Proiect Contabilitate De Gestiune

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

Coordonator ştiinţific : CONF. UNIV. DR. CAPUSNEANU SORINEL

STUDENT: OANE (HOTARANU) ALEXANDRA-MIHAELA

2015

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................3 CAPITOLUL 1: METODA STANDARD COST – CONCEPT, DEFINITIE SI CONTINUT.....................................................................................................3 CAPITOLUL 2 : STUDIU DE CAZ IN CADRUL FIRMEI SC ALFA MOB SRL.......................................................................................................................5 CONCLUZII...........................................................................

INTRODUCERE

2

Metoda standard-cost isi are inceputurile in 1901, in S.U.A., sub denumirea de “sistemul costurilor antecalculate” (Estimated Cost System). Fundamentul costului standard american a fost pus de inginerii ce se ocupau de organizarea stiintifica a productiei si a muncii, F.M.Taylor, F.B.Gilbert, S.E.Thompson C.G.Barth ,H.Emerson, etc, Taylor fiind considerat de unii autori ca principal autor al metodei standard. Spre deosebire de metodele de calculatie folosite pana atunci,care calculau costul dupa terminarea procesului de fabricatie, metoda costurilor standard promoveaza pentru prima data ideea calcularii cu anticipatie a costurilor de productie unitare. Initial metoda s-a caracterizat printr-o calculatie rigida a costului antecalculat (planificat) unde abaterile costurilor efective fata de cele standard afectau direct rezultatele financiare, netinand seama de gradul de incarcare a locului generator de costuri(folosirea capacitatii de productie), varianta cunoscuta sub denumirea de “Calculatie rigida a costurilor standard”. Ulterior, aceasta forma s-a imbunatatit, utilizandu-se costuri variabile ca marime in functie de gradul de incarcare a locului respectiv de costuri, ceea ce permitea adancirea controlului costurilor, fiind prezentata in anul 1918 de catre G.Charter Harrison, care a experimentat-o in mai multe intreprinderi incepand cu anul 1911, ea fiind cunoscuta in literatura americana sub denumirea de (Standard Cost Accounting). Metoda s-a extins si in Germania ,Anglia, Franta ,etc.

CAPITOLUL 1 : METODA STANDARD COST – CONCEPT, DEFINITIE SI ELEMENTE Potrivit Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii -”metoda costurilor standard sau normate consta in determinarea cu anticipatie fata de punerea in fabricatie a produselor atat a cheltuielilor directe, cat si a celor indirecte( grupate in cheltuieli fixe si variabile),cuprinse in costul de productie sub forma unor antecalculatii.Abaterile de la costurile standard se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Prin adaugarea sau scaderea lor, dupa caz, la costurile standard, se determina costurile efective ale productiei obtinute”.Rezulta ca abaterile nu afecteaza rezultatul financiar ca in conceptual initial Obiectivul metodei standard-cost il constituie alertarea responsabilitatilor cand se produce o anomalie,ceea ce presupune compararea costurilor prestabilite cu cele efective si 3

stabilirea abaterilor, permitand astfel evaluarea performantelor interne ale agentilor economici intr-o perioada data. Calculatia standard a aparut din nevoia efectuarii controlului costurilor,deoarece costul istoric calculat prin metode traditionale nu ofera informatiile necesare compararii performantelor actuale,chiar daca sunt precedate de o antecalculatie. Calculatia standard poate fi considerata un sistem important de control din mai multe considerente: este de neconceput realizarea unei activitati fara a cunoaste costul cu care se va opera si raportul in care se afla costul real fata de costul prestabilit; elimina risipa si foloseste eficient capacitatea de productie prin elaborarea de standarde pentru cheltuieli si pentru performantele productiei; ofera un surplus de informatie; elimina influentele legate de fluctuatia diferitelor structuri de cheltuieli si care implica rate de absorbtie corelate,deoarece calculatia standard este definita ca un cost normal pentru o productie eficienta normala. Calculatia standard reprezinta procesul de pregatire a costului standard, aplicarea acestuia pentru masurarea abaterilor si analiza cauzelor aparitiei lor in vederea mentinerii eficientei maxime. Calculatia standard reprezinta un sistem care arata in detaliu cat va costa fiecare produs obtinut si vandut in conditii de eficienta.De asemenea implica si organizarea procedurilor de stabilire,analiza si raportare a abaterilor pentru justficarea deciziilor de corectie si pentru prevenirea unor evenimente neplacute cu efect asupra eficientei. Costul standard este un cost predeterminat cu caracter normativ care permite evaluarea performantelor intreprinderii pentru o anumita perioada, cost determinat pe baza unei analize de detaliu a procesului de productie si a factorilor materiali si umani care intervin,fiind de fapt o analiza tehnica si economica. Eric L.Kohler defineste costul standard ca fiind un nivel prestabilit a ceea ce costul actual va fi in conditiile proiectate, servind ca un cost de control si ca o masura a performantelor eficientei intreprinderii. Din definirea costului standard rezulta doua elemente: a)

Natura performantelor.Legat de natura performantelor exista doua conceptii:

ü

Prima in care performanta unui responsabil masoara aptitudinea de a atinge un

obiectiv fix (standard) stabilit rezonabil sau un obiectiv fixat,caz in care se determina astfel: 4

cost real –cost standard ü

A doua,prin care se apreciaza efortul ce trebuie realizat:

-

pentru a se apropia de un obiectiv, caz in care performanta se determina astfel:

(cost real la inceputul perioadei - cost real la sfarsitul perioadei) x 100/cost standard -

pentru a-si justifica actiunile tinand cont de contextul real(favorabil sa nefavorabil),

caz in care performanta se masoara comparand abaterea de cost cu abaterea de activitate in % ,astfel: abaterea de cost = (cost real –cost standard) x 100/cost standard abaterea de activitate =(activitate reala–activitate standard) x 100/activitate standard b)

Natura costurilor standard.Costurile standard sunt evaluate pentru o perioada

viitoare,pe baza eficientei sistemului de productie-desfacere si a ipotezelor privind conditiile pietei, intrarile si iesirile firmei.

CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ IN CADRUL FIRMEI SC ALFA SRL Date de identificare Societatea ALFA MOB SRL are un statut de societate comercială de tip societate cu răspundere limitată înfiinţată de doi asociati cu un capital integral romanesc. Înregistrarea societăţii s-a făcut la Camera de Comerţ şi Industrie Brasov ca societate încadrată în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii şi identificată prin: Reg. Com. J31/50/2008 , Cod fiscal: R7570021. Obiect de activitate Obiectul de activitate al firmei il reprezinta producerea si comercializarea mobilierului pentru casa si birou. Gama de produse de mobilier oferita clientilor cuprinde: sufragerii, dormitoare, biblioteci, camere pentru copii si tineret, bucatarii, grupe de colt, mic mobilier (comode, mese, masute, noptiere, taburete, garderobe, cuiere), mobilier tapitat: canapele, fotolii si mobilier de birou, mobilier pentru hotel. La solicitarea clientilor se poate executa si mobilier personalizat la comanda. Compania isi executa produsele in doua sectii principale de productie.

Dupa cum se observa din organigrama, societatea este isi desfasoara activitatea de productie in doua sectii principale si detine un atelier de reparatii si intretinere. In luna ianuarie 2015, intreprinderea fabrica trei modele de dormitor, respectiv: 5

Dormitor model Sakura; Dormitor model Yuki; Dormitor model Éclair. Aceste produse parcurg fluxul tehnologic al celor doua sectii de baza. La inceputul lunii ianuarie, exista in stoc o productie in curs de executie in valoare de 500 lei la modelul Yuki, respectiv 1000 lei la modelul Sakura. Pe parcursul lunii se inregistreaza produse finite la pret prestabilit astfel:   

Dormitor model Sakura…………….11000 lei; Dormitor model Yuki………………..6900 lei; Dormitor model Éclair……………….4100 lei. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie, atelierul de intretinere si reparatii realizeaza urmatoarele activitati:

  

Comanda 1- reprezinta o reparatie la sectia principala de productie S2. Comanda 2 – reprezinta o reparatie capitala la sediul administrative. Comanda 3 – consta in o reparatie la sectia principala de productie S1. In cursul lunii ianuarie au loc urmatoarele operatiuni:

1)   -

Colectarea cheltuielilor cu materii prime si materiale consumabile repartizate astfel: Materii prime: Pentru sectia 1 model Sakua 2000 lei Pentru sectia 1 model Yuki 1000 lei Pentru sectia 1 model Éclair 1500 lei Pentru sectia 2 model Sakura 2500 lei Pentru sectia 2 model Yuki 2000 lei Pentru AIR comanda 1 250 lei Pentru AIR comanda 3 100 lei Pentru sectorul desfacere 150 lei Materiale consumabile: Pentru sectia 1 250 lei Pentru sectia 2 120 lei

% = 921 S1 S Y E 921 S2 S Y 922

901

9870 4500 2000 1000 1500 4500 2500 2000 250 6

C1 922 C3 925 923 S1 923 S2

100 150 250 120

2) Colectarea cheltuielilor cu salariile repartizate astfel:  Salarii muncitori direct productivi din sectiile de baza in valoare de 3250 lei sunt repartizate   

astfel: Pentru sectia 1 model Sakua 1000 lei Pentru sectia 1 model Yuki 500 lei Pentru sectia 1 model Éclair 500 lei Pentru sectia 2 model Sakura 550 lei Pentru sectia 2 model Yuki 400 lei Pentru sectia 1 model Éclair 300 lei Salarii muncitori direct productivi din AIR in valoare de 400 lei, repartizate astfel: Pentru comanda 1 150 lei Pentru comanda 2 120 lei Pentru comanda 3 130 lei Salarii personal indirect productiv din AIR in suma de 200 lei Salarii personal indirect productiv din sectiile de baza in valoare de 1300 lei se repartizeaza

 

astfel: Pentru sectia 1 700 lei Pentru sectia 2 600 lei Salarii personal administrativ si de conducere in suma de 1100 lei Salarii personal desfacere in suma de 600 lei

% = 921 S1 S Y E 921 S2 S Y E 922 AIR 922 AIR 922 AIR 922 AIR Com.

901

C1 C2 C3 Ch.

6850 2000 1000 500 500 1250 550 400 300 150 120 130 200 7

923 S1 923 S2

700 600 1100 600

924 925

3) Colectarea cheltuielilor privind contributiile la asigurarile sociale si protectia sociala: %= 921 S1 S Y E 921 S2 S Y E 922 AIR 922 AIR 922 AIR 922 AIR Com. 923 S1 923 S2

901

C1 C2 C3 Ch.

2055 600 30 15 15 375 165 120 90 45 36 39 60 210 180 330 180

924 925

4) Colectarea cheltuielilor cu energia si apa in suma de 125 lei la sectia de baza 1. 923 S1 =

901

125

5) Colectarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate, in suma de 520 lei, repartizate   

astfel: Pentru sectiile de baza S1 si S2 Pentru sectia 1 Pentru sectia 2 Pentru AIR Pentru sectorul administrativ %= 923 S1 923 S2 922 AIR Ch. Com. 924

901

350 lei 110 lei 240 lei 110 lei 60 lei 520 110 240 110 60

6) Se inregistreaza productia in curs de executie la inceputul lunii in valoare de 500 lei la modelul Yuki, respectiv 1000 lei la modelul Sakura astfel: 8

%= 921 Y 921 S

933

1500 500 1000

7) inregistreaza productia obtinuta in cursul lunii la pret prestabilit astfel: %= 931 S 931 Y 931 E

902

22000 11000 6900 4100

8) Se inregistreaza repartizarea cheltuielilor comune AIR asupra comenzilor luand ca baza de repartizare salariile directe astfel: 922 AIR Cheltuieli comune 200 60 110 370 K=

370 = 150+120+ 130 Cota cheltuieli comanda Cota cheltuieli comanda Cota cheltuieli comanda

922 AIR= C1 C2 C3

370

=0.9 3

400 1 = 150*0.93=139.5 lei 2 = 120*0.93=111.6 lei 3 = 130*0.93=118.9 lei

922 AIR Ch. Com.

370 139.5 111.6 118.9

9) Repartizarea cheltuielilor aferente comenzilor astfel:  Comanda 1- reprezinta o reparatie la sectia principala de productie S2.  Comanda 2 – reprezinta o reparatie capitala la sediul administrative.  Comanda 3 – consta in o reparatie la sectia principala de productie S1. 922 C1 250 150 45 139.5 584.5 9

922 C2 120 36 111.6 267.6

922 C3 100 130 39 118.9 387.9 923 S2= 924= 923 S1=

922 AIR C1 922 AIR C2 922 AIR C3

584.5 267.6 387.9

10) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra activitatii de baza luand ca baza de repartizare salariile directe. 923 S1 250 700 210 125 110

923 S2 120 600 180 240 584.5 1724. 5

387.9 1782. 9 k

S1=

1782.9 = 1000+500 +500

1782. 9

=0.89

2000

Cota de cheltuieli model Sakura = 1000*0.89=890 lei Cota de cheltuieli model Yuki = 500*0.89=440 lei Cota de cheltuieli model Eclair = 500*0.89=447.9 lei 921 S1= S Y E

923 S1

1782.9 890 445 447.9

10

k

S2=

1724.5 = 550+400+ 300

1724. 5

=1.38

1250

Cota de cheltuieli model Sakura = 550*1.38=759 lei Cota de cheltuieli model Yuki = 400*1.38=552 lei Cota de cheltuieli model Eclair = 300*1.38=413.5 lei 921 S2= S Y E

923 S2

1724.5 759 552 413.5

11) Repartizarea cheltuielilor generale de administratie asupra activitatii de baza in functie de costul de sectie. 921 S 2000 2500 1000 550

921 Y 1000 2000 500 400

921 E 1500 500 300 150

300 165 1000

150 120 500

890 759 9164

445 552 5667

90 447.9 413.5 3401. 4

k

S2=

1757. 1757.6 = 6 9164+5667+3 18232 401.4 .4

924 1100 330 600 267.6 1757. 6

=0.1

Cota de cheltuieli model Sakura = 9164*0.1=916.4 lei Cota de cheltuieli model Yuki = 5667*0.1=566.7 lei Cota de cheltuieli model Eclair = 3401.4*0.1=274.5 lei

921= S Y E

924

1757.6 916.4 566.7 274.5

12) Repartizarea cheltuielilor de desfacere asupra activitatii de baza in functie de costul determinat la acest moment. 11

925

921 S

150 600

9164 916.4 10080 .4

180 930 k=

921 Y

921 E 3401. 4 274.5 3675. 9

5667 566.7 6233. 7

930 = 930 10080.4+6233.7+ 3675.9 19990

=0.05

Cota de cheltuieli model Sakura = 10080.4*0.05=504.02 lei Cota de cheltuieli model Yuki = 6233.7*0.05=311.685 lei Cota de cheltuieli model Eclair = 3675.9.*0.05=114.295 lei 921=

925

S Y E

930 504.02 311.685 114.295

13) Determinarea si decontarea costului efectiv al productiei obtinute. 921 S 10080. 4 504.02 10584. 42 902 = S Y E

921 S Y E

921 Y

921 E

6233.7 311.68 5 6545.3 85

3675.9 114.29 5 3790.1 95

20920 10584.42 6545.385 3790.195

14) Determinarea si inregistrarea diferentelor de pret aferente celor trei modele de dormitor. 902 S 10584. 42

11000 415.5 8

903 =

902

S

S

Y

Y

902 Y 6545.3 85

6900 354.6 15

10800 415.5 8 354.6 15 12

902 E 3790.1 95

4100 309.8 05

E

309.8 05

E

15) Interfata cost productie-cheltuieli ocazionate.

931 903

2092 0 2200 0 1080

901

1500

901 = %

933 =

CONCLUZII La sfarsitul lunii ianuarie 2015, societatea SC ALFA MOB SRL a inregistrat un cost de productie efectiv in suma de 20920 lei. Costul efectiv este mai mic decat costul prestabilit de unde au rezultat diferente favorabile de pret in valoare de 1080 lei. Faptul ca societatea a inregistrat diferente favorabile de pret presupune o organizare, planificare si gestiune a productiei eficienta si rentabila. Pe termen lung, compania trebuie sa aiba in vedere optimizarea costurilor si a conditiilor de aplicare a acestora in entitate. Astfel, resursele intreprinderii trebuie distribuite in functie de prioritatile cerintelor si competitivitatea executiilor. Prin urmare, se recomanda, in continuare, mentinerea echilibrului intre marimile prestabilite si cele efective.

BIBLIOGRAFIE 1.Epuran M.,Babaita V.,Grosu C.,Contabilitate si control de gestiune, Ed.Economica,Bucuresti,1999. 2.Budugan D.,Georgescu I.,Bernea I.,Betianu L.,Contabilitate de gestiune,Ed.CECCAR,Bucuresti, 2007. 3.Capusneanu Sorinel, Contabilitate de gestiune,Ed. Universitar

13