputul secolulul XX a i nitiat iol osl re a

Ornamente Ornamentele, cunoscute si ca inflorituri, au fost util zate de la inceputurile tiparului si au scopul principa de a infrumuseta pagina. Popularitatea lor ddinuie ceriru senzatia decorativd pe care o pot conferi .nacf 3:: o,.Zapf Dingbats este un font digital bine c--3s:-: a cai,Ji: din ornamente-diversele pictograme

3::' -:

@ Functie dua16. Liniile hairline atrag atentia asupra datei si in acelasi timp separd c6rtile dupd ani.

z::a creailvcutipuldecaractere. TIPOGRAFIE 87

ECTIUNEA

2

IVoDULUL

PRINCIPII SI TEHNICI

o

Tipografie

.

Accentuare si ierarhie Pentru a putea exprima ideile de naturd

O Greutatea 9i forma sunt ajustate in moduri interesante in acest prospect.

tipografic6, instrumentele designului graf ic trebuie invitate ca oricare altele. Modul in care sd rezolvati problemele de accentuare folosind tipurile de caractere este o asemenea tehnici de lucru.

uuuuuu u tr u tr u tr tr tr u u u u 45 Light italic

45 Light

57 Condensed

57 Condensed

47 Condensed

47 Condensed

light

light italic

65 Bold

75 Black

Extended

italic

tr tr Extra black

Bold extended

67 Condensed

bold italic

Extended

Ultra

italic

condensed

Bold extended

A sE VEDEA

88

Extra black extend ed

italic

italic

st:

Contrast si armonie tntre culori, :

.:: tl,::.il:

italic

bold

lul IU Extra black extended

55 Regular

67 Condensed

65 Bold italic

italic

75 Black

55 Regular

@ Univers este unul dintre tipurile de caractere cu multe variante - foarte utile cand trebuie concepute multe niveluri diferite de informatie,

Pentru ca forma sE fie adecvatd continutuluieste esenlial sd discutafi cu clientul despre locurile unde trebuie sd apari principalele puncte de accentuare: titluri su btitluri, materia le introductive, legende, citate etc. Aceste categorii diferite de importantd sunt cunoscute ca ierarhii. Dupd ce au fost stabilite, ierarhiile pot fi indicate in diverse moduri. incepeti prin a transpune toi blocul detextintr-o singurb mdrime detonl, cuprinsd de obicei intre 9 9i 11 puncte. Titlultrebuie sd se distingd pe aceastd bazd tipograficS relativ uniformd.

SPaliu, greutate 9i formi

Accentuarea poate fi creatd mai int6i pri r

adSugarea de spatiu vertical, sub forma unui spatiu de un 16nd sau dejumbtate de 16nd, deasupra sau dedesubtul titlului. (Pentru un spaliu de un 16nd, asta ar

insemna addugarea unei reveniri la inceputul rAndului urmdtor sau, in celSlalt caz. la injumdt5lirea interlinierii Cu ale cuvinte, daci utilizati o interliniere de 14 puncte, spatiul de jumdtate de rAnd va insemna 7 puncte suplimentare, ducdnd la un salt la 16nd nou de 21 de puncte.) Nu este esenlial si folosili spaliere suplimentarr in jurultitlurilor dacd mdrili greutatea - adicd dacd folositi fonturi aldine. Densitatea de cerneald neagrb creeazd propria ancord vizuald. Caracterele fird serife sunt potrivite pentru aga ceva, deoarece conlin de obice diverse combinatii de greutSli pe care le puteti folosi: light cu bold, medium cu extra bold si asa mai departe Nu uitati ci o mdrime micd de caractere aldine este .,mai grea" dec6t o mdrime mai mare de caractere de greutate obisnuitS. A treia metodd este de a modifica forma - de exemplu. de a trece de la Roman la cursiv. Cursivele adaugd simplitate si migcare unui design si sunt eficiente pentru evidenlierea frazelor esenliale dir textul scris cu fonturi Romane. Din cauza formei lor ma delicate, probabil cd va fi necesar sb le cregteli mdrimea

TYPTYP TYP OGR OGR OGR APH APH APH

lcEtcE ICE

XPLXPL XPL ORA ORA ORA

TroTto Tro NINNIN NIN WEIWEI WEI

GHT GHT GHT Greutate

ji spatiu. I : ua variante . rLri

ale

exercitiu ce

:iploreazS ::ientuarea.

graphic e

P

X

o {o m J 1+

De la serife de tip slab la tont fdr; serife Modificarea de culoare, mdrime si formd de ia serife de tip slab la font fdrd serife conferd vigoare si fort; acestui design. Serifele de tip slab sunt grele; ele au fost

popularein secolulal XIX ea,'in anii 1930 si anii

1

950.

:lroportional, in titlurile cursive. Altd mutatie de forma :ste de la literele mici la majuscule. Majusculele au nevoie le mai multb spatiere intre litere si consumb astfel mai rrult spatiu, desi dispare problema ciocnirii dintre rrelungirile ascendente si cele descendente. Majusculele 'eduse ofera o mutatie si mai subtild a accentudrii.

Puterea contrastului: alte tehnici Contrastul dintre caracterele condensed si extended

- verticale si orizontale - poate avea succes

r maini experimentate, dartrebuie

sA aveli multd grijd exagerati cu mutalia vizualS sau accentuarea. De :semenea, nu uitati cb tipul de caractere condensed ''ecesiti mai multi interliniere si c5 tipul de caractere :xtended mdregte lu ngimea textului. Contrastul directiei :ste alte metodd; de exemplu, orientarea sub diverse -rnghiuri a textului principal si a punctelor accentuate. ) f ormb simflA, totusi eficientb, de accentuare este =olosirea alineatului de tip indentatie, ca in aceast5 carte, -extul principal poate fi aliniat sub un titlu - asa-numitul 1;s,ea\ agltat - s'b\S\$\ pba\bsr a\rrr'ra\ $easupr b \Ex\:l\)l rrincipal. Culoarea este altd tehnicd ce poate fi utilizata. \veti grijb ca intre cu\oare si hdrtia pe care tipari.rl sa e^lste srificient contrast. Nu uitati cd pot apbrea prob\eme sA nu

I

POGRAF

F

89

dac6 folosili un tip de caractere fin colorate, format din setulde patru culori. Deoarece culoarea este alcdtuite

din patru separdri, sau straturi de film. ele pot sd nu concorde uneori (a se vedea paginile 126_12g). Atunci c6nd addugali culoare la tipul de caractere, meritd sd folositi fonturi cu mai multd greutate, care oferd o suprafat6 mai mare pe care se poate tipdri culoarea. Fdc6nd mici ajustdri ale spafierii puteti utiliza casete colorate sau negre pentru a scrie cu litere albe sau chiar sd folositi liniile ca modalitdti de atragere a privirii. Modificarea mdrimiieste uzualA. Aveti grij6 c6nd utilizati modificdri de mdrime pentru accentuare si asigurali-vd cd existd o diferentd considerabild intre textul principal si titlu. Dacd mdrimile sunt prea apropiate. macheta poate apdrea destul de st6ngace.

Mai putin inseamnd mai mult incercati sd nu utilizafi simultan prea multe mijloace de accentuare. Aici se aplicd vechiul precept ,,mai pulin inseamn6 mai mult,,. in prezent este usor din punct de vedere tehnologic sd modificali orice si trebuie sd fiti disciplinat pentru a evita sd creati un amestec dezordonat de greutdli, m6rimi, forme si alineate. Rezistali ispitei de a vd declansa simultan toate artificiile si nu uitati - nu intotdeauna este nevoie sd strigali pentru a fi auzit.

@ Riposti violentd. Fontul cursiv cu serife contrastat cu fontul aldin fdrd serife functioneaz5 tipografic pentru acest tip de titlu.

E@

?

MELING VAN NKUNSTENAAR

tl

@Activ. darticut. Designul cu aspect pasnic incorporeazd de fapt modificiri de mdrime, formd, greutate si utilizare a alineatului.

@ Fontul mare, light

fird serife in

dora culori creeazb o notd dinamicd.

9O ACCEI\Ii,JARE

SI IERA!IIJIE

t' y'p' e' Modificdnd O

Fontul extendedfird serife de dou6 greutSti a accentudrii.

riferite duce la o schimbare vioaie

t$

Modificdnd Sreutatea $reutatea sau mdrimea literei,

sau kd5

rY?ffitrr

mea

literei,

se schimbd accentuarea

se schimbd accentuarea @

Q

fUoOiticari de greutate si mdrime, greutate

direclie aratd cat de repede puteti schimba punctul de accentuare. si spaliu si

EXERCITIU

Concepeti o invitatie Folosili textul de maijos intr-un format A5 portret sau peisaj. Alegeti o singurd mdrime de font si incercali minimum trei tehnici individuale de mai sus, select6nd principalele puncte de accentuare. Dupd aceea repetati,

folosind doar contraste de mdrime. Sunteli invitat la o expozitie privatd a lucrdrilor la design grafic din ultimul an

studentilor la

Colegiul de A116 [scrieyi numele colegiului dumneavoastrdl pe 5 octombrie, la campusul

principal al colegiului, strada

Sf. loan

[orasul

dumneavoastrdl, la ora 20

RSVP Secretarul scolii de design Colegiul de Arre Inumele colegiului dvs.] [adresa ca mai sus]

modific6nd greutatea

Modificdnd

SaU ma,iffieO

greutatea sau

literei, se schimlcd accentuarea

vl

manmea literei, se schimbd

accentuarea IIPOGRAF

E

91

&*

_d" -:1.

sU$ NG NG

H K

-.. - Text ilustrativ. Cuvintele din aceste doud lucrari au fost atent analizate pentru oportunitdti Dupd aceea au fost 'lustrative. utilizate forme grafice simple, addug6nd ilteles siereganta ambelor srgle.

TRADE FAIR

:

SECI UNEA

2

PRINCiP I SI TEHN CI

N,IODULUL

0

T pografre

T

Recunoasteti? Obiecte cotidiene au fost manipulate pentru a reprezenta cifra 8.

Tipar ilustrativ Pentru comunicarea eficienti

a

conceptelor, designerii au multe optiuni. Abordarea conventionald prevede aranjarea ingrijiti a textului si fotografiilor pe pagini; metoda aceasta face adesea fati cerintelor lucr6rii curente, dar uneori se cere o abordare mai dinamicS.

A sE VEDEA

st:

Vizualizarea ideilor, o 56 Design corporativ, D t-il

{

\

I *-/\

Fiti directl

\-r:rcase

cr',

oiera cao.t!ni:e e\,ldenie penlru a's llustra intelesu

blur

I

t

$pln

'

Senzatie de fluiditate. -.etosarea titlului principal

:

t I

t I

articolului imitd formele

- s o r su pra

::

:l

puse ale

erinilor.

EOOITT

@utllnc J nul

dintre elementele fascinante ale designului grafic

3ste faptul c5 se lucreazb cu forme de litere. Literele au atat forme majuscule, cat si minuscule, 9i au structuri

:u forme individuale cu care oamenii au crescut si s-au cblsnuit. Desi vederea lor este o experienld zilnic6, ele sunt atat de inrddbcinate in sensul identitdtii noastre culturale, sociale gi istorice, inc6ttindem sb le trat5m cu un anume respect. Designerii pot exploata acest aspect, manipu16nd cu atenlie forme sugestive de

itere astfel inc6t sd devinS imagini in sine. Aceasta inseamnd cd literele potinlocui realmente obiecte: doud majuscule ,,O" pot ardta ca o pereche de ochelari sau ca rolile unui automobil, un ,,.1" mic seamdnd cu un cArlig, iar majuscula ,,2" poale semana cu urma unui fulger. Reciproc, imaginile se pot metamorfoza in litere: un compas poate forma majuscula ,,A",iar un acrobat care efectueazd tumbe poate fi usor asimilat literei ,,D".

i:, Pe linia de bazd. Fontul Helvetica este utilizat in descrierea inteligent6 a numelui unei legende sportive.

Formi adecvatd continutului Tehnicile pentru utilizarea literelor ca numeroase si nu se referd exclusiv la sunt ilustratii folosirea literelor pentru reprezentarea de obiecte simple si invers. Anumite cuvinte, cum sunt verbele ce indicb actiune, sunt adecvate maiales designului in care aspectul tipografic reflecti inlelesul unui cuv6nt

(imaginati-vd ,,zoom" cu sase ,,o", in loc de patru;sau cuv6ntul ,,salt" in care litera ,,a" este ridicati de pe linia de bazd). in programele puternice, ca lllustrator, caracterele potfi ajustate pentru atransmite nenumErate intelesuri: se pot repeta unulsau mai multe cuvinte, suprapune litere, distorsiona litere pentru a le dispersa, incelosa sau indspri, sublinia sau umbri, dispune dup6 o cale curbd sau dupd un cerc, li se poate ajusta culoarea, greutatea sau forma. Totugi, pentru a fi eficiente, pozitiile si formele in care sunt aranjate literele trebuie sd sustinS intelesul textului. incercati sd evitati cliseele. TIP]3RAFIE 93

Q Litere,,patriotice". Textul este aranjat astfel incet sd semene cu drapelul elvetian, o idee evidenta, totusi eficientA.

Q Sigta ca paine preiite. Litera devine imagine in aceastS sig16 umoristicd pentru o brutdrie.

L.9i. r5:""---' :l !l I r I!!r!. ! I."*.*a*"--*-** i l" i iiI ffi,:E* l! iili l.L i,r ltlt il: tl lg l iit r! ili i!.it.l I !i ! ti ;! {!i ii,lir!sllJi ; l6.tr tll ;.r3r!,:rr!r :alli; iij I fijtf;tiffrf

jji;ii

i

;Jl

iil;j

liIlJE

lliii!,iiii;iiiiiiiiii .F:-rEn llillljil ._.-*"-sr

l:r:ii;lu;! li'liirlilJl rif i! ri; *ri ii I I li ii lti r! ffffff-"*.*-*T,i'ii iirl ii !,i it jiii

-*'*::E: *#"^*

d

il iJi!

cooing by bLrs.

Amuzant ca instrument de v6nzare Oamenii sunt atrasi de tiparuljucdus, iar cei care lucreazd in domeniul publicitar sunt perfect constienti cd elementele amuzante dintr-un design pot determina empatie in publicul tintd. Desigur, aga cum s-a spus, ideile trebuie sd rezulte din continut, altfel designul poate fi criticat ca nefiind altceva dec6t un exercitiu de stil lipsit de scop. Practica folosirii literelor ca imagini nu este intotdeauna apreciatd de clienfi, care dorescin mod frecvent sd utilizeze imagini obisnuite pentru a sublinia o idee. Ca un compromis, puteti oric6nd sd combinati imaginea cu tiparul ilustrativ, astfelinc6t mesajul sd fie dublu consolidat.

Alright.i

94

TIPAR ILUSTRATIV

nry clear,how are

tinre please

Dis&qd rilRrrllilftldfi iilft ,iiidi#iit+:{l{!p"*ffi "b}ilHB,bglpt,er,r

"iltffi $'

.F1

Sigle Designul siglelor este un domeniu in care puteti experimenta cu un tip conventional de caractere. Sigla este de fapt o semndturE pentru organizalie sau companie si prin simpla alterare usoard a unui tip conventional de caractere puteti oferi tusa de individualitate care distinge un brand. Esential este sd lucrati in mod integrat cu formele de litere. Va puteti testa ideile in trei forme de baz6: cerc, pdtrat sau triunghi. in prezent este relativ simplu se testati mu te

to

Q Literele ca retea. Dispunerea reitereazi inteligent harta metroului londonez.

nor otsbutd ;

*#U;,rt De llKe

$;i"i::T

nns

yoL

QJumdtitide mdsuri. Aces: ces gr ca.. .:iac... utillzeazd artificii tipograflce pentru 3 conso ca :r::

\ ... :sr

@

Integrarea excelente

a

textului si imaginii

creeazd un poster dinamic.

() Litere inclinate. Folosirea literei ,,g" pentru a forma un zero dublu este o tug5 inovatoare potrivit6 cu iconoclastul arhitect spaniol Gaudi.

idei pe calculator, dupd ce ati stabilit conceptul initial; de exemplu, puteti transforma rapid o imagine pozitivd in una negativd, ceea ce poate spori considerabil

dinamismul. Grafica TV Televiziunea este alt domeniu in care literele sunt modificate si distorsionate intens. in mediut acesta, posibilitatea de migcare adaugd graficii o intreagb noud dimensiune, iar efectele tipografice fuzioneazd frecvent cu animatia pentru a produce compozitii,,vii" incitante.

@ Literele,,dansatoare" sunt umbre inteligente ale miscdrii personajelor in aceasti recenzie la un festival de dans. T\POGRAF\E 95

SECIIUNEA2 MODULUL

0

PRINCIPIIS TEHNICI

Tipoorafie

Text modelat llustrarea prin tipar sau text modelat este in esentd relaxanti si distractivd. Ea schimbd literele drepte in configuratii grafice cu grad de lizibilitate, inform6nd si amuzAnd cititorul la nivel emotional, si in acelasi timp despovi reazd de formalismul textului conventional.

Experimentati cu text dispus atet simetric. cet si asimetric, pentru a ilustra diverse intelesuri. Desi veti fi preocupat in primul 16nd de lizibilitate, prin selectarea atentd a stilurilor de aliniere st6nga-dreapta, centrat, aliniat la st6nga sau aliniat la dreapta. puteti sd faceti aluzii la atmosferd si sd intdriti conlinutultextului. Puteti introduce textul in forme regulate, ca pdtrate, triu nghiu ri, romburi si cercuri, sau in forme neregulate. Textul nu trebuie sd acopere intreaga suprafa!5, deoarece literele, cuvintele sau cifrele pot fi util izate 9i i niar - curb6 ndu-se si indoindu-se pentru a descrie contururile unei forme particulare. Textul poate fi modelat sau infdsurat in jurul imaginilor, poate defini spatii sau oferi siluete si alcitui in sine o imagine. Modificdrile controlate ale greutbtii caracterelor in zona principalS de text vor crea forme sau imaginitipografice secundare si subtile. Pentru o abordare mai indrdzneafd, modelati textul in obiecte figurative asociate cu intelesul cuvintelor- adundnd astfel laolalti5 textul, designul si imaginea intr-o expresie directd si decorativd a continutului. Tehnica de atragere a ochiului necesitd o tusE inventivi si I

Q

BraddeCriciun.

Trei interpretdri tipografice ale formei bradului de Crdciun, de la aleatorie la atent controlatS. Fiecare text modelat capteaza distinct spiritul festiv.

{tg

o

Jtl

6 L

T""",",-":-:".r*:* i'{*{'t'it':i'1,:':*r:, v!n ro

typogr.li. drukwork 9G v!ri..rd riin. Do divo.rhoh bii

oppapiet Typografie van drukwerk

simtulumorului. Pentru a fi utilizat eficient, alfabetul latin, compus in esente din linii drepte, cercuri 9i arce de cerc, trebuie sd fie manipulat cu ingeniozitate. Scrierile caligrafice care suntfluide si organice, precum cea arabicS, sunt mai adecvate pentru asemenea tehnici grafice decorative.

A sE VEDEA

96

st:

llustratii realizate pe calculator Tipar ilustrativ, p. 92

ktisdanmlnnt ndatirr 0ssnllaalsu0r

ilsalMlsrtntlnln

$ Sublinierea mesaiului in designul realizat de Total Design, caracterul arhitectural si mdrimea literei ,,T" sunt subliniate de configuratia corpului principal de text. Contrastul dinamic al linjei curbe a textului adaugd miscare si profunzime.

Q Litere desenate manual. Acest nostim design anonim demonstreazi flexibilitatea literelor desenate manual cand sunt utilizate pentru text modela:

O

Portretetipografice

convingdtoare pot fi generate :: sisteme de fotoculegere : qitizate. Caracteristicile faciale

.f,h.

: f,t fi descrise eficient prin

:'ectuarea de modificdri subtile

'- greutate, stil si mdrime.

Q

stdri de sezon.

:-in culoare, ritm

l

si texturS,

ana Wilson prinde atmosfera

cecificd anotimpurilor in zone :: tip fereastrd de text desenat.

:

mfrffiWMffi

/

i-i''';.;i"r."_

@ Un singur rdnd detext urmereste zborul unei gdrgirite in mod decorativ si informativ. Liniile unice pot fi concepute in forme, ca si zonele de text. in functie de gradul de lizibilitate

Q

Textul modelat tipdrit pe

calc face parte dintr-o lucrare de Total Design si oglindeste

tipografic imaginea fotografic6 cu care se asociazS-

cerut.

Natura decorativd a textului modelat transformd lectura intr-o experientd vizualS. Domeniul publicitar ulilizeazd aceast6 tehnicd pentru a conferi sloganelor sau textelor scurte o formd infrumusetatd si cu impact vizual de transmitere a unui mesaj. Designul siglelor utilizeazd de asemenea acest mijloc. Textul poate fi compus in forme de pantofi, cupe de vin, sticle, capete, trupuri, animale, p5sdri, pesti, arbori sau peisaje urbane complete. De obicei, forma particularb in care este modelat textul derivb din conlinut. Portretele scrise create prin textura si tonul cuvintelor-in care asemdnarea fotograficd a subiectului, uman sau animal, poate fi obtinutd prin multe dexteritate si talent - sunt reusite de v6rf ale tipog rafiei decorative. Portretele sau tablou ri le d igitale pot fi obtinute insd cu mult mai pufine eforturi pe calculator, care vd permite sd experimentati liber cu umbre tipografice prin modificarea greutdtii pdrtilor relevante de text. llustratiile tipografice generate pe calculator tind s5 aibb o calitate decorativi de tip tapiserie, pe c6nd cele manuale pdstreazd i ndividualitatea literelor designerului prin textura lor mai subtilS.

@ Textura densi

a

literelor in

aceastS ilustrare tipograficd de

Armando Testa reproduce vizual modelul penelor geinii,

TIPOGRAFIE 97

#l* snhls

-* *-."mlildrd*d

Q$

-=;:

Formatu'

petrat este idee pentru continu: acestei cArti

'"ut$*swv*uOri$ ",*ffbh? ,-Eyqrr .."alw-*,*

despre arhitecturd.

j::-::*

tr oeometric

=::=:

tutu6

::*=l::: 5;.*+.-:'

:i---:::::::, 1::11:1

O

::i-:::.:F

Falluirea in zigzag permite designului sd

curgA prin intregul format.

SECTIUNEA

2

PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL

7

Machetare

uNlrArEA

@

oferi

forma potrivitd pentru a prezenta revdrsarea acestei

r MSrime si format

virtuozitdti

Mai devreme am afirmat cd designul de calitate este rezultatul colaboririi intre toate pertile implicate in proiect, de la redaclie, vdnzdri si marketing p6nd la producfie si design. Una dintre deciziile importante pe care trebuie s-o ia persoanele implicate in pregetirea specificatiilor pentru proiect este asociatd formatului si mdrimii.

Probleme asociate costurilor

Formatul lung

de tip peisai

tipog rafice.

O parte din atractia unui design constd in senzalia pe care o degajd produsul c6nd este !inut in m6n5. Adesea designerul este limitat de factori externi in privinta posibilitSlilor formatului. Unele elemente, ca rapoartele. afticolele de papetdrie si formularele oficiale, sunt cerute de obicei in mirimi standard. Uneori insd trebuie sd luali in considerare si alti factori. Problema costurilor joacd un rol important: m6rimea pe care o alegeli va fi tdiatd economic dintr-o coalS mai mare?

Lucrarea

finisati va trebui expediatd prin post6? intr-un

astfel de caz, formatul mai mare va fi mai scump de trimis prin poste. Vd puteti imp6turi lucrarea in mod economic linand cont de granulalia h6rtiei?

Continutul determini formatul A sE VEDEA

sr:

Principii de bazd ale macheterii,

Stilurl de machelare, P. MoFltYil qt Fa!?n447

102

o

76

in domeniul publicdrii cd(ilor, formatul artrebui sd fie determinat de scopul sau natura cdrtii. Volumele ce contin exclusiv text ridicd mai putine

E=EEI r iratell Foor'lt r'i

Filtuiri si legdri La pliante si brosuri, fdltuirile pot juca un rol

!,, l'ii,,!ii:.ili€

mponant in atragerea cititorului spre subiect. Formatul pairat are o estetice pldcutd si se obtine simplu prin inrpdtur rea foiiln alt mod. Organizarea textului astfel incat sa urmeze indoiturile- indiferent dac6 este vorba

E!EPr,rrcel Roor" ,l

despre o

fd ltu ire

lnfSgurdtoare, la care indoitu rile intrd una

'in

alta, sau despre o fdltuireinzigzag,la care indoiturile se fac in d irectii a lternate - creeaze senzaiia de a muzament

Feltuire infeiuratoare. Brosura in format p;trat r:zvaluie intregul titlu cand este despdturitd. Este

cititorului. Atractivitatea poate fi sporitS si prin idei simple de legare, cum ar fi relezarea fiecdrei desfdsurdri putin mai scurt dec6t cea precedentS, obtin6nd astfel la capdtul paginii o zonb care poate fi utilizatd ca marcaj pentru si constituie un mod excelent de atragere a

: ':rma eficientd ca pret. deoarece coala de mdrime :::ndard este exact de trei ori mai mare decat .:'siunea finisatS.

:'obleme dec6t cele ilustrate. Pentru o lecturd continuS,

informatii. Dacb lSsati marginea anterioard nerelezatb, se creeazl senzalia atractivd de lucrare manuald, aga cum se obtine gi prin folosirea alei colorate pentru broFare. Acestea sunt doar c6teva idei pe care le puteti implementa cu usurin!5. Ele nu trebuie neap6rat sd coste mult, dar pot face designul diferit si memorabil vizual.

-Errimea judicioasb a fontului, cu margini adecvate, va r3termina in mod normalformatul (portret sau pe ,:rticalS); in cazul ceftilor de tip paperback, care trebuie este in =i fie ieftine, si ugor de transportat, dimensiunea ^.od uzual mic5. La cdrtile ilustrate, imaginile trebuie sd , bd o mSrime rezonabilS si este necesar un format mai ^'are. Pericolul poate fi realizarea unei cdrti greoi de ^1a nevrat. llustratiile nu-si pierd neaperat valoarea ^iormationalS dacd sunt mai mici dec6t s-a anticipat,

:r un produs mai usor de manipulat de citre cititor ,cnslituie un c6stig. in general, dimensiunile cele mai -rari sunt rezervate pentru albumele de artd si cataloagele re muzeu, in care ilustratiile de calitate sunt esenliale. C6nd este necesar, continutul trebuie sd determine 'rrmatul. Albumele ilustrate despre trenuri, fluvii si . ederi panoramice ar trebui, din cauza formei peisaj (pe orizontalS); =Jbiectelor lor, sd aibE un format :e c6nd cele despre z96rie-nori, st6lpi totemici si girafe sunt mai adecvate formatului portret. Publicatiile ^lultilingve ridicd propriile probleme. incercati sd runeti douS-trei limbi una l6ngd alta pentru a obline un ' ux consistent de text si, dacd existd ilustratii, sd vd .-. gurati cd referirile la text se gdsesc pe aceeagi pagind , - maginile. Probabil cd solulia cea mai bund ar fi

'

'

R.*..

;r:-::.1:: "'

-rratul peisaj.

lesi standardizarea internalionalS a dimensiu ni lor ': ei ajuti la evitarea cresterii prefurilor, formatele

Pliant. Brosu16 inteligent

conceput6 pentru ca un preambul pe doud pagini

.:ri

pot deveni oarecum plictisitoare. insb puteti ^ ,, mba formatul prin'impdturirea diferitd a hartiei. De - ':mplu, impdturind foaia pe latura scurtd, veti avea un -^rat lung elegant. Altd idee este sd inlSturati porliun - mdrimea standard, obtin6nd o formb nefamil ara , -: costuri suplimentare.

s5-l invite pe cititor in

prospect, unde tot textul poate fi v;zut pe patru a

__:_::-: I - SlAte

e

coloane.

Margine su

perioa rd

Ma rg ine

exterioa rd Cotor Margine i

SECTIUNEA

2

PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL

7

Machetare

|:rvi'iA'ir.Jr

nferioa rd

@ Diagrame prezentend proportii simple intre zona de text si format. in st6nga, marginea superioard si interioarS sunt jumdtate din celelalte; in st6nga, o zond de text mai mare duce la o margine inferioarS mai mic5, totusi este proportional mai mare dec6t cea superioard.

O Cele trei grite de dedesubt variazd in privinta complexitdtii: o singurS mdsuri orizontala (st6nga), trei coloane egale pentru text mai complex (centru)si o grila verticald si orizontald

impdrtitdin 16unit;ri (dreapta).

r Grile si margini

Dupd ce s-a convenit asupra formatului, pasul urmetor este stabilirea zonei cu text si a marginilor. Marginile sunt spaliile ce inconjoa16 zona cu text de pe pagini. Directiile generale au fost

stabilite de-a lungul timpului.

Proportiile marginilor Dacd lucrati la o carte sau la altd publicatie, ar trebui mai intai sb construiti o desfSgurare pe dou6

pagini (,.spread"). Aceasta este importantd pentru ci trebuie sd vedeli felul in care pagina de stanga (verso, sau parA)se asociazd cu pagina de dreapta (recto, sau impari) si sA apreciati c6t de bine se echilibreazd. practica stabilitd sugereaze cA marginea interioard trebuie sd fie

aproximativ jumetate din marginea exterioa16, iar marginea de jos s5 fie mai mare dec6t marginea de sus. Regulile acestea artrebui s6 asigure desfdsu16rii un aspect echilibrat, cu textul dispus fdrd probleme in format. Nu uitati cA ochiitrebuie sd treacd de la o pagind la alta si de aceea interstitiul sau c6mpul de cotor (cele doud margini interioare combinate) nu trebuie sd fie prea mare. Cand stabiliti marginile, tineli seama de tipul de

material cu care lucrati. De exemplu, c6rlile brosate tind s6 aibb margini maiinguste, pentru a reduce numbrul de pagini (si astfel costurile), pe c6nd albumele ilustrate au

margini mai generoase. Consideratiile economice joacd un rol important: pliantele de v6nzdri si elementele promotionale au in general bugete mai mari si de aceea sunt posibile spatii albe mai mari. 100 i,3l:

! irl Liiii.ia.-ir.i:

Grila: ordinea de la bazi Macheta coloanelor, marginilor si zonei pentru text si imagini este numitd de obicei grild - modul prin care structura si ordinea pot fi introduse intr-o solutie de design. Grila imparte zona disponibild pentru text in mai multe subdiviziuni proportionate (unitdli), asigurdnd o structurd vizualS pe care poate fi bazat designul. Grila ajutd la unificarea tuturor elementelor de design. Structura de gri16 fundamentald - utilizatd in principal pentru materialele bazate pe text, ca rapoartele sau romanele - este cea a unei singure mdsuri. Mdsura aleasd ar trebui asociatd lizibilit6lii generale (a se vedea pagina 84). in cazul materialelor complexe, in care trebuie integrate text, imagini, diagrame si legende, va fi necesard o grild orizontald mai sofisticatd. Grilele ce contin trei, patru, cinci gi gase coloane vd vor permite sd folositi materiale diverse. Cu c6t existd in grilE mai multe unitdti, cu atet veti avea mai multd flexibilitate pentru a introduce portiuni mici de text, asa cum sunt legendele, unit6ti mai mari, de tipul preambulurilor de sectiuni, cet si casete cu materiale. Nu urmati pur si simplu parametrii prestabilifi pentru coloane din calculator, ci decideti valorile pe care le doriti 9i care trebuie sd fie in numere intregi pentru fiecare unitate.

(D Spatiu alb superior. Grila orizontalS incorporeazi un spaliu alb superior mare, care permite spatiu mult Pentru titlu.

Q Sus sijos. Exemplu bun de grild orizontalS si verticalS f unctionalS: treimea superioa16 este rezervatd exclusiv

ffi& -rj'

EA

lhl

imaginilor, l6s6nd cele doub

treimi inferioare deschise pentru o combinatie de text si imagini.

@ lmaginivariabile.

Cu cet existd

intro gril6 mai multe unitdti orizontale, cu atat imaginile pot

ln mod ideal grila trebuie sd aibd elemente de control pe verticald, care sd permitd cobo16rea structurii pe paginA si sE ordoneze materialul. Atribuiti pozitiifixe

avea o flexibilitate mai rnare a

titlurilor, subtitlurilor, legendelor si numerelor de pagini, pentru a conferi continuitate lucrdrii generale. Trebuie

la o singurd mdsu16, grila aratd

fiti flexibil. Dupd ce ati conceput doub sau trei desfdsurdri, grila poate pbrea prea rigidd pentru compozitia pe care o doriti, asa incat ajustati-o pentru a se potrivi cerintelor. Grilele nu sunt restrictive. Examinali toate formele si mdrimile posibile, ca si diversele mesuri pe care le puteti adopta. Nu grila este vinovatd de erori, ci modulin care o folositi.

dimensiunilor.

Q

Proportie. Desi textul este stabilit

felul in care imaginile pot fi variate ca mdrime siformS, r5m6n6nd totusi proportionale intre ele.

se

Una dintre grilele paginii master

utilizate pentru cartea de latd

a

fost

divizatS in 1 0 coloane, cu spatii de 4 m m

intre coloane. Textul principal va fi plasat pe 4 coloane, desi puteti lucra cu numai 2 sau 3 coloane. Subtitlurile sunt pe 2 coloane.

Puteti seta marginile din jurul zonelor de text.

Grila cu linia de baz6 si interlinierea pentru textul principal. Utilizend

comanda ,,lockto baseline" din meniul View, asigurati pozitionarea corectS a textului.

Lucrul cu grila este esential dacd lucrati pagini repetitive de

Alte linii de pozitionare pot fi trase din bara de mdsuri.

pliante, brosuri, cataloage. reviste si cArti. Este mult mai usor si organizati macheta, put6nd sd vd concentrati asupra

diferite. puteti stabili mai multe

aspectelor creative. Dacd doriti, puteti ,,sparge" grila, dar luc16nd cu aceleagi mdsuri si

pozitii veti obtine o unitate general6 de stil a lucrdrii. Prin practicd vd va fi mai usor sd le

stabiliti si puteti face modificEri

DacA aveti grile

pagini master. Dati dublu-clic pe Master A, mergeti la Page pe titlurile

meniului, apoi derulati in jos la lvlaster Guides.

in procesul de design.

Pe pagina master puteti plasa

text care se repeti in document. Designerul l-a addugat pe acesta, desi cuvintele din blocul de titlu se schimb6 9i apare in

pozitii diferite.

Sistemulde nu merotare a paginilor din program actioneaz6 automat la mutarea

paginilor.

MACHETARE 101

Arts Council

G&g

SIGNS THE NEW DESICNER'S

HANDBOOK

AND SYMBOLS

cuv6ntul,.book".

Their Design and Meaning

ART

I

UTION

SECTIUNEA

2

PRiNCIPI SITEHNICi

MODULUL

7

Machetare

Principii de bazd ale machetdrii Grile si margini, p /00

pentru titlul principal.

=.

f o 0

O Senzatie constructivista Ruperea interesantS a cuv6ntului oferd o dinamica buni machetei asimetrice.

:

9.

ADRTANFRUTIffi

Traditia simetrici Apare frecvent pe paginile de titlu ale c54i lor, fieca re 16nd de text fiind centrat in raport cu celelalte. Din aceeasi ,,traditie" face parte si folosirea caracterelor cu serife, adesea sub formd de majuscule spatiate din doud in dou5 litere, eventual cu addugarea unui ornament sau inflorituri tipografice. Este consideratd traditionalS pentru c5, p6nb in anii 1920,

Machetele pot fi clasificate in doud stiluri esentiale: simetrice si asimetrice. in termeni generali, stilul simetric este asociat abordirii traditionale in care designul este structurat in jurul unei axe centrale. Acest tip de machetd isi are originile in primele cirti tipdrite, care, la rindul lor, l-au imprumutat de la manuscrisele din Evul Mediu. Designerii contemporani il folosesc pentru a genera senzatia de traditie, elegant6 sau dem nitate.

sr:

ecnitiuru. Dispunere

@'

Stiluri de machetare

a sE vEDEA

S Q

cen1rat6, utilizand majuscule

REV Alistair Campbell

Bookinatdine.

Compozitia asimetricd simpli functioneazd foarte bine, cu alinierea clari a titlului. accentuend

Urmati macheta. Panouri inventive de expozitie ce folosesc aliniere la stanga pentru intrarea din st6nga si invers,

si

ttretric

' Machetele simetrice a u asocieri de traditie, ordine si ratiu ne.

sirnctric I.

asimetrie

asimetrie

oiltbcle stilttri

Machetele asimetrice :, fost initiate in an i i 33: --: designerii scolil BaLl-:-:: : dezvoltat simultan c-': ^:- f;16 serife. in prezen: -.^-:: : stiluri - simetric s as -::- : sunt integrate fr€c',:-: aceeasi macheta.

'D;!.r d.Ld, 5 r d.rel .!n!i.l.ru.r Jd p's. fq eL I s.d d..r no'rrnrnrr i,br ru !ilro.r L nr dlrr .rr Lrore.l doL. . n,dq.a aL q!rnre'ilroLutprl U1,rs er m Lorenr

L.b.,l en 5

ur aL qu

prrr;

llu s JLr,,,r rs -"!ri , !ri diLr I ,cnd,r, r nr! DUlJrir.L 1i!!:l f,rLP!r e ron!i0uJl rn, LL!,,1 doLor.:.rlelorl rlLLrrr. ! r3l rd.dq'rss

rajoritatea publicatiilor erau concepute in acest fel. lbtinerea unei compozitii cu aspect echilibrat nu este :eloc simpld. Liniile trebuie sd fie de lungimi diferite ca echilibrate si informatiile trebuie grupate ca si

rel="nofollow">a arate

'e

utilizatb majoritatea lStimii mdsurii.

Revolutia asimetricd Machetele asimetrice au rezultat din

riscarea modernd din anii 1920 si 1930, si mai ales din scoala germanb Bauhaus. Arlisti precum Kurl

Schwitters si Theo van Doesburg au respins stilul experimentat cu machete bazate pe axe lescentrate, despre care apreciau cd ar crea mai multd tensiune si dinamism. in stilul asimetric, caracterele sunt primordialaliniate la st6nga, desi uneori puteti .'edea si alinieri la dreapta: este recomandabil ca :linierea la dreapta si se limiteze la c6teva 16nduri, leoarece citim de la st6nga la dreapta. Miscarea nodernd a respins de asemenea caracterele cu crnamente si cu serife. Lucrdrile scolii Bauhaus si ale s metric si au

nr!

biril

descendentilor ei stilistici, aga cum au fost tipografii elvelieni din anii 1 960, sunt intotdeauna in caractere fdrd serife si adesea numai cu litere mici. Altd trdsdturd distinctivd au reprezentat-o liniile cu greutbti diferite frecvent in doud culori, de exemplu rosu si neg ru - ca re conferd lucrdrilor un aspect foarte puternic; unii l-ar denumi chiar aspru sau autoritar. in afarE de cei deja mentionati, a lti desig neri ale cdror opere su nt predomina nt ln stilu asimetric si care meritd studiati suntArmin Hofmann, Wim Crouwel si Josef Muller-Brockmann. Alt caz ;nteresant, a cdrui carierdindelungatd demonstreazA excelent folosirea a m belor stilu ri, este Ja n Tsch ich old. La inceputul carierei sale a fost influentat de filozofia modernistd propusd de Bauhaus, dar ulterior si-a schimbat orientarea, respingand abordarea durd pe care o suslinuse in cartea sa Asymmetric Typography (Tipar asimetncl. El si-a asembnat pozitia din tinerele cu rigiditatea si autoritarismul parlidului nazist al lui Hitler si a ajuns sd accepte cb abordarea simetricd are de as3m3rea loculei. {

Integrarea ambelor stiluri in prezent, designerii integreazd frecvent ambele stiluri in machetele lor. Deosebirea dintre ele este oarecum arbitrard si tipografi contemporani ca April Greiman si Philippe Apeloig le utilizeazd pe am6ndoud in cdutarea de solutii vizuale. Ca student, este necesar

intelegeli ambele stiluri si contextele lor istorice, astfel inc6t judecdtile s6 vd fie bazate pe cunostinte clare, nu pe presupuneri. Cred cd sfatul cel mai bun sd

este sA urmati lilozotia luiJan Tschichold gi sd utilizati

ambele stiluri in lucrdri. Nelin6nd seama de nimic altceva, pdstrarea deschisd a opliunilorve va oferi

flexibilitate mai mare in gdsirea de solulii la problemele de design grafic.

o

*'\*

**r**/

@ niUria. Poster care prezintd o combinatie de stiluri, o dispunere centratd pentru textul principal, cu textul subsidiar plasat

descentrat.

lo {hom n 6r} (oi.e'n.

F

G.ndJl.nq!ld.t:

rhe t6A dr 3er !p in l99r torlhe p,otedion aid p@norion oi pubti( Donufr.iE.nd (utolup_ lG.dry r[e asod.rion indod8 wnhin ir inr.,e{ ,ny trulpru,,t d rcn E.Fdiltr€ reilde h he dbe bndni4, {lning rr sc rl0..nrury neinorcrcses bltge.e6uydatiig tlon thegluid pMs4r.onre'n Enod. Thc conlinues rh,ouqh rh.virodin ad €d*adirn penod! !o (otrt.nDorary psblt

];.iji; ., ,, ". ",,,. {.u,rr!id hrlr,rcc. ril

thrrsd. dne.orr.!tpu6l i'e,c{. when dBiqnhs rhe roDodr id$iiq r hne,o@$ed Dn se th'ee.di6.nio.lliryor3c!ttu'e'ilhs$anon.nypidtdil{o,to,pcnod.rhed.rigira,equikriFple aid.l.rn ro pdject rhe.onprry !r a mode,n in5dturion who,e involvenen! in (onreBDo,rry (hod.n a() ro{i dll becomq roe rnd no'. !!p.,€nt !! line pr$ej.

l.*T;,?j?.j,t,,. ;1,,.",,,..,,." :;,,.,""

or toEl

f;l;i!:1,

Due to

*

:::;iir"*'

ro

YouRhthrutU

to20 7a4a 2614 t o?o 1\23 4557 t n.il@pmra.(om

. . -'::--i:::"'

O Antetul asimetric este echilibrat de scrisoarea in sine, aliniatd la stenga. 1

04 STILURI DE MACHETARE

@ lmagine in ogtindi. Textul este centrat, reflectend imaginea simetric5 pe pagina de aldturi.

O Linie inclinati. Cele patru litere stau confortabil in pozitie centralS, dar banda albi diagonald dinamicd - ea insSgi o referint6 subtil6 la Turnul din Pisa - alungS monotonia. Q

Stil de semn;turi. in aceastd machetd

descentratA foarte dinamicS, informatia este

aliniatd cu marginea de sus.

MACHETARE

1

05

; l:; Unghi de atac. Combinatia de imagini retezate in mod neobisnuit si de litere piezise creeazi un ritm

rapid in aceastb desfdsurare.

SECT UNEA

2

PBINCIP I SI TEHNICI

MODULUT

7

Machetare

Ritmul si contrastul sunt caliteti esentiale pentru mentinerea interesului cititorului. Acest lucru este adevirat pentru multe categorii de design, dar mai ales in reviste si in c6rtile ilustrate, unde este vital de

informatie. intr-o cursi de semifond, alergetorii alterneazd intre ritmul lent si rapid si sfdrsesc printr-un sprint final. Metafora aceasta este potrivitd pentru ritmul in design.

{}

Desfisurare functionali,

retinuta cu titlul de capitol pe o pagin6 intreag6. Utilizarea subtil; a liniilor evit6 insS banalul.

A sE VEDEA

106

St:

Principii de baza ale machetdrii, p. 76 Contrast si armonie intre culoti, p.36

de liniste este

prin utilizarea de spatii albe si litere cu serife simple.

ln textul continuu, cititorul are nevoie de mai mult timp pentru a parcurge informatiile, pe cand intr-un design foarte integrat - cu casete, imagini, legende, citate etc. existd mai multS varietate: un articol poate fi trunzdril, unele pagini vor fi privite doar pentru imaginile interesante, iar in altd sectiune cititorul poate sd caute un fragment specific de informatie. Ritmul va fi dictat de continut si de spatiul disponibil. Contrastul este strans asociat; c6nd doriti sd insuflati ritm unei lucrdri, puteti crea incitare sub forma caracterelor si imaginilor mari sau a unei decupdri interesante. Alternativ, puteti crea acalmie, av6nd desfdsurdri exclusiv cu text sau folosind din abundentd spatiile albe.

Ritm si contrast

si puteti orienta ochiulspre elemente diferite

:l.l Sentimentul

creat in aceastA desfisurare

4.technolooical -

achievements

I Elementul surprizi

Ee= ij

de

'

este

frecvent utilizat cu efecte de calitate in designul revistelor; de exemplu, prin

t.:. 1I

ru4IR

-

i:!_

:-:l

il I !

-1 ,r,,\ "i (.j ;r L;,

t;t

'o-

6t\..

le minialuri

este adecvatd), in desfdsurdri pe doub

ragini. Ea ar trebui s5 contind numerele paginilor, :itlurile si conlinutul ce urmeazd sd fie inclus. O trecere

r revist6 rapidd a planogramei vb va oferi imaginea de ansamblu a felului cum va arSta materialul. Primul pas ar trebui s5 fie o int6lnire prealabil6 cu : ientul/editorul. Continutul este foarte important. inainte ie int6lnire, artrebui se intocmiti o listd de intrebiri f entru a afla cat de mult contrast si ritm sunt necesare. ll rentul/editoru I ar trebui sd gtie ce informalii incea rcd sd :ornunice, precum si modul dinamic in care trebu ie rea lizat :cest lucru. Textul cu argumentatii complicate poate .ecesita un ritm mai lent cu tipar curat si clar, pe cand Tresajele strategice pot necesita o imagine plina de viata, ndrdzneatS, pentru ca mesajul sb fie perceput eficient. Crearea impulsului gi cadentei inceputul unui articol sau al unei sectiuni poate oferi o informatie puternicd sub formi de tltlu.

Firl-

I

,, dL ll it l-l

Pentru a obtine un ritm bun, cu contrast lcorporat, este nevoie de un plan general. Prea multe :rtificii vizuale nu sunt productive, dar o succesiune de 3agini cu aspect similar indbusd interesul. O metodd 'restimabilS este construirea unei planograme care se 3rezinte numdrul total de pagini din publicatie. )lanograma poate fi trasatd destul de mic6 (mdrimea

,'.1i,*-*l

i

dispunerea textului sub un unghi neasteptat.

Miniaturi

L-- fL

.-

'#\ t1 **rl,-\ l= t= l.

a:

ti:

lt"11i, :: l,1.r rlr!!,. !.r '

mari, ori paragraful introductiv poatefi formatatin mod diferit fatd de textul principal. Puteti, de exemplu, sd folositi caractere cursive mari cu mbsurS larg5. Letrinele coborate sunt altd modalitate atractivS de a incepe un articol. Alternativ, un text bine scris poate conferi umor sau atractivitate urmdtoarelor pagini. Toate aceste elemente determind impuls si incitare vizualS, atrdg6nd cititorul. Alt mod de interpretare a ritmului este de a considera desfdsurdrile ca o fiind unitate egale cu 100'/o, dupd care puteli varia procentajele in funclie de ritmul pe care doriti sd-l generati. Un ritm egal poate aveaS0o/o text si 50% imagini, pe cand un ritm mai rapid poate avea 80% imaglni si 20% text. Aceste proporlii pot fi ajustate potrivit ritmului dorit, spatiului disponibil si continutului. La machetarea imaginilor sitextului sunt posibile numeroase variatii. Puteti folosi imaginile ca pe o frizd o bandd ingusta de imaginice se deruleazd in partea de sus a desfisurdrilor. Puteti avea o imagine foarte mare si cinci imagini subsidiare sau puteti tdia imaginea in nou- piese sl reasambla fragmentele. Altb metodd arfi integrarea in text a unor imagini de aceeagi mSrime. in functie de continutul imaginii, puteli crea migcare verticald in macheta, prin imagini verticale inguste. Reciproc. in cazu imaginilor cu format peisaj, puteti crea rniscare or zontala. Contrastul poatefi obtinut prin :x s:a^:: :: riscare verlicald si orizontalS in aceeasi :==':s-'.': s:" n desfasurdri consecutive.

'^ i.r ,,

il t'

'

-_ H/ND5

tl

- --:

tN/iLE:- / ,L@ z'/,'i, i,'^,. /(\

I l

l":-r

Miniaturile joacd doua roluri cheie: mai int6i arati cum se combind intre ele textul si imaginile si cE socotelile desiqnerului au fost corecte; in al doilea rend, aratd unde apar ,,exploziile" vizuale - titlurile principale, imaginile pe o

pagin; intreag; etc.

MACI]E,AFE 107

@ lmagini mari ce traverseaz; c6mpul de cotor incitd si semnaleazi adesea inceputu unei sectiuni.

I

@

Roti bune.

Retezare inteligentd, bine

echilibratd de text. care sugereaz6 miscarea bicicletei.

Reviste sau cArti Designul revistelor este un domeniu in care ritmul si contrastul sunt esentiale; in reviste existd

probabil mai multd varietate dec6t in oricare alt5 categorie de design. Revistele pot fi de la culturale (politice, economice sau filozofice), p6nd la pornografice, pentru adolescenti, sportive, artistice, satirice si destinate timpului liber. in functie de continut si de publicul cititor, toate vor necesita ritmuri diferite.

Cititorii revistelor diferi de ai cdrtilor, deoarece modulin care privesc produsul este imprevizibil.

Puteli crea ritm prin juldapunerea imaginilor alb-negru si color, sau alb 9i negru cu duotone. in cazul textului,

Subtitlurile de pe copertd ii vor atrage pe unii sd

varierea mbsurilor caracterelor intre ingust si lat va conferi cu certitudine ritm paginilor. in plus, vi puteti surprinde cititorii, fie introduc6nd o desfdsurare cu fundal av6nd tentd coloratS si text cu caractere albe, fie inclin6nd grila, ceea ce va determina ca toate materialele sd fie sub alt unghi. Practic orice tip de modificare formal6 va duce la modificarea ritmulur.

continue spre pagina de cuprins, de unde isi vor selecta articolelein mod ordonat, altiivortesta din diverse pdrti ale revistei, iar altiivor citi intotdeauna anumite sectiuni intr-o ordine personal6. De aceea, pe toate paginile trebuie creat un nivel de incitare; nu vE puteti baza pe o crestere gradatd a ritmului, ca si cum revista arfi cititd complet de la inceput p6n5 la sf6rsit.

108 RiTi\J SI CONTRAST

aa recto

Si cdrlile ilustrate necesitd schimbbri de ritm, desi in mod uzual sunt necesare mai putine artificii. in general,

cititorii parcurg cartea de la inceput p6nd la sf6rsit. Desigur, si ei o vor deschide la int6mplare pentru a o 'runzdri, totusi nu in m5sura in care o fac cititorii de reviste. Factorii economici vor juca si ei un rol ln aceastS categorie. Daci paginile sunt multe, puteti introduce preambuluri de sectiunisi sd folositi din abundentS spatiile albe pentru a crea incitare prin titluri si asa mai .leparte. Ca indicatie generale, incercati sd creati un stil ,r o identitate vizualS puternicS. Dacd desfdsurdrile sunt prea diverse, efectul poate fi riscant, semSnAnd :onfuzie si lipsd de unitate vizuald. Cdutati sd nu plasati rot textul intr-un singur loc. Cititorii constate cd sunt Ceconectati dupd ce au vdzut o multime de imagini. Dac6 textul trebuie pozilionat intr-o singurb zon5, ntroduceli cel putin subtitluri si, poate, citate pentru a oferi cititorului relaxare vizualS.

Revolutia digitali Revistele din epoca electronicd vor fi diferite, deoa rece ca racterele si i magini le interactioneazd rrult mai rapid pe ecran, iar imaginile sunt mai usor de rranipulat si de adaptat la o multime de scopuri. Unele dintre principiile discutate in relatie cu lucrdrile bazate pe tipar pot sd nu se aplice in mod direct la designul oazat pe ecran. De exemplu, o diferentd evident6 este 'aptul cd privitorii, in loc sd dea paginile, deruleazb in 'os si in sus pe ecran, ceea ce determind alt gen de rrobleme. in loc de a folosi greutatea, forma sau iiniile oentru accentuarea caracterelor, literele se pot migca in sine sau titlurile pot sd clipeascS. Sunetele si grafica se vor integra lntr-o mdsurd tot mai mare si mai eficientS. Pe scurt, o esteticd complet noud se dezvoltd m6nd in mdnb cu tehnologia digitalS. Dar punctele principale Drezentate pentru tipar continud si se aplice parlial si pentru ecran. Cum navigati in calitate de designer prin labirintul de informatii disponibile? Deprinderea elementelor de bazd ale designului pentru tipar poate fr treapta spre succes pentru moduri de lucru in noua era a designului.

Sdgetile de continuare slujesc ca

titluri si colontitluri.

Abordare inteligente ce asigurd consolidarea reciproc6 a imaginii si

Litere ca imagine. Liiere e utilizate pentru

: ::-:: r- -:: ::ul unei imaginisunto a- - aa -- - : ,-. za'.a centru a inviora ritmUl.

textului.

Literele se dovedesc a fi g rafica TV, o idee intbritd (le telecomanda din prim-plan.

MACNETARE 109

SECT]UNEA

MODULUL

2

PBINC

I

De

P]

SI TEHN C

Numir de cilitorii zilnice in oras

a concept la vizua

Cercetare si concepte initiale Designul grafic de calitate nu este exclusiv rezultatul unei realiziri excelente de naturi tehnic6, ci si expresia puternicd a unor idei inteligente. Adesea cercetarea este cheia

proiectelor de succes.

masin; 11 milioane

I

jos 7 milioane bicicletS 0.3 milioane tren 1 milion metrou 3 milioane autobuz 4.5 milioane

$ {},

pe

.

I Cercetarea T16im intr-o lume saturatd de mass-media.

Suntem constant bombardati de imagini. in calitate de designer va trebui sd fiti perfect constient de ceea ce se petrece in jur. Veti fi influentat de lucr6rile altor

__*_**.*t Cum aiungeti la serviciu?

Clienti si public Nu uitati cd tot ce lucrati va fi vdzut de altii. Nu lucrati in vid. O parte din meseria dumneavoastrb este de a descoperi ce-si doreste l.

G6nditi-vd la cei care v5 vor privi lucrdrile. Care vd este piata tintS? incercati sd pdtrundeti in mintea publicului. Lucrdrile trebuie sd comunice cu oameni

reali- nu doar sd arate bine. Cu cat puteti afla mai multe despre public si despre obiceiurile sale, cu at6t mai bine informate vd vor fi crealiile, sporind sansele unei primiri favorabile. Companiile mari au departamente intregi care se ocupd de ceea ce oficial se numeste cercetarea pietei, realiz6nd sondaje asupra nevoilor si preferintelor clientilor. Pentru aceasta se folosesc o multime de mijloace, printre care chestionare, interviuri telefonice si grupuri de focalizare (in care indivizi selectati cu grijd ca fiind reprezentativi pentru publicul tinti sunt adusi laolaltd ca sd discute despre un produs sau o campanie

inainte de lansarea acestora in domeniul public). Dacd nu aveti timp pentru asa ceva, ar trebui cel putin sd vi puneti urmdtoarele intrebdri de fiecare data c6nd incepeti un proiect: care este publicul tinta? Ce mesaje artrebui publicul sd receptioneze cand o priveste? Cum voi captura si pdstra atentia pub icu ui? 110

Londra. Fdrd a cl6di o imagine a publicului tint; si factorilor ce stau la baza deciziilor dumneavoastrd, este imposibil sd concepeti solutii publicitare de succes. a

l

incuraieaz5 si tolositi

transportul public?

designeri si artisti. Luati notite si creati albume de schite. Nu puteti sti c6nd ceva ce ati vbzut vi va ajuta sd rezolvali o problemd de design.

publicu

Ce vd

CoOorarein ad6nc. Diagramele circulare

rezumA datele unui sondaj despre transportul in

I I

N tren masinb a

uto buz

metrou

EXEFCIT

I I I

Ce vd

descurajeazi se folositi

transportul public?

sinqura optiune costul viteza altele

ranta costul orarul fix altele srqu

I I I

U

Cercetarea pietei Desfdsurati propria cercetare a pietei, imagin6ndu-vd cd intentionati sd concepeti o campanie promotional6 pentru o scoald de soferi auto. Consemnati-v6 intr-un raport datele pe care le-ati aflat. ca si cum l-ati prezenta scolii respective drept dovadd a sustinerii ideilor pe care le aveti. . Mergeti la bibliotecd pentru a parcurge rapoarte de analizaistatistici. . Cititi articole din ziarelreviste. . Vizitati site-urile Web ale companiilor.

. Compilati-v6 propria cercetare. . Stati de vorbd cu clienti/utilizatori. . incercati se utilizati produsul/serviciul. . Vorbiti cu cei care lucreazb pentru conrpanie.

EXE

RCITIU

Profiluri de clienti Ganditi-v6 la clientii pentru o noub gamd de blugi. Trasati trei proflluri diferite de client. G6nditi-vd la personalitdtile si stilurile de viatd a trei persoane. Atribuiti-le nume. Unde locuiesc? Ce ocupatii au? Ce salariu? C6t cheltuiesc pe imbrdcdminte? Ce le place si ce le displace? Ce cumpird de obicei?

Dezvoltarea conceptelor Cercetarea pietei duce direct la gandirea conceptualS initial6, deoarece prin cunoagterea publicului, a

preferintelor si antipatiilor sale ingustati imediat

aborddrile. Anterior v-am inarmat cu reguli si tehnici fundamentale pentru design care vd vor permite sd vb exprimali vizual ideile. Dar de unde vin ideile in sine? Este destul de intimidant sd oferim solutii de design noi si inteligente pe care nu le-a maivdzut nimenivreodatS, totusi spre asta aspirb majoritatea designerilor. De fapt, in ce fel vd imaginati concepte inovatoare? Nu intrati in panicd! Primul lucru de tinut minte este cd creativitatea nu inseamnd ceva magic. Nu este o calitate intangibilS.

imbundtdtit in timp, prin practicS. Adesea punctul de pornire este o coalS de h6rtie, un creion si o minte deschisS. ci un talent ce poate fi

Brainstorming si cercetare Multi designeri incep prin a scrie 9i desena ideile initiale legate de un proiect pe o singurS foaie de h6rtie (folositi-o pe cea mai mare pe care o puteli gbsi). Sd luEm un exemplu de proiect: crearea unui brand pentru un nou post TV de muzicd dance. Ce cuvinte si magini vd apar imediat in minte pornind de la acest concept? Zgomote, sunete si ritmuri - cum le puteti reprezenta vizual? Ce fel de fonturi ar putea exprima ritmurile intrerupte si deconectate? G6nditi-vd la cei care ascultd muzic6 dance. Cum aratd ei? Cum sunt muzicienii? Care este rolul DJ-ului? Ce alte lucruri le plac iubitorilor de muzicb dance? Ce imbr6cdminte poart6? Ce puteti spune despre graffiti? Unde auziti in mod normal acest tip de muzic5 (cluburi, festivaluri, radio)? Explorati alte formate prin care puteji asculta muzicd dance (de exemplu, discuri, minidiscuri, CD-uri, MP3 etc.). in ce feluri sunt prezentate aceste formate in mod diferit in termeni grafici? Acesta nu-i dec6t inceputul. Este important sd vd consemnali ideile in scris, nu sd vd bizuiti pe memorie, deoarece in mod frecvent o singurd idee va oculta u n 96nd anterior. Fiecare idee poate declansa altele. Ele pot fi conectate laolaltd sau dezvoltate in mod separat. in aceaste etapd este important sb scrieli pe h6nie c6t mai multe idei cu putintS, pentru a putea trece la etapa urmitoare,

Procesul de eliminare Urmdtoarea sarcind va fi sd vd explorati vizual ideile, pentru a vedea care dintre ele are potentra u

cel mai mare. in aceastd etapd nu trebuie sd fiti prea cusurgiu la detalii. Concentrati-vd asupra exprimdrii ideilor. Schitele rapide sunt modul cel mai bun prin care s-o faceti. Utilizati culoarea dacd v5 este de ajutor, dar nu vb complicati cu nuante 9i tonuri. Aceste desene aproximative ar trebuie si fie suficiente pentru a vd ardta ce idei functioneazb bine 9i au impact imediat. Renuntati la tot ce este prea complex sau se bazeazb pe clisee vizuale. Abandonarea ideilor necorespunzdtoare vd va mentine concentrarea asupra celor de calitate. Discuf iile cu alte persoane declangeazd adesea asocieri de idei. Explic6ndu-le altora ideile dumneavoastrS, puteti intelege cu adevirat ce incercali sd realizali. Fiti pregiStit sd ascultali opiniile tertilor (dar nu trebuie sd actionati pe baza lor, dacd apreciati cd nu sunt relevante sau utile). Folositi constructiv criticile, pentru a descoperi ce aspecte nu functioneazd si ce puteti face pentru a vd imbundtdti ideile. Ca designer, veti auzi frecvent comentarii legate de lucrdrile dumneavoastrd si nu intotdeauna ele vor fi pozitive. Selectati ideea cea mai puternicS, apoi creali o prezentare vizual6 care sd demonstreze de ce este excelentd. Acesta este punctul din care incepeli sd lucrati asupra detaliilor. Fiti constient cd ideile cele mai bune sunt adesea cele mai simple. Trebuie sE dovediti cd ati muncit pe baza unei g6ndiri si pregdtiri atente. Gandlti-r,a ln ce felva veti explica ideea clientului. Poate fl revoie sd duceti o muncS de convingere, asa

.rcat

Q Factori de cercetare. Seria de reclame pentru metroul londonez utilizeazd un format din doud culori care atrage privirea. Randurile de text se concentreazd asupra sigurantei si vitezei serviciului, factorii cei mai importanti care au fost identificati in cercetarea piejei (a se vedea diagramele circulare

de pe pagina al6turatd).

EXERCITIU

Brainstorming Ganditi-vi la un lant major de supermarketuri si, prin

brainstorming, formulati idei pentru un brand nou. Gdsiti trei adjective pentru a-l descrie. Dacd ar fi un

animal, despre care anume ar fi vorba? Ce culoare are? in ce stare se aflS? Daca ar avea o b5uturd favorite care ar fi aceasta? Ce loc ar fi?

ganditi-v6 la ceveti spunein sprijinul

DE

tA coNcEPT LA VIZUAL

1 1

1

l*

cstr^r'

d

((

us

t/1,r^(,+

t"

/

haA

uri vtvtS

ill^fib!te

,

lN.t'u

Trena

u Ju

aa1t"r\J

Tire

-::'

cuF*\ -

,,

ill

lE-*'ffit: I

l- "i

ii_.t,-_

[&.ry6.,b]

,'"

..t

2

fii'-

:r;::

l+:-'.1

l*iii'a

i

ti

.

@ tg€B

O O A Lucr5ri pretiminare. Listele si schitele miniaturale initiale conferd ideilor formb vizibild; aici sunt prezentate doar c6teva schite si crochiuri.

Experimente timpurii ce utilizea:

Cercetarea

final de la care sd incepeti sd generati conceptul vizual. Dacd aveti nevoie de alte informatii, le puteti obtine in paralel. Atunci cand vb aflati pe punctul de a intelege problema, trebuie sd aplicati cunoasterea obtinutb pentru a trece la urmdtoarea etapd.

e De la concept la vizual :.),.ti. ..:,.-',::: .: OfganiZafea ideilOf Organizarea ideilor intr_o formd coerentd este produsul final al procesului de design, desi procesul de organizare incepe chiar de la primii pasi. Ar trebui si porniti la drum printr-o abordare largi (,,Explorarea ideilor,, este prezentati in paginile 52-57) si s6 vi ingustati treptat sfera ideilor pAni sunteti gata si finatizati decizii si si

rezolvati detalii.

Frecvent va trebui sb conferiti informatiilor ordine si structurS, nu numaiformd. Uneori, informdrile pentru design trebuie interpretate si uneori clientii au foarte putine idei legate de ceea ce au nevoie: ei asteaptd din partea designerului o analizd clard problemei a si o solutie. Artrebuisd tineli minte cd numdrul modalitdtilorin care poate fi rezolvatd o aceeasi problemd este egal cu numdrul designerilor. Sarcina dumneavoastrd esle de a alege solulia pe care o considerati cea mai adecvatd. Aceastd luare a deciziilor nu este subiectivd, ci provine dintr-o analizd informatd.

112

sr:

yizualizarea ideilor, p. 56

76

,i

i q

i

,:.

'

:: Mentinerea inregistr6rilor si efectuarea de liste. inregistrarea si ordonarea pot fi efectuate aproximativ si

:

d.:,

o grila cu doub si patru coloan=

Cercetarea poate sd consume foarte mult timp, asa inc6t nu uitati cd trebuie sd existe un punct

PRINCIPII SI IEHNICI

principii de bazd ale machetdrii, p.

l

)"r

IVlODULUL

A sE VEDEA

L I

l.-tl I .,rl

@

6F@

SECTIUNEA

""

i

.

;,it=t+,,

r-i

reffit@["

=-:,:_

::===]

rapid in

|!:

4.

: .-'

a,"

,-,.,,

,'|l

.

,

:, .,-; ...'.,.,,:-".. , .,-- .

b!me cu schite sau ca liste scrise de m6n;

pa

Vizualizarea ideilor initiale Nu uitati cd ideile desenate de mAna pot fi vagi si lasd mult loc imaginatiei, ceea ce este foarte bine. Nu introduceti detaliiin schite si in felul acesta va lSsati deschise optiunile. Designerii folosesc,,miniaturi,, pentru a detalia idei, care sunt generate de obicei pe un blocnotes; miniaturile realizate pe calculator tind sa arate prea fixe si finisate si nu veti fi dispus sd le modificati ori sb le priviti critic. O modalitate de a obtine aspectul unei miniaturi la mdrimea finalS este sd o mdriti pe fotocopiator p6nd la dimensiunile dorite. Tipurile de caractere si mbsurile exacte ale grilei pot fi decizii fluide. Pe calculator ele sunt usor de schimbat si li se pot atribui prioritdti anumitor decizii.

:t; tr:' i

.,1b

Critici si evaluare Cdutati critici constructive, dar aveti gri.jd pe cine consultati. Desi poate fi frustrant sd auzili cum vd este ,,desfiinfatS" lucrarea, criticile reprezintd o contributie esentialS la procesul crealiei. puteli lucra cu un critic imaginar, care vd supravegheazi si vd pune solutiile sub semnul intrebdrii. Nu lucrati cu ochelari de cal. De multe ori ajungem prea aproape de solulia potentiald si trebuie sd ne retragem un pas pentru a reevalua ce incercdm sd obtinem. O eroare frecvente este incercarea de a introduce prea multe idei intr-un singur proiect-selectati-o

!;

Notite,,Post-it"

electronice. Programele software pentru designeri

o Check copyright on images a Fit text a Get editor to write a

nnotation

{} s

Graficetemporale. Dac;

este o simplS sarcind de productie,

graficul temporal poate fi o listd de termene scris; de man5. Dacd insd lucrati cu un client, este

intotdeauna bine s5-i trimiteti un grafic de termene tipdrit, pentru ca ulterior sd nu existe confuzii. Proiectele maicomplexe, cu multe

elemente disparate ce trebuie asociate, pot necesita un grafic mai aplicat: pentru asa ceva sunt ideale foile de calcul tabelar.

pe cea mai potrivitd pentru informarea respectivb. intotdeauna vor exista si alte proiecte pentru celelalte

au si notite electronice,

idei. Nu uitati cd putine idei sunt inerent slabe - vinovat

care actioneazd ca

este modul in care sunt executate.

mementouri utile. Le puteti atasa de paginile la care lucrati, cu insemndri a ceea ce trebuie rezolvat sau pentru ca alti membri ai echipei sa,si poata scrie ideile sau evaluarile critice.

Grafice temporale lmpuneti-vd termene; pentru usurintd,

intocmiti o diagramd schematicd pentru a identifica durata probabild a etapelor procesului. Dacd lucrati la un proiect pentru care existd mai multe aplicatii, nu trebuie sd neglijati aspectul respectiv. in cazul proiectelor mai lungi poate sd existe un singur termen de predare sdptdm6nal (de exemplu, prezentdrile intermediare pentru client), pe cand la proiectele mai scurte poate fi vorba despre doub termene pe zi (de exemplu, etapele de spalturi multiple). O cale de a organiza ideile secvenlial este sd scrieli totul pe notite autoadezive si apoi sd ordonali lucrurile logic. DE LA CONCEPT

tA V ZUAI 1 1 3

e O O Planograme, Ptanurite aproximative de pagini (stanga) sunt dBZ\o\a\eiN\ -o p\anoqrama \dreap\a) care reprezintd un set mai coerent de declzii. Ele pot avea form; de schite grosolane, de sabloane digitale ce pot fi actualizate sau dacd trebuie sd-i aretati unui client ori s6 comandati fotografii si ilustratii - de schite mai detaliate (dedesubt).

TRENC90xE rrsue 22 M.rch 2004

;J; ll r;;;t il r l,-e'l I * ('n

."",1 ."" 1

n nh terordt

lh.{;,

I

I,tdf

I I

!)adc_

l'll,lll.l

r'Fd

e'lw''

..'"";I*l

I tpo-,r\.croo

-"

ffiffiMffiHir Ponturi . Scrieti tot ce este asociat

subiectului. Nu vd bizuiti pe memorie. . Fd16 un concept relevant, vizualizarea nu are nici un ?nte I es.

. Creati o diagramd de tip

organigram6, cu rute pentru diversele idei. . Cdutali critici din partea unor profesionisti si

folositi-le constructiv. . Discutati despre lucrare c6nd o arbtati. Moduri de organizare a ideilor Simpla intocmire a unei liste de sarcini, de aborddri sau de

termene poate clarifica exact o problemi specificS. incercati sb vd organizati ideile dupd urmdtoarele c

rite ri i:

.Alfabetic: dela AlaZ . Categorial: dupE tip . Cronologic: dupd timp o Magnitudine: dupd mdrime . Pozitional: dupd loc . Scalar: de exemplu, de la

,,bune" la ,,rele"

Storyboardul Storyboardul are rolul de

casete de dialog). sunete si orice alte media. Desi

consemna suficiente detalii despre conceptul vizual pentru ca designerul se poatd porni direct de la el pentru a concepe desf5surdrile sau paginile pentru produsul final. Planurile site-urilor Web aratd felul in care paginile se leage in ordine logicd cu celelalte pagini. Organizarea unui site Web reflect5 scopul real pentru care a fost proiectat acesta. inainte de a concepe designul paginilor este important sE definiti structura. Storyboardul este utilizat pentru a concepe pagini sau secvente individuale inainte de a angaja un designer pentru Web. Ca siin designul pentru multimedia, storyboardul este folosit de obicei in filme, benzi desenate, animatie sl reclame TV. El contine o schitd a aspectului vizual al ecranu ui, a i nformatiilor ce vor fi prezente, descrieri de animatii, interactiuni (de exemplu, I

a

storyboardurile au fost initial liniare (pentru filme), ele incorporeazi si elemente nonliniare.

Planograme Orice proiect pentru designul unei lucrdri trebuie sd aibd o succesiune vizuald logicd (9i inteligentd). Acest aspect este ilustrat destul de bine de reviste sau cdrti. in mod normal, revistele gi cdrtile sunt machetate in miniaturS pe o ,,planogram5" de cateva ori inainte de a fi incepute machetele in mdrime naturalS. Planograma poate consta doar din titlul articolului, dar poate fi si mult maispecificS, incluz6nd o listd a tuturor elementelor paginii sau desenul miniatural al machetei pe care sunt schitate blocurile de text si imaginile. Planograma are rolul de a clarifica succesiunea logicd, distribuirea culorilor. modificarea ritmul ui etc.

I Labour of love :--at.,...t: ,.

TT(]RLII {]FARCHAE(]TtlGY

L

'.$ crila.inaintede comandarea textului si i nceperea productiei trebuie

t*-

decise mdsurile exacte si numdrul de cuvinte. Aici designerul a ales o grili ingustd de 4 coloane pentru stiri si o gril6 de 2 coloane pentru

:.:t,

$

,-sF

.-'^e, l* l_" L:

lntroduceri. Co lo

. ",..,

ntitlu

Patru coloane pentru articolele de stiri.

W Liniile orizontale ce depdsesc

pagina sunt un motiv recurent. Ce aceea apar pe gril6.

M

5su ra

egendei

Doud coloane

pentru rubrici regu I ate

\:^"* r:1,

,

Examinarea optiunilor pentru coperte. Prezentarea a ooua-lre optiuni pentru copert6 este uzLtala in primele etape, deoarece unele aspecre ale copertei vor dererm nd aspectul si organizarea paginilor interioare ale brosurilor, cataloagelor, certilor si revistelor. De obicei, se va alege o variante pentru a fi dezvoltatd. DE LA CONCEPT

tA.. ZU;t

,1

15

SECT/UNEA

2

PR/NCIP]

ODJI JL

8

DP a cot

N

S1

i!ri]

C

rept r \ Z.:

Procurarea imaginilor lndiferent de informarea clientului, majoritatea lucrdrilor de design vor contine de obicei un tip de imagine, indiferent daca este vorba despre fotografie sau ilustratie. in timp ce generarea de caractere pe o pagind tipiriti a devenit relativ directi dupd aparitia tehnoredactdrii computerizate, reprezentarea cu succes a imaginilor poate fi ceva mai dificili.

*b=., .Y

-s

",3

?lrl

lnceperea cdutirii Atunci c6nd doriti sd procurati fotografii sau ilustralii pentru un proiect este important sd stiti ce

BE;5- .'e o r*,1 Sil br'!'.d a it. ft

ii

."r# ' T*tlq

t

*? Bibtiotecite de imagini opereaz5 site-uri Web din care pot fi procurate numeroase imagini. De asemenea, ele publicd in mod regulat volume cu colectii de imagini clasificate

Felulin care infatisati o imagine atunci c6nd vd ardtati lucrarile unui client va avea un impact important asupra succesului prezentdrii respective. lmaginile puternice si convingdtoare capteazd imaginatia clientilor si-i face sd doreasc6 sd vadd lucrul continuat. Atunci c6nd vizualizali, detineti o serie de optiuni, iar cea aleasS va fi dictatd de obicei de bugetul de care dispuneti. De departe optiunea cea mai buni la prezentarea ideilor de lucru este materialul vizual bine executat in marker. Nu numai c6 este ieftin (deoarece a fost creat de dumneavoastrd ori de echipd), dar permite si multd flexibilitate de interpretare din partea clientilor. Acest material sugereazb ce doriti sd faceti, darfbrd sd explice exact, declangand imaginatia clientilor si mentin6ndu-i implicati. Vd oferi si libertatea de a localiza ulterior imaginea perfectd, care si corespundd g6ndirii dinapoia materialului prezentat. Exist5 totusi situatii c6nd o prezentare va necesita un material ilustrativ maifinisat, iar pentru aceasta va trebui sa recurgeti la altd abordare.

, oferite gratuit designerilor. lndiferent ce

imagine ali cduta, veti gbsi un numdr vast de imagini similare asa incet este mai bine sa stiti din timp exact ce anume c5utati

anume cbutati. De exemplu, dacd aveti nevoie de imaginea unui prunc, ce fel de copiltrebuie sd fie? Bbiat sau fatS? Vesel sau morocinos? in aer liber sau la interior? Doriti o fotografie color sau alb-negru? O 96ndire conceptuald prealabilS bund vd va ajuta s5 stabiliti aceste lucruri, ingust6nd c6mpul de cercetare si usu16ndu-vd mult viata. Multi designeri tineri sau neexperimentati incep prin a cduta imagini pe lnternet, folosind un motor de cSutare standard, ca Google. Ar trebui sd evitati asa ceva din trei motive-in primul r5nd, dacd g6siti o imagine care ii va plScea clientului in prezentare, nu vetl fi in stare sd faceti rost de o versiune cu rezolulie inaltd pentru ilustratia finald; in al doilea rand, nu detineti dreptul de a folosi orice imagini gisili si puteti fi supus rigorilor legii dacd o faceli;in al treilea 16nd, asemenea cSutdri se dovedesc de obicei o risipd de timp frustrant6 si care distrage.

Biblioteci de imagini Prima oprire ar trebui sd fie la o bibliotecb a sE

lltr

VEDEA

sr:

Albume si colaje de atmosfera, /j. 52

de imagini autentice. Exista numeroase asemenea biblioteci si toate pot fi gdsite online. Dupb ce v-ati

inregistrat la una dintre ele, motoare de cdutare sofisticate, concepute pentru profesionisti, vi vor ajuta sb gdsiti ceea ce vd intereseazS. De aici puteti descdrca imagini de rezolutie loasb pe care le puteti utiliza pentru ,,improvizatii" aproximative. Aceste imagini au de obicei numele bibliotecii filigranat peste ele, ceea ce poate distrage de la impactul designului si de aceea ar trebui evitate, cu exceptia aproximbrilor celor mai vagi. Urmdtoarea optiune este de a achita bibliotecii o sumi modestd pentru o imagine autenticb, cu rezolutie mai mare si fdrd filigran. Dacd prezentarea dumneavoastrd va avea succes, veti reveni la bibliotec6 pentru a cumpdra inraginea cu rezolutie completb si la pret integral. Bibliotecile de imagini sunt utile mai ales cAnd aveti nevoie de o imagine pe care n-o puteti procura in timp pentru etapa de prezentare. Sd presupunem cd pruncul pe care-l cdutati trebuie sb poarte o pereche de ochelari mari. A pldti un fotograf si un fotomodel pentru asa ceva ar insemna o mare pierdere de timp si bani, pe cAnd bibliotecile au ln fisierele lor o mullime de imagini Ce acest tip, pe care le puteti achiziliona pentru o sumd

I

Make life easi

Make life easier.

rezonabilS.

Pentru multe dintre imaginile disponibile in asemenea biblioteci nu trebuie sd plStiti drepturi de autor. Aceasta este o veste bund pentru bugetul dumneavoastrd, dar poate sb nu fie intotdeauna lucrul cel mai bun pentru client. Si presupunem cd ati gisit fotografia perfectb a pruncului cu ochelari intr-o bibliotecd de imagini. Este posibil ca, in acelasi timp, altd echipa de designeri sb fi gEsit perfectd aceeasi fotografie pentru clientul lor. Clientuldumneavoastrd poate sd nu fie incentat de posibilitatea de a vedea fotografia ,,lui" utilizata in campania altcuiva, oric6t de improbabil poate fi un asemenea eveniment. O modalitate de a evita astfe de situatii este folosirea unei imagini cu drepturi de auto". Putini procedeazb asa, deoarece varianta este r-ra costisitoare, astfel incat aveti sanse mai ma. s; - revedeti imaginea aceea pentru o perioadd cons c:.3: r

;il;:i;;*il Schite in marker

,:i,

Pentru vizualizare nu existd reguli clar definite,

deoarece scopul principal este de a fi complet convingdtor.

Puteti utiliza o camerd foto digitalS pentru a fotografia imagini schitate rapide, dar ele pot deruta clientul atunci cand 'incercati sa explicati cd nu aceea este ,,imaginea rea15" pe care doriti s-o folositi. Solutia cea mai bund este sd p reze ntati nrateria le vizua le excelente rea lizate in marker si sd ,,'- :cn'.' nget c rentul sA plateascd pentru niste instantanee :13

:

:rr: si

s

E

.,;; Schitele in marker

sd fie privite ca modul cel mai bun de prezentare a ideilor. Chiar

continui

dacd materialele fotograf ice

aratd mai ,,finisate", ele va pot inhiba ulterior fl exi bi I itatea.

transformati in realitate. Dupd aceeaveti

:: - : : -r - ci fotog raf ie ca re va apartine

definitiv clientu

lu i.

l:-: :s: :..: nu este posibil, bibliotecile de imagini -'=-' : -:,: : cuna pentru uncompromisacceptabil. DE LA CONCEPT LA V ZUAI

1 1

7

BUSINESS !@

@r

.:

Itcrattiffi@ribunc ffi'**::*i: ni*""r.t", e[':*,',, ',

,

$brteF suint t ntued :

oY.rFnsbn-fud06

'

: ,

FBh_iscdcl di.sil $r un\L{(d *dd1 rtrD\\

:

++i+:s::l-lr.1r 6;;

Llill,llllrl.--;.,,' i

::

_

SECTIUNEA

2

PRINCIPII SI TEHNICI

MODULUL

8

De la concept la vizual

'$ *3 Mentinerea unititii. Ziarul Herald Tribune demonstreazd felul in care designul coordonat ajute la realizarea unei identitdti unice. Un exercitiu bun pentru orice designer este de a recrea exact, utiliz6nd OuarkXpress, orice paginS dintr-un ziar.

Design coordonat in domeniul pubticitar, foarte putine lucruri sunt concepute pentru a functiona ca elemente independente. Examindnd de pildi o oferte care foloseste posta direct6, vom observa cd at6t scrisoarea insotitoare, cdt si formularul de aplicatie, pliantul si plicul au elemente de design comune care le leagd si le identifici drept set. in mod similar, examinati orice ziar doriti. lnformatiile continute in el se schimbi zilnic - alte titluri, articole, fotografii etc. -, totusi ziarul arate la fel in fiecare zi, iar c6nd pe un raft

afli mai multe gazete, le putem identifica usor, dintr-o privire rapidS. se

$ Tipetor ca alimurile. Aceste cbrtuliisimple si vesele utilizeaz6 indriznet culorile si caracterele. Numai culoarea si elementele

diferite ale titlului se

modific; de la una

A sE VEDEA

1

'18

sr:

la alta, celelalte elemente rdmAn6nd intacte pentru a

Design pentru ambalaje, p. 1 74

unifica setul.

Cum se obtine ins6 acest sens al identitdtii? Rdspunsul conste intr-un design bine coordonat si o strategie de design eficientd care va permite modificdri ale textului si imaginilor ce vorfi aplicate. in cazul ziarelor,aceasta se obtine prin crearea mai multor reguli si principii stricte, care nu se schimbi niciodatS. De exemplu, titlurile principale vor fi scrise cu un singur tip de font si vor fi a liniate la st6 nga, titlu rile secu nda re vor fi scrise cu alt tip de font si centrate, corpul de text va fi scris cu treilea tip de font, av6nd fixe mirimea in puncte, interlinierea si regulile de aliniere st6nga-dreapta, articolele de fond pot fi scrise intr-un font aldin cu interliniere mai largd si aliniere alternantd, si asa mai departe. Aceste reguli nu sunt incdlcate niciodatd, dar sunt indeajuns de cuprinzdtoare pentru a accepta orice variatii, mentin6nd in acelasitimp aspectul stabilit (,,look"-ul) al ziarului. Putini designeri au posibilitatea de a concepe ziare si sarcina respectivd necesitd un volum urias de timp, talent si muncd, totusi designul coordonat continud s5 fie o cerintb uzualS pentru aproape toti designerii grafici. De exemplu, vdz6nd ci majoritatea autorilor scriu mai mult de o carte, editorii utilizeazd aproape intotdeauna designul coordonat pentru a le produce ce4ile. Dacd un editor tipdreste editii noi ale cdrtilor

lmaginile exi -s3 ::-3 a'. aa- a a -- z': - aa paginii au un imo:c:3-::'- . r:::'::: contrasteaza cL oeg -: :f,-s: :n- i ::

J?fr

I

13

Cle

sstudio

I;"r;:;,';"r1"

lEti ffi

'i

IIR I

p

ls loo . ar -5.1 ler { n\Yr-l It (lFl

'l

1

I

o__

!::'"ny

l"

'l llr'-; -i . f r a\3

I

ffi

@ studio

:

rlTi |

.$'

Banda de decoraliuni prezinte toate elementele din set si adaug; o explozie de veselie si excentricitate - exact ce doreste studioul si transmitd.

Probleme de merime. Designul coordonat poate insemna lucrul cu un domeniu de elemente de dimensiuni foarte diferite. Setul acesta pentru un

EHE

ffi

W

studio fotografic consti din antet, scrisoarea de complimente, cdrti de vizitd, invitatia pentru vizitarea studioului si un pliant. Fiecare element actioneazd individual, dar capdtd impact suplimentar atunci cand este vezut ca parte

Franklin Gothic, un font sobru dar distinctiv, extrem de lizibil, este folosit pentru

Casetele de culoare omogenS, punctate cu imagini retezate de sabloane gi texturi, ricoseaze pe pagin6, conferind impresia abundentei de spaliu. Plasatd intre doud tipuri

l*r I

.*

de caractere contrastante

{i studio ::

i::,-

", lt

dar complementare, sigla isi menjine propo4ia in tot setul. I I

ll $J

t

studio

I I

corpul de text

I $3 {i studio

din serie, conferind studioului un puternic sentiment de identitate.

Versoul cSrtilor de

viziti. DE LA CONCEPT LA VIZUAL 1 1 9

'K o 'l<

Alexaldcr IVlcCell Srrrith anterioare ale unui autor de vArf, el va solicita o strategie coordonatb de design pentru coperte, care va permite modificdri de culoare, imagine si titlu, darin acelasi timp va ingddui cumpdrdtorilor sb identifice titlurile ca fdc6nd parte dintr-o serie. Este posibil ca elementul constant din seria de coperte sd fie tipul de caractere, stabilit la acelasi font de aceeasi mdrime si in aceeagi pozitie pe pagini pe toate copertele. Elementul comun poate sd fie insd stilul fotografiilor utilizate (alb-negru, complet color, suprasaturat, cu viniete) sau ilustratiilor (penitb si cernealS, sgrafitto, colaj). Un designer bun va lega laolaltd toate elementele, cre6nd un sablon care face nu numai ca fiecare copertb individualS sd fie atrbgdtoare in sine, ci asigurd si identificarea cu celelalte coperte din serie. Practic, coperta unei cSrti este o piesd de ambalaj care face publicitate at6t produsului, cat si editorului, si de aceea artrebui abordatd la fel ca o campanie publicitarS. Fiecare copertd trebuie sd concureze cu toate celelalte coperte expuse, ,,sbrind" din raft chiar inainte de a-i informa pe cumpSrdtorii potentiali asupra subiectului cdrtii si motivului pentru care ar trebui s-o cumpere. in multe librdrii, spatiul limitat dicteazd insa ca numai cotoarele s5 fie vizibile, asa incat va fi esential felul in care acestea apar ca o ,pate" de culoare. De exemplu, o serie de coperte cu cotoarele concepute 1n text negru aldin pe culori acide va crea o asemenea ,,pat5" foarte impresionantS.

120

Vrf,

Alcxancler NicCell S;urtlr

Crearea ,,petelor" este ceea ce-i motiveazd pe toti producdtorii care concureazd pe o piatd capricioasS, indiferent dacd produsui este carte, ciocolatS, supd sau bduturi ricoritoare. Data viitoare cand faceti cumpdrSturi, deschideti ochii la acest principiu si veti observa cd toate produsele care au ,,petele" cele mai atrdgitoare apartin intotdeauna producdtorilor celor mai cunoscuti

Venit din Africa. Copertele pentru Alexander McCall Snrith sunt puternice. Culorile vii si

ilustratiile de inspiratie africand sunt calde, primitoare, unice si pline de viat5, dar si socante exact natura cdrtilorin sine.

-

si de succes din lume. Nu-i o coincidentS, iar designerul care poate coordona cu succes un brand va descoperi cd ii vor fi solicitate serviciile mereu.

Cunoasteti continutul

!

Conceptul pentru designul unei coperte de carte va fi influentat de mai multe aspecte: dacd este o

operd de fictiune sau de nonfictiune, dacS este volumul de debut al autorului sau dacd acesta are deja un grup de cititori loiali, cdrui gen ii apartine cartea, dacd subiectul este amuzant, grav, romantic sau terifiant si, cel mai

important, care este publicultintd alcartii. Atunci c5nd concep copefte pentru certi, designerii buni au grijb sa-i pund editorului o multime cJe intrebdri despre carte - si s-o citeascd ! La urma urmelor, coperta trebuie sd-i inspire pe oameni sd cumpere cartea, asadar ce contine ea ca s-o facS o ,,lecturd recomandatS"? Copertele prezentate aici sunt exemple excelente de lucrdri puternice, bine 96ndite 9i (cel mai important) de succes.

Fixatin grila. Albumul de fotografii ale lui Fin Costello foloseste un design complex, coordonat. Fiecare pagind aratb altfel, dar principiile stricte de design si atributele comune mentin continuitatea paginilor.

Pete de culoare. Copertele acestor bestsel l--r u ri cl-. Ca rl

Hiaas,or,,sat" alilt raft clatorita desigrtulLti izbitor. Deopotriva

"1F

{;}*tifu.;iia

villranta si elegaIta,

trAR L

trAR L

H IAA,5 E N EiTE R MY

H I.A,A5 E N

WEATHER $an4rd $ro1omd.

TcfURIST

folosirea culorii si a caracterltlui cle itera cla certiturlinea ci vor fi la fcl cle puternice si .laca li se ved-. (loar cotortrl

EiEAsiT]N

'sl{!trMdotuttoB

d.0imihd

ft itoad

Utilizarea coerent,

a

tum/

fontLrlul C arendol

I .11r11.nnl .r'e\ l.Oalard

LlrJ il ,l-. I

ti,

Lctrifelc coborate foarte mari sunt antLlzante si maximizeazi im1;actul;fiindcd aLl o tenta atet rlc deschisi, nLr coplesesc.

Hffisfl

gru td-il

ru e$i Titlurile legendei s!nt T 00: : i-: legendele in sire au tenta 3a

Liniilc rosii fine rlin juru inrag I ior nr.l mici ajuta la ridicarea lor clin pag na

, ..t

121

SECT UNEA 2 IVIODULUL 8

De

a

corc:irt

e

Fotografie sau

ilustratie in mod frecvent, designerii vor trebui si insufleteascd

desfisuririle

cu imagini si

si stie

cum sd giseasci ceva potrivit. Decizia daci sd folositi fotografii, ilustratii, ori chiar literele ca imagini (sau toate trei impreuni) poate p6rea difici16, dar un aspect bine coordonat, care evit6 un talmes_balmes de stiluri, este unul dintre semnele designului de

calitate. Evitati si includeti prea multe forme si stiluri de materiale vizuale - trebuie s6 vi editati optiunile in mod logic si elegant. Ciutati s6 alungati ideile preconcepute: dacd stiti exact ce anume veti face inainte de a incepe, veti fi mai putin creativ. Uneori chiar si o gresea16 se poate preschimba intr-o noui abordare-

Mediul si mesajul

:.

Din cauza tehnicilor de artd digitald,

limitele dintre fotografie si ilustratie au devenit neclare, astfel inc6t, desi alegerea directb dintre o fotografie realistb si interpretarea stilistb a unui ilustrator continua sa fie posibild, tehnicile de montaj pe calculator permit fuziunea celor doub. in interiorul acestortrei categorii sunl posibile aborddri relativ directe sau obscure, asa inc6t trebuie sd vd 96nditi cum doriti sii va fie mesajul pentru a fi inteles si interpretat. Multe vor depinde de domeniul

in

care activati. De exemplu, frecventin publicitate este esential sd ardtati brandul pe care se strdduieste sd_l v6ndd clientul dumneavoastrd. Ambalajele alimentare

ffi+

,l

I'

;'{}* J*

sau reclamele pentru automobile tind sd prezinte imagini exceptional fotografiate si foarte realiste, ce prezintd produsuf intr-o fumind cet mai mdgulitoare cu putintd. pe de altd parte, un brand nou de cafea (nu distinctiv in sine) ar putea avea o ilustratie contemporand care sd transmitd mesajul unuistil de viatd ultramodern. La capdtul opus al

:-''H

h#

,. ;.' '."*l s'l '.-1 -!3lJ ;;ll; g.rt'..rea fotografiilor cu ilustratii. Fotograliile si ilustratiile luzjoneaza rn cele doua imagini. llustratorul a colectat, colorat si fotografiat

'iii

obiectele de deasupra pentru un articol dintr_o revist6

dedicatd mondenitdtilor. in imaginea djn dreapta, frunzele au fost fje scanate, fie fotografiate, apoi colorate digital, utilizend pensula si caracteristicile de amestecare si gradare din photoshop.

ASEVEDEASt: Desenedetipstudiu, p 20 Princjpii ale fotog rafierii, Fotografia digitali, p 6t

p

22

,i "rl'i r- I ,.' 't

il ',lr: Mai multe optiuni pot

f

i

vdzute in aceste imagini

comandate de a lungul catorva ani pentru o companie de materiale de artd:o acuareld foarte detaliatS, un instantaneu aproape abstract de cerneluri colorate, o ilustratie decorativ

stilizati, o fotografie de atmosfer6 si un tablou abstract bogat colorat.

scSrii realismului, imaginile pentru o reclamd a instructorilor de animale pot fi complet obscure, dar publicultintd va fi perfect congtient de mesajul nerostit. Dacd activati in designul corporativ, etosul companiei pdstrat cu sfinlenie in ,,declaralia ei de principii" este la fel de important ca si produsele sau serviciile ei. Aici ar putea avea succes 9i o serie mai abstractd sau analog5 de imagini. in reviste sau cdrfi, aspectul imaginilor va trebui analizat in etapa initiald de crealie, c6nd vor trebui discutate toate intrebdrile legate de publicul tint5. Un mixaj de stiluri diferite - ilustratii si fotografiipoate sd diferenlieze aici secliunile editoriale.

lucrare mare de design s-ar putea sd nu fie un lucru adecvat dacd nu dispuneti de un buget pe mdsurd. Este mai bine sd utilizati o fotografie. Pe de alt5 parte, solicitarea unui fotograf pentru o sedinld de lucru care implicd fotomodele, machior si coafor, plus recuzite 9i decoruri complicate va fi costisitoare. intr-un asemenea cazarli mai ieftin sd comandati o ilustrafie. Ocazional puteti fi nevoit sb produceli ceva pentru care nu existb buget. Nu disperati

-intotdeauna

se

gdsesc posibilitdti. Uneori, de pildd, literele evocatoare pot funcliona ca ilustralie, iar imagini fdrd copyright pot fi gdsite mereu dacb stiti unde sb cdutati.

EXERCIIIU Luarea deciziilor O companie de

investitii

doreste un pliant care sa transmitd imaginea asumdrii riscului combinatd cu cea a practicii financiare sigure. Creati o serie de trei imagini dispuse in fotomontaj.

Punctul de pornire

Constr6ngeri creative Clientii vd pot trimite imaginile pe care doresc s6 le utilizati, impreund cu informarea initialS, si in asemenea cazuri decizia a fost deja luatd in numele dumneavoastrS. Fotografiile pot sd nu fie intotdeauna

indem6nd din motive logistice - din cauza distanlei, bu getu lu i sau dificultdtilor de oblinere a autorizaliilor -, ceea ce inseamnd cd solulia optimd 9i unicd rdm6ne comandarea unei ilustratii. la

Manualele tehnice, rapoarlele de companie, cbrtile educationale sau orice lucr5ri ce intenlioneaz5 sd explice felulin care funclioneazd lucrurile beneficiazb de pe urma materialelor vizuale.Vizualizarea tinde sd devind un domeniu specializat al ilustrdrii, in care desi g neru l, il ustratoru I 9i autoru l/creato ru I materi a u u i trebuie sd lucreze str6ns laolaltd. I

I

Buget si grafic A comanda o ilustratie foarte complex6. sd zicem a unei strdzi urbane aglomerate, pentru o

Poate cd lucrati la un proiect pe care l-afi

initiat personal sau la o informare; oricare ar fi cazul, unghiul ilustrativ poate sA vd apa16 ca prin farmec in minte, ori puteti fi nevoit sd v6 strdduiti mai mult ca si decideli asupra stilului cuvenit al imaginii. in primul 16nd ar trebui sa v6 intrebati ce anume ar fi potrivit pentru piatd si mesajul pe care incercati s6-l transmiteti,

Un arhitect vinde spatiu intr-o

cl6dire inainte de a fi construit6 iputeti alege fie apartamente de locuit, fie

birouri). Fotografiati o serie de imagini care sd capteze incitarea, stilul de viate si aspectele pozitive a e zonei.

iar dupd aceea sb cercetati o sursd care realizeazd

lucrarea in limitele impuse de buget 9i termene. Examinali lista de control de la pagina 125. inarmat cu aceste optiuni, puteti sd vd aplicati propria sc6nteie creatoare. incepeti prin a cerceta sursele pentru imagini. Poate fi necesar sd creati chiar dumneavoastrb imaginile sau puteti sb le comandali unui ilustrator sau fotograf. Existi multe moduri in care sd priviti lucrdrile altora, in afara de a 16sfoi diverse portofolii - pe lnternet, in expozitii si agentii sau in alte publicatii grafice de tipul revistelor. Exista biblioteci de imagini ce reprezintb f otografi si ilustratori, sau care le cumpdrd operele si le

Un club de

istorie oca e

doreste sa atraga men'3nol. Cercetatl gra\ -' !:a^ si creati un desrgr

::'=:.

degajeze o se-z::

:

3a

contemporaa::a::

DE LA CONCEPT LA V ZUAL

1

23

vand pentru mass-media. Dacd scrieti .,picture library,, sau ,,r'l/ustration agency/i intr-un motor de c6utare, veti cdpdta o sumedenie de nume. in general, asemenea companii vd permit sd utilizafi o versiune de rezolutie joasd pentru schilele de concepte, fie gratuit. fie in schimbul unei sume neinsemnate. Dupd ce v-ati finalizat ideea, puteli cumpdra de la ele drepturile de a folosi imaginea respectivd. intotdeauna inainte de a lua o hotd16re, verificafi care va fi suma finald. Sursele acestea produc in prezent CD-uri cu imagini fdrd drepturi de autor, ceea ce inseamnd c6 le puteli folosi in machete fdrb sd mai pldtiti nimic. Dacd intenlionati s6 acoperiti in mod repetat un anumit subiect sau stil, poate fi logic sd cumpSrafi un astfel de CD. Altd sursi (fdrd copyright) o reprezintd ansamblurile de tip clip art, care potfi utile ca fundaluri pentru text. Desi suntin principal gravuri alb-negru vechi, ele pot fi utilizate atat in modalitdti moderne, c6t si traditionale.

:r)..., lri 1{

i\

3F-q

O O O Hrane pentru idei. Alimentele pot fi redate fie in fotografii realiste, incAt,,iti lasd gura apd". fie decorativ, asa cum se prezintA ilustratiile stilizate in graficd monocromd si in acuareld, cu sau fdrd contur negru.

:@" Q@

La cumpirdturi. Decizia

intre fotografie si ilustralie poate fi influentatd de costuri. Pentru lucrdri profesioniste, nu puteti sa

Pl.bi

gO

OO

""9$:"

_

o o

.Bj

vd fotografiati pur Fi simplu

prietenii. 9edintele foto necesit6 destulS organizare: inchirierea de fotomodele (cu contracte) si de profesionisti pentru machiaj si coafu16. alegerea locului, obtinerea acordului proprietarului magazinului,

inchirierea masinii, aleqerea si inchirierea veslimentariei s;, nL cele din urmd, angajarea fotografului. Pe de a ta parte. ilustratia necesita doar o informare scurta a e-.s:r ,

124

r

ln cele din urm5, creati-vb o bancd de resurse. Cei mai multi designeri pdstreazd caiete sau dosare cu lucrdri realizate de fotografi si ilustratori, provenite in general din reviste. Uneori primiti pliante promotionale trimise ca materiale publicitare. Dacd vd plac sau credeti cd pot fi utile pe viitor, fisati-le in banca de imagini.

r\.

Listd de control .V6rsta/sexul/clasa sociald a publicului tintd? De exemplu, materialele vizuale pentru pagina horoscop a unei reviste destinate adolescentilor pot fi mai amuzante, moderne si abstracte dec6t imaginile utilizate pentru raportul si conturile unei companii. . Care este durata de viatd a lucrdrii? lmaginile dintr-o revisti sdptbm6nald pot fi efemere, pe cand cele dintr-o carte scumpd cu potential de vindere de 10 anisau mai multtrebuie sd aibd o rezonan!5 care sb ddinuie. . Cat de clard trebuie sd fie informatia?

lmaginile pentru coperta unui CD potfi obscure, pe cAnd cele pentru un manual tehnic trebuie sd fie clare si didactice. . Valoarea perceputd. Este mai dificil de precizat, deoarece adesea ceva ieftin este vandut mai scump prin imaginea sa, iar ceva scump poate cduta sd atragd o piatd larg5. o Criterii de design. Doriti o formb dinamic6 decupatd sau o imagine pitratd intinsd pand la limita paginii? Alb-negru sau color? Cu contururi precise sau incetogate? Poate fi stilizate? Doriti sa aibd un aspect retro? Sau ar trebui sd arate agresiv de modern? Trebuie sd existe un singur focar puternic sau un colaj de idei? . Tema. Frecvent este important sd creali un set de imagini cu aceeasi temd sau stil. .Apelali la contrarii. Pentru o clipS sau dou5, g6nditi-vd la opusul a ceea ce se asteapt5: astfel veti cipdta un punct de vedere nou sau vd veti putea consolida ideile originale. . Buget si grafic de executie. Verificati dac6 ideea este posibi\6 si fezabr\6 in timpul disponibil.

EXE RCITIU

Simboluri zodiacale Trebuie sd creati prima dintr-o serie de 12 imagini pentru pagina de horoscop a unei

A colai de medii: hartia a fost pictatd si texturat6, apoi scanatd cu celelalte elemente.

Q

reviste. llustratia poate fi creatd in orice mediu si nu trebuie sd fie simplul simbol astrologic; este necesar sd cercetati

simbolul

si s6-i incorporati unele dintre caracteristicile asociate. lmaginea trebuie sd poatd fi reprodusd ?n patru culori si va

avea ldtimea finalS de 65 mm.

pictogrami taur. Simbolul

Taurului a fost utilizat pentru crea un mozaic, care a fost apoi fotografiat.

Etape de lucru

.

Cercetali simbolurile astrologice, afl6nd cum au evoluat si ce caracteristici sunt asociate fiecdrui semn. Pistrati fotocopii gi ilustratii decupate.

. incepeli sd desenati. sd

lmaginea ar trebui fie p6trat5, rotundd sau cu formd

liberd? Va fi o singurd imagine sau vor fi mai multe? Doriti si-i aplicati o grilS sau o structurd? G6nditi-vd la implementarea designului respectiv la toate cele 12 semne

---'+r

si rdspundeti treptat la aceste intrebdri. . Schite/e ve vor ajuta sa decicleti ce mediu sd

.

folositi.

G6nditi-v5 la culoare. Doriti ca semnele sd fie diferite sau similare? Preferati sd lucrati

tl

cu o paletd limitatd de culori?

. 1

i'

Formd liberd

Aborda re

decorativd, dar realistd pentru Taur (si atributele sale) in stil vioi

Creati imaginea in mediul ales, apoi reproduceti sau scanati o pagin6 de horoscop dintr-o revist6 si incorporail ilustratia du

m neavoast16.

pen ta s cerneala, aonrbinat cu acuareld DE LA CONCEPT LA V ZUAL

1

25

a

SqCT/UN,A

2

Pfr/I/C/P//S/ T,HN/C/

MODULUL

g

Probleme de productie

Mediul tiparului in mod frecvent, procedura de productie in vederea tipdririi este consideratd pur si simplu ultima etapi a procesului de design. De fapt, lucrurile nu stau deloc asa. O abordare mai generald si cunoasterea problemelor de productie pentru tipar sunt absolut esentiale pentru designer din cdteva motive:

Tiparul in toate metodele de tipirire, lucrarea digitalS trebuie separatS in culorile constituente, pentru a realiza plScile. Este important se tineti minte c5 fiecare placd este utilizatd pentru o singurb culoare. Majoritatea lucrdrilor pe care le veti produce vor fi tipdrite utilizSnd tiparul ofset, dar alte metode sunt: .Tiparul raster (foloseste sabloane serigrafice) este utilizat pentru tricouri, reclame stradale si unele efecte specia le.

. Flexografia (foloseste pl6ci din cauciuc in relief) este utilizatd pentru unele tipuri de ambalaje si pungi de plastic.

o Procesul de design are o intentie inerentd; aspectul si senzatia degajatS de lucrarea tipdritS finalS se

datoreazd faptului cd asa au fost intenlionate. Aceastb

,,intentie" poate fi monitorizatd de un designer cu o excelentd cunoagtere a problemelortehnice. . Un obiect tipdrit are o calitate tactile; utilizarea de cernealS ori h6rtie, de efecte speciale sau a unui proces auxiliar vd vor fi disponibile doar dacd defineli intelegerea procesului de produclie pentru tipar. . Pot fi evitate modificirile t6rzii (si costisitoare) cauzate de schimbarea specificalii lor teh nice.

. Tiparul addnc (foloseste pldci cu celule de diverse

ad6ncimi) este utilizat in general pentru revistele sau cataloagele cu tiraj mare. .Tiparul digital (foloseste prese fdrd pl5ci, controlate de calculator) este utilizat pentru lucrdri complet color cu tiraj mic. Majoritatea preselor tipdresc pe coli de hSrtie, dar rotativele, folosite pentru tiraje mari, folosesc suluri de h6rtie. Apd sau role umezitoare

Role cu cerneala

Cilind ru -formE

Cilindru cu asternut de cauciuc Hertie presatd

Principiul tiparului ofset. Acest proces de tipdrire se bazeazd pe principiulimiscibilitdtiiapei si a grdsimii. Placa de imprimare produsd digital este tratatd chimic, astfel inc6t imaginea va accepta cerneala si

a sE

VEDEA

st:

Definitii ale culorii, p. 26 Corectarea probelor color, p. 730

tlh

va respinge apa. Diagrama simplificatE a unei prese aratd o placd expuse infdsural; in jurul cilindrului-formE care se roleste, unde imaginea este umezitd si acoperitb cu cerneal6. lmaginea cu cernealS de pe placA este transferatd apoi pe cilindrul cu asternut de cauciuc. Acesta transferd imaginea pe hartie, care a fost purtatd in jurul cilindrului de presiune (ajustat in functie de hertia utilizatd). Procesul este rapid si placa este acoperita cu cerneald la fiecare rotatie. in proces nu existd suprafete in relief si de aceea se mai numeste ,,tipar plan".

100oo

@

yellow

Bandd de control a

calititii.

Colile tipdrite au de obicej o bandi de control in exteriorul grilei pentru a monitoriza calitatea realizerii placii,

cernelii, concordantei, mdrimii punctului si asa mai departe. a

$ Tipar complet color. Desenul prezint6 principiul tiparului complet color. Pdtratele cyan, galben si magenta sunt vdzute suprapuse si cre6nd culori secundare si tertia re. Prin folosirea tentelor se pot realiza mii de

variatii subtile.

1 00c 100y 100m

1 00c 100m

Guloarea

$

Folosirea a doui Pantone. Pliantele au fost tipdrite in douS culori. Deasupra. galben si albastru sunt supratipdrite pentru a crea a treia culoare {verdeinchis) in fontul de fundal.

I Tente plate. Posterul pliabil utilizeazd in fortd tentele plate obtinute din setul complet color (CMYK). Fotografiile au fost reproduse in negru de policromie pentru a contrasta cu tentele strdl ucitoare.

Diversi factori determinE c6te culori alegeti pentru a produce lucrarea. Tiparul monocolor poate fi utilizat c6nd existb constr6ngeri bugetare sau c6nd trebuie aleasb o culoare specificd; de exemplu, majoritatea companiilor cer o anumitd cerneald Pantone pentru coerentd in toate tipbriturile lor. Tiparul in doui sau trei culori permite combinatii interesante de cerneluri Pantone: supratipdrirea a doud cerneluri poate genera o a treia culoare, iar tipirirea imaginilor alb-negru in doud culori (duotone) sau trei culori (tritone) le poate spori efectul. Tiparulcomplet color utilizeazd cerneluri cyan (c), magenta (m), galben (y, de la .,yellow,,)si negru (k, de la ,,key" -,,cheie") specificate in procentaje de tente pentru a crea un numdr urias de culori. Metoda este utilizatd pentru a reproduce fotografii complet color sau

culori plate. O inovatie relativ recentd este tiparul Hexachrome, care foloseste setul complet color, plus cerneluri portocaliu si verde, pentru a oferi un domeniu de culori mai larg.

9i

PROBLEME DE PRODUCT E 1 27

Q CUVK. CanO doriti se reproduceti o imagine complet color, trebuie sd generati un fisier CMyK.

$$ Scara nuantelor de grilmono se utilizeaze cend doriti sd reproduceti o imagine intr-un domeniu de tonuri si intr,o sinqur; culoare.

Tipirirea imaginilor Fotografiile sau diapozitivele sunt cunoscute ca ,,originale in tonuri continue", ceea ce inseamnd cd de la un ton la altul existA o gradare lind. O imagine tipdritd este de fapt alcetuitd din ,,puncte de raster": multe punctulele de diverse mbrimi, egal distantate, de obicei intre 100 si 200 pe inch (lpi - lines per inch, ,,linii pe inch"). Valoarea lpi poate fi mai grosoland pentru pungile de plastic sau maifind pentru albumele de arti. Pentru a reproduce tonurile continue printr-un proces de tipdrire trebuie mai int6i generat6 o versiune digitalA (de obicei prin scanare), care dupd aceea este convertitd in punctele de raster ce creeazd iluzia tonului continuu. in aceastd etapd este importantd rezolutia imaginii digitalizate; a se vedea ilustratiile. lmaginile pentru tipdrire trebuie salvate ca fisiere eps sau tif.

$ Duotone-in acestcaz, cyan si negru - poate spori imaginile mono sau egaliza imagini de calitAti diferite.

intind si tentele se tipSresc mai accentuat decat se intentiona (mdrirea punctului). Greutatea hertiei se mbsoarb in grame pe metru petrat (gmp), iar grosimea cadonuluiin microni. Un pliant A5 se tipdreste in general pe 1 15-150 gmp; o carte de vizitS poate fi tipdritd pe 300 gmp.

Probe tipdrite Aceasta este ultima ocazie a dumneavoastrb (si a clientului) de a controla calitatea si conlinutul culorii: . Proba de culoare digitali: ieftind si usor de produs, dar nu perfect precisd pentru culoare. . Proba umedS: scumpd, dar precis6; utilizeazd pldcile finale si cerneala pe h6rtia corespunzdtoare. . Proba pdf: formatul pdf scos la imprimantd; util in crizd de

timp.

H6rtia Nu subestimali potentialul h6rtiei pentru tipdrit; existd o varietate uriasS de culori, finisiri si greutbti. Atunci c6nd alegeti o h6rtie, 96nditi-vd la efectul pe care-l doriti (de lux sau simplu si practic), la adecvarea ei pentru tipul de lucrare, bugetsi metoda de tipSrire. in general, h6rtia se clasificd in doud tipuri: oCretatS: mai netedS, reproduce mai bine culoarea. . NecretatS: mai moale la pipdit si mai voluminoasd ia o greutate echivalent6. Deoarece este absorbanta, culorile se 128

Procesele de finisare Procesele intreprinse asu pra colii tipdrite se numesc finisare. Unele sunt auxiliare tipEririi, in timp ce altele sunt asociate fdltuirii si legdrii. Utilizati aceste procese ca elemente creative: capsele si stantdrile sunt disponibile in multe culori,

pentru a spori o imagine color puteti utiliza l6cuirea selectiv5 etc. Alti termeni cu care vd puteti familiariza sunt; indoire, retezare, gofra re, gh i lotinare, termog raf ie,

legare si lipire planse.

ca

psare, coasere, lam inare,

q.

aA\

l\=-j.

*/i

@ Rezolutie. Pentru imagini completcolor, duotone si in nuante de gri, la mdrimea la care va

@ Moduri de reproducere a imaginii. Exist6 diverse moduri de a scana si reproduce imaginile. partea mdrite

fi reprodusd

imaginea, rezolutia fisierulul digital trebuie sb fie de doud ori valoarea lpi.

a imaginii aratd felul in care structura punctelor de raster diferd pentru fiecare metodi.

$ Line-art este utilizatd atunci c6nd doriti sa reprodLc. o imagine in alb si negru pure, fard tonuri intermed a-: La mdrimea la care va fi reprodusa imaginea. rezolL: : fisierului digital trebuie

sA

fie de opt ori valoarea tpi.

Ponturi Pregdtirea unui document pentru tipal Dup6 ce spaltul final al designerului este aprobat de client, frecvent 16mAn multe probleme ce trebuie rezolvate inainte ca lucrarea s5 poatd fi tipdritd. Nu

o

uitati c5, deoarece fiecare lucrare de design este unic6, ea creeazd o serie unic6 de probleme; aceasti etapd este ultima ocazie de a vd controla creatia inainte de a o preda pentru tipar. . Fiti meticulos: verificati totul, de la specificatiile de

Q

Brosur6 in trei culori? Brosura multi atentie din partea tipografilor, atet in privinta a necesitat

tiierii

si lipirii, c6t si a ldcuirii selective pe coperte si in interior.

tente, mdrimea documentului si calitatea imaginii p6nd la curSlarea documentelor de culori neutilizate, foi de stil gi spatii duble intre cuvinte. Toate detaliile acestea sunt responsabilitatea dumneavoastrd; din fericire, vd pot a.iuta programe ca Flightcheck. . Cend trimiteli o lucrare la tipar, includeti: documentulfinal Fi aprobat, toate imaginile utilizate, toate fonturile utilizate, o tipAriturd de separatii sau un compozit color al lucrdrii si, in cele din urm6, o scrisoare insotitoare clar5, cu instructiuni detaliate. Nu presupuneli cd tipografii vd pot citi 96ndurile.

.

De obicei, se anexeazd si un fisier pdf sau postscript un document ,,zdvorlt" care inciude toate fonturile

-

si imaginile, reduc6nd astfel potentialul pentru erori la tipdrire.

PBOBLEME DE PRODUCT E

'1

29

SECTIUNEA2 PF MODULUL

9

.C: : -:- . :

Tiiere si iesire in cimp. Verif icati marcajele de tdiere pentru pozitionare si corectitudinea

Probler.re ce product e

adaosului pentru iesire in c6mp (,,bleed").

Gorectarea probelor color Sosirea probelor color este penultimul pas inainte de sosirea lucririifinale tipdrite. in etapa de probi color se mai pot corecta incd orice nereguli ale fotografiei, indiferent dacd este digitald sau traditional6.

Bara de control pentru

culoare ii aratd designerului dacd proba respectd filmul

tipdrit. De exemplu,

Vizor pentru diapozitive (,,lightbox") Vizoarele sunt disponibile in diverse dimensiuni, dar cel mai important este faptul cd ilu mi na rea se conformeazd standa rdu ui i nternalional ISO 3664:2000. Acesta defineste culoarea 9i intensitatea sursei de lumind si este respectat de majoritatea vizoarelor utilizate in laboratoarele pentru separatia I

dac6 s-a utilizat prea

multd cerneali galbenS. astfel inc6t proba este prea galbend desi filmul este corect, bara de culori va

arita

lucrul acesta.

culorilor si tipografii.

Tester pentru unghiul de

siti

Diferitele culori de proces au unghiuri de siti diferite, iar testerul cont6 dintr-o bandb de film. Laboratorul de separatie a culorilor vd poate oferi unul gratuit.

Tester pentru site Testeazb distantele sitei de autotipie. Ca

testerul unghiului de sitd, constd dintr-o bandd de film si artrebui si poatd fi obtinut de la laboratorul de separatie a culorilor. gi

Concordanta. Verif icati ma rcajele de concordantd pentru a vedea dacd pldcile de culoare au fost corect suprapuse. Dac6 este corectS, nu veti vedea dec6t negru. Dacd nu existd concordant6, alSturi de negru se vor vedea una sau mai multe culori.

Tester ,,linen" Este tipul de lupE utilizat de laboratoarele pentru separalia culorilor si tipografii pentru a vedea diapozitivele color de 35 mm. Suportul pliant asigu16 distanla corectd intre lentilS si subiect, asigu16nd in acelasi timp libertatea mainilor. Testerul este folosit pentru vizualizarea diapozitivelor si probelor de culoare.

A sE VEDEA

st:

Diferente intre culori si lizibilitate, p.30

Scara nuantelor de gri. Pitratele de

,€

densitate sunt tip6rite gradat, de la absenla tentei, p6nd la negru. Ele sunt utilizate pentru verificarea

fotografiilor alb-negru si a textului negru in mod similar cu bara de control pentru culoare.

Potrivire. Daci marcajele de concordantd se potrivesc, dar vedeji culori iesind din marginea imaginii, lucrarea intinsA pentru a se potrivi.

a

fost

Tente mecanice. Cand specificati prima datd tenta, oferiti intotdeauna tente ale culorilor de proces, care pot fi obtinute de pe o diagram6 de tente, in loc sE oferiti numdrul de referint6 al unei mostre de culoare Pantone, deoarece multe culori speciale nu pot fi obtinute din procesul de patru culori. Tenta de pe prob6 poate fi dupe aceea comparat6 cu diagrama de tente. Atentie la tentele pestrite ce pot fi cauzate de expunerea fdrS contact a filmului sau plScii. De asemenea, atentie la modelele de moar.

,,lnversare". Atunci c6nd intr-o prob6 de culoare o imagine apare inversatd stanga cu dreapta, ea trebuie marcati ,,flop" {,, inversare" ). Corectia aceasta nu inseamnd pur si simplu intoarcerea pe dos

a

filmului, deoarece atunci emulsia ar fi pe partea gresitd si ca atare nu ar fi in contact cu placa. Trebuie fScut alt film de

contact, astfel incat emulsia s5 fie de partea corectS.

lntotdeauna verificati:

.

Concordanta

o Tdierea gi ieFirea in c6mp

.

Mdrimile - dacd este utilizatd o gril6, verificati-o cu proba

. .

Fonturile - intrerupte, lips6, ilizibile, prea fine Culoarea

- controlati

bara

de culori =i,-:i:

Fundaluri de tente sau culori speciale. Dac6 pentru cateva pagini dintr-o publicatie este necesarA o culoare speciald

de galbe-, terle,e oe oe

uzuali sau un fundal tent5. designerul trebuie s; cunoascd problemele pe care le poate avea tipografia in mentinerea

respective vor fi mai gre e d:cet oe alte pag,n . Ur iza'ea -'2 : : -::: c- cspecia e oe e\:-: - '- :- aa-:-t-'.:-:

coerentei intre pagini. De exemplu, dac6 se utilizeazd un fundal bej-gSlbui constend dintr-un procentaj tentd din

galben de proces - si exlsta pagini ce necesita pentru magini o greuiate mare

. Subiectele,,inversate" . Suprapunerile de imagini . Tentele o Culorile speciale

.

oag,- i

pentr-'rro:,' .i :-i.i- ::its:j p'oblen; aa'- - -'.:'. :: :::i -: cost s;:o':: -- :: : - : :, :=-::'.=:r.,

Restituirile - dacd

tipografia v-a restituit toate imaginile si diapozitivele color pe care le-ati trimis

.

Campul de cotor

PROBLEME DE PRODUCTIE 131

SECTIUNEA 2

s

MIDULUL

PRINC\PI\

S1

probteme

dr-;;ir::,'"

Productia electronici Ca insotitoare a unitdtii ,,Mediul tiparului,, de la paginile 126-129, unitatea aceasta discutd probleme asociate productiei electronice' subiectur este vast si, in functie de domeniur specific de activitate, vi poate aduce in contact cu aspecte legate de film, video, iunet, enimetie, tipar si desiEn pentru Web - pentru a aminti numai cateva. De aceea, in mod inevitabil, va fi doar o trecere in revistd

succinti

a

Photoshop 8MP CompuseryeGlF PhotoshopEPS

Etuacopy ilpDahannels

IPEG PCX

PhotoshopPDF

Ute Proof S€t!p: Working CMYK

Photoshop2.0 PlGFlle PlGRe5ource Plxar

c6torva dintre zonele esentiale.

E tmbed Color Prcflle:

Scitexc

Toli am avut de-a face cu fisiere care, dupd ce am dat clic pe ele, fie cd nu s-au deschis, fie cd au lansat alt program in tentativa de a se deschide. Asa ceva se intdmpld

Denumirea fisierelor. Mergeti la ,,SAVE AS" si scrieli numele fisierului, selectand si inlocuind un nume existent. daci este cazul. Dupd aceea selectati formatul cuvenit de fisier din meniul derulant si apdsati pe ,,Save".

Photoshop D(S2.0

de obicei fiindcd fisierele au fost incorect denumite; cativa

pasi absolut esentiali ve vor economisi mult timp ulterior. lmportant este si denumif i fisierele utiliz6nd extensia

corect6. Extensia este sufixul, scris de obicei la sf6rsitul numeluifisieruluiin forma ,,.xxx", unde ,,xxx" se inlocuieste cu extensia rea15. in general, un sufix din trei caractere este cel mai uzual, de exemplu ,,.jpg". felul extensiei este de a descrie tipul figierului si de a ajuta programul aplicatie s6-l recunoasc6. dacd este un format relevant pentru aplicalia respectivS. Lungimea numelui fisierului poate cauza probleme. Unele sisteme de operare si programe pot citi nume lungi de fisiere, cum ar fi: cesta e ste n u m

e Ie

s RGB tEC61966-2.1

PNG

Denumirea fisierelor

,, a

Annotations

spot'catoF

Alte sugestii: spatiiin denumire sau in extensie;

o Nu introduceti

dacd trebuie sd separati cuvintele, utilizati o liniutb de subliniere:,,fisierul_meu.jpg". o Utilizati litere mici, NU MAJUSCULE.

.

m e ufoa rte I u n g d ef i si e r.txt ".

incercati sd mentineti numele fisierelor la maximum opt caractere si nu uitati sb addugati extensia.

Folosili doar caractere alfanumerice (abc, 123). Alte caractere, ca @%^&"0, artrebui evitate gi folositi punctul (.) doar pentru a separa intre ele denumirea si extensia.

Formate de fisiere application program that created the document named "CRW_O2Z4.CRW". Could not find the

fo open the document, select an alternate program, with or without translation: Acrobdt Reader5.0 Adobe lllustrator @ dpplication

AirPort Apple Applet Runner Apple System Profiler

Q$

rip

ae

tsier necunoscut.

Selectali aplicatia pe care o considerati cea mai relevantS si incercati si deschideti fisierul {de exemplu, Photoshop pentru un fisier de imagine). Dacd tot nu reusiti, deschideti aplicatia si mergeti la comanda ,,FlLE > OPEN".

respective, dar asta vd poate costa bani si le poate sugera Acrobat could not open ,CRW_0274.CRW, because

it

ls

eithernot

a

supportedfiletype

or because the flte has been corrupted (for example, it was sent as an email attachment dnd wasn't correcfly decoded).

tmt 132

Aplicatiile diferite stocheazd si comprimd datele in moduri diferite. Dacd inlelegeli gresit sau utilizali gregit aceste formate, puteli avea necazuri. De exemplu, puteti petrece ore intregi scan6nd si cre6nd imagini pentru o revistS, pentru ca apoisd salvati toatd munca aceea istovitoare intr-un format gresit. Scenariu cel mai favorabil ar fi sd puteti resalva materialele altora cb nu prea stiti ce faceti. Scenariul cel mai nefavorabil ar fi cd totul va trebui re-creat, cost6ndu-vE ore de timp si poate chiar pierzdndu-vd comanda. Lista de alSturi nu este nici pe departe exhaustivd, dar prezintd formatele cel maifrecvent utilizate.

Mdrimile fonturilor

valoarea gamma este mai mare, cu atattonul va fi maiintunecat. Din pacate pentru designeri, factorul gamma variazd pe platforme, astfel incat un aceiasi fjsier vizualizat pe un Macintosh va apSrea d'fe'it pe un pC, Calculatoarele Macjntosh au o valoare gamma prestabilitd de

Sistemele de operare Windows si Macintosh afiseazd informatiile in mod diferit _ exist6 o diferentd de contrast (factorur gamma); in prus acerasi font va ar;ta artfer pe platforme diferite. in general, tipul de caractere va ardta pe o platformd Windows ceva mai larg dec6t fontul echivalent pe un Macintosh.

1 ,8, da r utilizato rri de pC-u ri beneficiazd de o valoa re in genera mai mare decat aceasta (valoarea actuald depinde de instalarea plScii video in PC-ul respectiv). Urmarea este cd fisierele produse pe un Macintosh vor apdrea maiintunecate la vizualizarea pe un PC si, reciproc, fisierele produse pe un pC vor apdrea mai deschise lavizualizarea pe un Macintosh. I

Factorul gamma Factorul gamma este o mdsurd a contrastului dintr-o imagine, bazatd de obicei in jurultonurilor medii. Cu c6t Formate de fisiere grafice in general, parametrii prestabiliti ar trebui s6 fie corecti, asa cd, dacd nu primiti alte instructiuni, nu_i

modificati.

Formate de fisiere audiovizuale lmageOptions

calitatea imaginii se pierde in decursul grocesului de salvare. in cazul unei imagini

le prezintd pe cele mai utilizate.

A|FFafostcreatde Apple si este utilizat pentru stocarea

Size

fisierelor -r3.6e(/ 13.01

iotografice complexe, aspectul acesta va 16mene de obicei neobservat (dace imaginea nu este supra-comprimatd). DacE insd veti salva o

:ontind informatii vectoriale sau de tip bitmap

folosesc diverse formate de f isiere, in mod similar domeniului grafic. Ljsta urmatoare

O Easellne(',stdnddrd") ij Bdserine optihized ijProsre5sjve

JPG este un format care utilizeazd compresie ,,cu pierderi" - ceea ce inseamnd cd o parte din

probabil formatul de fisier cel ma i utilizat in pregdtirea imaginilor pentru tipar. poate sa

:#

:

capturilor de ecran din dreapta va fi diferit in functie de pachetul software pe care_l utilizati.

EPS este

Cei care activeazd in sfera audiovizualului

auar*y:Eltkdm--l

De asemenea, nu uitati cd aspectul

magine cu zone mari de culoare omogend, veti obtine zone incetosate si distorsionate.

il=.=Fr

p*uiew,rvm*imii*iiel-in(oorns:IE;;; -- - --,

!

-

Posts..ipt cotor Manasement rnctudeVectorDdta lmase lnterpotaflon

l--ca l

'indcd salveazd un canal alfa in fisier. El :rermite compresie fdrd pierderi, sub forma zw", si salvare pe platforme diferite (imagini pC).

I

sier independent de calculator,,. prezentate aici ^ captura de ecran lndexed Colour, fisierele

I

diferd de TIFF, JpG si EpS, fiindcb pot : lntine pend la 256 de culori fixe. Sunt F

i-] IBM PC O Macintosh

pa

t

e

t te

Dredory C aLd,o

Btdc\ and

,l

: Whrre

:

STranspar€nc\

Otne- Omq

-: = -'. I D_:--..:,.::.

i

MPEG este numele unui grup z i:e\ er

de formate comprimate

pentru fisiere audio si film. Comparativ cu alte formate, fisierele MPEG sunt mai mici, dar au aceeasi calitate.

Optiont

emounr,

OuickTime este un

format de fisier pentru stocarea fisierelor audio si film. Pentru

Formatul ruleazd pe ambele platforme.

'ol

Loror.2$ rorced

WAV 44. ]6 BIT STEFEO

Ouicktime Player.

: Ioo-GiGiJiJ-Tr

:ctrivite pentru imaginigrafice plate, care ,ttlizeazd blocuri de culoare, dar nu si la :: varea de imaginifotografice. Fisierele GIF : - 1t cele mai utilizate in designul pentru Web.

-

a viziona fisierele trebuie s6 rulati

Eyre order

GIF a fost creat de Compuserve ca ,,format de

'

l'r

",,,"",.".'":"""*'""''"''"'

inalti calitate.

s6 tipdreascd.

TIFF creeazd unul dintre fisierele cele mai mari,

:,.ntru Macintosh si

woilArcJ

de sunete necomprimate de

si are doud componente, o previzualizare si

late de rezolutie inalti din care

AFFsound

Faroe

WAV este echivalentu I Windows pentru AIFF, utilizat pentru stocarea

rnclude Nalfrones.reen

O

Prvoe

er lffil

E ln.ludeTrant'er Func(on

I

F

audio

necomprimatepe

Otnororo -ll

Erpo,rAud.s:x-i: ceiera

--

-i

Record fiom:

From nff

_Captu.eCu,so, F_.::-::,:

i ii

Recordr Video Serinqs:MJpEG

Comoressor

PROBLEME DE PRODUCT E '1 33

ln comert ^r\

l

P6ni acum ati invdlat cum sd interpretali informdrile f5cute de clienti, cum sd generati pebaza lorc6teva concepte de design sisd dezvoltati unulsau mai multe dintre ele p6nd la un final incununat de succes. De asemenea, v-a!i dat seama de potenlialul diverselor instrumente media si digitale si ali ajuns si inlelegeli felul in care problemele practice etc.

- bugetul, publicul tint5, chestiunile

- impun restriclii posibilitSlilor artistice. Lucrul

de productie

cu tipuri de caractere si culori

ar trebui, de asemenea, s5 vd devind tot mai mult o a doua naturS. Totusi, intre

teorie si transpunerea eiin practicd existS deosebiri majore. Secfiunea aceasta vd va confrunta cu realitatea din industria designului. Fiecare sector va avea cerinle usor diferite. O firmd de consultan!5 de

design nu cautd la un potential angajat aceleagi aptitudini pe care le doregte o agentie de publicitate, iar revistele 9i cbrlile, desi par similare la o privire

superficialS, necesit5 o serie de talente foarte specifice. intr-o anume mdsurS, temperamentul personal, gusturile si aversiunile dumneavoastrd vb vor determina alegerea orientdrii.

Puteti fi mai priceput in crearea imaginilor in sine sau in generarea de idei

promotionale. Pasiunea dumneavoastrd poate fi un domeniu specific - de exemplu, tiparul sau designul pentru Web - si poate cd sunteti doar in cdutare de indicalii practice privind felulin care

si vi lansatiintr-o carierd

pe care v-ati

definit-o de mult in minte. Poate cd incd vd aflati in cdutarea scanteii de inspiratie. Secfiunea aceasta, care acoperd totulde la designulcorporativ pand la designul pentru ambalaje, ar trebui s5 vd fie de ajutor. Fiecare modul este

scris de un practicant din industria designului si contine un seminar cu sfaturi

desprinse din cariera sa, o trecere in revista a domeniului respectiv si teme comerciale detaliate. in cele din urmd, nu uitati cd nu existd o singurd cale corectS. Profesionistii care au

contribuit la aceastb sectiune ofera

o varletate de abordari, iar industria in sine este

vastd si angajeazd numeroase persoane, de la corectori eficienti la 96nditoriicei mai

pitoresti. Dacd sunteti entuziast si tindeti sa fiti original, sectiunea de fatd artrebui sd vd ajute sd va

gasitio supapa de iesrre pentru creativitatea dumneavoastrd.

SECTIUNEA

MOD!LUL

3

10

PFAC'

'

aoi,rFsl

Design pentrLr edrturi

Seminar: Sfaturi de profesionist Cirtile si revistele, indiferent dacd sunt siptdminale

trimestriale, aderd la grafice temporale riguroase si au structura stabilitd in privinta formatului si a grilei. in ciuda calendarului lor strict de termene - cu implicatii financiare delicate, daci sunt ratate -, ele se bazeazd pe designer, pentru a manipula creativ tipurile de caractere si imaginile. sau

imi place simtul valorii c6nd lucrez la proiecte in care designeri, scriitori, redactori, ilustratori si documentaristi partajeazd aceeagi platformd si colaboreazd str6ns pentru crea un produs final care

acesta de lucru, prin cooperare cu tipografii, legdtorii,

ilustratorii si fotografii nostri. lmplicarea acestor profesionisti in procesul de design poate transforma un proiect competent intr-unul excelent. Fiind un studio mic, cu resurse umane limitate, trebuie sd ne reamintim constant c5 pentru fiecare revistb pe care trebuie s-o producem p6nd la o dati ingrozitor de apropiatS va exista u

n proiect pe

la

$$

Am pdtruns in lumea designului pentru edituri odatd cu prima slujbd de dupd colegiu. la o revistd sdptim6nalS. Mi-a placut din capul locului: pentru ritm 9i pentru munca in echipS, pentru natura, dar si pentru ocaziile secundare ce mi se ofereau de a-miimbunbtdti aptitudinile de

designer. Sdpt5m6nal apdreau machete noi si fiecare numEr insemna oportunitatea de a le imbundteti pe cele anterioare. Dupb ce am dobAndit o experienlS mai mare, am inceput sb mb ocup de designul pentru cErli. Conceperea cdrtilor pbrea o problemS mult mai serioasS, deoarece cdrtile au puterea ddinuiriiin timp. La multtimp dupd ce o revisti a disp6rut, cartea pe care ati conceput-o poate fi retipdritd in designul original. Este un proces mai lent si mai amdnunlit, in care creativitatea se imparte in mod egal intre format, hArtie, legare si continut. lndiferent dacd veti concepe stilul unei serii, o carte de sine stdtdtoare sau un album de artd, responsabilitatea ca designer este de a produce un invelig vizual potrivit pentru continutul publicatiei. De cAnd am

infiintat EDT, o firmS micd de consultantd

de design formatd din trei designeri si un liber profesionist.

m-am asigurat cd revistele si cirtile vor juca rolul principal. Studioul nostru se ocupd de publicalii multilingve, brosuri promotionale, cataloage expozitionale si edifii limitate de albume de picturS. Toate aceste proiecte au un numdr mare de pagini care necesitd mai mult dec6t o machetb atrdgdtoare. Suntem extrem de inc6ntati sd concepem sisteme de design, ca grile, navigdri pe paginS, ierarhii de titluri, palete limitate de culori si oric6te dispozitive grafice care sd creeze o identitate vizuald puternica. in general asa ceva este numit ,.branding", dar eu prefer sd-i spun ,,atragerea atentiei". 136

a

si fie r6vnit. Noi extindem stilul

termen lung pentru o cafte, la care incheierea

timp si in cadrul bugetului sunt mai putin stresante. Relatia noastr5 cu clientii este personalS si destins6,

ceea ce este foarte important in genul nostru de activitate:

responsabilititile sunt mai putin definite siintre participanti existb un dialog constant despre produs. Prin int6lniri si discutii, incercdm sd intelegem produsul si viziunea pe

care o are clientul despre el inainte de

a

incepe activitatea

de design. Cred cd majoritatea clientilor apreciazd mult mai bine dec6t designerii felul in care ar trebui sb arate

publicatiile lor. Clientul poate

sA nu gtie

cum anume sd

obtini efectul cerut sau cum s5-9i exprime viziunea, dar, c6nd i se prezintd solulia corectS, va fi in general entuziasmat de ea. Designerultrebuie s5-9i dezvolte un vocabular grafic bine informat, pentru a dobdndi un

echilibru optim intre vizualsi practic.

Rezolvarea problemelor Desi tehnologia nu ne ajutb sd dezvoltbm concepte ori sd rezolvdm probleme creative, mediul digital ne oferd o gamb de instrumente pentru realizarea de posibilitbti vizuale intr-un mod flexibil si eficient din punctul de vedere al costurilor. Materialele tipirite, ca sd nu mai amintesc de editorialele online, se produc intr-un numir mai mare ca oric6nd. Nenumdrate publicatii despre toate subiectele imaginabile concureazd intre ele pentru a ne atrage atenlia, iar standardul lor generalin privinJa

designului se intinde de la adecvat la excelent. Ce trebuie sd inteleagd de aici studenlii in design sau profesionistiitineri? Sfatul meu este sd fiti constient de crealiile altor designeri in toate disciplinele vizuale. Schimbul de idei dintre toate formele de creativitate ne incurajeazd si concepem forme noi de expresie. Pentru a concepe in mod inovativ designul unei reviste de muzicd sau al unei cdrti de artb fotograficd, trebuie sd cunoasteli disciplinele respective si felulin care le-au tratat alti designeri. intruc6t orice posesor de calculator si de programe de tehnoredactare computerizatb detine mijloacele pentru a produce o publicatie, designerul trebuie sd fie si teoretician, si practician.

Eugenie Dodd Avand finantare internationale si personal volunlar, Alliance este o revistd trimestrialS bicolor cu buqet fotografic modest. Conceptul si sablonul copertelor trebuie se reflecte preocupSrile sociale umanitariste ale revistei si sb creeze conti nuitatea vizualS clare a stilului. Conceptul copertei combi nd trei elemente: titlu si cuprins coerente ca stil

tipografic si dispunere, o paleta prescris6 pentru a doua culoare care se schimbd anua (ma precis la fiecare patru nunrere si un portret aLb-negru mare care identific6 tema fiecaru numdr si care reflecta preocupdrile revistei Eiecl! vizual este al unel ga eri c: chipuri in comunltatea g c::

:

Album de arti. Scopul a fost conceperea albumului unei artiste astfel incat sd reflecte procesul de asamblare a unei co ectii de roci pe care le-a iiiasurat manual cu sfori si alte '-r::erla e. Structura si macheta :':o! aLr sd exprime ritmulsi -::-r: descoperirilor si si -: -.ca naratiunea artistei. r :iar:a hartiei necretate : :-r si panza de in granulard

intrupeazd aspecte tactile si naturale ale artei. Paginile sunt pliate sub unghiuri ce fac a uzie la textulsi imaginile din interior Doar despdturind paginile,

cititorul va descoperi obiecte descrierea lor si naratiunea, astfel procesul lecturii imita

e,

sl

actul colectiondrii. lmagini e rocilor sunt strdlucitor colorate in contrast cu textul cenusiu.

MODULUL

.:' ..:

10

Design peniru edituri

Periodice

Fie ci sunt buletine informative sau reviste, periodicele sunt publicate la intervale regulate _ de obiceitrimestrial, lunar sau siptdmdnal. Ele se intind de la reviste culturale si foi volante satirice, p6n6 la

titluri adresate publicului larg. lmpactul lor vizual depinde in mare misuri de planificarea initiali si de sesiunile de brainstorming, in care clientii, editorii si designerii determini caracterul publicatiei. in mod uzual, discutiile preliminare se concentreazd asupra ]elurilor publicatiei 9i a publicului ei tintd, fiindcb acestia sunt cei doi factori decisivi care influenteazb stilul designului. Dezvoltarea sau modificarea unei publicatii necesitd investitiifinanciare masive si de aceea responsabilitatea designerului este de a inlelege complet ton ul vizua I care va atrage cititorii esti mati.

Structura unei reviste se poate reduce la doui elemente: coperta si paginile interioare. Functia copertei este de a atrage si de a vinde revista, dar si de a reflecta nivelul intelectual al continutului. paginile interioare formeazd cadrul de lucru contextual pentru subiect, iar ritmul lor vizual le defineste natura.

Recomandiri privind stilul Dacd trebuie sd concepeli o publicatie pentru o editurd consacratd, puteti cApdta un document

intitulat,,recomanddri de stil,,:acesta va contine un comentariu general si o serie de reguli referitoare la ortog rafie,

a brevieri, punctualie, folosi rea cu rsivelor, majuscule etc. Puteti primi si recomanddri separate pentru design, referitoare la paleta de culori, stilultipului de caractere, preferintele pentru imagini si asa mai departe. Recomanddrile acestea descriu elementele de

bazd ale brandingului companiei si felulin care trebuie implementate. Deoarece ele pot intra in conflict cu

deciziile dumneavoastrd de design, este preferabil studiati inainte de a incepe lucrul.

si

le

Temd editorialS Brosuri promotionali: lnternational Society of Typographic Designers a stabilit aceastd temd pentru proiectul de evaluare a studentilor sdi: exemplul de proiect prezentat in continuare a fost conceput de Fabio Cibi.

lnformare: Concepeti o brosurd de 16 pagini complet color si o identitate de titlu pentru un nou post de televiziune, Channel 7. Conlinutul tipografic trebuie s5 includd folosirea tipului de caractere pentru titlu si text. Concept: Dezvoltarea unei idei in care numdrul 7 sd fie asociat cu programele pe care le va difuza postul. Baza designului si a conceptului s6u va fi preluatd din istoria antic6. Zilele sdptdmAnii au fost denumite dupd sapte zei romani, ale cdror caracteristici 9i culori simbolizeazd programele postului: de exemplu, zeul festivalurilor, Saturn (Saturday, in englezd ,,sembdte,,)- culoarea indigo _, simbolizeazd programele de variet6ti etc. 138 PFFitf,: ,

i:

o-"

5

S Q Sigta postului. Dupd cercetarea calit5tilor vizuale ale tuturor elementelor ce fac parte din concept, schitele preliminare se concentreaz6 asupra

E

formei numdruluiT si continue prin culorile planetelor si abstracliile lor vizuale, duc6nd la o serie de ,,nze" de

lumini viu colorate, care contureazd cifra 7 din negru omogen. Rezultatul este dinamic, atemporal si adaptabil.

I

Ponturi

ldentitate si stil

Cum incepeti . lnsistati asupra unei informSri s

cri se.

. Cercetati produsele existente.

. Citili

9i analizati textul. . Codificati-vd colorat analiza. . Revizuili regulat deciziile

Dupd ce sunteti satisfacut ca ar' ri: es subiectul suficient pentru a incepe procesul rea de design, este recomandabil sd enumerati toate elemente e de care trebuie se tineti seama. Primele asupra carora va trebui sd lucrati suntformatul, titlul revistei si grila, deoarece acestea creeaze invelisul pentru structura consistenta a numerelorviitoare, Laolalte cu proportia dintre imagini si text, ele definesc aspectul distinctiv al revistei.

de design.

.incepeli

s6 vd schitati ideile manual, nu pe calculator. . Lucrali la scara corectd. . Experimentati cu diverse tehnici grafice si tipografice.

. Tipiriti-vd designul in culori si la mdrime rea16 pentru a-l testa.

. Asigurati-vi cd designul respect6 informarea, ?nainte de a-l prezenta clientului.

Formate Cel mai bine este sd incepeti realtzarea

ideilor fdrd a folosi calculatorul. in cazul in care vb ocupati de formatul revistei, intindeti in fatd mai multe periodice existente 9i alegeti c6teva optiuni. incercati sd ve mentineti in formatele standard pentru periodice, fiindcb h6rtia nonstandard este mai scumpe. Folosind specificatiile din informare, realizati machete oarbe de merime reald, utilizand hartie de greutate apropiatd si numbrul exact de pagini pentru a testa senzatia general6 si greutatea produsului final in fiecare caz.

I

Elemente de tipar Examinarea unei cArti de referintd in domeniul tipurilor de caractere vd va ajuta sb selectati fonturi posibile pentru titlul revistei. corpul detext si titluri. Chiar dacd sf6rsiti prin a inventa un font pentru designul titlului revistei, este recomandabil s5 incepeti de la unul existent. Decizia intre doud tipuri de fonturi este o chestiune de apreciere vizualS si adecvare pentru scop si stil. Publicatiile periodice stiintifice abundS in text si contin cuvinte lungi, astfel incat fonturile inguste vor fi mai potrivite, deoarece intr-o lStime acceptabilS de coloand vorincdpea mai multe cuvinte. Titlurile tradilionale pentru revistele generale pot fi mai bine exprimate prin fonturi clasice si elegante cu serife, iar titlurile moderne prin fonturi recente, create digital. Ca reguld generalS, alegeti o familie de caractere cu suficiente greuteti si varietate, de exemplu, Univers, Frutiger, Officina, Garamond sau Minion. Astfel puteti varia calitatea tonalS a diverselor niveluri de informatie, utiliz6nd un singurtip de caractere. incercati sd vd limitati la doud familii de tipuri de caractere. una adecvatd in

l,I

III

rrt

$ Pefond alb. Razele viu colorate se reliefeazd bine pe alb.

continuare pe pagina urmdtoare

ntG' I I lffil

@ Selectarea fundalurilor. Designerul incearcd numdrul 7 pe mai multe fundaluri diferite

rLI

L1-r '*; t I,, t

m I.t

DESIGN PENTRU EDITI]RI

'i39

principal pentru titlu si cealalti pentru corput detext. Funcl)a )or poate fl )ntersanjabilipentru anumite secliuni ale publicatiei. Este important s5 tineti minte cd revista este scrisb pentru a fi cititS si cd lizibilitatea ei va fi determinatd de calitatea fonturilor, alegerea mdrimii,

greutdtii si mdsurilor.

Grila multe-si cabazd pentru majoritatea proiectelor editoriale -, importante sunt claritatea, eficienfa, economia si continuitatea. Grila reprezintd un punct de pornire ideal pentru aceste obiective. Construirea unei grile relevante pentru continut este faza cea mai importantd a designului. Trebuie sd !ineti seama de multiple tipuri de informatii: natura imaginilor si felul in care intentionati sd le folositi, variatia probabi ld a lu ng i mii titl u ri lor, para g rafele i ntroductive, paragrafele cu citate din text si legendele. Grila poate fi evidentd - cu coloane, ierarhicd sau modulard - sau ascunsS, de exemplu flotantd sau blocatS. in documentelecu pagini

Navigarea intre pagini Dezyoftarea unei ierarhii vbua/e intr-o publicatie va ordona informatiile si va identifica locurile. Prin crearea unuisistem de indicatii pentru informatii bazat pe elemente grafice sau tipografice, codificare de culori sau schimbare a hartiei, cititorul poate naviga cu relativd usurintd prin diversele sectiuni. Blocurile codificat colorate, o referintb tipograficb sau o serie de pictograme sunt exemple uzuale in acest scop, iar asemenea scheme functionale devin adesea elemente decorative si parte din branding.

Fotografii, ilustratii si culoare Fotog rafi i le si i lustratiile,,spu n povestea,, si formeazd coloana vertebrald a revistelor de tip

pictorial. Presupun6nd cd ati primit responsabilitatea respectivS. alegerea imaginilor contribuie la mesajul si atmosfera transmise de caracteristici sau coperte. prima dumneavoastrd decizie este dacd sd utilizati o ilustratie sau o fotografie, dacd vefi folosi color sau alb-negru,

\|lf,llhtt"

finfln{llti.ii

"I

['.r,

:, ::.::: .,,

I

S {} Serie ae schite prezentand etape ale procesului de design pentru reprezentarea graficd a desfdsurdrilor pe doud pagini. Pentru desfdsurarea ce reprezintS programul muzical al companiei, notatiile muzicale sunt realizate abstract si re-create pe calculator. Titlurile folosesc tipul de caractere si un marcaj grafic pentru identificarea paginii.

liniisau autotipie. in majoritatea ocaziilor, decizia va . dictatd de materialul pe care l_ati cdpdtat sau de ceea ce puteti procura in limitele bugetului si termenelor reviste Aceasta n-ar trebui sd fie o problemd, deoarece orice imagine are potentialul unui domeniu de imagini. Atunci c6nd selectati ori comandati fotografiisau ilustratii, .

pregbtiti o informare scrisd detaliatb, incepand cu conceptul, stilul, formatul si toate datele tehnice necesare unei preddri satisfdcdtoare. Alegeti fotografii ,,cu bdtaie lung5" si asigurati-vb cd ilustratiile au in jur margini largi, care sd permitd astfel retezarea si diverse optiuni pentru machetare. Nu uitati cd imagistica revistelor este

primordial de tip jurnalistic: genul de impact vizual care

transformd un arlicol poate fi obtinut exclusiv prin retezare inteligent5, scalare si plasare a imaginilor in text. Culoarea este un element integral al machetei sivi va ajuta sd schimbati ritmul si atmosfera din publicatie. Gratie tehnologiei digitale, designerii detin o paletd de culori practic nelimitatd, cu care sd evidentieze, si

atenueze, sd identifice si sb modifice. Culoarea este

s 1-r)o ca s :-.rol ,. a. ar cand este aplicati fonturilor, nrag n or sa, spaiti or, va influenta intelegerea cititorilor sr felul in care percep rerarhia acestor elemente din macheta. Peniru a evita transmiterea de mesaje

mixtein

oesign, trebuie sa fiti constient de toti acesti factori.

Macheta Macheta unei reviste este determinatd de

factorii pe care i-am prezentat si constituie o sintezd a

deciziilor dumneavoastrd la zi. Tehnologia digitalb a facut posibilS experimentarea si explorarea diferitelor dispuneri de fonturi si imagini prin simpla apdsare a

uneitaste, ceea ce este foarte amuzant at6ta timp c6t nu uitati cd designulfinaltrebuie sd se conformeze obiectivelor revistei si publicului tintd. Decizia de a folosi axe orizontale sau verticale in machetd sau cea privind felulin care vd ,,ingrdmdditi,,elementele ar trebui sd constituie baza unui aspect coerent. paginile ar trebui asociate vizual, dar schema dumneavoastra trebuie sa ingdduie schimbdri de ritm si proportii.

! :,' Desf;surarea muzicald finali. Fotografiile de personalit;ti muzicale din partea de jos a desfdsurdrii creeazd un element dinamic puternic, care sustjne

fotografii

ritmul relaxat al restului desfdsuririi. Partea tipograficd

si modificend astfe starea produsb de fiecare desiasur:-:

se contopeste lin cu fornrele grafice. Cadrul acesta de luc._ pentru elemente este repeie: publicatie, dar utilizand si teme grafice

diis.::

.' Grila. Desi puteti sa nu sesizati o gril6 in acest tip de publicatie, existenta ei este esentiala. Desigferu poate controla senzalia ger e.dt; produsi de desfasurari, nunra dac: detine o structura rigida care sustine elementele volanl:.

DESIGN PENIFU FD

Ponturi Pentru deplasarea cititorilor printr-o publicatie, folositi:

.Titluri - pentru

a eticheta capitole, sectiuni, subiecte

ma.jore, subtitluri.

. Legende

- pentru a explica ilustratii, fotografii, grafice, tabele. . Numere - pentru a identifica pagini {foliouri), paragrafe, note de subsol, referiri incrucisate,

. Citate - pentru

a evidentia discursuri si extrase.

Cititorii tind sd rbsfoiascd revistele, asa incat in machete artrebuisd creati niveluri diferite de intrdri: titluri si imagini atrdgitoare pentru cei care prefere sd priveascS, legende si citate clare pentru cei care rdsfoiesc cu indiferentd, si text principal bine structurat cu materiale vizuale atractive pentru cititorii mai aplecati spre lecturS.

Materiale si finisare Desi alegerea hartiei si a finisbrilor pentru periodice este limitatd de metodele de tipirire si de constr6ngerile bugetare, vor exista destule optiuni de explorat. Ca si in cazul celorlalte elemente pe care le-am discutat, important este sd alegeti h6rtia si stilul de legare adecvate pentru publicatia dumneavoastrd. H6rtia lScuitd sau caserate oferb un aspect excelent textuluisi fotografiilor. Tipdrirea pe hartie necretatd duce la o indulcire a tiparuluigi la o senzatie tactild catifelatd. Unii editori schimbd h6rtia din anumite sectiuni, tipdrind

variety

'.'. documentary

{|} ;j:i Cl Design in acriune. crita verticatd permite designerului sd suspende coloane de text pe o axi fixd, lds6ndu-le in acelasi timp sd se deplaseze vertical fdrd restrictii. Formatul persaj al publicatiei dezvoltd o p6nzd latd de evenimente ce sustin ideea noastrd despre televizor.

142

toate fotografiile pe h6rtie cretatt, iar sectiunile informative pe hertie necretate si uneori chiar pe hertie coloratd. Cereti tipografilor sd vd furnizeze esantioane din h6rtia disponibild si discutati-v5 ideile cu ei, deoarece detaliile tehnice de legare vb vor afecta deciziile. Optiunea de a avea o copertd din h6rtie pliata sau una din carton maigros pentru protejarea paginilor va depinde de numErul de pagini si de buget. Unicul mod prin care sd luati o decizie informat6 este se-i cereti tipografului sd producd exemplare fictive goale ale pentru fiecare dintre optiunile preferate: greutatea si textura produsului vor fi indicatiile cele mai bune.

Publicatii unicat Liter atu r a

p ro

des gn

m oli o n al d (de exemplu,

':aloagele de expozitii, brosurile de v6nz6ri si - : : J mentele de informare) se incadreazb ca stil

intre

=- cdice si cdrti, iar ca produs intre gazete si reclame. i , -: proiectali un catalog pentru o expozitie sau o :-- sura pentru v6nzdri, accentul se va pune pe informatia -

: c pictorial, cu grila si textuljuc6nd un rol secundar. --natul publicatiei va depinde de imagini- peisaj sau :ret -, iar grila poate consta din mici unitdti modulare : permit paragrafe scurte de lungime si ldtime - :bile. Machetele acestor publicatii pot ignora = -:-- rtuTa pentru a determina reactii emotionale --

:

=:lf ice in cititori. in aceste ocaziivd puteti folosi :1tele digitale pentru a spori creativtipul de caractere

. ^.aginea, prin modificarea mdrimii, densitdtiitonului , = 'eluluiin care sunt juxtapuse elementele. Dacd -'r ectati un catalog pentru o expozitie, punctul de - - - r ire

'l *

a

r

trebui sd fie

ga

leria de artd,

ia r

a.t.:c.l

T :32.

a .xponate sl sd fie accmpaniazit aceste pub/icatiipoate consta din d jverse tipuri de informatii ce vor necesita o ana iza atent6, Va trebui sa acordati

so/idari cr

sE

e e. Tex:.,rr ca.a

multa atentie deta ilor tipograf ice si alegerii fontului, maiales atunci cand concepeti materiale primordial informative, asa cum sunt listele de preturi, anuarele si orarele.

Deoarece bugetele pentru publicatiile unicat sunt de obicei mai generoase decdt cele pentru reviste, puteti alege dintr-un domeniu mai larg de materiale, finisdri speciale si moduri de legare. Nu va ldsati intimidat de

informdrile primite sau de clienfi. Surprindeti-i cu o pliere interesanti, cu un titlu stantat, cu formate sau machete neobignuite. Cheia pentru o solutie acceptabilS este capacitatea dumneavoastrd de a realiza un produs incitant din punct de vedere vizual, cu un mesaj clar.

solutia de

Loc de improvizatii.

,::':surdri

::::: -

din brosura finisatS :atul final este o publicatie

are succes care ar fi pe urma unei

::-:'iciatde

;:::::::: :

mai imaginativesi aunei care s6 imbundtdteascd

:::ciul de,,suvenir",

.?;$

sc, en ce

ii

::

ra,'. j

Paginadetitlu.

Adaptabilitatea solutiei este testatd pe pagina de titlu, unde cifra 7 devine o naratiune multicolor fdrd sA-si piarda

forma. Pagina verso, a cdrei

paleti de cu\ori este identice cu a copertei, creeaze un

punct de referintd pentru transformat.

7

channel seven

r-*,,Flffirr-ltSilEl*I \ I I

I

\ I

DES GN PENTRU ED

TUB 1 43

lt

;?

| ' ^nt-: ..',

-:

":)

,t:t'fr

:i'i Formatulacestei c6rti sugereazd o lucrare de referinta. fiind in acelasitimp suficient de mic pentru a permite o lecturd prelunqite. SECTIUNEA

3

PRACTICA 1N COIVTRT

IvIODULUL

10

Design pentru edituri

Girti in prezent se publici mai multe cirti ca oricdnd. Existi cirti brosate - de fictiune si nonfictiune - cu lecturd liniard si structuri tipografici simpli, cdrti de format mare cu imaginisi text de diferite m6rimisi cu ierarhie tipografic6 intern6 complex6, monografii de arti alcdtuite in principal din imagini si cu text putin, de

naturi informativd, si cirti de tiraj limitat care sfideazi toate legile structurii, productiei si bugetului. Desi

fiecare carte este un produs unicat care_si pistreazi propria individualitate, accentulin orice volum se pune pe integritate conceptuald si lizibilitate. Cdrtile au o structurd generald prescrisd pentru coperte, pagini de titlu, pagini preliminare, text principal si indici sau anexe. Software-urile actuale pentru calculatoare au fdcut ca planificarea unei cdrti si formatarea textului continuu sd poatd fj realizatein c6teva minute in loc de ore, lSs6ndu-i designeruluitimp pentru si macheta. 144

Artrebui

sd asociali str6ns formatul si structura unei cefti cu subiectul si functia ei. Cdrtile pentru lecturi serioase ar trebui sd se potriveascd m6inii umane, ceea ce inseamnE cd marginiletrebuie sb fje suficient de tate pentru ca degetele noastre sd poatb tine cartea. Fontul si interlinierea trebuie orientate spre lectura prelungitd in conditii de iluminat standard. Volumele de format mare vorfi probabil asezate pe o masd pentru a fi rdsfoite, in loc sd fie citite. in mod uzual, ele contin mai multe niveluri de informatie, exprimate prin diferite mdrimi de fonturi si poate chiar prin mai multe stiluri si culori de fonturi. Macheta ar trebui sd reflecte ritmul de rdsfoire. CSftilor de tiraj limitat nu li se aplicd nici un fel de reguli. Designul ar trebui sd exprime nu doar subiectul cdrtii, ci sd devind o intrupare a acestuia. in asemenea cazuri consideratiile de design si de productie sunt in principal conceptuale si probabil ci veti lucra indeaproape cu autorul sau artistul, iar cartea finald va fi rodul colabordrii voastre. in actualul climat competitiv, editurile doresc sd_si prezinte produsele in moduri noi. Desi aceasta le permite

designerilor o libertate sporitd de inovare si experimentare,

designul cArtilor devine o provocare tot mai mare.

Temd editoriald Proiect: Carte despre cinema Informarea a fostfdcutd pentru studentii unui curs de tipografie. Exemplul a fost conceput de Clarice Trevisan. lnformare: Realizati designul unei cd4i dintr-o serie despre ,,Etigii". Cbrtr'le respective sunt concepute ca biografii serioase, asa inc6t accentulse pune mai mult pe text dec6t pe imagini. C54ile trebuie sd aibS 240 de pagini si s5 p6streze acelasi stil vizual. Pentru prezentarea solutiei personale. produceti o serie de schite care vd prezintS procesul de lucru, c6teva desfdsurbri finale si o machet5 f ictivd in mbrime naturalS. Concept: Creati un sablon pentru o desfdsurare pe doud pagini. suficient de flexibil pentru a cuprinde diversele ,,efigii" fdrd s5 piardd identitatea fieciruisubiect individual. Dupd aceea, concepeti prima carte din serie despre celebrul regizor spaniol Pedro Almod6var, astfel inc6t sd fie o paralelS, ca format, spatiu si tipografie, a ideilor regizorului, asa cum sunt reprezentate prin filmele sale. ;.) O Etapa de planificare. Lucr6nd cu numeroase surse Ce referintd (idei preliminare Je machete, structuri de f,agind si consideratii :ipografice), ideile vizuale .apatd contur. Nu uitati cd :extul continuu necesit6 o itentie specialS acordati izibilitdtii. Experimenta!i prin

Pedro Almodovor

Almodovo r

Ped

ro Al modova r

bwX - 5 5€crloNj - h40{' hl{t ot q# QJll;n;^oot Q" t"(I 'ReG.ns c' u \\P,rr(,o-et

\ rr^k nf:

@ lnvestigarea identitetii tipografice din prima etap6 ajutd la gdsirea unui aspect coerent

pentru titluri, navigarea prin pagind si copertd. Pentru a

conferi unicitate designului, trebuie doar s6 dezvoltati un element vizual puternic pe care sd-l aplicati in diverse moduri in toatd cartea,

I

Itac(: t:Lto

realizarea de paragrafe in

:onturi si stiluri diferite,

I

centru a dobandi atat aspectul dorit, cat si izibilitatea necesarS.

['-:4

$ Gercetarea imaginilor. Tot din prima etapd trebuie sa incepeti sE vd g6nditi la culori si imagini.

-+t-o l-

I

I

r&N ,l

',

5

',

1

rl -_l

i

.!l

ilItrt

n

1

, _.

_-'

I

I

_

-liT ll rL l

?l

rut$

contrnuare pe pagina urmatoare

l

L--

145

Modul in care fotografiile se ating la colt face pandant

I,l tJ

cu tratamentul aplicat coloanelor de text.

Pedro Almodovqr

{,,,dj

Macneta paginii. AlSturi de juxtapunerea Iiterelor si imaginilor,

Casetele negre de deasu pra si

m;rimea si formatul cdrtii sunt elementele decisive in determinarea aspectului unei pagini. Desfdsurarea pe doud pagini a acestei carti are margini generoase si proportii spatiale

dedesubt creeazd o desfdsurare ce evocd ecranul panoramic al

interesante. Coloanele de text aliniate stenga-dreapta creeazd un contrast vizual puternic cu imaginile care se ating pe orizontal6 de-a curmezisul desldsu16rii.

ci

nematog rafu

I

u i.

{,. Pagina de cuprins. Colajul utilizat pe desfdsu16ri este reiterat in tipdrirea titlurilor, paginii de cuprins si navigdrii pe paginS. ContrastAnd cu caracterele si fotografiile in unghiuri drepte, spatiul paginii este punctat de elemente tipografice ma:libe.e. de crlori si texturi nar descrise, care creeaza un nivel srpl menror de ilformatie pentru cei care rasfoiesc cartea.

146

h^r, tury4r,n(hqlg.ds1frb, ,F" .!n.wrL-.irJb{.!.a*e b"d. i6 q,5Jd5h dn6xJ( 3. ohJ, [W J. rsJ ;n, -J ^uh d. bvtrrd*fl6u hdn!.! *d!!.r.ur { ^b {Ld.ee{4Ed{ hN"ro!&Jr lU mlln!\ d ! rr,6N,ca;i -rar"d(5dr N$! r.ud{ rbntoFil, nls,dFb or rkr! @v!.F i drdq ,h^ r:rb '06! r7a,L&dfidbebJd r6r,!r rrrrroLd[rrd k_r 6 dN. d,lh,sl^in'EdF,qi dJ tt r{ NerJht rNi rr.16 6urlN.V ru, tui. YdNilm!sll#il03(sd^rd$ aMM!nr!h!F!! aki i r)u r6r I h{ frb h! !q.rdqnwarr.{ !q \ldq.lLturr.{ d,q,wl'B^ik!rtoaid&

('{)tll{'nl-

:) Preambuluri de sectiuni. Folosind o imagine familiard in acest preambu) de sectiune, designerul se asigurd cd suntem informati vizual despre continutul c54ii. Desi desfdsurarea are un stil complet diferit de restul cdrtii, detine o

trAsdturi adecvati cu natura industriei cinematografice,

Preambulul de sectiune ,,ridicat" repetd stilul literelor de pe copertd, pagina de titlu si din deschiderea de capitol.

{:1,5

Pagina de titlu. Stilul

titlului il repet6 pe cel de pe copertS, dar fontul are

mirime mai mic5.

G O Coperta cdrtii este discretd si evocd experienta sdlii de cinema. Abstractia sSlii se combind fericit cu

dispunerea tipograficb a a celorlalte texte.

titlului si

DES GN PENTRU

EDIIUR '147

3

SECT UNEA MODJI

Jl

ll

PRACT

C: ',

DL.bl C dle

"

,

ii_

Seminar: Sfaturi de profesionist

o'I{e's the cute one that used to be

in that band with

Malcolm Jobling a activat peste 20 de ani in domeniul publicititii si predi in prezent design pentru reclame la Scoala de Arte si Design de la Colegiul Dunstable. Nick Jeeves a fost designer timp de zece ani si tine cursuri la Scoala de Arte Cambridge. Ei vorbesc despre experientele pe care le-au avut in industria publicitari.

,,Drept cind aveti <sfdrAitul> reclamei, nu carnea

| | I I

fripturii."

t

ftrTr rLtutnt

orle.o'

"It's one of those glossy celebrity mags with a one-word title."

J.B. Priestley

Publicitatea a devenit unul dintre cei mai puternici agenti ai schimUbrii din lumea modernS. Ea ne poate vinde o periutd de dinti, un automobil, o cas5, ba chiar si un oras, un guvern sau o tar5. Ne inconjoarb de c6nd ne trezim si p6nd mergem la culcare, conving6ndu-ne sd acceptem ce este

,,nou", ce este ,,la mod5" si ce va fi ,,urmdtoarea senza!ie',. De-a lungultimpului, indivizii creativi au descoperit metode tot mai sc6nteietoare prin care sd facb lucrul acesta, desi principiul sdu de bazd a rdmas neschimbat: atrageti atentia oamenilor suficient de multtimp pentru a-i determina sd fie interesati de produs. in mare parte, reclamele bune din prezent depind de trei aspecte: simplitate, originalitate si talent 1n execulie. Deoarece principala noastrd sarcinb este sd atragem rapid atenlia oamenilor, simplitatea se afld in capul listei. Cea maiveche 9i mai bund analogie sund astfel: aruncd spre cineva o duzinb de mingi de tenis si el nu va prinde nici una. Aruncd una singurS, si o va prinde. in decursul carierelor noastre, am6ndoi am vdzut zeci de

portofoliiale unortineri creativi care erau pline de reclame excelent executate, dar final mente nedocu mentate. Adesea se uitd faptulcd inainte de a putea lua in calcul o carieri de designer, copywriter sau director artistic, trebuie sd demonstrati cd sunteti pasionat, dedicat si maniac de curios. Acestea sunt calitdtile ce conteazd realmente in publicitate si pe care nu le vedem intr-o mdsurd suficientd. Strdduitl-va sd intelegeti ce anumeii migcd pe oamenii din toate mediile ce-i motiveazS, ce limbaj folosesc, ce aspiratii au - si vet avea mai multe sanse de a-i impresiona pe cinicii directori 148

the other

,:* €! Reclama oe tip ,,teaser" nu dezvdluie imediat ce anume vinde, Un fragment dintr-o conversatie este suficient pentru a atrage in aceastd promotie pentru o companie PR.

.

FtFtH ELEMENT

artistici. Sectiunea despre albume si colaje de atmosferd (a se vedea paginile 52-55) se aplicd tuturor designerilor, dar este absolut esentialS pentru cei cu ambitiiin domeniul publicitdtii. De asemenea, toti cei care doresc sd devinb designeri si autori artrebui si studieze arhivele de lucrdri premiate si sb absoarbd din ele principiifundamentale. Am recomanda ca, dupd ce ati fdcut toate acestea. sd nu aveti nici o retinere in a le ignora, deoarece prin insdsi natura lor cbrtile respective sunt pline de idei vechi, iar publicitatea nu inseamnd altceva decat idei noi. in cele din urm5, si poate cel mai important, trebuie sd vi doriti sd fiti bun. Ca in toate profesiunile. singurul lucru in care meritd sd investiti este reputatia personalb, asa cb fili intotdeauna pregitit ca in orice ocazie sd faceti un efort suplimentar... Publicitatea de calitate nu este doar rezultatul pasiunii pentru profesiune in sine, ci a interesului pentru intreaga lume si pentru toate misterele ei.

Malcolm Jobling 9i Nick Jeeves

SECTIUI\]EA3 "toDULUL

11

PRACT

C; I.... :;-

Public tate

Domeniul publicitar

.;:. O reclamd vizuald memorabild este intotdeauna un instrument de vanzdri util. Domeniul

Unii oameni doresc si fie romancieri, iar altii doresc sd fie fotografi. Acestea sunt aptitudini si cariere in sine, dar pentru cd in reclame

potential,,plicticos"

se folosesc

texte, fotografii, ilustratii, animatii, muzici si teatru, va trebui si fiti versat in toate domeniile respective. Nu trebuie s6 fiti un expert, ci doar sd puteti sesiza materiale bune atunci cdnd le vedeti si sd le puteti utiliza at6t ca scop, c6t si ca mijloc. Din fericire, rareori, sau poate niciodatd, nu veti lucra singur, intrucit munca in echipd este f undamental6 pentru domeniul publicitdtii.

al sistemelor de

management a productiei este adus la viatd de fotografia

Two hours to deadline, and all's well.

O echipd

dintr-o agentie publicitard este alcdtuitd din rnal multe persoane foarte talentate care lucreazd impreunS. La inceput, directorii de conturi gdsesc clienti

atata timp cAt ea exist6 in sine: mai mare, mai moale, mai ieftin sau mai gustos dec6t concurenta. USP formeazd nucleul unui concept de campanie: comparati USP a

pentru agenlie. DupS aceea, directorul artistic (art director) si copywriterul creeazb concepte pentru cl ienti, utilizand materiale vizuale, respectiv cuvinte, desi rareori existd o granitd absolutd intre aceste doud roluri, iar relatia lor este in esentd simbioticd. in v6rful piramidei se aflS directorui creativ (creative director), care controleaz5 toate realizdrile artistice si a cdrui responsabilitate este sE angajeze si sd concedieze. Este poate postul cel mai prestigios din domeniul publicitar. Directorul creativ este mai mult dec6t capabil sd indeplineascd orice aspect al procesului de creatie, dar sustinerea din partea unei echipe excelente ii ingdduie sd se concentreze asupra realizdrii celor mai bune concepte si strategii pentru client.

unuiVolkswagen cu a unui Cadillac si veti incepe sd intelegeti strategiile reclamelor lor.

Dezvoltarea unui concept Domeniul publicitar este foarte competitiv. Doar cele mai bune reclame reusesc si de aceea agentiile ii angajeazd numai pe oamenii cei mai buni pentru a le crea. Reclama trebuie sd-i facb pe privitori sb r5m6nd locului cu ochii la ea, intr-o lume ticsitd de reclame concepute pentru a reusi exact acelasi lucru. Aici intrd in scend USP-urile. Propunerea unicat de v6nzare (USP- unique selling proposition) este cea care deosebeste produsul cbruia ii faceti publicitate de celelalte, fdc6ndu-l astfel dorit. Nu intotdeauna conteazd in ce constd aceastd deosebire.

Eficienta v6nzdrii unui produs prin focalizarea pe USP este aproape indiscutabilS, totugi in privinta credrii de reclame nu existd reguli precise, ci doar una singurS: Nu fiti plicticos! Trebuie sd vd utilizati resursele creative pentru a veni cu o idee care sd fie memorabilS si astfel eficientS. Expertulin publicitate David Ogilvy a spus candva: ,,Nu privesc reclamele ca pe un divertisment sau o formd de artd, ci ca pe un mediu de informare. Atunci cand scriu o reclamd, nu doresc s5-mi spuneti cd o considerati (creativd). Vreau s-o gbsiti at6t de interesantS, incal sa cumpdrati produsu/". Dezvoltarea conceptualS - partea cea mai consistentd in publicitate - nu are nici o legbturd cu designul gi are in acelasi timp toate legdturile posibile cu ideile. Reclama din partea de sus a acestei pagini nu este bund gratie aspectului ei vizual, ci pentru cA este o idee excelenll. Designul nu este dec6t mecanismul utilizat pentru transmiterea eficientb a informatiilor: el devine zadarnic dacb nu aveti de transmis nici o informafie. De asemenea, pand nu stiti unde vd vor fi plasate conceptele, nu se poate vorbi despre design. CumpErdtorii spatiului publicitar vor stabili modul cel mai eflcient si incadrat in buget pentru a expune

unorfunctionari care umbld prin melasa.

Ponturi . Cititi cdrti, reviste si ziare; vizitati magazine, galerii, cinematografe; cu noasteti tara in care trditi. Vorbiti cu oamenii. CAutati sd

deveniti persoana cea mai bine informatS.

rTineti un jurnal vizual

si

notati zilnic orice vi inspird sau vd atrage atentia. . Simplitatea, originalitatea si talentul in executie sunt ingredientele principale ale unei reclame bune. . invdtali din arhivele de premii, dar nu le luati ca literb de lege, Fiti original.

. Doriti-v5

sa fiti bun si investiti totul in reputatia personala.

publicul tintd la produs , utilizAnd reclame stradale, in gresi. gr(n qos.(i sas q cssbi.sat.\e a aces\sra. PLJBL C

-+-:

149

Temele din paginile urmitoare sunt concepute pentru a vi oferi o idee despre tipurile de proiecte la care puteti lucra in domeniul publicit6tii. in mod normal, echipa va genera poate o duzini de idei initiale, asupra cdrora va lucra pentru a le rafina. Din cauza limitirilor de spatiu, am pistrat

pentru ilustrare numai momentele cheie ale procesului. Nu uitati c6 este posibil ca prima idee s6 fie si cea mai bund, totusi trebuie si invdtati si epuizati posibilititile acestor informiri, utiliz6nd cAt mai bine at6t cercetarea, cdt si intuitia.

Temd pentru publicitate Client: High & Mighty Mediu: Poster Comunicati bdrbatilor foarte voinici cd High & Mighty este detailistul de haine mari de care au nevoie. Produceti atat postere, c6t si reclame pentru pres6. Ponturi: Este esential sd nu sugerafi publicului tintd cd il judecati sau cb ar trebui judecat cumva. USP de inspiratie a acestui brand este un cadou, asa incAt actionati in aceastb directie.

Ponturi . Reclamele dumneavoastrd trebuie sii atragd atentia intr-un peisaj plin de reclame ce'incearcd

acelasi lucru. o Bazati-vd primele idei pe USp a

:vi)

Cerinte de campanie si design:

produsului. Care este

propunerea unicat de vanzare?

Vizualizarea Dupb ce ati inceput sd vd formati ideile. etapa urmdtoare este de a le conferi forma vizuald pentru o campanie - o serie de reclame ardtate publicului, fie in diverse locuri (presd, transpoftin comun, postere, reclame

. stradale), fie ca un acelasi concept prezentat in moduri diferite - de exemplu, o serie tematicb de reclame in presd. De multe ori se folosesc ambele cbi.

,,Capacitatea de campanie" este esentiald in determinarea fortei unui concept si de aici incepe procesul de design. Campaniile au succes c6nd privitorii identificd tema comund si

rdspund Ia ea. Fraza,,Ai vdzut ultima reclamd pentru.,.,, sund ca o muzicd in urechile realizatorilor reclamei si atributele comune ale designului asiguri aceastd

,,clddire a brandului". pentru a reusi, ideile de design trebuie sd fie indrSznete, clare si memorabiie.

ar' I

ll

ll

I

ll I

rl

We carr clobhe a man up to a fuincft che*

./,

I

/l'ti

I

-_

HI6H & MIGHTY

ntu :r.i r: . Schile de concepte initiale. Conceptele initiale pentru aceastd campanie merg direct la tintd, uttltzend text si imagini care comunice imediat subiectul. USP a detailistului -faptul cd vinde haine de mdsuri mari pentru bdrbati voinici - este imediat clard din aceste prime materiale vizuale.

We sell

the widesb nnge

d large clotfies You dont need to be

afmt tootall'Justatr irch too short

J

ll I,l::i,ll

{

HI6H &MIGHTY

OtnlitvCtchcglr

S $

rge

clothes

offthe pe{

l.ncuu

concepte ulterioare

in continuare, echipa a explorat idei din alt unghi, decizand sd informeze privitorii c6 nu mai trebuie sd accepte haine mici, indiferent cat de voinici ar fi ei. Schitele vizuale comunicd limpede ideea, iar textul sterneste g6ndirea.

Thrs is where

ar,r

inch stands

oub

a nile

HI6H & MIGHTY

Reclame conduse de texl Uneori un rend de text convingdtor va fi elementul care-i atrage pe oameni, Acesta intrigd prin sugerarea unei povesti neterminate: Cine va mai plange? Si de ce?

€st JFml*, s't-',Nl tuBtlyl"

:-.- Reclami condusd de imagine. Multi oameni sunt miscati, dar altii sunt iritati de pruncii care pl6ng. in ambele cazuri, o asemenea imagine trezeste o puternicd reactie visceralS.

PUBLICITATE 151

{..1r

Materiale vizuale finale.

Dupd ce a explorat variante e,

echipa a decis cd posterele trebuie sd aibd o formd care sd-l lase pe privitor sd le

interpreteze. Aceastd ,,conspiratie" dintre produs si privitor va crea o rezonant6 durabile. Textele amuzante din conceptele initiale au fost abandonate si numele companiei si subtitlul ocupd acum pozilia dominantd (care i va plScea clientului).,,Poantele" vizuale ale obiectelor supradimensionate transmit propriul mesaj simplu. Materialele finale sofisticate prezintd conceptul in mod convingdtor.

\,^i\ I

tf I

\l

t

I I

tlL

It l{

i (.r

t. I

I

t

Ponturi . Fiti strelucitor de creativ, dar nu sacrificati niciodatd scopul

principal al unei reclame: v6nzarea produsului.

. Reclama trebuie si

sb

fie logicd

s; sune convingator.

Reclamele bune creeazd o ,,conspiratie" intre produs si public. r Designul existd doar pentru a transmite eficient informatia. Rolul principal il joacd ideile bune.

Cele mai multe reclame sunt conduse de text {atunci cAnd textul reclamei ocupd pozitia dominantd pe paginb si este sustinut de o imagine), sunt conduse de imagine

(atunci c6nd imaginea este dominantd si este sustinutd de text) sau sunt intermediare, cend se apeleazd la ambele elemente. Rdsfoiti arhivele de premii anuale si vedeti daci puteti identifica aceste tipuri. Luarea unei asemenea decizii este momentulin care se testeaza relatia

dintre directorul artistic si copywriter. Un simplu rand de text impresionant poate fi modul cel mai bun de a vinde produsul, asa incat ar trebui sa fie primul lucru pe care-l vdd oamenii. in mod simrlar, o imagine impresionantd poate fi instrumentul mai eflcient, asa incet puteti decide ca reclama sd fre condr:s5 de imaqine. Pentru vizualizarea reclarn elo r cJesti nate presei folositi suporturi mari peniru .i3a.::aTe. care se v; permitd sd

152

redati reclamele in mdrime real5. Dupd ce ati terminat macheta, o puteti lipi pe un ziar adeverat, pentru a arbta reclama in context. Reclamele TV pot fi vizualizate utiliz6nd suporturi storyboard, ale cAror pagini sunt segmentate in casete de forma ecranului, pentru a se desena in ele. Fiecare casetd reprezintd o scend din reclamd, sub care puteti scrie dialogurile, efectele sonore sau indicatiile regizorale. EsentialS pentru ambele cazuri este stdp6nirea lucruluicu markerele, care sunt adecvate atat pentru machetele grosolane, cat si pentru reddrile finisate, deoarece existd intr-o gamd large de culori si grosimi. Calculatoarele vor juca un rol foarte important in etapele finale ale unei campanii de dezvoltare. Nu uitati cd in industria publicitard talentul cel mai apreciat este capacitatea de a genera ideideosebite. prin urmare,

Temi pentru publicitate

Q @ Cotite ae concept initiale. Conceptele initiale pentru campa. e merg direct la subiect, ardtand ce inseamnd tinitus. Tiuitul sau bezeitul continuu in urechi este descr s p.ireprezentarea in ureche a unui telefon minuscul, a unuicolibri, a unui bondar sau a unui fluier. Senzatia de iritare pe care ar cauza-o acestea este comunicata simplL s eficient, fdcand textul inutil.

Client: RNID - Don't Lose The Music Mediu: Postd directd Cerinte de campanie si design: lnstitutul Regal National pentru Surzi (RNID) doreste sd le transmitd iubitorilor de muzicd cu v6rsta cuprinsd

intre 18 si24de ani cd expunerea la

muzici prea puternicd poate cauza afectiuni permanente ale auzului. Mesajul campaniei trebuie sd fie c5. dacd oamenii se ingrijesc de auzul lor acum, ei vor fi in stare sd se bucure de muzic6 si peste multi ani. Ponturi: Puteli crede cd o campanie de sensibilizare pentru sdndtate nu are USP identificabilS. Suntem insd permanent asaltati de numeroase si diverse avertismente privind sd nitatea, iar oamenilor nu le place sd se 96ndeascd prea mult la ele, deoarece ii streseaz6. Este o provocare pe care trebuie s-o rezolvati.

designerii care lucreazd la un calculator fdrS a avea sub bral un teanc urias de schite n-au inteles cum stau lucrurile.

Ca

invdtarea moduluiin care sd dezvoltali idei bune. urmatd de vizualizarea precisd a acestora vin doar prin experienli care, la rdndulei, vine doar dupd foarte multd practicd. Aici intrd in scend scolile de arte si cdrlile, cum este cea pe care o tineti acum in m6n5. Ele vd vor oferi sfaturi nepretuite si, cel mai imporlant, oportunitatea de a vd slefui at6t instinctele, c6t si judecata, permitandu-vd astfel se produceli genul de lucrdri artistice care va avea probabil succes. in prezent, in domeniul publicitar foafte puline persoane obtin slujbe fdrd sd detina n c un tip de educatie intr-o scoalS de artd.

Ponturi

unei agentii, probabil cd veti face pereche cu un copywriter

veti lucra sub supervizarea directorului creativ. Obisnuiti-vd c6t mai devreme si lucrati cu un paftener, poate chiar in temele sugerate de noi. Mulfi studenti formeazb echipe cdnd cautd de lucru, deoarece un parteneriat creativ si solidar pretuieste greutatea sa in aur. Presupun6nd cd urmati deja o scoalS de artd, p6trunderea in concu rsuri internationale pentru studenti ca D&AD si Young Creative este o cale excelentd pentru a obtine recunoasterea. Un portofoliu de calitate sporit de unul-doud premii reprezintd o dovadd foarte corvingatoare a capacitdtilor dumneavoastrd. Poate sE ^s.n ne. de asemenea, cd in loc sd fiti nevoit sd bateti a -sa ageni or de publicitate in cbutarea unui post, vor ::::: ara usa dumneavoastrS! si

Si mai departe?

junior designer sau director artistic care se aldturd

.Asigurati-v6 ca recla.': dumneavoastra functioneaza pe toeta

:

:- -=::

cora ::: .invdtati sa va vizu: ::: conceptele prin s::::- ':. artei lucrului cu -:-..:-: . Creati reclan-e a -,' -:'. reald sau cat r: ::-:::; uneicampanii

de ea.

. Cu exceptla doc,

-.-::' :: -- a:-' fi^: : :

nuvd aprop atl a3 p6n6 la etapa

intregului proces.

I @

Q

decis

Alte concepte. Echipa

a

ci ideile initiale. desitransmit

iritarea cauzatd de tinitus, nu comunicd mesajulcd oamenii ar trebui s5-si protejeze urechile. lmaginile acestea utilizeazd o solutie ingenioasi pentru a rezolva problema. Etichetele prinse in haine ne spun cum sd le ingrijim ca s5 dureze mai mult - n-ar trebui ca si urechile s5 poarte instrucliuni similare? Trecerea de la formatul portret la peisaj permite sd se vad6

mai mult din capete, iar urechile devin astfel mai pulin ,.generice".

Atunci c6nd cAutati o slujbE, lucrurile cele mai impoftante pe care le dejineti sunt portofoliulexceptional (sau ,,mapa"), determinarea si indrdzneala. Mulfi oameni vd pot ajuta in prima privint5... dar ultimele doud tin de dumneavoastrS. Cateva ponturi despre felul in care s6 vd prezentati creatiile: Mentineti-vd poftofoliul restrans s.i plecut, accentuend asupra tiparului si posterelor. O idee bund este sd nu-l ticsiti cu lucrSri artistice bazate pe libertate creativd absolutS.

Automobilele Ferrari se v6nd singure, dar unguentele antihemoroidale sunt cu totul altceva. lnformdrile restrictive silesc la creativitate si vd demonstreaza capacitatea de a vinde produse de toate tipurile. in prezentarea portofoliului, nu uitati cd lucrdrile bune vorbesc de la sine- pentru a fi intelese, nu ar trebui se le explicati. Dacd nu potfi intelese, fie nu le aratati, fie 154

imbun5tdtiti-le inainte de

a o face. lntotdeauna solicitati pdreri critice si insistati dacb acestea nu apar imediat. Du pd aceea adaptati-ve corespu nzbtor portofoliu l. C6nd sositi la un interviu, sA nu credeti c5, daci vd imbrdcati intr-un costum de gorilS, veti fi considerat ,,creativ". Nicidecum - din contrS, veti fi considerat un idiot care nu privegte cu seriozitate munca. in loc de a9a ceva, incercati sb fiti clar. concis, punctual si manierat. Locuitorii Tdrii Reclamelor nu numai cb au vizut deja totul, ci sunt mereu grAbiti. Treceti direct la subiect si ajutati-i sd vi ajute. intotdeauna existd loc pentru persoanele capabile, entuziaste si congtiincioase. Dace insd ati fost respins in mod repetat, nu uitati cd gdsirea unei slujbe si derularea unei cariere satisfic6toare sunt rezultatul a doi factori: noroc si perseverentS. Continuati ind6riit, invbtati din

i,. lmaginile finale. in cele din urmd, echipa a decis sb capseze etichete reale pe cArtile postale. in felul acesta se confer6 un impact suplimentar lucririi, fiindcd

se

introduce un element tactil, asociat mai strens cu inspiratia origina16 de la baza conceptului. Pentru dezvoltarea ideii sunt utilizate

fotografii digitale nefinisate de urechi.

critici si tineti fruntea sus. DacA nici asta nu v6 este de ajutor, aflati cd Jack Kerouac a scris 15 romane inainte ca Pe drum sA devind o carte clasicd a literaturii americane. Dacd vd demoralizati si vii 96nditi sd renuntati, poate ce n-ati fost croit pentru asa ceva. in cele din urmd, nu uitati ce nimeni nu se simte in largulsdu la un interviu, indiferent de care parte a mesei se gdseste. Este o situatie falsd si toti o stiu. De aceea, fiti natural si punctali eficient si rapid. Dacd nu cdpdtati slujba, solicitati pbreri critice, apoitreceti mai departe si considerati cd a fost un antrenament util. Dacd sunteti in stare de asa ceva, puteti topbi intr-un picior pand acasb.

\

W

:::

J;'.' t-:i

Ponturi . Obisnuiti-vd sd lucrati ca parte dintr-o echipa care exploateaz6 maximum aptitudinile fiecdrui membru al ei.

a

. C6stigarea unui premiu care vd va oferi un impuls major in cariera. . Portofoliul (sau ,,mapa") trebuie s6 fie concis, puternic de la inceput pand la sf6rgit si sb nu contind dec6t lucrdri excelente, relevante pentr_ domeniu.

. Mapa cu schite bine executate in marker aratd cd puneti accentul pe ide . Reclamele reale nu sunt explicate de nimeni. Dacd lucrdrile dumneavoastri trebuie explicate, nu sunt suficient de bune. . Nu vd sfiiti sd atrageti atentia asupra unor detalii din lucrbrile

r - - -::, c:sira pe ca re acum le_atj realiza in alt mod. .intotdeauna solicitatl pdreri critice si actionati pe baza lor. . La interviuri. fiti concis, direct si manierat. priviti_v6 pe dumneavoastra si domeniul cu toata seriozitatea.

I Nu abandonati.

Iemd pentru publicitate Glient: Papetdria Sanderson,s cerinle de campanie si design: Modernizati actuara gamd Sanderson,s de hertie si blocnotesuri. produsele sunt topuri de h6rtie dictando standard format44, topuri de h6rtie de matematicd formatA4. cu p5trdlele cu latura de 5 mm, blocnotesuri veline format A5, blocnotesuri dictando format A5. Reclama trebuie sd fie sustinutd de un concept, sd fie atractivd vizual si sE reuseascd sd_i convingd pe cu mpdr6tori sd foloseascd papetdria Sanderson,s. Ponturi: Descoperirea unei USp pentru un produs at6t de banal poate fi dificilS, fiindcd produsele respective sunt disponibile practic peste tot. Poate cd USp ar putea fi ideea neobisnuitd a ambalajului?

156 Do!,,tEl!il;r PUi-rLici:.1iii

@ Q Cotite ae.onceptinitiale. Echipa a analizat mai int6i natura esenlia16 a produselor _ faptul cA sunt obiecte pe care se deseneazS sau se scrie _ si a decis sd caute paralele in

cotidian. Marcajele rutiere sunt o solutie elegantd in aceastd

privint6, fiind atat semne trasate, cet si parte din peisajul cotidian. Membrii grupului au colectat imagini.

Q

tr

Concepte ulterioare. Dupd

ce a adunat mai multe imagini,

echipa a decis care marcaje rutiere se asociazd cel mai izbitor cu fiecare produs: liniile duble pentru hartia dictando, bicicleta de pe o alee pentru ciclisti pentru blocnotes. Dupd aceea s-a vizualizat macheta

fiecdrui produs. Cuplarea aceasta inteligentd a ideilor reprezintd un concept eficace.

44Standard Refill Pad

E

45 9ketdlPad

i

r,

I

J

I

-rr liII lt

; i

$

N:

x'

lItt il

\

I

__t

ll

N

A5 Notebook

EI

&Ee3q1

lx 'J -l [-lI lit.

I

-

\ -l

EI \

?

l',: \\ tlii-r:1::::.i141 \

j";'

:-\

,,;+\

\

I lL_ \s-l [-

Materiale finale. Fotografiile

alb-negru sunt izbitor de eficiente, si economice pentru tipdrire.

Calitatea fotografiilor originale din documentare, cele efectuate de grup in etapele initiale, se dovedeste perfectS pentru lucrarea finalS. Si fiindc5 ele exist6 deja, designerii decid s6 producd reclama complet finisatd, pe care s-o prezinte clientului.

pl IPL Lar- -:

1Rl

Pentru

afiun

designer bun in domeniul corporativ trebu ie

intelegeti perfect ce sunt sistemele de identitate si ce cautd ele sd realizeze. Multi designeri nu reusesc sd aibd sd

succes, fiindca pornesc de la premise false: se concentreazb asupra unor aspecte gresite. Frecvent aceasta implicb o atenlie excesiv5 acordatd altor branduri pe o piatd similard. lpoteza cd designerii anteriori au lucrat perfect perpetueazd solutii slabe si produce lucrdri neinspirate gi lipsite de originalitate. Observatia este importantd, dar intelegerea este vitala. Este vorba de atentie la detalii, determinare si capacitate

de a continua s6 intrebati ,,ce" si ,,de ce" - aceste calitdti definesc un designer corporativ foarte bun. Este esenlial sb nu uitati cb activitatea de design

SECTIUNEA

MODULUL

.

1

3

PRACTICA iN COMERT

2

Design corporativ

Seminar: Sfaturi de profesionist

Este foarte important s6 intelegeti ci designul unui program de identitate inseamnd mult

mai mult dec6t crearea unei sigle. ldentitatea constituie designul total. Fiecare mod in care se manifesti o organizatie reprezintd o parte din imaginea ei corporativ6. Sigla nu este dec6t o p6rticici din imaginea respectivi 9i, desi importante, nu inseamnd nimic firi sustinerea celorlalte.

158

constituie un proces de actiune si c5, in general este inteles in mod gresit. Studentii, si chiar unii profesionisti, considerd frecvent designul ca fiind o addugare permanentS, o activitate cumulativ6, desi, de fapt, reprezinti aproape opusul, fiind preocupat mai degraba de descoperire decet de inventie. Rdspunsul la majoritatea problemelor de design va fi gdsit de obicei in punerea intrebdrilor cuvenite. Este adevbrat cd rareori solutia apare clard de la inceput, dar, dupd ce este relevatd, de cele mai multe ori pare evident6. Designul eficient nu este posibil fdrd cercetare, investigare si analiz6. La inceputul carierei mele, agentiei de design pentru care lucram i s-a cerut sd realizeze un program de

identitate pentru o companie electricd recent privatizatd. Designerii principali nu le-au comunicat de la inceput ju nior designerilor toate informatiile pe ca re le str6nseserS, ci ne-au dat o Iistd cu aproximativ 20 de cuvinte-cheie care sintetizau activitdtile, aspiratiile sl mediile in care opera compania; cuvinte ca: putere, energie, responsabilitate, grij6, nationalsi asa mai departe. Ni s-a cerut sd realizdm in doud zile cat mai mu lte desene alb-neg ru pe format A4 - fieca re desen urma sd descrie unul, doud sau mai multe dintre cuvintele respective sub formd de imagini vizuale. Desenele urmau sd fie schitate rapid, spontan, unul dupi altul. La sf5rsitul celor doud zile fiecare dintre noi aveam intre 100 si 200 de desene. Dupd aceea am inceput sd le sortdm pe tipuri si teme. A fost foarte interesant sd vedem c5, desi lucraserim independenf produseserd multe desene identice. Desenele respective ne-au oferit o informatie pretioasd despre imaginile care existd in constiinta colectivd. Alte desene erau unicate si s-au dovedit valoroase din motivul opus:

ofereau idei complet originale despre subiect. Dupb ce programul ne-a fost dezvbluit, n-am mai fost in stare sa ne angajbm in acest proces neinhibat de descoperire, fiindcd eram permanent stanjeniti de cunoasterea

7\'

noastrS. G6ndirea creativd se ingusteazd c6nd ii sunt impuse specificatii. Procesul acesta de brainstorming produce foarte rapid o gamd vastd de materiale vizuale adecvate pentru

dezvoltarea unui proiect. Frecvent se poate constata cd rezultatele finale decurg din asemenea exercitii preliminarii de cercetare. Materialele produse in aceastd etapd trebuie cernute cu grii6, pentru a permite ca natura lor sb devinb evident6. Nu v6 grdbiti sb respingeti nimic, deoarece abia mult mait6rziu in cadrul procesului se va vedea dacd ideile pot sau nu sb fie relevante. in mod repetat de-a lungul anilor genul acesta de muncS s-a dovedit un punct de pornire valoros. De multe ori este imposibil sb nu tineti seama de ceea ce stiti despre un subiect; in loc de asa ceva, dezvoltali idei initiale prin definirea cuvintelor-cheie, apoi concentrati_vd asupra lor fdrd referire la alte materiale de cercetare. Alt aspect important al muncii designerului, trecut adesea cu vederea, este examinarea informbrii primite de la client. De multe ori designerii acceptd informdrile fdrd intrebdri si par sd considere cd o solutie corectb va insemna pur si simplu o reflectare a informbrii respective. in practicS, majoritatea clientilor stiu rareori exact ce doresc si privesc designul ca pe operatiunea suplimentard addugatd ta sfirgit pentru ca totulsd arate frumos. Este o eroare enormd 9i de aceea in cele mai multe cazuri prima sarcind este de a-i educa pe clienti asupra rolului si valorii designului. C6stigarea increderii clientilor este vitald pentru o relatie de lucru rodnicS. Eitrebuie sd aibd incredere totalS in dumneavoastrd si in capacitdtile dumneavoastrd. Le oferiti un serviciu profesionist si sunteti partener in viitorul succes al companiei care vd angajeaz|. Eu apreciez cd nu este intelept sb oferiti mai mult de o idee. Doud solutii il pot face pe client sd aibi impresia cd aveti indoielidespre una, sau poate despre ambele. Chiar dacb vi se pare cd detineti doud solutii eficiente, trebuie sb optati pentru una dintre ele. Dacd

clientului nu_i p/ace,

i-o puteti prezenta pe cealaltb la urmEtoarea intalnire. Asigurati-vd cd stiti cine este clientul, poate ca recomandarea aceasta pare ciudata, dar de multe ori persoana cu care discutati zi de zi nu este cea careia ,. aparline decizia finalS. Frecvent va fi vorba despre c

comisie care ajunge la o concluzie colectivd si prezentdrile acestea sunt cel mai dificil de sustinut. Nu uitati cd este

Spre rdserit. ldentire::: corporativa conceputa c: Rick Eiber Design pentru

prezentarea dumneavoastrb; trebuie sd vd prezentati munca inaintea intregului grup si sd rdspundeti la intrebdri fiird sd vb pierdeti controlul. Fiecare membru al grupului va avea prejudecdti care-i vor influenta reactia fatd de lucrarea pe care o prezentati. ingaduiti_le sd spunb ,,Mie nu-mi place culoarea albastru,,, dar nu

floreria de lux Zen combir: tusele naturale lfrunze c, lente paJe si codite necolorate) cu utilizar:: sofisticata a spati lor: a: indeosebi spatieree generoasA a litere o. : -

permiteti ca asa ceva sd v; distragd de la explicatia dumneavoastrd clar argumentatd cd aceea este solutia corecta pentru lucrare.

numelecompan

Eu nu consider niciodatd un proiectterminat, fiindcd programele de identitate evolueazd intruna. Anualva trebui sd revizuiti unele aspecte si sd vedeti dacd maisunt adecvate, iar informatiile tipdrite vortrebui mentinute

co':iruu si ocazional intinerite pentru a pdstra 3'3sce:rrnea identitatii, David Phillips

e ^-:_-:

stare de retiner: c3

.li

--:

Woolmark

0uaker

,.; Siglele si emblemele '1r. clasice sunt cele care au rezistat

SECTIUNEA

testuluitimpului. Ele slujesc

MODJI

ca

3

Lt t2

mod de condensare a realitdtii complexe intr-o unicd declaratie simpld, care poate fi controlat6

Lufthansa

PRACT CA iN COMERT

Des gr- corporar v

Domeniul designului corporativ

si modificatd in timp.

Crearea identititilor corporative si a elementelor lor asociate joacd un rol important in designul contemporan. ldentitatea inseamn6

diferentiere - am fi pierduti daci nu am putea sd deosebim o persoane, un produs sau o companie de celelalte. Deosebirile ne ajute sd definim natura lucrurilor.

G6ndirea pe termen lung Atunci c6nd creali un program de identitate, este esential sd cbutati sd realizati ceva care si aibd capacitatea de a creste. intotdeauna lucrdrile de design trebuie sd fie veridice, simple si directe. Cercetarea Conceperea unui program de identitate corporativ necesitd familiarizarea completd cu toate activitdtile organizatiei care v-a dat comanda respectivd. ln acest scop trebuie sd puneti intrebdri, sA efectuati observdri si sd investigati. Fotografiati, desenati si colectati materiale similare. Examinati at6t compania, cat si mediul in care opereazd ea. Discutati cu toate persoanele cu care puteti, din v6rful ierarhiei organizatiei p6nd la baza ei. Nu se stie niciodatd de unde poate apdrea sc6nteia pentru o idee. puneti intrebdri precum: Ce functiilndeplineste compania? Unde le aplicd? Cine sunt clientii? De ce opereaza asa cum o face? Ce o asteaptd in viitor? Ce inseamna compania pentru dumneavoastra? Toate aceste intrebari vi vor ajuta sd clSditi o imagine a orga. zar ? pentru care lucrati. 160

NrssAY Nissay

UPS

Este important s6 vd 96nditi la

mediulin care este cel

mai probabil sd fie vdzut ceea ce creati; de exemplu, sigla unei companii aeriene este afisatd cel mai vizibil pe coada avioanelor, nu in anteturile scrisorilor.

Diagrame tip,,pdianjen,, Acestea sunt instrumente foarte utile pentru dezvoltarea de idei. incepeti din centrul unei pagini si scrieti toate cuvintele si ideile pe care le asociati cu compania, numele si serviciile ei. Dupd aceea extindeti cuvintele acelea si creati mai multe legdturi, pentru a obtine o retea de teme intercorelate. Diagramele de tip ,,pbianjen" oferd frecvent idei sau demonstreazb relaliiintre idei diferite care nu sunt evidente initial.

lmaginea corporativ6 lmaginea corporativd inseamnd mai mull dec6t un semn sau un stiltipografic. Este imaginea tota jb a unei organizatii, de la paftea cea mai mare la cea mai micd. Fiecare pafte clddeste o imagine si defineste

prezenta companieiin lume. Felul in care o companie rdspunde la telefon este la fel de important ca si culoarea masinilor sale. in trecut, pentru a-si menline imaginea coerentS, companiile tipdreau directii cbl6uzitoare pentru design corporativ sub forma unor cdrti de dimensiuni mari. Asemenea manuale sunt in prezent mai putin populare, deoarece lucrdrile artistice si informatiile de design pot fi controlate si distribuite pe CD_uri. Atunci c6nd concepeti o imagine corporativd, definiti ce este sau ce incearcd sd fie organizatia. De aceea este foarte important ca designul dumneavoastrd sd fie veridic - s5 reflecte corect realitatea.

Dezvoltarea conceptelor de design Pe mdsurb ce adunati materiale despre companie si domeniile asociate ei, este recomandabil ca

Evolutia siglei. Sigla John Deere este un simplu joc de cuvinte vizual. S-a modificat foarte putin de-a lungui anjlor, desi codita a inceput sb creasca destul de devreme. Se observ6 ca, pe m6surd ce compania a devenil mai cunoscuta, a putut sd reducd nivelul de

-6;E f-l

@

informat'i incorporat in sigl5.

y((o;1 ?1"'^f hL}l

Trtkj Z,6a

IT4IOLINA, ILE. (i"k Ni6

Duqbo

.,1 Elementele pictoriale sunt simplificate.

t_ 6"6y

DEED Brandingu mai mentioneeza

in etapele initiale sd intreprindeti cercetdri cat mai vaste. in aceastd fazd nu editali materialele, ci doar adunati-le. in mod similar, nu respingeti nici o idee ca fiind prea excentricd sau experimentalS; deocamdatd este prea devreme ca s-o stiti. in cazulin care compania are deja o identitate, colectali toate utilizdrile ei pe care le gdsiti.

sediu conrpani:

Diagrama de tip piianjen este in esenti reprezentarea

graficd a g6ndirii laterale. Reteaua de cuvinte ce rezulti permite stabilirea de conexiuni intre idei aparent neconectate.

Dezvoltarea conceptelor vizuale Atunci c6nd incepeti se realizati imaginile vizuale, aveti deja o idee despre ce intentionati sd faceti, totusi ar trebui sd vi mentineti deschis fatd de toate sursele potentiale de imagini. Fotografiile, artele frumoase, imaginile din ziare si reviste, texturile, cu lorile, su netele, ba ch ia r si m irosu rile - toate su nt stimulente utile. Nu ignorati crearea de albume si colaje de atmosfer5. Realizati foi de referintd ale altor identitbti de la companii rivale. Ganditi-vd la companie si la telul ei si incercati sd-i capturali spiritul. O puteti face printr-un semn, un ob =c: sau o culoare? Nu incepeti prea devreme sa va fo os :

.. Tratamenl foarte stilizat.

DEERE

JO}IX DEERE DE5 J

de calculator; in aceastd etapd, creionul, h6rtia, penita si culoriie sunt instrumente mai directe si mai utile. Explorati scara si diverse medii, dar incd nu vd g6nditi la

aplicatii. Nu vd ticsiti mintea cu prea multe detalii. Prezentarea C6nd prezentati o idee este important sd ardtati in mod clar felul in care ati dezvoltat_o, de la primulconcept p6nd la designulfinal. Naratiunea este un instrument util. oferind prezentdrii o structurb imediatd. Dacd relatati o istorie despre felul in care ati ajuns sd vd realizati lucrarea, ea va fi mult mai atractivd. lstoria respectivd trebuie sd aibd introducere, cuprins si incheiere. Pentru ca sd apdreti increzdtor in sine si ca ideile sd treacS lin de la una la alta, repetati prezentarea de c6t mai multe ori. Mentineti-o scurte; nu aveti timp si povestiti tot ce ati fdcut pentru a ajunge la designul finisat. O regulS de bazd utild este ca lucrarea sd poatd fi prezentatd pe 2-6 formate A3.

Ponturi Probleme de design:

.Aplicarea designului pe obiecte reale este un mod foarte eficient de a fixa o idee ln mintea clientului.

r Lucrdrile cu design complex functioneazd rareori. Nu utilizati prea multe culori (maximum trei). . Creali maiint6i designulin alb-negru. o

Aplicare Toate documentele companiei trebuie sd fie clar identificabile ca provenind din aceeasi sursd. Pentru companie trebuie sd alegeti mai multe fonturi; ele pot sA fie greutbti diferite ale aceluiasi font sau doud fonturi diferite care se potrivesc intre ele. in general, evitati mai mult de doud fonturi.

Software Adobe lllustrator si Macromedia Freehand sunt doud programe excelente pentru realizarea de graficd pentru identitate corporativd. Ele sunt instrumente remarcabile pentru explorarea de teme ca manipularea si mutatia formelor geometrice.

t6l

Designul anteturilor si machetelor in Europa, marjmea standard pentru foaia de corespondenti (,,letter size,,) este aproape intotdeauna formatul A4(2jO x 297 mm). in SUA, mdrimea standard este exprimatb in inchi: B% x 11 inchi 1216x279 mm). Acestea sunt dimensiuni standard pentru toat5 corespondenta de afaceri din Occident. Atunci c6nd concepeti antetul pentru scrisori, este important sd nu uitati cd intotdeauna clientii companiei vor vedea foile acestea acoperite de text. in mod frecvent, studentii concep antetul pentru scrisori fd16 s5 verifice felulln care va arbta in combinatie cu un text procesat in mod normal sau fdrd a tine seama de locul unde poate fi plasat un asemenea text. Se obisnuieste ca scrisorile sd fie impbturite in trei inainte de a fi introduse in plic. G6nditi-vd in ce fel o asemenea pliere va afecta pozitionarea antetului. Corpul de text al scrisorii ar trebui sd inceapd la o treime de muchia superioard a foii. Locul cel mai potrivit pentru numele si sigla companiei se afld de obicei deasupra acelei prime indoituri. Adresa companiei si a destinatarului trebuie plasate tot in zona aceasta. Marginea din st6nga a scrisoriitrebuie sd fie de minimum 30 mm pentru a permite ca foaia sd fie perforatd in vederea fisdrii. Detaliile companiei obligatorii prin lege, asa cum sunt numerele de inregistrare si numele directorilor, pot fi trecute in partea inferioard a paginii. in afard de a respecta cele mentionate mai sus, nu existd un format absolut fix si este perfect posibil sd plasati antetul scrisorii in lateralul paginii; asa ceva poate fi eficient dacd se incearcd promovarea unei imagini neconventionale, interesatd de design. De asemenea, meritd sd vd ganditi la lungimea scrisorii pe care o poate produce o companie specificd. in mod frecvent, avocatii scriu scrisori lungi, pe multe pagini, in vreme ce magazinele scriu rareori mai mult de c6teva paragrafe.

EXE RCITIU

Design de

sigli

Concepeti o siglS corporativd pentru,,Tiger Security

Systems". Mai int6i scrieti cuvintele pe care le-ati asocia

cu,,tigru" si,,securitate" sau construiti o diagramd de tip pdianjen. Efectuati ceteva schite rapide si cdutati esenta brandului. Aplicati sigla unui antet, in mod uniform si dinamic.

Temd corporativd

Ponturi

Client: Elephant Plant Hire Elephant Plant Hire inchiriazd echipamente mecanice pentru constructii civile si industriale. Echipamentele respective acoperd o gamd ce incepe de la scule electrice manuale si compresoare, p6nd la excavatoare si macarale de dimensiuni mari. Mediulin care lucreazd compania este murdar si dur. Compania este noui si a apdrut prin fuzionarea a doud companii existente. Numele are multe asociatii pozitive si nu seamdnd cu al concurentei. Nu uitati cd elefantiisunt puternici, credinciosi, demni de incredere, drdguti si c6 au o memorie excelentS. Desi exist5 tentalia evidentb de a descrie animalul, acest lucru poate sb nu fie necesar sau dorit. Cerinte de design: Programul de identitate trebuie sd fie potrivit pentru utilizarea pe toate echipamentele companiei. in plus, trebuie s6 funcfioneze si pe anteturile scrisorilor, cdrtile de vizitd si alte elemente de papetdrie ale companiei. Programul de identitate trebuie sd identifice proprietarul si in acelasi timp se promoveze compania. Cerinte tehnice: Programul trebuie sd poatd fi reprodus atat in culori, cat si in alb-negru. Aplicarea pe vehicule 9i alte obiecte tridimensionale trebuie sb tind seama de restrictiile tehnice.

. Ganditi-v; la natura serviciilor oferite de companie.

.lmaginati vi unde

€--i

.R=, 'V

va fi zdritd

cel mai des identitatea.

:{

Planif icati metodele de aplicare care pot fi utllizate. o lndiferent ce metodA veti o

alege, costul va avea

'(.i"'.'""i4 .,---

-.i\\

/ tr 'j

'.JLl(

i

implicatii. . Designul cel mai bun este simplu si unic. . Dacd indepdrtati un element din design, mesajul central trebuie sd rdm6nd clar.

. Nu incepeli direct cu lucrul pe calculator.

d

. Desenatul

este un instrument valoros pentru creatie.

:'

.

Elemente simple.

in crearea siglelor, problema este eliminarea detaliilor

inutile si captarea esentei.

ffiilmF-r lmagini existente. Ca sursd de inspiratie

meritd se creati un colaj de atmosfe16, adunand imagini de elefanti din cat mai multe surse diferite.

,''

,

m,,F€' 43 -"a

ffi q6

?V-\LnJLn"l-n i r ,.,\r-

l

L\

,-.r:i:-'

if ,

CCll irar:a pe 3ag n3 urmaioare

{

^ffi

DES Cl.:

CCtrra-

163

I

tr n

EtrtrOO

o o 0 trtrtr9## $

Solutia graficd etegante

functioneazi bine in doud dimensiuni. Colorarea

elefantuluiin roz este un mod inteligent de a asocia designul cu o imagine despre,,elefant" care exist6 deja in mintile oamenilor.

@@@ & oo +

ggotr bq) lt.ig

trtr trtr

$ $

Aboroarea

abstracti - in care geometria pieselor de masini slujeste ca bazi pentru crearea siqlei contrasteazd cu acelea care considerd cuv6ntul ,,elefant" ca USP a companiei.

{^i 11 8{{ <>Ib=A'-t, /,{ a,\,\ 2.\ I r "& o l^l 1/

r. r)

fv

cDcD DDD

f

J

Tr

tt @ il#_

ffi# if {" ilf,

ffi

@@ t--* E ur"nnunt

f

^-'

...i t-;+' a_4_ '\ ^

"d&rF,

elephant 164

# #

ffi elepha nt

@ rEriflItl

@ @

ro

rot

lFI E o.l El

LA Llri

EI

rrcD

ff 311r'rll,

i?,.?#

/*lJlrl^t el

eph a nt

LI

I Dr;, ar .,

l

,trr,iiru

PhL,r!s aL

l

Selectia anteturilorfinisate. Cele mai de succes combind schitele desenate nonconformist cu fonturi e moderne, elegante. Compania apare astfel denrna d3 rncredere si sotida. dar in acelasi rinp i ov"t . - , amuzantS.

rl.ir):r

s

pNd.rinn.s

Lr rilD.rrrrarrharnl

vrr.-q. ct.

(

s

I I

SECTIUI..]EA

3

IVODULUL

't3

P;]:_ ,, Des

crrr

t_.e

22222122/zt)2aaralar;az:e \n \umea desrgnu\u\ pentru \N eb existd numerosi artisti, designeri si programatori. CAnd veti incepe si activati, incercati si nu vi simtiti timorat de jargonul si limbajul lor complicat, deoarece le veti deprinde pe mdsuri ce veti inainta si, in principiu, este ca si cum ati invita sd umblati

1;

rtr',Nrrn> r! obiouie r D'4ilv a!tr|! ninN ror i rrrd

Dilnr oo

conlJint

i o[lornirc s.rvtro ldoer r)ivmq €{r i roJ r.il* nich ir tqo\ trn.

tD.der>, ror.iddrl'onit tnes o.

We ofar you trce rclgn lo destgn tio cad you want.

de-a busilea, sd mergeti si apoi sd alergati. Crearea unui site Web poate fi foarte simpla gi vi veti obisnui s-o faceti daci rezolvati temele propuse in paginile 172-175.

ile \i 1 ileil run your 4.$0D rnto Fslcaror or blJDo\s (aroj. p .rec od hrqn ouri:! J-(0qr^r iriboird (rrc i kiorronit lnroqriFhrc prorc55. $r crnr ruil .o10rr anc I de ind rlrrr rr. *irh i u..rntut mil: rLnGh

fd.hnrqc ! | ui ior

i L)L]L)

N5rr}ds ino a60 r0

'Dfanlor.rrjif.iir!ilriltrlu!vrorrrrrypererNnq

I

0lt0 bujl.esr c.rdr ptus s(afnLnainduK

. ::r

Practicantii din domeniu sunt diversi, de la membrii echipelor mari de programare si design, care se ocupb, de exemplu, de giganticele site-uri BBC Online, p6nd la persoanele care doresc s6-si creeze propriul site Web. in mod evident, intre aceste extreme se intinde un spatiu urias, iar aptitudinile pe care va trebui si vi le dezvoltali ca designer vor fi determinate de locul pe care doriti sd-l ocupati in spatiul acela. PresupunAnd cd lucrati la un site Web mare, puteti juca un rolfoarte specific in cadrul echipei - de exemplu, de editare si descdrcare a imaginilor cu modificdri minore ale textului. intr-un asemenea caz, cunoasterea elementard a unor software-uri ca Dreamweaver si Photoshop va fi probabil suficient6. Pe de altd parte, puteti sf6rsi prin a programa ,,aplicatii de comert" online si atunci va fi necesard o cunoastere amdnuntiti a limbajelor de programare. Cheia pentru succesu/ oricdrui site Web este intelegerea publicului. De prea multe ori site_urile elaleazd graficd ultramodernd si solicitd abilitatea de folosire a software-ului de cdtre un designer, acord6nd prea putind atentie celor care frecventeazd site-ul respectiv si motivului pentru care o fac. Nu este nimic rbu in a extinde limitele acelea, dar nu uitati de utilizatorul final: concepefi pentru public, nu pentru dumneavoastrd, in urmdtoarele pagini vom analiza unele probleme esentiale, ce vor fi urmate de o temi pe care o puteti rezolva pentru a vd concepe propriul site Web,

166

scrnnhg

',

& Iayoul by Gtraflscads

i. iccelr: l!nrfi larqe rorma: !afsparr..rc! ann DhorNraphs ror sr.DNrq h no: JFnd onqoit iilttorr. ui€ $nr Do: colo!. .oilect or ie lo!(h 0oor 0!.t o, qnli J sc ensu.e yo! r[i:p[ CLTAN l,rr5CR iClrtD oronars

ry

www.giraffecards,com

Unele sectiuni ale site-ului permit utilizatorilor s6 descarce informatiiasociate, in format PDF

!le 3r! hip0y 1o co l).src !rD lp.ildtnq holr! or :rud'o t r\. .rei!n! 1n€ nlcrp oetril

ro, cin

qh,€

sodr

iDclr !$ir

sn.rr:d dclatrs

you

\i i: $e &iler

\lhere posrbl€ vou rholtd er err Jpe( r)oq roDs iil! roi: rr€r tu no! rh@sr obscdre toofi lnleej you are aDtc io suppty f,Ere

i rilqe

or

:emplare r

t. -:

:enr!rrr!: r.vc l*

rou r[.te :r.

s

nlty ,loa,pJions

eire 0,0)t o,' rour ilerelrd t3!orr rld !n(rosf t[\ ir rI

; ;: :

..--

Cl.t !q!c

lo

do@lqrdlq!!rlec r.mrlales

vour Dr0r,

aruDdare c0h


rl:)

'f,,n

r"I

r1.i

L j

I

rl

x

I

LI

-

www. a rtu pdate.

iifonratii or

Limbajul de programare Prima mea implicare in designul pentru Web a apbrut atunci cand un prieten care studiase programarea calculatoarelor m-a intrebat daca as putea concepe interfata unuisite. La momentul respectiv lnternetulera relativ nou, iar pentru mine reprezenta o provocare sd creez ceva sd arate excelent in conditiile utilizarii unei palete limitate de culori pe o zona de pixeli foarte mic5. Proiectul s-a derulat cu bine si noi doi am mai colaborat si la altele. Apoi au aparut software uri ca Macromedia Dreamweaver, care au fdcut ca ideea invitdrii unui limbaj de programare ca HTML sd fie fezabilb pentru cei care, ca mine, nu benefic jasera de o educatie traditionalS in disciplina calculatoarelor sau in programare. in prezent lucrez mult pentru site urj bazate pe arta s j design. Un exemplu: www.gi raffecards.com este Lt n site simplu pe care utilizatoriill pot accesa de pe cl verse modele de calculatoare (functioneaza pe toate brolvser: : principale si in cazul conectdrii lente la Interneti S,r:--l functioneazb ca punct de informare pentrLl cel cai. doresc sd afle mai multe despre serviciile de r p:r .= oferite de www.gi raffecards.com.

Navigarea in ultima vreme, clientii solicitd site-r-rri fundamentate pe baze de date, care de obicei permit actualizare interna. Un exemplu curent este www.artupdate.com, de a carui remodelare completd md ocup momentan. De la inceputuri foarte mocleste, site-ul

a crescut enorm si acum ofera la fiecare doub sdptbmani informatii din lumea artelor pentru mii de abonati. Asa ceva este ideal pentru un site fundamentat pe o baza de date. Utilizatorii pot sd se conecteze si sb acceseze informatii relevante, iar personalul care se ocupa de actr:alizare poate sd evite multe rutine plictisitoare de introducere a datelor. Remodelarea site-ului se afla deocamdatb intr-o etapi de inceput si deasupra sLlnt prezentate cAteva capturi de ecran. Vjzjtati www.artLlpdate.com si poate cd, p1nd o veti face, siie r va fi frindamentat pe o bazi de date. Vedeti dacb p!reii gasi cieosebirile si, sper, beneficiile schimbarilor. -a -r''-ra Lrrnre oT, dupa ce ati invdtat elementele de bazd " = ,'.a' -r,'uis te, vetl dori probabilsatreceti la site-urile

'-.-::.'--=^::i: pe llaze Chris Jones

de date,

co

nl

..' -. Pentru a Se iltscrie -- :: CGI se ocupa cle ,. : :: Utilizatorii folosesc

SECTIUNEA

MODUTUL

3 P;;C- Lt: . :a . :i13 Design perrr -r \, jeb

' Harta pentru site Web. Diagrama ilustreazd secliunile site-ului, subsectiunile principale si rutele de navigare intre pagini. De exemplu, puteti vedea cd se poate naviga de la subsectiunea 1.1 la sectiunea 2, dar nu si de la sectiunea 2 la subsectiunea 1.1.

Planificarea unui site Web Designul pentru Web nu diferi de oricare alt proces de design: cu cat sunteti mai organizat, cu atat veti avea mai mult succes. in primul

trebuie sd incepeti s6 vd planificati site_ul pe h6rtie (sau calculator), deoarece planificarea atenti vi va economisi timp. principalul scop al planificirii 16nd

este de a descrie cu atentie arhitectura site_ului. incercati sd intelegeti felul in care site-ul ii va permite utilizatorului si se deplaseze prin continutul siu si apoi cdutati sd anticipati felul in care i-ar pldcea sd se deplaseze prin site. Un site Web usor de navigat este esential pentru succes.

Logisticd . Asigurati-vd cd intelegeti complet ce se cere din partea site-ului si cd aveti acces la tot continutul relevant

pentru a-l construi. . G6nditi-vd din timp la gdzduirea site_ului, deoarece ea poate sd afecteze unele aspecte ale felului in care_l

construiti.

Consideratii de aspect

. Mbrimea ecranului. Care este publicultintd si, ca atare, ce mdrime de ecran va necesita site-ul pentru a

fi vdzut?

.Tipurile

de fisiere. Existd module plug_in disponibile pentru public, ca sd poatd utiliza Flash sau Ouicktime? r Mdrimea fonturilor. Existd cerinte speciale pentru o

fonturile mai mari? Compatibilitatea browserelor. G6nditi_vd care este publicul tinte si care vor fi browserele cel mai probabil utilizate pentru vizitarea site_ului.

Tineti seama de urm6toarele: Ierarhie. C6te niveluri va avea site_ul? . Navigatie. Cum se va deplasa utilizatorulintre o

pag ini?

Active. Ce imagini si text vor trebui generate pentru a popula site-ul? . Domeniu. Numele de domeniu va trebuiinregistrat? . Gazdd. Unde va fi qdzduit site-ul? o

168

SECTION

1

SECTION 2

i suazr

SECTION 3

SUB 3.1

i

LINK TO EXTERNAL SITE

Aspect: m6rimea ecranului

:l;il Motorul de cdutare www.google.com este o

Nu uitati cb diferiti utilizatori de lnternet vd vorvizita site-ulfolosind monitoare cu diferite rezolutii pentru ecran. Existd multe posibilitdti de rezolulii pentru ecran, dar cele mai des int6lnite sunt 640 x 4g0 pixeli, 800 x 600 pixelisi 1024x769 pixeli. Majoritatea site_urilor ,,generale" sunt concepute pentru a fi vdzute pe un ecran cu 800 x 600 pixeli. Nu uitati: chiar dac6 vd concepeti site-ul in jurul rezolutiilor standard de ecran, trebuie sA tineti seama si de spatiul ocupat de browser- bara de instrumente, bara de adrese, barele de derulare -, iar diferite browsere au dimensiuni diferite pentru fiecare dintre aceste elemente. Recomanddri sigure care tin seama de atributele browserelor sunt (in pixeli): 640 x 480 599 ldlime, =

ilustrare bund a unui site Web care poate fi v;zut de oricine, dar cu rezolutii de ecran diferite veti vedea maimult sau mai putin spatiu alb.

Co,gle r

640 x 480px

Co

290 indltime; 800 x 600 = 759 letime, 410 indttime; si 1 024 x 768 = 983 lStime, 578 indltime.

,gle

Formate de imagine: JpEG si GIF

nr."ro"."

Pentru utilizare pe Web existd formate de imagini, dintre care cele maifolosite sunt JPEG si GlF. in acelasi timp inse, un aspect major in alegerea tipului de fisier este genul de informatie pe care o salvati. Fisierele JPEG pot contine milioane de culori si de aceea sunt potrivite pentru salvarea informatiilor fotografice. Nu trebuie uitat cd prin salvare apare o pierdere inevitabilS a calitdtii, deoarece informatiile despre culori sunt reduse pentru a micsora fisierul.

I

800 x 600px

Cio

1

024 x768px

gl-

$w

'---

tr-l,I,]

",-,, !t!'. r' Y-,.". a' l"*-*"

Ce se int6mplS insb dac6 includeti un font pe care privitorul nu-l are instalat? Deoarece majoritatea browserelor sunt setate in mod prestabilit la Times sau Times New Roman, dacd un font specificat nu este

-

0"",,1,

j'

disponibil, sau dacd in codul HTML nu specificati un font diferit, literele vor fi afigate in Times sau Times

s

New Roman. Existb numeroase moduri de a specifica mSrimea fontului; poate ce metoda cea mai uzualS este de a atribui o valoare intre 1 si 7 (in ordine crescdtoare de la 1 la 7 ), cu valoarea 3 echiva16nd cu 12 puncte. in ultimii doi ani, sistemul Cascading Style Sheets a fost adoptat pe scard largd de designerii pentru Web ca mod de a controla fonturile, printre altele' Previzualizare a timPului de descdrcare anticiPat, bazat pe viteza modemului.

& Functia ,,save for web" in Adobe Photoshop vd permite sd vedeti imaginea bazati Pe un domeniu de setdri a calitdtii.

Foile de stil in cascadd

.. ,lmagine salvata ca GIF cu

tip de caractere? in familiile cu serife, fdrd serife si monotip. fonturile enumerate

'-j

Ce

mai jos sunt recomandate pentru grafica Web; aProaPe toate calculatoarele le detin. Fonturile cu serife sunt utilizate in general la tipdrire - serifele de la capetele literelor aiuta

ochiu\ sa se dep\aseze pesle pagin6. Tipul fdrd serife este in general mai lizibil pentru vizualizare pe ecran, deoarece djstrage mai putin ochiul.

Serife

Times Tin-res New Roman

Georgia Fdrd serife

Arial Helvetica

culori

Prin comparalie, figierele GIF au o palet6 de culori redusd si sunt foarte bune pentru inregistrarea de

informatii despre zone omogene de culoare, de exemplu siglele sau butoanele monocolor. GIF pot fi utilizate si pentru inregistrarea diapozitivelor 9i secvenlelor de animatie. in ambele cazuri este foarte important sb incercati si menlineti cat mai redusd mdrimea fisierelor. Multe depind de publicul anticipat pentru site. Dacd, de exemplu, concepeli un site Web care sd fie accesat de multe

persoane din toatd lumea, va trebui sd tineti seama cd nu toti utilizato rii vor avea o conexiu ne lnternet de ma re vitezd si nu vor utiliza ultimul tip de PC sau Macintosh. Folosirea opliunii ,,save for web" din Photoshop este o cale excelentd de a vizualiza calitatea imaginiifinale si de a anticipa timpul de descdrcare pentru diverse viteze de conexiune la lnternet. lmaginile ar trebui salvate la T2dpila dimensiunea finalS in pixeli (nu redimensionati imagini din programe ca Dreamweaver).

Fonturi

Verdana Monotip

Courier Courier

8

New

Principalul aspect de care trebuie tinut seama este cd privitorii vor putea sd vd vadd site-ul in fontul pe care l-ati ales doar daca au fontu respectiv instalat pe calculatorul lor. Din acest motiv, atunci c6nd concepeti site-ul, este recomandac sa ut lzat; anumite familii de fonturi: cu serife. IE-Z se.'= saLJ nronotip.

O foaie de stil este un set de instructiuni Web felulin care sd prezinte o browserul anunIS care paginS. Foile de stiluri pot controla multe elemente ale designului site-ului, printre care fonturile, imaginile de fundal, pozitiile imaginilor si alinierea textului Cartea aceasta nu-9i propune sd explice toate aspectele utilizarii foilor de stilin cascadd (Cascading Style Sheets - CSS asa incAt vom examina doar unele elemente din cadru temei noastre (a se vedea pagina 173). Pentru lectu ri suplimentare, consultali bibliografia (pagina 187)

Proiectarea Pentru dilerite browsere siplatforme Spre deosebire de proiectarea pentru tipar, conceperea unei paginiWeb nu este niciodata u,r proces complet controlabil. Diferite calculatoare si diferite browsere vor afecta felulin care este afisate pagina Web. Una dintre primele probleme de care trebuie si fiticonstient este Gamma (stralucirea ecranuru Pe scurt, informatiile apar maiintunecate pe PC dec": pe Macintosh, asa incat orice graficd realizatd pe PC ,, : apdrea destul de spdldcitb pe Macintosh. in plus. Macintosh si PC au alte mdrimi prestabilite penlrldtimea literelor si de aceea textul si imaginile vcapdrea mai largi pe Macintosh. Existd multe moduri de navigare pe lnterne: utiliz6nd in principal un calculator si un browser ;: lnternet Explorer sau Netscape Navigator. Exista -.., multe alte browsere-Safari, Opera si Mozilla su-: :::c6teva -, insd si alte dispozitive in afard de calcu a:: -_ obisnuit: WebTV, telefoane inteligente si PDA-u r . A: :: -

DESa.:: -.

..'.:

ca srte-ul dumneavoastra sa poatd fi vizionat de toate browserele si dispozitivele, dar practic poate fi necesar

sd construiti site-uri diferite pentru a fi utilizate de browsere sau dispozitive diferite. Verificati_vd

permanent site-ul in timp ce-l concepeti, vizualizandu_l pe diverse browsere siintelegend exhaustiv publicul pentru care este construit site_ul. De exemplu, un site Web pentru cumpdrdturi livrate la domiciliu care nu tine

Rezervdri American Airli nes - vEzut de

lnternet Explorer. lvl o

!:It".t

""t",

F

aturu s"3l$

rrip - onewdv Ftom: r-:tL, cr +,ii,,ri r-,r,J* q

Round

rL,rllt

EgIJE

Bezervd ri America n

Airlines - vdzut

lfff

To:r:itr or rJFnrt t:,r,Ji

- ra*

Refum Dale

@l g--i-r

de Opera.

'nr+

-:s-lt

't Tr

-

rvrornnq

Round

Trip -

One

Way

lltulti

-

r: rt.,

Rezervbri American

Airlines - vdzut de Safari.

i:I:ilJl ]jloou,o

'"''0"; - ,",. { T! ,_,r,ir,r,"n Qs.t*aur* -

AAdurntJge Auvrrd

Variatii

in browsere. Observati redarea formularului in browsere diferite. Unele cleosebiri suft subtile _ cum este caseta pentru oras si aeroDort. d fe.ita ca l;tirne sj

indltime in toate browsere e 4 :. ir:cs:ltir srnt nrai vizibile, de exemplu feiu n::.: J::=.2.=c,,a.rnclaiul.

174

Static sau dinamic Site-urile si paginile Web pot fi scrise in multe limbaje, dar HTML constituie un punct bun de pornire. HyperText Markup Language este limbajul cel mai popular utilizat pe lnternet. Folosindu-I, puteti construi documente (paginiWeb) cu text, imagini, sunete si legSturi spre alte pagini - pe scurt, un site Web. lnternetul a progresat mult, iar o deosebire majora in multe site-uri contemporane este faptulce sunt dinamice, nu statice. Diferenta principa16 este cd, intr-un site dinamic, serverulWeb creeazi pagina la cerere. Amazon.com reprezintd un exemplu bun in aceastd privintS. Atunci cAnd cAutati o carte in site_ulAmazon, pagina obtinute este generatb instantaneu in functie

de criteriile cautdrii; textul si imaginile sunt aduse pe un sab\on preprograma\, \ivrbndu_vb )niormalia releva ntd. Pe de altd parte, pe un site static fiecare pagina trebuie sd fie conceputa si sd existe pe server inainte sd poatd

prezentat; informatia pentru o carte specifica.

rvtorclnq I

1 H:t""ir:t"' T! '16u;6 searct' - Fe.P 6) s.t*dul* 1 ;t r.,_r,rrdror.j*du"nr"n*

6

,rFi,nr,::

--I

r_ritL,

-Dste _ hlar :I

rn:n q

seama de cerintele utilizatorilor de WebTV isi va pierde cu certitudine din clienti.

l 1,rrr rlrr,tii,rr::

fi

lnterfete si navigare Designul pentru Web nu este la fel cu cel pentru tipar. paginile nu trebuie doar si arate excelent, ci si si functioneze intr_o gamd largb de dispozitive si browsere si sb fie intuitive si directe pentru navigare; trebuie sd stiti unde sb dati clic si unde sd priviti f'drd sd vd invete nimeni. Aici e foarte importantd conceperea interfetei, iar ca designer puteti juca un rol decisiv.

ec\B E

Amazon.com: Welcome

i:-11t i?l Tl

jllr

Jewelry

'1

'

'\ri'

!!hup,',*."rn ufu.on..o'i"'..rolioorirubsrjhom€ home

amazon.com.

V

vrm

qer I

wrsx

usr

-q

O caracteristicd standard

t

I

& Watches

(Deta{h*,s

thisT)

Criii."aljl'ii

Get the Amazon.com

.."E

Card Instanilv!

ce coboard pe paginb (www.cnn.com). lndiferent de solutie, meniul trebuie sd fie foarte vizibil. Altd opliune este utilizarea de cadre ce permit prezentarea simultand a doud sau mai multe paginl, cu

Prrs (lcntt.1i Cindldniic\

meniul rdm6n6nd vizibilin timp ce se deruleazd zona ,,continut". Alternativ puteti folosi meniuri derulante

Use Amazon 1 Ctrck to make a conrrrbutron Edsiest way to make small contributions f ronl

Saves30*,-

@

Srve/ Sh'pprn9 on o'de/. ov.r t25l FREE SuFe/

Visa

Restridions ebolv

55 to s200.

@ @

Save 4oolo on th e

O

sca r

:,1

Thc E.srcst Wiy to

Klng

m

Featured Stores

60 to 1lttp://ww.amdon.(omlexec/obidorr5ubst.rhome/r€dirrd.

hrm[.€t=nh-qar.*url t6;

BrJV

a C.rr

Pre-order RetLnn of the KitB-" on DVD norv at 4oolo ofa. Or pre-order the boxed set of the Molion Prcturc Triloqv.

-

Get a real oilae

6)

,aso.oltv wrth no "'.d hagqling. Over 90 percent of CarsDirect recommend usl dnd

-10]Ae6ffii

'f!ntipiirvww.am.ron..or/.*../obidos/r9i'bro\rse/-/283l55iref.t3Drabr5F9wi.5Fbt{.sF3il02-1C\ ^

($ Atentie la adresa URL. Spre deosebire de obisnuita ,,www. n u medomen iu.com ", adresa URL contine multe cifre si litere ce aratS cd site-ul este dinamic.

in majoritatea site-urilor

este meniul, prezentat in mod uzual fie ca un 16nd ln partea de sus a paginii (wrarw.apple.com). fie ca o coloana

sau contextuale, asa cum demonstreazd site-ul American Airlines (www.aa.com). Asigu16nd coerenta machetei paginilor, ii ajutati pe utilizatori sd navigheze prin site. Meniurile pentru navigare artrebui sd fie intotdeauna in acelasi loc si sd urmeze acelasi format. Asigurati-vb cd stiti conventiile deja existente; de exemplu, textul albastru subliniat este folosit pentru a indica o legdturd, asa inc6t nu este recomandabil sd folositi text albastru subliniat in scopuri decorative, fiindcd s-ar putea ca utilizatorul sd deducd in mod gresit cd legdturile nu functioneaza.

$ Meniurile derulante sau contextuale sunt optiuni larg rdspandite, asa cum se vede pe site-ul American Airlines.

{y Site Web cu cadre. S ::,, cu cadre permite, in aces: exemplu, ca formulareie c stAnga si meniu de srs sa rdmand pe loc in timp ce s:

derulea26,,continutul'

Chlptor.

,l! Vteniu orizontal. Pe site-ul Apple (www.apple.com), bara de meniu se aflS in partea de sus a paginii.

.

crrd'fi Shtruu Yorohdo

r#

-+;;

.

[i,'ro NMk4 $,r1r.]? [bh. Ncii,S]broy, it r!i. ?i] ^"c'n:::r r.sbuseih4cborBe4MDorr22ilri:::l L'nd.d

U ldi r%r( ! leih) 2x:r

NYC L.rt. O,r$'!5 Frs.B'srr-i r2l NYC Eq05rd&do:22 i1a? t:ar NYC F'J^i Srcb !s l!i.2a:i NYC lcfr\!ni:9Mry:lt:

Lnlrir!2

!,fj Meniu vertical. Site-ul

lrofb\ '

1l

r"ic?a:r

Lo.d.. r.) b4- pDor, o-. J, .., Nr*cr:rtr Ua^ r[@.r ' 1r Jut 23:: ti$.dosrd, hcnr U.o}id >?t !,i, ::: $d^rnrr.n ruh HciD. ,:9r,rrr t:::

CNN

(www.cnn.com) utilizeazd un meniu care coboari in st6nga ecranului.

Cr

th,:::r

;:,:i.,:

j,:,,:

:;

:t.':r:,

Sl

\LnHot.ld cA h'r€ Kn !?: |a, l::: sidrFc NM jn $iwi:6 rlne:rx s4.Fc

rnrdarc !

5

[!] ?]::

DES C

Temd pentru design pentru Web Proiect: Site Web pentru portofoliu Specificatii software: in aceastd temd vom produce un site Web pentru portofoliu, care sd contini creatiile dumneavoastrS. Metodele descrise se bazeazb pe uti izarea apl icatiei Macromedia Dreamweaver MX20O4 pe un calculator Macintosh care rula OS 10.3. Macromedia Dreamweaver este disponibil ca versiune gratuitb pentru 30 de zile si poate fi descdrcatd de la macromedia.com. indrumare de tip tutorial mai I

extinse sunt oferite de asemenea pe

,

1.htm

-

.,,

2.htm 3.htm 4.htm 5.htm 6.htm

-_ -_

css

y

index.htm

imagei..lpg image2.jpg

modificati DPI in 72 si faceti rmaginea de 400 pixeli in merimea cea mai

denumiti fisierut, de exemplu image1.;pg.

miniature pentru fiecare imagine si salvati-le cu urmdtoarele conventii de denumire: F imagel.jpg thm imagel.jpg > image2.jpg thm-image2.jpg F image3.jpg thm image3.jpg Repetati procesul pentru sase imagini. 2. Lansati Dreamweaver si selectati SITE > NEW SITE. Apdsati tabul ADVANCED si introduceti ca ,,My First Site,,. Dedesubt veti vedea

image3jpg image4.jpt

- image5 jpg - image6.jpg - thm_imagel.jpg -_ thm_image2.jpg -_ thm-image3jpg -_ thm_image4.jpg - thm_images jpg - thm_image6.jpg

,,Local Route Folder" si pictograma unui dosar. Dati clic pe pictograma dosarului si navigati spre dosarul (site-ul Web) pe care l_ati creat in etapa 1. Dup6 ce selectati acest dosar, va fi creatE o memorie cache pentru site-ul Web (apdsati OK) si sunteti gata s; vb construiti site-ul. 3. Creati o noud pagind NEW > DOCUMENT si selectatj BASIC HTM L. in felul acesta se va genera o pagina goal6. prima pagind a site-ului

dumneavoastrd trebuie salvatE ca index.html sau index.htm, deoarece aproape toate gazdele Web sunt predefinjte s6 recunoascd prima pagind ca index.html. prin urmare, mergeti la SAVE AS si salvati

3

4 ii"s

bifate RESAMPLE IMAGE si CONSTRAIN PROPORTIONS;

aveti deja cateva imagini, ele ar trebui salvate la mdrimea relevant; si plasate in dosarul,,images". Dupd aceea creati c6te o versiune

1

.r .' .;

Mai ?ntaiasigurati-vd cE imaginea are marimea corectb. Din meniul photoshop selectati I|AGE > IMAGE SIZE. Asigurati-vd cb sunt

1. Creati un dosar pe suprafata de lucru si numiti_l ,,website,,. in acest dosar. creatialte doud dosare, numite ,,images,, si ,,css,,. Dacd

images

.y

Salvarea imaginilor pentru site

poatd ff::ffTTli:ffi::";:::::ly.:",::[:l

css

website

site_ul

Macromedia. Exemplul prezentat aici este un incepul elementar si artrebui utilizat mai degrabb ca punct de pornire dec6t ca produs final. Puteti adduga pe fiecare pagind informatii despre imaginile prezentate, iar navigatia mai tiebuie dezvortatd, penrru ca privitorii sb reveni la pagina index.

fisierul ca index.htm sau index.html in dosarul WEBSITE. Dupb aceea creati alte sase documente noi si salvati_le ca 1 htm (sau 1.html), 2.htm, 3.htm etc. Ele trebuie salvate de asemenea in dosarul ,,website,,. 4. incepem prin inserarea unui tabel in pagina index. Deschideti index.htm si mergeti la INSERT > TABLE. Alegeti sase coloane si trei linii cu lStimea de 500 pixeli. Stabiliti la 0 umplerea celulei dintre text si margini, spatiul si bordurile, apoi apdsati OK. 5. Dati clicin celula din stanga-sus, mergeti la INSERT> IMAGE si r;sfoiti-v; dosarele pentru a gdsi imaginile miniaturi pe care le_ati

salvat mai devreme. lnserati thm image1..jpg. Treceti la a doua celuld si inserati miniatura 2 si asa mai departe, pand ati inserat toate imaginile miniaturi.

172

6. Dand clic in celula din stanga-jos. trageti peste rAndul inferior, evidentiind setul inferior de celule. 7. Mergeti dupd aceea la MODIFy > TABLE > MERGE CELLS. in felut acesta veti contopi toate celulele in una singurd, permit6ndu_vi

spatiu pentru du

a

scrie cateva cuvjnte despre activitatea

mneavoast16.

f. in continuare

va trebui sd preschimbati fiecare imagine intr-o legdturd spre pagina relevanta. lmaginea miniaturd 1 se va lega la 1.html. miniatura 2 la 2.html etc. pentru asta, dali clic pe imaginea miniaturS. in caseta de proprier6ti (WINDOW > pBOpERTIES) dati clic pe dosar si navigati la 1.htm, creend astfel o legdturd intre imaginea miniaturd si pagind. Repetati procesul pentru fiecare imagine. Salvati documentuJ, FILE > SAVE.

Add a few words all about ifhere are options to modify rhe font and size available in the pROpERTIES Ni ndow ( WINDOW. PROPERTIES).

9. Desch jdeti 1.htm, ,nserati imaginea mare: INSEBT > IMAGE sj .esfoiti dosarele pentru a g6si imaginea f.ipg. Salvati fisierul si .e petali pentru 2,3, 4, 5 si 6. htm. Dacd i ndex. htm nu este deja

;Pressing a RETLIRN creates a jdouble space.

:eschis, deschideti-l si mergeti la FILE > PREVIEW tN BROWSER cd totul a fost

:legeti un browser si testati site-ul. Presupunand :xecutat corect. veti avea un site Web simplu.

pressing SHIFI, RETURN icreates a single space

Src ;es,/thm_imagel jpg ,,i' Link l.htm 8

lncercati urmetoarele Deschideli 1.htm si dati clic sub imagine. Scrieti

BACK.

BACK

Evidentiati cuventul BACK, iar in caseta de propriet6ti dati clic pe dosar gi navigali la index.htm. Artrebui

acum sd avetl astfel cuvantul BACK subliniat (ca in imaginea alSturat6)si legdturd directd la index.

Un ultim lucru. Cascading Style Sheets (CSS) sunt incorporate in Dreamweaver. Pentru a ad6uga un stil, mergeti la FILE > NEW si selectati CSS STYLE SHEETS > BASIC ARIAL. Salvati fisierul in dosarul CSS creat in etapa 1. Pentru a atasa stilul la pagin6, deschideji index.htm si mergeti la WINDOW > CSS SryLES. Dati clic pe tabul drept superior si selectati ATTACH SryLE SHEET. Deschideli index.htm si asigurati vd cd este ap6sat LINK. Selectati OK. Textul de pe pagina index ar trebui acum sd fie in font Arial.

-' . mqi''-csstyles LdyeE

I

lno slUles definedl

.U

J'r lJse Extemal

Edito-

Attach Style Sheer Export...

Design-time..

:€

Repetati actiunea cu2,3,4,5 si 6.htm.

..fl

.4

Add a few words all about the images above. There are options to modify the font and size available int the PROPERTIES window (WINDOW, PROPERTIES). Pressing a RETURN creates a double space. Pressing SHIFT, RETURN creates a single space

Help Group CSs S:, e: Rendme Pine C:-:

Maximize pa-a

:-

;-:-:

-:l::"_1"t:=

SECTIUNEA

3 )F;C

\IODL Jl r r

Des

q.

, oe-

.

_ a..loara,e

Seminar: Sfaturi de profesionist pentru multi dintre noi contactul cu ambalajele reprezint6 o experienti cotidiand. Un supermarket obisnuit depoziteazd 30 000_40 000 de produse ambalate si concurenta pentru atentia cumpiritorilor este cea mai intensi in acest mediu. Dac6 sunteti sau intentionati sd deveniti designer pentru ambalaje, aici vor fi probabil g6site creatiile

?

concepute pentru a lucra in armonie cu forma cilindric6.

dumneavoastrd. Supermarketurile au devenit galerii de design pentru ambalaje, unde abundd orori si delicii. Mergeti si vedeti ce functioneaz6 si ce nu. ,,Dacd nu-i vdzut, nu va fi cumpdrat.,,

| | I I

Lucrez, ca profesor si consultant, intr_un domeniu care continud sd md fascineze. pe c6nd ficeam parte din consultanta internalionald de design Siebert Head, am lucrat cu unele branduri mondiale de v6rf, care constituiau un portofoliu de clienti demn de invidiat intr-o afacere competitivS, Brandurile mari necesitd insd inevitabil tuse delicate si subtilitdti de design intr_o manierd de tip evolulie, nu revolutie, iar acest aspect a fost evident in felul in care am reconceput sigla Mars. produsul necesita o proeminen|d mai mare pentru a concura competilia in crestere, totusi sigla nu putea suferi schimbdri radicale care sd_i deruteze pe consumatorii loiali. pe de alti parte, companiile mici si brandurile noi ingdduie frecvent designerilor libertate o creativ5 mai mare. ldentificarea pietelortintd poate duce in zone nefamiliare. Un proiect paneuropean pentru gelul de dus procter& Gamble Camay a dezvdluit deosebiri nationale ce trebuiau reflectate in ambalaj, prezent6nd in acelasi timp o familie Camay integratS. in ltalia, gelul de dus era scump si containerul selectat avea doar 110 ml, pe c6nd ?n Germania era necesar un container mare de 1 litru. Ca instrument de marketing, designul ambalajelor reprezintd o metodd eficace din punctul de vedere al costurilor de a c6stiga segment de piatd si explicd de ce multe ambalaje sunt adesea revizuite, aldturi de introducerea de concepte noi. Modificdrile acestea sunt benefice pentru ir; designeriicare isi cautd o carierd in proiectarea f ry de

Bill Stewart 174

ambalaje.

Tinetiseama

de curbe. Literele si grafica sunt

,

?

ln domeniul bunurilor de consum cu migcare rapidi, reprezentat de majoritatea produselor din supermarketu ri, multe produse ambalate reprezintd achizitii de cost redus. Consumatorii pot experimenta cu produse si branduri, asum6ndu-si putine riscuri; spre deosebire. de pildd, de cumpdrarea unui DVD player, unde costul mare necesitd o implicare sporitd in compararea specificaliilor si aspectului brandurilor, in privinta produselor alimentare implicatiile sunt mai reduse. in plus, playerul DVD este o achizitie pe termen lung, spre deosebire de produsele alimentare, care sunt cumpdrate zilnic sau sdptdm6nal. Asta inseamnd cd in supermarket brandurile trebuie sd se lupte din greu pentru a ne atrage atentia.

in conceperea designului ambalajelor, factorul esenlial este crearea unei atractii care sd sard in ochi. Dacd nu zdriti produsul sau brandul atunci c6nd examinati raft urile,

probabil cd nu-l veti cumpdra.

lntegrarea formei cu grafica duce la un branding puternic Esentiald in conceperea designulu i ambalajelor este capacitatea de a obtine diferentiere intre produse si recunoasterea brandului prin utilizarea formei. Cartonul triunghiular Toblerone, sticla de apd minerald Perrier, cornetul de inghetatd Ben and Jerry,s si sticla conturatd Coca-Cola sunt exemple la care formele sunt atet de distinctive, incet identificd instantaneu brandulfdrd a se mai recurge la citirea etichetei. prin manipularea formei si selectarea materialelor, credm caracteristici care pot, de exemplu, sd ajute la distribuirea, manipularea sau depozitarea produsului. in sine acestea pot face ca

ambalajulsd ias6 in prim-plan, incuraj6nd o achizitie initiald ce poate fi repetatS, asa cum a fost cazul cu ambalajul pentru

Toilet Duck. care a stabilit un standard sectorial de produs pe care concurenta a fost silitd sd_l respecte.

pe motociclete, ci vom vinde visul rebeliunii. lndiferent c6t de elegantb sau moderna poate fi prezentarea graficd, conceperea cu succes a designului pentru ambalaje necesitd acest nivel de intelegere pentru a sustine comunicarea ideii principale spre publicul tintd.

Brandurile caut6 inovatii rS) ldentitate puternic6 a brandului. Branding grafic clar, care s-a schimbatfoarte putin de-a lungul timpului.

Cldditi profilul publicului tintd Succesul in conceperea designului pentru ambalaje nu se refer5 la c6stigarea de premii la categoria design, desi, mai ales pentru studenti, aceasta este o treaptd pe scara carierei in domeniu. Designul pentru ambalaje este preocupat de cresterea vanzdrilor prin promovarea eficientd a produselor si brandurilor, simultan cu mentinerea functiilor de bazd de protectie Fi ambalare a produsului.

Maiales pentru bunurile de consum cu miscare rapidd, clientiicautb tot mai frecvent solutii de ambalare inovatoare, care sd combine progresele tehnologice inregistrate in materiale gi tehnici cu conceptele grafice atintite spre piete-ni95. De exemplu, unul dintre sectoarele de piatd cu cresterea cea mai rapidd este cel al semipreparatelor, in care ambalarea de produse tot mai diverse constituie un factor-cheie in extinderea piefei, identificand necesitdtile unuisegment de cumpdrdtori care au bani, dar nu au timp. Motivatiile sunt modificdrile de ordin demografic, socialsi cirltural. Orice student de design artrebui sb se implice in asemenea schimbbri, intruc6t capacitatea de a intelege modificarea stilurilor de via|d reprezintd un factor esential in design. intr-o mdsurd tot mai mare, societatea contemporane trece peste anterioarele tabuuri ale v6rstei, rasei, sexului, religiei si clasei sociale. Ca designeri, ar trebuisd recunoastem c5, de exemplu, majoritatea cumpdrdtorilor de motociclete Harley Davidson sunt bdrbati trecuti de 50 de ani. Motivatia lor este de tip aspiratie; ei cautd libertate, rebeliune si putere, care poate cA le-au fost negate in tinerete din cauza tabuurilor culturale sau a presiunilor financiare. Translatand aceasta observatie in imagini grafice, nu vom reprezenta betra ni

Progresele tehnologice joacd un rol important in designul pentru ambalaje. Trebuie sd analizdm felul in care ambalajul se va vinde atat de pe ecranul calculatorului, cet si de pe raft, recunosc6nd impactul cumpdrdturilor efectuate online de pe lnternet, Utilizarea cernelu rilor termocrom ice si a vopselelor ca re_si schimbd culorile extinde posibilitdtile grafice si in scurt timp ambalajele vorincorpora imagini miscdtoare si sunete. Studentii la design pentru ambalaje trebuie sd analizeze toate aspectele designuluiin sine si sd monitorizeze noile aparitii de materiale si metode, pentru a rdspunde la cerintele inovatiilor de branduri.

Designerul pentru ambalaje Designerii care concep ambalaje trebuie se fie pasionati de design. Aceasta presupune s6 lectureze cdrti, reviste si informatii bazate pe Web, dar si sd fie curiosi, critici si buni observatori. Toate disciplinele designului implicd interactiunea cu oamenii, a9a inc6t este firesc ca designerii sd ajungd la o intelegere a oamenilor si a stilurilor lor de via15. Majoritatea agenfiilor de design comercial vor atribui un proiect unei echipe, sub supravegherea unui manager de studio. in mod uzual, echipa trebuie in{ormatd in p(en inainte ca memhrii ei si inceap5 sH lucreze individual la concepte. Dupd aceea membrii echipei se vor reuni pentru a examina ideile propuse de fiecare designer. Rareori o problemA are o solutie unicb si agentiile vor cduta o varietate de 96ndire conceptuald.

Ambalaj cu personal itate

Amba a ::::-:-o ga-:

c= -:

:- -

cllifc. a: :a-:-_ : me-:':: brara ^:

rll

t:

[%

SECTIUNEA

3

l\IoDULUL

14

PBACT

CA i'] COI.,'EFI

Cercetarea

Design pentru anrba aje

a incepe designul propriu-zis este necesard o inlelegere intimb a publiculuitintd. De obicei

inainte de

Grearea de branduri

aceasta inseamnd depdsirea datelor schitate in informare si implicd participarea designerului la o cercetare a

Temele ce urmeazS sunt similare celor reale atacate de designerii pentru ambalaje, dar, indiferent care ar fi proiectul, abordarea rdmAne aceeasi: in etape succesive.

lnformarea

Cititi si recititi informarea.

r

Verificati intruna designul creat pentru a vd asigura cb satisface informarea.

. Ce mode urmeazd? . Cetipdevacantefac? . Ce fel de relatii pot avea? . Ce emisiuni TV/reviste vizioneazS/citesc? . Ce bduturi preferS?

Tem6 pentru design ambalaje

Propunere de brand: O bduturd rece,

(lnformare de Nicola Miller, Smirnoff lce, pentru concursul studenlesc D&AD,

inviordtoare si cu gust de alcool, gratie votcii Smirnoff pure, triplu distilate. Publictinti: Bdrbatii cu v6rsta intre 18 si 24de ani. Ei acceptd Smirnoff lce ca pe un

Corus Steel Packagi ng-Desig n Awards.

)

Client: Smirnoff lce lnformare: Concepeli un container nou pentru Smirnoff lce care s6-i atrage pe bdrbatii cu v6rsta intre 18 si 24 de ani. Designul trebuie sd reflecte pozitionarea lui Smirnoff lce ca bduturd noud 9i intensd neasteptate, masculind si cu o valoare de

incitare,,misterioasS". lnformatii de fundal: Smirnoff lce originald avea gustul clasic de l5m6ie, iar Smirnoff Black lce este tot pe bazd de citrice, dar cu gust mai pronuntat si sec. Ambele sunt usor acidulate 9i se servesc frapate. in prezent, Smirnoff lce se comercializeazd in doud formate diferite: sticlS si dozd. Desi

Smirnoff lce este lider de pia15 si considerat cel mai masculin de pe piata bduturilor imediat consumabile, existd nevoia de 16rgire a domeniului si de atragere de noi consumatori, indeosebi bdrbati. '

.1. ,,:; i ir::r.ii!

i:

. Unde locuiesc - apartament/vil5? . Ce automobile au?

Pont

Toate proiectele incep printr-o informare fdcut6 de client, de obicei deparlamentul marketing sau managerul de brand, iar de cele mai multe ori informarea scrisd din partea clientuluiva fi extinsi verbal. Pe mdsurb ce munca dumneavoastr5 va fijudecatd pe baza informdrii acceptate, este esential ca toate aspectele ei s5 fie bine documentate. Pdstrati insemnbri detaliate.

176

stilurilor de viati ale publicului tint5. Obiectivul este identificarea si asocierea cu grupul consumatorilor respectivi, pentru a le intelege obiceiurile, dorinlele, poftele si motivafiile. Este o incercare de transpunere ,,in pielea" lorintr-o asemenea m6su16, incet sd le poatd fi prevdzut comportamentul. Poate fi util sb stiti: . Ce branduri cumpdrS?

Ce alimente consumd?

consumd regulat. Ei apreciazd cd Smirnoff lce este ca toate celelalte bduturi de tip

.Focalizarea va fi asupra aspectelor structurale si functionale ale designului, nu asupra graficii. . Smirnoff lce are o duratd de viatd de raft de noui luni. o Avantajele otelului: plasticitate, aspect meta lic. termoconductibi litate, recicla bilitate complet6.

,,limonad5" imbuteliate si vor bea Smirnoff lce la sfArsitul unei nopti in care s-au umplut cu bere. Acest grup respecte

Obligativitdti: . Designul va fi pentru un container fie de 275 ml (pentru consum in local), fie de

brand pe care l-au incercat, dar pe care nu-l

i novatia si diferentierea. Consideralii tehnice despre design: .Trebuie conceput designul unui nou container pentru Smirnoff lce.

o

Smirnoff lce este consumatd acasd sau in localuri, in picioare sau dans6nd, gi de aceea containerul trebuie sd fie usor

de tinut in m6n5. . Designul va fi semnificativ diferit de ceea ce existd in prezent pe piata biutu ri lor imediat consumabile.

.Ambalajul va comunica pozitionarea lui Smirnoff lce ca brand premium cu gust inviordtor,

300 ml (pentru consum acasd). o

Se va include sigla actuald.

. Materialul primarva fi otelul. Ponturi: Sarcina-cheie in aceastd temd feluluiin care bdrbatii intre 1B si 24 de ani ar bea Smirnoff lce si unde ar face-o. Acest public tintd trebuie sd apard ,,cool" at6tfatd detovardsii de sex masculin. cet si - impoftant! -fa!6 de este intelegerea

femeile pe care cautd sd le impresioneze. Dar nu poate fi ceva prea sofisticat sau

exclusiv. Este vorba despre modb urbanb si credibilitate. Odatd intelese aceste aspecte, designul va cdpdta formd.

Lista nu este exhaustivS, dar pdnb vor fi puse intreb6rile si se va rdspunde la ele, va apdrea un profil. Deoarece designerii activeazd primar in mediile vizuale, de cele mai multe ori este preferabil sd ilustrati stilul de viatb prin imagini, nu prin text. Fotografiile si reclamele din reviste surprind stilurile de viatd intr-un mod succint si plin de inleles si reprezintb materiale bune pentru a fi ar5tate clientului. in informarea Smirnoff inclusd aici, studentii s-au putut

identifica rapid cu publicullintS. lmplicarea in documentare a fost amplu demonstratd prin dovezile

fotografice obiinute din cluburile de noapte care, din motive de decentd, au fost omise. Cercetarea ar trebui sd examineze produsele concurentei 9i conditiile din punctele de v6nzare.

Lucrul in trei dimensiuni O metodd bund este realizarea simultan formei si graficii pentru container, in locul unei inaintdri exagerate pe drumul dezvoltdrii independente a celor a

doua, fiindcE astfel se evit5 apllcarea ulterioa16 fortatd a

Pont

graficii pe o formd nepotrivitS. De aceea, fiecare formd propusd ar trebui sd fie insotitd de sugestii referitoare la apl icarea elementelor grafice. Dacd schitele miniaturale pot fi perfecte pentru ideile initiale, orice propunere serioasb trebuie desenatd in m6rime naturalS. Designul

Desenati in mErime natura candidatii seriosi pentru designul final. Pentru precizie, folositi fiorarele.

i

Prezentati indltimea fronte

a

structural, mai ales in cazul containerelor din sticl5 sau plastic modelat, este puternic influentat de alegerea curbelor si razelor. Modificbri subtile ale curbelor au efecte spectaculoase asupra aspectului vizual si este important sd fie precis captate in schite. Unii studenti se simt obligati sd se repeadd din capul locului la calculator. Din considerente de vitezd (importantd intr-un proiect comercial) si pentru a evita ca limitdrile tehnologice sb vd domine creativitatea, este mai rapid si mai putin inhibator sd generati multe concepte initiale in format schit6. Ulterior puteti dezvolta ideile aprobate. Mai ales pentru designeriicare au inceput abia recent sd lucreze in trei dimensiuni ori in designul pentru ambalaje este utild colectarea de mostre de ambalaje

O

Concepte initiale.

Prezentarea in schitd a

containerului existent este un mod bun de a crea atat un nivel de referinld de la care sd se

porneasci. cat si o scard indicatoare. Desi sunt simple

si .,amprenta" bazei.

schite, atAt forma, cat si elementele grafice sunt deja integrate in design. Aceasta este metoda recomandabil6, in loc de a incerca sA fortati

brandingul ulterior pe

o

form;

nepotrivit6.

Q Cercetare. Colajul de atmosferd, doar unul dintre cele cateva create pentru proiect, prezintd publicul tinte intr-un mod imediat si eminamente vizual, necesitand putine explicatii suplimentare. Deslgnerul a inclus

I

informatii despre stilul de viatd al publicului tinrd, prezent6nd modd, atitudine si interes motivational fatd de motociclete si automobile rapide.

DES]GN PEI',_:

produse din materialele la care s-au 96ndit pentru proiect. ambalajulva fi din sticlb, examinati cu atentie recipientele pentru a vedea cum sunt integrate curbele in materialul respectiv, ce raze sunt utilizate in jurul bazei si vSrfului, cum sunt adbugate inchiderile etc. De obicei, containerele au aspectul pe care-l vedeti din motive obiective, care implic5 limitdri impuse de materiale si de procesele de productie. imprumutarea acestor caracteristici va face ca designul sd fie mai realist si mai convingdtor din punct de vedere vizual. Cercetdrile efectuate trebuie sb indice felul in care sunt expuse produsele in punctele de v6nzare. pornind de aici, putef i decide care este partea principald a ambalajului, adicd aceea pe care o va zdri cel mai probabil cumpbrdtorul. Ea poate sd nu fie suprafata cea mai evident6 sau cea mai mare; de exemplu, un cornet de inghetatd se poate afla intr-o vitrind frigorificd unde ise zdreste numai partea superioard. intr-un asemenea caz ar fi o eroare sA concentrati activitatea de design asupra

Pont

De exemplu, dacd

corpului cornetului, c6nd de fapt v5rful este cel care

Realizati macheta

containerului din orice

material- de obicei carton sau poliuretan - pentru a verifica m6rimea suprafetelor vizibi le. Explorati din capul locului toate optiunile pentru materiale. Ele vd sunt de ajutor in stimularea g6ndirii si chiar ideile nepractice pot

fi modificate ulterior pentru a functiona in alt format.

efectueaze sarcina initialS de comunicare a informatiilor de branding si produs. Dupd ce ati determinat partea

principalS, concentrati-vd asupra realizdrii designului pentru ea, verific6nd c6t de mult este vizibil. Dacd un container este curbat, grafica va trebui sd actioneze in cadrul unghiului de vedere, fii16 si dispard partial dupd

circumferinta containerului. Machetele in mdrime naturald sunt utile mai ales in cazulcontainerelor modelate. Ele nu sunt modele, ci simple instrumente pentru a vedea felulin care curbele sau suprafetele modelate vor ardta in trei dimensiuni.

Materiale si forme de ambalaje Unele informdri despre designul pentru ambalaje nu impun materialele, asa inc6t, dacd informarea respectivd se referd de exemplu la conceperea unuicontainer pentru miere, va fi logic sd luati in considerare borcanele din sticlb, tuburile sau borcanele din plastic, cutiile din tablS si chiar containerele din ceramicS. Fiecare material are propriile caracteristici,

S Propuneri finale. Conceptele initiale au fost rafinate si lorma modificatd pentru a imbundtbti stabilitatea. Au fost analizate ambele produse, iar designerul a f5cut modele din plastic turnat sub vid, pe care s-au aplicat culoarea si elementele grafice ale sticlei.

# b/

lc€

$ Rafinament. in timp ce continud sA lucreze in formatul schite si utiiizeazd aceeasi formd de baz5, designerul incepe s6 exploreze caracteristici mai subtile ale designului, dezvoltand practic tema acestui concept. Modele din poliuretan ale acestei idei,

dar si ale altora, au fost produse in mdrime natural6 pentru a testa felul in care se va ,,slmti,,

178

containerul la manipulare. Consult6nd informarea, ar fi oare verosimil ca niste tipi ,,cool" sd fie vdzuti b6nd din acest flacon? Este indeajuns de masculin? in decursul procesului de design, trebuie sd revedeti constanl cerintele inform;rii, testend fiecare propunere de design cu obiectivele specif icate.

avantaje si dezavantaje. Borcanele din sticld asigurd itate si traditie, in gbdu i nd vizualizarea produsu u i. Containerele din ceramicd degajd un aer distinctiv ,,fbcut in casd" si, dacd designul este atrdgitor, consumatorii le pot refolosi - impoftant mai ales dacd ele poartd un branding care va fi vdzut permanent si dupd utilizare. O asemenea consolidare a brandingului este un instrument eficient pentru mentinerea brandu rilor in atentie. Dacd se ulilizeazd tuburi din plastic, mierea poate fi stoarsd direct pe p6ine, deci, apare intr-o ipostazb mai putin traditionald si oferd comoditate si amuzament, in loc de a focaliza pe traditie. Designerii care au urmat cursuri de specialitate pot considera selectarea materialelor ca o extensie a paletei grafice. lnstrumentele grafice uzuale continuA sd existe, insd alSturi de ele apare o casetd noud cu instrumente, care contine materiale cu diverse proprietdti si conotatii emotionale -finisdri de suprafete, texturi si, in unele cazuri, capacitatea de a reliefa textul si grafica. Etapele initiale ale unui studiu sunt momentele in ca

I

I

A'\\

'

/t'z-

(1"

o

.t.,

3

care sd explorati aceste optiuni, 96ndind pe scara largi si analiz6nd toate materialele. Ulterior puteti respinge ?v

unele idei pe temeiuri practice - de cost, de umplere etc. Deocamdatd insd, consemnati-le pe toate pe h6rtie, fiindcd probabilva exista un s6mbure care sd poatb fi utilizat sau adaptat. in exemplul cu mierea, s-ar putea ca borcanele din ceramicd sd fie prea scumpe, dar imaginea lor poate fi utilizatS pentru a crea un container din plastic care incorporeazd forma, textura sau culorile originalului.

Dezvoltare grafic6 si structurali Dupd ce

af i

ajuns la intelegerea

.' {-

r\
) '--.-,1'

1,,,"

i.a4t

',,

i

ambnunlit5 a informbrii si ati desfdsurat o cercetare p6nd la etapa in care cunoasteti publicul tintd, piata si produsele concurentei, puteti incepe activitatea de conceptie. Practic ea va fi inceput deja, cel putin mintal, odatd cu progresul documentdrii. ldeile initiale trebuie acum reproduse vizual, pentru a ingddui explorarea mai detaliate si pentru a fi dezvdluite celorlalti membri ai echipei de design. Nu este momentul unor creatiifoafte finisate, ci doar de a prezenta mai multe idei si de a oferi logica de la baza fiecbreia. Acest proces explicativ ar trebuisd arate felulin care conceptele dumneavoastrd respectd informarea si in care vor ajuta Ia v6nzarea produselor. Desi in aceastd etapb creativitatea nu trebuie sufocatb de consideralii practice, nu uitati cb doar creativitatea in sine nu este suficientS. Designul pentru

Conceptele initiale trebuie format schlta si sa va rezume ideea, iar schitele prezentaie sunt ilustrative in acest sens Proiectu pentru un brand de -r.na pentru anjmale sa fie in

d: co-3ar :

s-e crientat spre

cina:::.:i -^J

amba aj cares6-i

atragd pe copii spre ingriiirea animalelor lor. Designerul a schitat pe hartie ideile initiale si le-a adnotat pentru a explica gandirea dinapoia lor. Putine lucruri mai sunt necesare in aceaste etapd. Observati cd. desi forma a reprezentat o

componenta mals-: s-a tinut seama C

-:

si de grafic,, si ce :De la aceste conca:: a pornit

dezvolia.::

si graficd ulterioar:

modele din pollur::. rmagrnt rea izate pe:: :, DES GN

':

)

Temd pentru design ambalaje (lnformare de Mike Nicholls. Tony & Guy Media, pentru concursul studenlesc D&AD, Corus S,;eel Packaging-Design Awa rds.) Client: Tony & Guy lnformare: Creati un ambalaj structural insolit pentru o gamd noud de produse masculine de ingrijire a pbrului, focalizate

atitudinea,,Generatiei-X,, - tineri orientati spre ascensiune profesionalb, nonconformisti, creatori constienti de imagine in modd si tendinte. Designul pe

LAMB

O Modele tridimensionale. in acest exemplu, machetele au fost turnate din plastic, pulverizate cu vopsea argintie metalicd si decorate cu graficd generatd pe calculator, pentru a le conferi un aspect realist. Sunt prezentate trei varietdti de

produse, indic6nd felul in care

forma de bazd a ambalajului poate fi utilizatd intr-o gamd de produse. Rezultatele sunt realiste si credibile, permit6nd machetelor sd fie plasate pe raft si comparate cu produsele concurentei.

ambalaje este o activitate strict comerciald si, finalmente, creativitatea si inovatia trebuie directionate spre solutii care sd respecte informarea.

Prezentarea luc16rii Prezentarea ideilor dumneavoastr6 in fata clientului este un exercitiu de comunicare si, desi tehnicile care utilizeaze fotografii sau imagini generate pe calculator au importanta lor, in cazul designului pentru ambalaje - unde rezultatul final va fi un obiect

tridimensional- machetele cu elemente grafice aplicate se dovedesc mediul ideal. 180

trebuie sd utilizeze calitdtile estetice si structurale ale olelului pentru a crea ambalajul unei game noi de produse masculine de ingrijire a perului, combin6nd in mod unic identitatea aceasta masculind cu inexplicabilul factor X. De asemenea, designul trebuie sd diferentieze produsele Tony & Guy de concurentd. Fundal: Filozofia Tony & Guy constd in personalizarea coafurii fiecbrui client. Compania tine seama de trdsdturile fetei, tipul pdrului, gusturile in privinta modei si stilului de viat6 pentru a individualiza ingrijirea pdrului. produsele de bazd Tony & Guy se v6nd in saloanele de coafuri Tony & Guy si in magazine si sunt apreciate pentru ambalajele neconvenlionale si culorile puternice si directe. Combinatia de folie, metal si plastic determind un dinamism care este considerat contemporan si elegant, iesind astfel in relief pe raft. Publicul tinti: Existd doud game

Tony & Guy: Core si lnsights. Ambele sunt produse de serie mare, dar Core se adreseazd segmentului t6ndr al piefei, pe cdnd lnsights se adreseazd clienlilor

v6rstnici si transmite senzalia de scump. Pentru aceastd informare, domeniul masculin va fi cel pentru produse de serie mare, darin acelasitimp exclusivist, ambitios, indrdznet si neobisnuit. in prezent doar 4% din piata produselor

Tony & Guy este masculind. pentru aceastd informare, publicul tinte este format din: o 86rbati intre 20 si 30 de ani, care vor cumpdra produsul pentru uz personal. . Profesionistii din saloanele de coafurd. Consideratii tehnice despre design: o Produsul va fi sampon si gel de corp de tip 2 in 1, tratament de conditionare,

volumic sau de ingrosare, produs de coafare cu cearS sau argild, bdrbierire sau tratamentul pielii. Va fi incorporat conceptul multibenefic _ volum mai mic si performante eficiente. De exemplu, samponulsi gelul de corp in acelasi produs asigurd o alegere simplS si aplicare eficace. . OIelul oferd avantaje ca: putere, sigura ntd, plasticitate, aplicarea o

tiparului si reciclabilitate completd.

Obligativititi: . Forma trebuie utilizatd

ca sb asigure

proeminentd pe raft si sd incorporeze elementul,,Generatia-X,,. o Se va folosi brandingul Tony & Guy. . Olelul va fi componenta primard. Ponturi: Produsele Tony & Guy sunt scumpe (in gama ingrijirii pdrului bdrbatilor). Ce grup social de bdrbati va vizita saloanele de coafurd? Cei care au venituri mai mici pot dori totusi sd cumpere un brand de calitate pentru a se

ingriji acasS; cum pot fi determinati intr-un produs care p6nd

sd se increadd

acum a avut o bazd de clientel6 majoritar femininS? Desi gama este orientatd spre bbrbatiitineri, acestia sunt interesati mai degrabd de stil dec6t de tr6s6turile macho.

telefoane mobile, playere Mp3 si alte gadgeturi ati gdsi in locuintele lor? L6ngd ce obiecte ar sta in camera lor de Ce

baie ambalajul pe care l-ati conceput?

Concepte

initiale. Schitele arate unele dintre conceptele discutate. Formele au fost

pistrate simple si elegante, evitand cliseele masculine. Consideratii legate de branding si culori sunt incorporate chiar in schitele initiale.

.:c.i

i:,! Cercetare. Studentul a pregdtit un colai de atmosferd din mai multe surse, condensandu-l pentru a arbta tineri care doresc s; arate bine si pentru care stilul este

{D

;ri €8"

realmente important.

.l

€e qs'soN

i:t, Stil si funclie. Aici s-a tinut seama atat de stil, c6t si de functie. in mod similar, puteti compara un PC cu un Macintosh. Functia calculatoarelor este in linli mari aceeasi, dar diferenta constd in detalii, in felul in care opereazi si {importantl) in felul in care arat6. Aceasta oferd un indiciu despre abordarea studi

u

I

ui.

tx

5€k Qck

d*.*+re-

Nc-bLG

-: Dezvoltarea conceptului. Conceptul favorizat in acest caz este de sdculet pliabil, care oferd o metodd de distribuire

a

produsului si un

aspect complet diferite de alte produse. Conceptul fost rea izat in schite sl machete fizice. a

'a

:dr

\\9€

_

!€.i

Propunereafinal6. Propunerea final€

:.:s:

realizatd ca machet; si fotografiata; are ext:- : - ,- otel de arc si sdculet flexibil, iar produsul ss: : -

ambalaj printr-o supapd de sens unic ples::- partea anterioare. Elementele graf ce ar .:;: mentinute simple, prezentend numaisigla. i: :: -: email lucios pe o bazd argintie mata. Des este puternica, designerul n-a explorat co-: :: toate implicatiile practice: sistemu de {u rc: : -: -: nu este foarte practic si, ir fo'ma rn ca.e ; .::: propus, designul poate sd aibb problenr. s s: necesite modificdri. Principalul este ca proc:s_ :: concepere afost derulatcomplet, rezuli3.c -design inovator de ambalaj care detine po::-: : pentru o dezvoltare ulterioara.

Resurse Seria de formate A ISO se referd la un

standard pentru mdrimile h6rtiei care a fost utilizat prima datd in Germa niain anul 1922, unde continub sd fie numit,,DlN A" (Deutsche lndustrie Norm). Fiecare format rezultd din injumbtdtirea formatului imediat precedent. Din punct de vedere geometric, toate formatele aratb la fel, deoarece se

injumatdtesc la fel. A0 este primul format si reprezintd o suprafatb de 1 metru pdtrat. Mdrimile formatelor se referd intotdeauna la coala tdiatS. Formatele netdiate sunt denumite ,,RA" sau ,,SRA". Aproximativ 26 de tdri au adoptat oficial sistemul formatelor A, care este utilizat in toata lu mea, cu exceplia Canadei si a Statelor Unite.

Seria de formate B se utilizeazd atunci cand este necesard o mdrime situatd intre doui formate A consecutive, ceea ce este relativ rar. Spre deosebire de formatele A metrice,

Seria de formate A ISO AO

A1

A2

inchi 13,11 x46,81

A10

RAO

33,86 x

A5 A6 A7 A8 A9

RAl RA2

841 x 1189

23,39x33,11 594x841 16,54x23,39 420 x594

16,54 x11,69 5,83 x B,2l 4,13x5,83 2,91 x4,13 2,05 x2,91 1,46x2,05 1,02x1,46

A3 A4

Seria de formate B ISO (netdiate)

mm

1,69x

297 x42O

8,27

210x297

48,03 25,02 x 33,86 16,93 x24,02

148

x 210

105x 148 14x10E

82x74 x52

37

26x37 860x1220 430 x 610

SRA1 25,02x33,86

610 x 860

precizatd at6t valoarea A sau B, c6t si mdrimea

SRA2

450 x 640

SRAO 38,58 x 50,93 980 x 1 280 17,72

x25,20

1

610 x 860

sistemele britanic si american se referd la mbrimea netdiatd a colii. Deoarece simpla mentionare a valoriiA sau B poate determina confuzii, la specificarea h6rtiei trebuie

in milimetri sau inchi.

inchi mm B0 39,37 x85,67 1000x1414 81 27,83x39,37 701 x1O0O 82 19,68x21 ,83 500x707 83 13,90 x 19,68 353 x 500 84 9,84 x 13,90 250 x 353 85 6,93 x 9,84 176x250 BO 4,92 x 6,93 125 x 1i6 87 3,46 x 4,92 88 x 125 88 2,44x3,46 62 x 88 89 ,73 x 2,44 44 x 62 810 1,22x1,73 31 x44

Seria de formate C ISO plicuri

inchi mm C0 36,00 x 5],20 917 x 1297 C1 25,60 x 36,00 648x917 C2 8,00 x 25,60 458 x 648 C3 2,80 x 18,00 324 x 4SB C4 9,00x 12,80 229x324 C5 6,40 x 9,00 162x229 C6 4,50 x 6,40 114 x 162 C7 3,20x4,50 81 x114 DL 4,33 x 8,66 110 x220 C7/6 3,19x 6,38 81 x162 1

Formula de utilizare a h6rtiei Pentru a calcula numdrulcolilor necesare la tipdrirea unei cdrti (exclusiv copertele):

Numdrul de exemplare ce va fi tipdrit x Numdrul de pagini din carte

@

pe ambele pdrti ale colii

1

= Numdrul de coli necesare

Pentru a calcula numSrul de exemplare ce pot fi obtinute dintr-o cantitate de h6rtie datd:

Num5ruldecolixNum5r@pdrtialecoliiNl..^.Y {=Numdruldeexemplare @e

182

Formate de carte in SUA

Formate standard de carte in Marea Britanie

inchi mm StlzxSt/z i4ox216 5x7 3le 127 x187 5'rlzx81lq 140x210 6t/ax9 tlq 156 x 23s 53/axB 136x203 5 5/8 x 8 3/s 143x213

inchi 16x21 17 x22 17 x 28 '19 x24 20x26 21 x32 22x24 22x34 22,5x35

35 24x36 24x38 25 x 38 26x34 26x40 26x48 28x34 28x42 28x44 32x44 34x44 35x45 35x46 36x48 38 x 50 38x52 41 x 54 44x64 23 x

ln-cvarto

Crown

mm 406,2x533.4 431,8 x 558,8 431 ,8 x 558,8

482,6 x 609,6

mm

inchi

9,69 x-/,44

246x 189

1,32x4,84 186x 123 7,8 x

10,16 x 7,91

258x201

10,87 x8,62

276x219

5,08 8,5x 5,43

Royal

12,28x9,33

312x237

9,21

Carte Corespon- (cretata si dente necretate)

Cooert6 {cr'etatd si

necretate)

ad6nc

Registre

Deziar

198

x 129

216x138

x0,14 234x156

0fset

Tipar

(cretatd

si

necretatb)

Foiri si mairitbtO

Mati

circulare Text

lnvitati

+

+ + +

+ + +

508,0x660,4 533,4x812,8 558,8x609,6 558,8x863,6 571,5x889,0

+ + +

584,2 x 889,0 609,6 x 914.4 609,6 x 965,2 635,0 x 965,2 660,4 x 863,6

660,4x 1016,0 660,4x1219,2 711,2x863,6 711,2x1066,8 711,2x1117,6 812,8x1117,6 863,6x 1 I17,6 889,0x1143,0 889,0x1168,4 914,4x1219,2 965,2x1270,0 965,2x1320,8 1041,4x 137i ,6 1117,6x1628,6

mm

Demy

Large

Biblie

Crown

ln-octavo

inchi

* + + +

. + +

+ +

+ +

+

I

a +

+ +

+

+ +

+

i

Glosar Abandonare lnlocuire a unei scaniri de rezolutie joasd cu o scanare de rezolutie inaltd inainte de productia finalS. Aerograf lnstrument mecanic pentru pictat, care pulverizeazd un jet fin de vopsea sau cerneald, folosit in ilustratii, design si retusare.

Cod de bare Sablon de liniiverticale ce identificd

detaliile unui produs, de exemplu tara de origine, producdtorul si tipul produsului, in conformitate cu UPC (codul universal al produsului); pentru d

iferite.

\

re p/ti p ) P

ozitiona re corectd a u nei

culori peste altd culoare sau a paginilor de pe o fatb a colii relativ la cealaltd in timpultipdririi.

16nd de text au acelasi margini verticale la stAnga

Copyright Drept al creatorului unei lucr6ri originale de a controla utilizarea lucrdrii

Autotipie (1 rep/ Proces prin care o imagine cu

respective. Desi este in general stipulat prin

tonuri continue este simulatd de un sablon format din puncte de diverse mdrimi. (2 rep)lmagine

acorduri internationale (Universal Copyright Convention), intre tAri existd diferente de aplicare. in SUA, copyrightul proprietdtii jntelectuale este

Bitmap Caracter text sau imagine din puncte. CAD/CAM

ab

r

P

g

raficd alcdtu ite

stabilit in general prin inregistrare, pe c6nd in Marea Britanie el existd in mod automat in

mod necesar proprietatea asupra lucrdrii in sine (sau invers) si nici nu acoperd in mod necesar drepturile pentru lucrarea respectiv5 in toatd lumea (drepturile pentru o lucrare potfi detinute

calculator; in multe cazuri calculatoarele sunt utilizate pentru a controla intregul proces de productie, de la proiectare la fabricare.

pentru fiecare teritoriu in parte). CAG abrGraficS asistatd de calculator. ca in

Copywriting Scriere de text specific pentru

fi utilizat in materiale publicitare si promotionale. a

Casetd de rubricd/articol lnformatii prezentate intr_o

publicatie separat de textul si ilustratiile principale, care sunt cuprinse intr-o casetd fie delimitatd prin linii, fie avAnd ca baza o tente. CD-ROM abrMemorie numai pentru citire pe compact disc. Sistem de stocare fdrd stergere de capacitate mare - aproximativ 650 MB, adicd

unei matriterii de tipuri de caractere. CMYK Acronim pentru culorile de bazd cyan,

magenta, galben (y) si negru (k) utilizate in tiparul cu patru culori. 184

intind pAnb la muchia hArtiei, fdrd si mai permite margini, sunt ,,iesite in c6mp". Despdrtire in silabe si aliniere (H&J) Rutinele une aplicatii, care distribuie spatiile corect'intr-un rAnc de text pentru a obtine mdsura doritd in textul a

I

iniat st6nga-d reapta.

Diapozitiv

cof or ( fot) lmagine f oto g raf icd pe peliculS transparentd ca pozitiv color.

p

rod u sa

Duotone (rep)Doub autotipii create din acelasi original in doud domenii tonale diferite, astfel inc6t atunci cA nd su nt tipdrite - in tonuri diferite ale aceleiasi culori

design.

spatiu suficient pentru toatb biblioteca de fonturi

care a fost tdiat un model folosind o stantd.

se

viftutea credrii unei lucrdri originale. Dreptul de proprietate asupra copyrightului nu inseamnd in

roiectarelfabrica re asistatd de

Decupal (1 repl llustratie din care fundalul a fost indepdrtat pentru a obtine conturul unei imagini. \2 fin)CarIon de afisare sau coperlS de carte din

Depisire in c6mp Parte dintr-o imagine care se extinde dincolo de marginea paginii. lmaginile ce

si la dreapta.

reprodusd prin procesul de autotipie.

tragere, de la un punct de ancorS, prin elemente a. control ce actioneazd asupra ei ca niste magneti

codificarea produselor existd mai multe formate

Concordanti Aliniere stAnga-dreapta Spaliere a cuvintelor si literelor, astfel inc6t inceputul si sf6rsitul fiecbrui

puncte (puncte B6zier) in aplicatiile de desenare orientate spre obiect. Curba este manipulate pn-

Corectie de culoare Ajustarea valorilor culorilor

unei ilustratii fie(1 fot)de cdtrefotograful original, utiliz5nd filtre pentru balansul culorilor,fie 12 rep) prin ajustarea scanerului color pentru a produce rezultatul corect. Corectii ulterioare potfi fdcute pe filmele cu separatii de culoare sau pe calculator, utiliz6nd o aplicatie de manipulare a imaginilor.

a

Culoare spot (rep/tip)Orice culoare pentru tipar care reprezinta o combinatie specialb de culori si nu una dintre cele patru culori de bazd. Curba Bezier Curba definita matematic intre doud

- se obtine un domeniu tonal mai mare dec6t arfi posibilcu o singurd culoare. Ecran de autotipie Placd de sticld sau peliculd acoperitd cu un caroiaj de linii opace. Numit si masci sau ecran de contact, este utilizat pentru a translata o imagine cu tonuri continue in puncte de autotipie, in vederea tipbririi.

Editie (tip)firajtotal al unei lucrdri tipdrite si publicate la un moment dat, fie ca primd editie, fie dupb efectuarea unor modificdri (editie revdzutb, editia a doua etc.). Efect de umbri Zond de ton form6nd o umbri inapoia unei imagini sau litere, conceputd pentru a scoate in fatd imaginea sau umbra.

Legendi: abr: abreviere fin:

fi n isa re si I ega re h6r: h a rtie/fa b rica rea h6

Film final (rep)Film pozitiv sau negativ utilizat pentru realizarea plScilor, incorporand toate

corecliile si in care autotipiile sunt produse cu punct cu contrast.

rtiei fot; fotog rafie tlp:

ti pa

r rep: rep rod ucere typj ti pog rafi e

lndicatoare In unele aplicatii, liniiverticale si orizontale vizibile, dar care nu se tiperesc, ce ajute la pozitionarea foarte precisd a elementelor.

mai corectin contextul pregdtirii unei lucrari pentru reproducere.

lnitial (rep)fermen utilizat pentru a descrie unul

spre publicare.

Font Set de caractere cu acelasi design, stil si

sau toate procesele de reproducere ce pot avea

mdrime.

loc intre conceptie si tipdrire.

calculatoarele Macintosh, fontul este un set de caractere- lltere, clfre si alte simboluri tipografice - cu acelasi design si stil. Pe

infdsuritor Texlcare urmeazd

Manuscris (MS/MSS)Textul unui autor inaini::

Masi de montai/vizor Masd sau cutie cu pa re. superioari din sticlS transparente, iluminat: c: o

formi, de

jos cu o lumind avAnd balans de culori adecr,:: pentru vizionarea diapozitivelor si coresponc:-:

exemplu o ilustratie. Numit si ,,text modelat,,.

G/m2/gsm/grame pe metru pdtrat (hiir)Unitate

dintre culori si probe.

de mbsurd indicAnd calitatea h6rtiei pe baza

JPEG abr(Joint Photographic Experts Group)

greutetii ei, indiferent de mdrimea colii.

Standard pentru compresia datelor.

GIF abr(Graphic interchange format) Format de fisier utilizat pentru transferul fisierelor grafice

Model de culoare Modalitate in care culori e i:: definite sau modificate in aplicatiile graf ce

K

abrSimbolfolosit pentru descrierea culorii de bazd negru, derivat de la placa neagrS, sau cheie (,,key,,),

intre sisteme diferite de calculator prin intermediul CompuServe.

'in

Modelele de culoare cele mai uzuale sunt RGI (rosu, verde si albastru), HSB (nuanta, satura: . : strdlucire) sau HLS (nuantd, luminozitate si

tiparul in patru culori. Folosirea literei K in loc de .,8" initial din cuv6ntul,,black" (,, negru ") eviti

saturatie), CMY, CMYK (culori de baza r si PANTONE (culori de tip spot).

Grafic

confuzia cu ,,blue" (,,albastru"), desi abrevierea pentru culoarea de bazd albastru este C (cyan).

descriind orice ilustratie sau lucrare artisticd.

Legare in unele aplicatii pentru machetarea

paginilor bazate pe cadre, facilitate pentru

Montaj Macheta uneia sau mai multor pag r incorporAnd toate elementele de design ca :e,:: ilustratii si linii.

Grila liniilor de bazi in unele aplicatii, grild invizibild de care pot fi fixate linii de text astfel incet liniile

conectarea a doud sau mai multe casete de text, astfel incettextul sd curgd dintr-o casetd in alta.

Original Orice imagine, lucrare artisticb saL:::.:

(1 ) Tip de caractere derivat din desen, nu din forme de litere scrise. (2)Termen general,

lor de bazd se aliniazd de Ia o coloand la alta.

care va fi reprodusd. Lucrare {artisticd) Orice material ilustrativ pregAtit

ldentitate corporative Elemente de design prin care orice organizatie stabileste o identitate

pentru reproducere, ca ilustratii, diagrame si fotografii. De obicei, complet diferit de text.

Pagind de

corespunzdtoare, coerentd si recognoscibilS prin comunicare si materiale de promovare si distribuire.

copyright, ISBN, numar de catalog etc Lucrare de bazi /lucrare neagrd Lucrare artisticd

pozitive de autotipie, inainte de a fi reprodusa,

Paginddeprobi Proba (,,proof") unel :a: - := exemplu al stilului de design propLS : j ::' _- .hertie, tipar etc.

Macheti oarba i1) Prototip (,,dummy") de carte sau publicatie propus in formatul final, legat si av6nd volumulfinal, dar cu pagini goale.

PaginddetitluPagina,in mod norn-:

ce necesitA ad6ugarea altor elemente, de exemplu

lmagine scanata (rep)lmagine care

a

fost convertite

de un scaner la un format de fisier corespunzbtor ce poate fi imponatin aplicatie. Pentru designeri,

mdrimea fisierului este importantd, deoarece o singu16 scanare de rezolutie inaltd in patru culori pentru reproduceri de calitate poate crea un fisjer de multi megaocteli, diminu6nd caracterul practic al operdriicu mai multe imaginiscanate. La

gardi Pagina de caite ce contine :r::3

despre editie, ca tipografie, proprietar d3

de la inceputul unei carti, care cupr

{2) Model de design aratend pozitiile titlurilor, textului, legendelor, ilustratiilor si alte detalii.

lucrdrile ce contin mai multe imagini, designerii

Macheti

okrisnuiesc sa (qc.(qze cu scasir\ de \ezo${e jDasa, pe care le utilizeazd doar pentru pozitionare.

genera\ a\ unei \!Lran, I ndr

(,,

layout"

) Y tzu alizare ce ca n d,

oferd aspectu de exemplu,

t: :.:::

-a:: :

numele autorului, editura si aite in.:-^-=: relevante,

I

relatia dinrre texi si i !stratii. Termenuleste utilizat

Pagina master In unele aplicatii, peJ -: : pot Il specilicate atribute ca n_ ra._ r=

text, numerele paginilor, stiiultipL,

L :=

_

:

etc., care dupe aceea pot fi aplicate oric5rei pagini

dintr-un document. Pagini de inceput Pagini ale unei certi ce preced

textul principal, const6nd de obicei din titlu fals, titlu, prefalS si cuprins (sumar). Pagini de sf6rsit Ultimele pagini ale unei cdrti, dupe textul principal, asa cum este indicele.

Reproducere (rep)intregul proces de tipdrire, de incheierea lucrdrii arlistice sau rezultatului culegerii, p6nd la tipdrire. Retezare Tdiere sau mascare a unei ilustratii, pentru a se incadra intr-o suprafatd datd sau a

inldtura portiuni nedorite.

PANTONE Pantone, Inc. este marca inregistratd de control al standardelor de culoare, control si

Retusare (fot/rep) Alterare sau corectare a unei

calitate. Este un sistem in care fiecare culoare are o descriere a credrii ei (in procente) pentru a fi

modificdri sau

utilizatd de tipografi. Sistemul este folosit in toate lumea, astfel inc6t culorile specificate de orice designer pot fi reproduse exact de orice

tipograf. Planogrami Plan sub formd de diagramd a paginilor unei c;rti, utilizat pentru a stabili distributia culorilor, lungimile capitolelor etc. Numit si organigramd. Probd/proof ( tip/rep/typ ) Repreze nta re pe h A rti e, preluatd de la o imprimant6 laser sau presd de tipar, placd de cerneald, masb tipograficd, rastru, bloc sau tip de caractere pentru a verifica progresul si acuratetea lucrdrii. Proces cu patru culori (rep/ttp)proces de tiperire care reproduce imagini complet color prin utilizarea a trei culori de bazd _ cyan, magenta si galben - plus negru pentru densitate. Puncte pe inch {dpi) Unitate de mbsurd pentru

rezolutia unuidispozitiv, ca imprimantd, presd de tipar sau monitor. Cu c6t punctele sunt mai apropiate (mai multe puncte pe inch), cu atAt calitatea este mai bund. Rezolutii uzuale sunt 72 dpi pentru monitor,300 dpi pentru LaserWriter si 2450 dpi (sau mult mai mult) pentru presa de

tipar.

186

Recto Pagind de dreapta a unei cdrti.

imagini, lucriri artistice sau film pentru a corecta

la

comenzi special atribuite.

Stilul editurii (1) Stil de onografiere, punctuatie si spatiere folosit de o editurb pentru a mentine standardul si tratamentul coerent al textului in toate publicatiile sale. (2) ldentitate corporativ6. Strat in unele aplicatii, nivel la care se poate plasa un element al lucrdrii create.

a aduce

imperfectiuni.

Rezolutie Grad de precizie - calitate, definitie sau - cu care o imagine este reprezentat6 sau

claritate

afisatd de un scaner, monitor, imprimantd sau alt dispozitiv de iesire a datelor.

SiglS/logotip Orice grup de caractere tipografice (cu exceptia literelor duble), ca numele sau emblemele de companii, turnate impreune pe aceeasi piesd metalicd. Termenu I este utilizat in prezent pentru a descrie orice design sau simbol

formeazd s6mburele identitdfii corporative unei organizalii. ce

elemente tipografice 9i formate de paragrafe, p6na la elementele dintr-un document, utilizAnd

Tehnoredactare computerizat; ( DTp) Activitate de generare pe calculator a textului, machetei paginii si graficii, urmatd de tipArirea sau publicarea rezultatului. TIFF abr(Tagged image file) Format standard de

fisier grafic, utilizat pentru imagini scanate, birmap. de rezolutie inaltd.

Titlu fals (1)Titlul cdrfii tipdrit pe recto al colii ce precede pagina de titlu. (2) pagina pe care apare

titlulfals.

a

Spatiereselectivi Ajustare

a spaiiului (de obicei, reducere) dintre dou5 litere pentru a le optimiza aspectu l.

Spaliere Spatiu dintre doud 16nduri de text; termenul englez,,leading,, provine de la f6siile din plumb (,,lead")ce se introduceau intre rAndurile de text pentru a mari spatiul. Specificare Descriere detaliatd a componentelor, caracteristicilorsi procedurilor unei Iucrdri, produs sau activitate.

Stil (foi) in unele aplicatii, facilitate pentru aplicarea unui domeniu de atribute frecvent utilizate, de la

Verso Pagind de st6nga a unei cdrti, mai exact pafiea opusd pe fild a unei recto (pagind de dreapta).

Bibliografie Apeloig, Phillipe, Au Coeur du Mot,

Muller-Brockmann, Josef, Pioneer of Swiss

Ed. Lars Muller, 2001.

Graphic Design, Ed. Lars Muller, ed. al1a,2001.

Blackwel l, Lewis, 20th -Centu ry Ty pe: Rem ix,

Roberts, Lucien si Thrift, Julia, The Designer and

Ed. Gingko Press, 1999.

the Grid, Ed. Rockport,2002.

Carter, Rob; Day, Ben si Meggs, Philip,

Spiekermann, Erik si Ginger, E.M., Stop Stealing

Typographic Design: Form and Communication,

Sheep and Find Out How Type Works,Ed. Adobe

Ed. John Wiley & Sons, ed. a ll-a, 1993.

Press, ed.

Craig, James, Production forthe Graphic Designer,

Towers, J. Tarin, Macromedia Dreamweaver

Ed.

Watson-Guptill, 2000.

a|!a,2002.

MX 2004 for Windows and Maclntosh (Visual Ouickstart Guides), Ed. Pearson Education, 2004.

Dabner, David, Design and Layout,Ed. Chrysalis Books,2003.

Tufte, Edward, Visual Explanations: lmages and

Dowding, Geoffrey, Finer Points in the Spacing

Press, 1 997.

and Arrangement of lype (seria Classic Typography), Ed. Hartley and Marks, 1997.

Wilber, Peter si Burke, Michael, lnformation

Friedl, Friedrich; Ott, Nicolaus si Stein, Bernard,

Design,Ed.fhames and Hudson, 1 999.

Auantities, Evidence and Narrative, Ed. Graphics

G ra

Typography: Who, When, How, Ed. Konemann,1998.

Gordon, Bob, Making Digital Type Look Good, Ed.

Watson-Guptill, 2001.

Gutman, Laura, Macromed i a D rea mweaver MX 2004 Demystified,Ed. Pearson Education, 2003. Hochuli, Jost si Kinross, Robert, Deslgning Books: Practice and Theory,Ed. Princeton, 2004.

Hollis, Richard, Graphic Design: A Concise History (seria World of Art), Thames and Hudson, 1994. Kunz,

Willi, Typography: Macro- and

Microaesthetics, Ed. Ram Publications, 1998. Muller-Brockmann, Josef, Grid Systems in Graphic Design, Ed. Ram Publications, 2001.

ph ics : I n n ovative Sol utio ns i n Contem po ra

ry

lndice complementare,27,28,

coloane,'17 accentuare,

1

7

culoare, S9-90

tipografica,88-89 ActionScript, TT Adobe, software, 60, 61, I 4, 162, a se vedea si ll lustrator; Photoshop design pentru Web,l2 albastru, asocieri, 33-34,

cadre-cheie,44 ca lcu lator folosire, 18, 51, 152-153 ilustratii, T0-71 monla1,69,122 si ilustratii tipografice, 97 camere foto, 24

digitale,64 carte de film, tem5,

.ia

145-141

a1bume,52,53,54 aliniere st6nga-dreapta,

4446,85

Cascading Style Sheets,

'169

casete tente, 86-87, 90 cb rti

Alliance, revistd, 137 ambiguitate, 12 animatie,\Neb,I4--77 antet,104,162 Apeloig, Phillipe, 51, 104 armonie, culori,27 asimetrie, 10,11,15 ln machete, 102,103 atmosferd, creare,36 atractie care sare in ochi, 174

coperte, 118,120 design,

1

36, 131, 1 44-1 47

format, 98-99,144, 141 ilustrate, 98, 99, 1 09 mdrimi, 187 1em6,145-147

tirai limitat, 144 cercetare, llu,llz pentru design de ambalaje, 116-1ll pentru programe de identitate corporativd,

vedeasi profiluri de client: public tintd exercitiu 1 10 -1, Iema, 1 38-1 43 Channel ciorne, 17 , 44,56-51 marker 117 citale,142

11

1,'1

58-'l 59

'1

'1

browsere,'1 68, 1 69, 170

bunuri de consum cu miscare rapidit, 17 4, 175

claritate, 83, 84-85, 86 c

lie

nt

informare, 16,159,176 prezentare, 162,180 relatia cu, 1 36, 1 59 colaje de atmosferd, 53-54

exercitiu 53

plale,2-7

primare,2T

proportie,36 psihologie,32,33-34

tonuri continue, reproducere, '128

satu ratie, 26, 21, 34, 36

secundare,2T sustractive, 27, 30 si accentuare,89-90 terIiare,2T variabilitate,30-31

vizualizare,ll3

Crouwel, Wim, 51, 103 cubulNecker,'12 culoare, B, 9, 26-29, 1 41 addugare digitalS (exercitiu ), 68-69

aditive, 30 analoge,

vibratie,23 culoare digitala (exercitiu),

critici,'1 11, 113, 154, 155

150 a se

exercitiu, 11 1 brand, construirea, 1 50 brosurd promolional;, temd,'138-143 brosuri,99

intelesuri,35 lizibilitate,3l

reproducere,30-31

creioane,2l

BBEdir,73

brainstorming,

contrast, 27,31,36,37 coordonare,38 definire (exercitiu), 29 greutate,2S in culturd, 32 33

tipografic,88-89,90

contrarii, exercitiu 1 5 coperte, 1 15, 1 18, 120, 141 Costello, Fin, design catalog, 1 20

cercetarea pietei, '1 10-1

biblioteci de imagini, 116-117,124 Binns, Betty,85

compozitie, 14 15 fotograficS,23 concept,8,9 a se vedea si Gamma contrarii, exercitiu, '1 5 contrast, 1 06-1 09 culoare, 27,31,36,37 dezvoltare,111,149, 160-162,179 probleme,30 simultan, 28,29

COSTU Ti

Bauhaus, 82, 1 03 Beck, Harry,38

29, 36

17

concursuri cu premii, 153 conditii de vizualizare, 31 constrAngeri financiare, a se vedea si probleme de

format mare, 144

bancd de imagini,124

colontitluri,

21

68-69 cu

rsive, 88

revistS, 108,136,131

,

138-142

tridimensional,50, 58-59, 1 77-1 78, 1 80 Web 68, 1 66-173 ziar, 118

design bazat pe ecran, 1 09 design corporativ, 123 design hartd, exercitiu, 39 design pentru ambalaje, 58-59,

11

4-181

materiale, 118-179 design pentru reviste, 108, 136,137,138-142 machetS, 141-142 design pentru Web,68, 1

66-1 73

soflware,-12--13 si culoare,39

design sigld, exercitiu, 162 design tridimensional, 50,

171-118 machete, 58-59

modele, 180 de Bono, Edward,9 deosebiri intre produse, 1 74

design ziar, 1 18

deosebiri Mac/PC,'1 33, 1 69

diagramd de tip

depdsire pe toatS pagina,

,,pdianjen" ,160, '1 6'1 dimensiuni pixel, '169 discu I culorilor, 26, 26, 27 dispozitiv de vizualizare,

?6

desene

exploratorii,20-21 natu 16, 20

,29,36

interfatd, 170-171 linii cSlSuzitoare, 1 38

desfdsu rata pland pentru

armonie,2T asocieri,32-35

cutie, 59 desfdsurdri pe doub pagini,

avansare si retragere, 28, 10 2A

desig n

17,100

bazate pe ecran, 30

ambalaj, 58-59,114 181

bazate pe tipar,30

carte, 136, 131, 1 44-141

CMYK,2] , 128 codiflcare,33-39, 140

corporativ, '1 23 hartd (exercitiu),39

despdrtire in silabe, 45, 46

'13, 15

dispozitive pentru inregistrare,53 Dreamweaver, 60, 1 2-73, 166,167,169

echipamente, 58 Elephant Plant Hire, tema, 1

63-1 65

embleme, 160 a se vedea si logotipuri

serife, 40, 41, 83, 84, 85,

expunere puncte de vAnzare, 178

serife tip slab, 81, 83, 89

extensii de fisiere, 132

figuri si fundatie, 10, film, fotografic 24 Flash,74-77 Flightcheck,

1

1

Serifa,83

si ilustratie, 122-123,

flori, a se vedea si ornamente

fonturi,4042,80-83 Avant Garde,82 Baskerville, 81,83 Bembo,80, 85 Bodoni,40,41,81 ,83 Caslon, 41, 80, 83

Times, 4'1, 169

Golive, 61, 73

81, 85, 1 69

graficb bazatb pe pixeli (bitmap: raslerl, 70, 7 1

revistd,

'139

Century Schoolbook, Sl

formate de fisie re,6445, 132

Century, 41, 83

audiovizuale, 133 grafice, 1 33 forme

condensed, 44-45, 85, 89 extended, S9

,,FalFaces",82 fdrE serife, 41,81 ,82-83, 84,88, 103 Franklin Gothic,82 FuIura,

,82

lmprint, Sl Minion 81, 83 Modern 81 Officina,82 Old Style,80-81 Optima,82 Palatino, Sl pentru reviste, 139-140 pentru site-uri Web, 169 Ouadraat, 33 Roman secolulXX,

(exercitiu ),

1

2

70,11,14,71 graficd pentru teieviziune,95 grafice temporale, granulatie film, 65

S'1

relatii, 11 tonale,21 tridimensionale, 11 forme de litere 40-41 accentuare,40,41,42 aperlurd,40,41

imagini,93 inlltime x,40,40,42, ca

85,85 majuscule,83-89 majuscule reduse, 89 minuscule, 103 prelungiri ascendente si descendente, 42,46

Roman, B0-81 Rotis,41

serife,40,41 ,42 forme in relief, 58

Sabon 81, 85 secolul XlX,81-82

foTografie,22-25 digitala, 64-65

1'l 8

1

13

Greiman, April, 104 g re

utate

de

culori,28

de hartie, 128 de tip de caractere, I 7, 88,

89,91 in text modelat, 96 grilit, 17 -18, 1 00-1 01, 1 1 5 pentru revistd, 139, 140

hafta metroului londonez, 38 h6rtie

coloratd, 39 formule de utilizare, 182 g

'l

reutate,

marimi,

28

182

pentru reviste,142 si variabilitatea culorii, 31

lipar,128 Hiaasen, Carl, coperte de cdrti, 121 High & Mighty, temd, 1

50-1 52

Hochuli si Kinross: Designing Books, Practice a nd Th eo ry, 100 Hofmann, Armin, 103 HTML, 167, 170

si culoare,39 lllustrator, 60, 63, 69, 70,

gi afisare font, 46=17

interviuri, 154-155 inversare, 'l3l invitatie (exercitiu ), 91

70-71,74,162 ilustratii si fotografii, 122-123,124 lmageReady,6S

indltime x, 40, 40, 42. 8a

indoire,99 indoituri,98,99

imagine corporativd, 1 58, 160

imagini alegere,122-123,125, 1

ambalaje, 174, 177

Goudy,83 41

componente

graficd bazatd pe vectori (orientatd spre obiect),

intelegerea,2l

Glypha, 41, 83 Helvelica,

abstracte, I 5 alb-negru (exercitiu),'1 3

in designul pentru

,82 Garamond,80,83 Gill Sans,82 41

galben, asocieri, 33, 35

Times New Roman,40,

Ultra Bodoni,82 Univers,82,88 fonturile companiei, 1 62 format, 17, 18,98-99 carte,144,147 fisier, 64-65, 132 imagini, 133, 168-169

negativa,45 identitate vizuald, 1 09, ierarhii, 17,88-89 in site-u ri, 1 68

Gamma, 133, 169 GlF, fisiere, 133, 169

Transitional,8l

29

24

100

Stone,82 Swift, 81, 83 1

1

Freehand,60,l4,162

40-1 41 ; exerciliu'1 23

a rhiva re digitale, 64-65 digitale, 68-69 in machetS, 17 manipulare,63-69 monIare,69,122 procurare,116-117,

123-124 reliefare, 66; exerciliu 67 rezolutie,

67

, 129

tipul de caractere ca, 49-51, 93-94 imagini cu marker, 116,117 imagisticd complex5,69 dezvoltare, l6l-162 imprimante, mini 64 si variabilitatea culorii, 3'1 impuls,107 indentatii, 39 lnDesign, 60, 61, 62, 63

indicatii editoriale, 1 7 informare, 16,159,176 informatii, organizare, 38-39,86, 112,140 instrumente,58 intensitate, a se vedea si satu ratie

interfatd design, 170-171 Photoshop,68 scaner,66 interliniere, 46, 46. 84

JPEG, fisiere, '133, 168 jurnal vizual, 52,55

Klee, Paul,21

legare,99, 142 legende,17,142 ietrine cobor6te, 49, 49,

lineart,129 linie: plimbarea liniei. exercitiu, 2l liniicdlduzitoare in str linii, tipografice, 86-87. ,

103

literatura promotional5. litere decalate, 10

lizibilitate, 100

culoare,3l de font, 84

scard (exercitiu ,31 loc, pentru fotog ra' e -=

lucrdri artistice pe calcuiator.66 pentru scanar: aa

machet,, 16-19

.:-:

anIel,162 revista, 141-'-:2 SIIE VV.OO /

l: -:-s - -:

stiluri, 102-r machete, 58-59

tric

Macromedia, software 60, 162; a se vedea

si

Dreamweaver animatie, T4

20-21

ofset, 26 Ogilvy, David, 149 ornamente, ST Ostwald, Wilheim,32 1

design pentru \N eb,l 2,73

majuscule, SS-89 letrine cobor6te, 49, 107 reduse,89 spatiere,44 ,,map6" a se vedea si portofoliu margini, 17, 100 pentru antet, 1 62

Pantone, sistemulde

culori,2l

materiale vizuale pentru prezentare,30-31

Penguin, cdrti 38-39

proportia cu mdrimea

fontului,84,85

semne,38 sentimente culoare si,32,33-34 exprimare, 14-15

1

07

programe de identitate, 158 programe de machetare a paginii, 60, 62, 62, 63, 69 progrese tehnologice, 1 75 publicitate, l48-157 campanie, 150 vizualizare, 152-153 public, tint5, 110 pentru ambalaje, 175, 116-171

a se vedea si reviste; ziare

perspectiv5,11,15,20 pete,120 Photoshop, 60, 60, 63, 64, 65,68-69

pentru site-uri Web,'166, '168, 169

punct de fuga, pu ncte de

si designul pentru Web,

166,169

miniaturi, 17, 25, 51, 112,113

autotipie, 128, 129

modele, folosire a, 25, 123, 125

montaj, calculatot, 69, 122 Mul ler-Brockmann, Josef, 51, 1 03

naturd moartS, 15, 20 naviga re

pagin5,140 17 C_17

1

si variabilitatea culorii, 31 pixeli,65, 65 planogramd, 107,114 planurile paginii,114 pliante,99 pliere,58, 59 prezenta re pentru client, 162,180 portofoliu, 153-154 portrete tipografice, 97

postere,

51

neg ative, f otogr afice, 24, 25

probe de culoare, pentru

niveluri de intrare, 1 42 notite electronice, 1 13

corecta re, 1 30-1 probe tipdrite, 128

nuantl,26,27

probleme de costuri, 98,

exercitiu 35 numerele paginilor, 17 numiri fisiere, 132

procentaj tonal,26 proces de productie pentru

100,107

3

1

,123

font pentru titluri, M, 45

si majuscule,44

sete ri

si minuscule 44

aliniate dreapta, 84, 85 aliniate st6nga, 45, 46, 85 aliniate stAnga-dreapta,

4446,85 1

text principal,44

spati u

divizare, l4-15 bidimensional, 10 pozitivsi negativ, 12, 13 organizare, 10-12 spatiu alb,18 storyboard, 1 14 in reclame, 152 straturi, Photoshop, 68, 69 subliniere,86,87

in text modelat,96 sigle, 94-95, 97, 1 60,

9i

spatiere selectivd,44

61

Mars, 174 simboluri zodiacale, exercitiu, 125 simetrie, 11, 15 in machete, 102-103 site-uri Web arhitecturS, 1 67

sedintd foto, 25

fundamentate pe baze de date, 1 67

OuarkXPress, 60, 61, 62, 63

variabilitatea culorii, parametri H & J,46

si

31

hart5,

tdiere, 58

'167

tente, 29 termene, 1 13 tester linen, 1 30 tester pentru sit5, 130 tester pentru unghiul de

legbturi, 171 machetd, 171

meniuri, 110-171 navigare, 39,167,168, reclame

170-17

conduse de imagine 151,152

conduse de text,1 51, 1 52 rel iefare, exercitiu 67 reteza re, 1 5

exercitiu,24

fotograficd,23-24 rezolutie pixel, 168 ritm, 106-109 RNID, tem5,153-155 rosu, asocieri, 32, 33, 35

satu ratie, 26, 27 ,34,36

scanare,66-67 schirc,

17

,

17 , 57

si

|itere,44,4445,89

fonturi pentru, 1 69

5

si scanare, 66

1O7,

a se vedea

nterl i niere

gi

gdzduire, 1 67

si aparitia pixelilor, 70

20-21

linii,45,88; i

cu cadre,171 1

straturi,68,69

variere,108 medii pentru desenare,

Web, 39, 1 67, 168,

temd, 156-1 57 paragraf introductiv, perceptie,11, l2 periodice, 138

mdsurl,44,84,85, 100

productie electronicS, 132-133 profiluri de client, 175,

15,20

Pagemaker,62 Painter,60

cuvinte, 44, 45, 45

sectiunea de aur,14,14

exercitiu, 110 profunzime, iluzie, 1 1, 12,

papetS rie Sanderson's,

mdrime ecran, 168 mdrime puncl, a se vedea si mdrime tip de caractere

Schwitters, Kurt, 103

procese de finisare, 1 28

176-177

masd de montaj, a se vedea 9i vizor de diapozitive materiale, ambalaj, 17V179

Matisse, Henri,8, 14

190

tipar,126-127 observatii, lucrul din, 15,

sit5, 130

1

portofoliu fundamental, tem6172-173 Smirnoff lce, tem5, 176-178 Smith, Alexander McCall, coperte cdrti,120 software,60-63 animatie,-/4-77 casete de instrumente, 61

design pentru Web, 72-73 pentru graficd de identitate, 162 si variabilitatea

spatiere ajustare,46

culorii,

31

text afisare, 19,44,4647 , 81-82,83,87 evidentiere,86-87 modelat,96-97 principal, 17,80-81 text suplimentar, a se vedea si casete tente

textur5,20 fundal,13l mecanic, 131 tipar color, 126-128 duotone, 1 28 Hexachrome, 127

Mono,127,128 paIruculori,27,127

probe finale, 129,131 tip de caractere afisare, 19,44,46-47, 81-82,83, 87 , 139 albe, 85, 86, 90 ca imagine, 49-5'1, 93-94

greutate, lT mdrime, 1-/,31,44,

4849,84,85,90 text,80-81,139 tipografie ilustrativS, g2-95

pliant {exercitiu),43

titluri, 48, 88, 107

titluri de revist5,48,49, 50

urmdrire,44 USP (propunere unicat de

revist5, 1 39

titluri de ziare, 118,142

vAnzare), 149

ton

167,167

www.g iraffeca rds.co m, 166,167

culoare,26,27

monocrom,2l

Toni&Guy,temd 180-18j

van Doesburg, Theo, 103 verde, asocieri de, 32-33,

Toon Boom Studio, 76,77 Tschichold, Jan, 8 1, 1 03,

vitezl cadre,75

www.knofler.co.uk, 73 www.nikerunn ing.com,

7

2

34,35

104

tweening,

WebTV, 169,170 www.artu pdate.com,

Vitruvius, 14 TT

Zapf, Hermann, S'l

vizor pentru diapozitive, 130

Credite Wendy Chapple (pp. 14-15, 2O-21) este tipograf si ilustrator. predd cursuri de design la London College of Communication si Central St Martin's School of Art and Design. Moira Clinch lpp. 122-1251a obtinut MA in lnformation Graphics de la central st Martin's Schoor of Art and Design din Londra. Este art director la Ouarto Publishing plc. David Dabner (pp. 1 6-1 9, 26-51 ,56-51 ,7g_9j, 94_1 09) este actua menre director de cursuri la Foundation Degree in Design for Graphic

este consultant independent de design si conferentiar asistent la Lo^ r

College of Communication, concentrandu_se asupra istoriei des siteoriei vizuale.

g-_,

Graham Goldwater (pp.22-25,64-65) este fotograf, domiciliaza .Londra si a activat mulli aniin arta fotografice si invatemant. in p.=z:-: este implicatin cercetarea ,,vechilor,, metode fotografice pe care combind cu noile progrese tehnologice in software.

3

I

Communication la London College of Communication si membru al lnternational Society of Typographic Designers. Are experientd in design tipografic publicitar si a lucrat pentru companiile Ogilvy and Mather 9i Young and Rubican. Eugenie Dodd FCSD MSTD (pp. 92-93,136_147) conduce o firmd londonezd de design specializatd in comunicare creativd. Este conferentiard la Kingston University si la London College of Commun\cation si conduce de asemenea seminarii tipografice in Danemarca si lsrael. Este coautoare a cdrtii Decorative Typography, publicatd de editura Phaidon press.

David Gressingham (pp. I Sg-1 65) este conferentia r sen ior i n c es ; informalional la London College of Communication. Are mu t .1

experientb in designul pentru identitate si a Iucrat pentru nu.-:_.s consultanti de v6rf din domeniu.

ln

::

Nick Jeeves (pp. 52-55, 1 1 6-1 21, j 48-187 ) a fost desi g n e r i n c : : - : _: = = scriitor vreme de zece a ni. Sustine conferinte la co leg ii, p rin i.= .. := Cambridge School of Art.

Malcolm Jobling (pp. 148-157) a petrecut peste 20 de an ^ Actualmente pred5 Design forAdvertising la Dunstable Co Angliei si, in acelasitimp, continud activitatea de liber

orc::

Robin Dodd FCSD (pp. 1O-13,52-55,58_59) a studiat designul, specializ6ndu-sein tipografie la London College of printing, prezent

-

ChrisJones (pp.72-73,132-133,166_173) a obtinut MA de r: a of Art in anul 1g95. De atunci a lucrat la numeroase prorec:3 ::

din domeniul artelor si comunicatiilor, dintre care multe asociate Webului. Actualmente susline conferinte la St Martin's School of Art and Design si la Royal College of Aft din Londra.

Development la School of Graphic Design de la London College of Communication. Este autoareaceriiri Design and Layout: Understanding and Using Graphics.

Chris Patmore lpp.l4-17) locuieste la Lond ra si este autor specia lizat in tehnologia creativS. A scris manualul The Complete Animation Course si conduce un site Web pentru creatorii de animatie. Pe plan international a activat ca designer si fotograf.

Bill Stewart (pp. 174-181) a Iucrat ca Packaging Manager la 3M UK plc. gi ca Technical Director la consultanga de design londonezi

Benedict Richards (pp.112-115,126-1291 a studiat designul tipografic la London College of Communication. in ultimii 15 ani a fost un designer foarte ocupat. Predd tipografia si productia pentru tipar la London College of Commu nication. Catherine Smith (pp. 11G-1 11) predb Personal and Professional

Credite fotografice Cu multumiri speciale pentru contributiile aduse de studentiide Ia London College of Communication. Ouarto doreste sd le multumeascb urmdtorilor pentru ilustratiile si fotografiile reproduse in aceast5 carte: LegendS: sg stAnga, d dreapta, c centru, s sus,j 10 sg,47 j, 62

jos,fd fundal

j,63 j s9,63 jd,93 s,95 jd Design: lgor Masnlak Design F & B, Gothenburg, Sweden www.fb.se.

42 Design: Happy

Client: Muezul Rohsska, Suedia. 51 s Design: Pepe Gimeno, SL

www.pepegimeno.com.

Siebert Head. Actualmente este Senior Research Fellow la Art & Design Research Centre din cadrul Sheffield Hallam University in nordul Angliei si a publicat multe cdrti si articole despre designul ambalajelor. Shaun Wilkinson (pp. 60-63, 66-71) a realizat facilitatile Computer Graphics pentru School of Graphic Design din London College of Communication si este autorul mai multor pachete de software. Din anul 1 983 este conferentiar senior in grafica pe calculator.

116 s d lmage Source 18 s

Artupdate.com www.artupdate.com www.google.com 17O sg,171c sg American Airlines www.aa.com 170 d Apple www.apple.com 17'1 s Amazon www.amazon.com 17'1 j sg Cable News Network LP, LLLP. www.cnn.com '174 sg Design: Sandstorm Design. Brand: Miller Lite. 17 4 d, 17 5 s Fotog raf: lvan Jones www.ivan-jones.co.uk 175 j Design: Design Bridge www.designbridge.com. 161

Client: Feria lnternacional del Mueble de Valencia. 53 s Caroline Tatham 64 Canon lnc. www.canon.com 72 s Design:Simon Mellor. Client: Virgile and Stone, www.vi rgileandstone.com. 73 s Design: Pete King. Client: Knofler Clothing Ltd. www. knof ler.co.u k. 80 Agfa Monotype Ltd. www.customfonts.com 9i www.a gfa monotype.co.u k 92 s sg Design: Rubin Cordaro Design www.rubincordaro.com 92 s d Design: Starling Design, Londra 92 sg Howard Lawrence 1 '16 s sg Photolibrary.com www.photolibrary.com

,111j

d

168 Google lnc.

Client: Rieber & Son. Copyrightul pentru toate celelalte ilustralii si fotografii apartine lui Ouarto Publishing plc. Ouarto Publishing plc. a intreprins toate eforturile pentru a-i contacta pe contribuitori.

Redactor: Damian Thompson Redactor artistic: Anna Knight Designer: James Lawrence Cercetare iconograficd: Claud ia Tate Director artistic: Moira Clinch 192

www.imagesource.com

The New York Times Co. CopyrightA 2004lnternational Herald Tribune. All Rights Reserved' 120 Design: Hannah Firmin. Autor: Alexander McCall Smith. Abacus. 121 s Design: Richard Ogle. Autor: Carl Hiaasen. Macmillan, Londra. 126 s9,127 j Design: Sweden Graphics www.swedengraphics.com 129 j Design:Vibeke Nodskov, LEO Pharma www.leo-pharma.com. Client: Pondocilin@. 158 Design: Rick Eiber Design (RED). Cjient: On The Wall. 159 Design: David Carter Design. Client: Zen Floral Design Studio. 1 66 Gi raffecards www. giraffecards.com '1