Proiect Disciplina Management: Student, Aiftincai George-stefan

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”, IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT DISCIPLINA MANAGEMENT

Îndrumător, Conf. univ. dr. George UNGUREANU

Student, Aiftincai George-Stefan

2019-2020

Tema: Fundamentarea strategiei de implementare la S.C. CLOROFILA S.R.L. prin înfiinţarea culturii de FLOAREA SOARELUI în suprafaţă totală de 65 ha

CUPRINS

PARTEA I Studiu de fezabilitate Capitolul I - Date generale privind solicitantul Capitolul II -Descrierea proiectului Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.

PARTEA II ORGANIZAREA ȘI RAȚIONALIZAREA PROCESELOR DE MUNCĂ ȘI PRODUCȚIE LA S.C. CLOROFILA S.R.L. Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție Capitolul VI- Descrierea culturii şi factorii naturali ce influenţează cultura. Capitolul VII- Fundamentarea teoretică şi practică a tehnologiilor Capitolul VIII- Analiza indicatorilor tehnico-economici.

Capitolul IX - Calculul necesarului forţei de muncă Capitolul X - Calculul dozelor de îngrăşăminte. Capitolul XI- Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor. Capitolul XII- Determinarea pragului de rentabilitate ( punctului critic).

Concluzii si propuneri

Studiu de fezabilitate Capitolul I - Date generale privind solicitantul Denumirea firmei agricole este SC.Clorofila.SRL, situată în localitatea Gherăești, județul Neamț. Aceasta fost înființată în anul 2002 pe data de 5 martie, având codul unic de identifiare: RO14494001, cod CAEN: 0111 și Nr: J27/108/2002. Firma este o societate comercială cu răspundere limitată. Societatea comercială are ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase, organizarea și efectuarea de lucrări agricole pe terenurile societății, prestarea de servicii agricole de către terți și valorificarea produselor agricole.  Firma efectuează toate lucrările agricole necesare înființării, întreținerii și recoltarii culturilor de grâu, orzoaică și porumb pe terenurile proprii sau la terți sau sub formă de prestări servicii. Produsele agricole obținute sunt valorificate pe piața internă. Cifra de afaceri a firmei este de 12,018,057 Lei De-a lungul anilor, firma și-a facut un nume importat în localitatea Gheraiești ca fiind una dintre cele mai mari producătoare de cereale. Pe lânga acest domeniu de activitate, societatea se mai ocupă și cu vânzarea semintelor de grâu, porumb, floarea soarelui dar si cu vanzarea de erbicide de la diferiți furnizori. Firma lucrează aproximativ 400 de ha și dispune de un număr de 7 angajați.

Principalele mijloace și echipamente aflate în patrimonial solicitantului Denumire mijloc fix

Data achiziției

1.CLĂDIRI TOTAL

Valoare netă la data Bucăți întocmirii ultimului bilanț -RON123000

1.1 Birouri

6.03.2002

42000

1

1.2 Garaj

6.03.2002

31000

1

1.3 Magazie cereale

6.03.2002

50000

1

10.03.2002

38000

1

2.2 Plug pp3

10.03.2002

8500

1

2.3 Disc GDU

10.03.2002

7500

1

2.4 Combină

12.04.2002

200.000

1

2.5 MET 2500

12.04.2002

8000

1

3.ALTELE-detaliați

-

-

-

2. UTILAJE 2.1 Tractor U 650

TOTAL

385000

În scopul îmbunătăţirii performanţei fermei şi având ca obiectiv principal - Creşterea competitivităţii acesteia pe piaţă, este necesară înfiinţarea unui parc cu utilaje performante care să ducă la creşterea productivităţii muncii, a profitului şi a veniturilor.

Capitolul II -Descrierea proiectului 2.1.Denumirea investiției “Achiziţie tractor şi utilaje agricole pentru modernizare ferma vegetală, aparţinând SC CLOROFILA SRL, în localitatea Gherăești, judetul Neamt”

2.2.Elaborator: coordonate de identificare Elaborator: Tamas Ferent Persoana de contact: Tamas Ferent Telefon: 0987654327 Email: [email protected]

2.3.Amplasamentul proiectului Proiectul va fi amplasat în Regiunea NE, jud.Neamţ, pe raza comunei Gherăești. Investiţia se va realiza pentru o fermă vegetală care exploatează o suprafaţă de teren agricol comasată, ce va ajunge la suprafata de 400 ha. Terenurile sunt comasate, cu suprafeţe plane şi se pretează cultivării cerealelor.

2.4.Descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităților și oportunitățile investite Principalul scop al proiectului este derularea unei investiţii pentru o fermă vegetală, materializată prin achiziţionarea următoarelor utilaje agricole: tractor 180-190 CP( FENDT 714) cu incărcător frontal, plug reversibil, grapă cu discuri, grapă rotativă, semănătoare pneumatică pentru cereale, semănătoare monogerma pentru prăşitoare cu distribuitor de ingrăşăminte, remorcă agricola. 2.5.Descrierea investiției Obiectiv general Creşterea competitivităţii fermei printr-o utilizare mai bună a resurselor umane şi a factorilor de producţie şi îndeplinirea standardului privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. Creşterea competitivităţii fermei va fi determinată de realizarea celor 3 obiective specifice ale proiectului şi respectiv a celui operaţional de îmbunătăţire a performanţelor generale a exploataţiei agricole (prin obiectivele tehnice, economico-financiare şi de mediu)

Proiectul propus pentru finanţare are drept scop creşterea productivităţii globale, câştigul în productivitate constituind expresia sporirii eficacităţii tehnice, prin achiziţia unui tractor şi de utilaje performante în concordanţă cu standardele comunitare de protecţie a mediului şi a celei organizaţionale, respectiv manageriale. Strategia adoptată pentru atingerea obiectivului general are în vedere din punct de vedere tehnic, investiţii în utilaje şi echipamente performante care vizează faze tehnologice cu influenţă semnificativă asupra cantităţii, calităţii producţiei şi productivităţii muncii. Strategia de personal este orientată spre investiţii, tratând resursele umane ca element de investiţie pentru dezvoltarea firmei. Pe lângă personalul existent, cu un nivel de calificare corespunzător, au fost indentificate noi necesităţi de resurse umane. Prin realizarea proiectului vor fi create 2 noi locuri de muncă, ca urmare a creşterii capacităţii de producţie care necesită un volum mai mare de muncă. Din punct de vedere economico financiar, societatea a optat pentru o strategie de adaptare a produselor la piaţă (de competitivitate prin costuri). Câştigul de productivitate se materializează în creşterea viabilităţii economice reflectată de indicatorii economico-financiari, ca rezultat al unei mai bune combinări a factorilor de producţie, al selectării şi implementării unor activităţi profitabile, al gestionării eficiente şi a inovaţiei în plan tehnic şi organizaţional.

Obiective specifice A. Adaptarea exploatatiei la standardul privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole Prin achizitioanarea unei masini pentru distribuirea rationala si uniforma a ingrasamintelor chimice, proiectul va contribui la adaptarea exploatatiei la standardele europene privind protectia mediului, in conformitate cu Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din anul 1981 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si Hotararea nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. B. Cresterea veniturilor exploatatiei agricole Cresterea veniturilor fermei va fi determinata de randamentele fizice superioare realizate ca urmare a cresterii nivelului de mecanizare. Mecanizarea se manifesta ca principal factor de crestere a productiei agricole si ca factor de crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatilor pe care le ofera de a efectua lucrarile agricole in cadrul perioadelor agrotehnice optime si la un nivel calitativ ridicat. De asemenea prin investitia realizata societatea are posibilitatea sa-si extinda suprafata exploatatiei cu 8%. Cresterea nivelului de mecanizare ofera posibilitatea valorificarii optime a celorlalti factori de productie care potenteaza productia agricola (ingrasamintele chimice, samanta, irigatiile, progresul agrobiologic etc.).

Obtinerea productiilor agricole ridicate, in conditiile efectuarii investitiei propuse si in conditiile efectuarii unor lucrari mecanizate de calitate, este posibila numai cu respectarea tehnologiilor de cultura specifice. Din acest motiv, pe langa realizarea investitiei pentru realizarea acestui obiectiv societatea si-a propus alocarea optima a factorilor de productie cu rol important in realizarea unor tehnologii performante si in obtinerea unor productii agricole competitive (productii ridicate si de calitate la un pret de cost scazut): alocarea unor cantitati corespunzatoare de ingrasaminte chimice, irigarea suprafetelor cultivate, utilizarea unor soiuri (hibrizi) cu potential de productie ridicat, combaterea buruienilor, a daunatorilor si bolilor plantelor. Cresterea de aprox 150% a veniturilor din exploatare previzionate pe cei 5 ani comparativ cu anul de referinta, este determinata atat de cresterea cu 8% a capacitatii de productie cat si a randamentelor fizice dar, in conditiile in care anul anterior depunerii proiectului a fost un an extrem de secetos Obiectivul operational Imbunatatirea performantei generale a exploatatiei Obiectivul tehnic: -Achizitie tractor si utilaje agricole care determia cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru. Indicatorul cel mai concret al acestui obiectiv este productivitatea muncii. Cresterea productivitatii muncii se realizeaza prin combinarea optima a urmatorilor factori tehnici, naturali, economici si socilai: -dotarea tehnica performanta (tractor si utilaje agricole cu randament ridicat) si perfectionarea tehnologiei aplicate; -potentialul agricol al zonei care se reflecta in volumul fizic al productiei si randamentul la hectar; - nivelul de organizare a productiei si a muncii (aprovizionare in partizi mari cu factori de productie, folosirea mai intensa a timpului de munca) utilizarea eficienta a capacitatii de productie, calificarea salariatilor; -motivarea salariatilor prin conditiile de munca asigurate; -participarea la relatiile de asociere care se justifica printr-o dinamizare a productiei in conditii de eficienta si beneficierea de infrastructura pentru aprovizionare si desfacere a produselor Investitia propusa determina o sporire a nivelului productivitatii muncii prin cresterea valorii adaugate brute, in expresie valorica, pe unitatea de factor de productie (forta de munca). Astfel, realizarea proiectului va determina o crestere a productivitatii muncii pentru anii previzionati cu pana la 11%.

Productivitatea ridicata a utilajelor determina de asemena si realizarea lucrarilor intr-o perioada mai scurta de timp cu incadrare in epoca optima, evitandu-se astfel si influenta negativa a factorilor climatici asupra volumuiui si calitatii productiei. In concluzie, proiectul propus pentru finantare determina o crestere a productivitatii globale, castigul in productivitate constituind expresia sporirii eficacitatii tehnice, prin achizitia unui tractor si utilaje aferente performante, in concordanta cu standardele comunitare de protectie a mediului si a celei organizationale, respectiv manageriale. Obiective economico-financiare:

-Reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole. Pentru atingerea acestui obiectiv societatea a optat pentru o strategie de adaptare a produselor la piata (de competitivitate prin costuri). Strategia implica angrenarea tuturor factorilor implicati in desfasurarea activitatii, in gestionarea eficienta a resurselor Cresterea rentabilitatii se va realiza prin urmatoarele cai: -cresterea volumului productiei -reducerea costurilor de productie prin imbunatatirea structurii productiei si reducerea cheltuielilor materiale Investitiile vor constitui principalii factori care inluenteaza costul de productie. Comparand bugetul de venituri si cheltuieli al fermei in varianta cu proiect si fara proiect, se observa o scadere semnificativa a cheltuielilor materiale cu 54% pe perioada previzionata, determinate de reducerea consumului de seminte, ingrasaminte si carburant. Reducerea costurilor este un element strategic al societatii in contextul cresterii preturilor la input-uri. Astfel societatea a adoptat tehnologii in masura sa reduca drastic costurile, prin recurgerea la sisteme de prelucrare a terenului din ce in ce mai simple. Productivitatea ridicata si caracteristicile tehnice performante ale tractorului si utilajelor vor contribui la reducerea consumurilor de carburanti, materii prime (samanta) si fertilizantilor chimici precum si a numarului de lucrari aplicate solului. Limitarea potentialului de impact asupra mediului corespunde astfel cu reducerea costurilor de productie si a fortei de munca. Chiar daca au crescut costurile fixe ale mecanizarii, prin utilizarea de utilaje de mare randament si performanta se diminueaza cheltuielile cu lucrarile mecanizate cu 30% . In politica de management general a societatii un loc principal il ocupa politica de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, asigurarea unui micro-climat corespunzator cu respectarea standardelor de mediu, majoritatea acestor condiţii asigurate pe seama unei dotari tehnice superioare domeniului de activitate.

In acest scop se are in vedere dotarea tractorului cu un incarcator frontal pentru eliminarea aproape in totalitate a manipularii manuale a maselor. Cunoscute fiind rezervele societatii in ceea ce priveste posibilitatile de reducere a costurilor, aceasta isi va orienta strategia de rentabilizare a activitatii astfel: Pe fondul imbunatatirii calitatii produselor si al preturilor de vanzare constante se asigura cresterea volumului vanzarilor. Costul se va reduce prin gestionarea eficienta a resurselor societatii dar si prin cresterea volumului productiei. Astfel se estimeaza reducerea cheltuielilor materiale la 1000 lei productie marfa, de la 494 lei - nivel realizat in anul 2007, pana la aprox. 266 lei in perioada previzionata. Cresterea rentabilitatii este demonstrata de capacitatea societatii de a obtine profit si este exprimata prin cei 2 indicatori sintetici: profitul care reflecta marimea absoluta a rentabilitatii – fiind deci un indicator de volum al rentabilitatii si rata rentabilitatii, care reflecta marimea relativa a rentabilitatii si masoara gradul in care utilizarea resurselor aduce profit. Atingerea acestui obiectiv este demonstrata de rata rezultatului din exploatare care, este net superioara pragului minim de 10% avand valori cuprinse intre 38,33-38,74% pe perioada prognozata. Aceasta exprima o crestere a productivitatii in raport cu o rata a marjei comerciale stabila si scoate in evidenta faptul ca societatea este capabila sa isi controleze costurile de productie. Comparand cele 2 bugete ale fermei (in varianta cu si fara proiect) pe masura scaderii cheltuielilor cu amortizarea, la sfarsitul perioadei, se inregistreaza o crestere a rezultatului din activitatea agrilcola cu 29%. -Cresterea viabilitatii economice. Investitiile propuse vor determina o crestere a viabilitatii economice prin obtinerea de performante financiare eficiente. Pentru determinarea potentialului de viabilitate economica a proiectului se utilizeaza modelul criteriilor de evaluare a performantelor economice care confirma, pe baza indicatorilor analizati, ca potentialul de viabilitate economica si manageriala a firmei, este peste mediu. Astfel, realizarea proiectului va determina: -

Cresterea veniturilor concomitent cu scaderea cheltuielilor rezultand o rata a rezultatului din exploatare de pana la 38%. Durata de recuperare a investitiei sub 4 ani Rata rentabilitatii capitalului investit de pana la 42% Rata acoperirii fluxului de numerar de peste 1.65 Rata indatorarii pe termen lung si mediu sub 31% Valoarea neta actualizata pozitiva

-

Estimarile disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei demonstreaza posibilitatea rambursarii creditului pentru investitie si abilitatea de a opera, fara a recurge la un alt sprijin, in activitatea operationala. Evaluarea viabilitatii economice are la baza o analiza cost-beneficiu care ia in considerare toate costurile si beneficiile, inclusiv cele pe termen mediu si lung, in relatie cu siguranta mediului si contributia la coeziunea economica si sociala. Obiective de mediu -

Asigurarea respectarii cerintelor privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Proiectul va contribui la adaptarea exploatatiei la standardele europene privind protectia mediului, in conformitate cu Directiva Consiliului nr. 91/676/CEE din anul 1981 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole si Hotararea nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Prin achizitionarea unei semanatori cu distribuitor de ingrasaminte se diminueaza cu 20% cantitatea de fertilizantilor chimici pe baza de azot aplicata la ha si se elimina o trecere pe teren efectuata numai in scopul fertilizarii. Activitatea curenta de prevenire a poluarii apelor, gestionarea deseurilor si a substantelor toxice periculoase (produse fitosanitare si ingrasaminte chimice) desfasurata de societate, se deruleaza in conformitate cu normativele comunitare in vigoare, fapt confirmat prin nota de constatare a ACPM si GNM. La dotarea tehnica propusa pentru atingerea acestui obiectiv se adauga si pregatirea profesionala si manageriala a directorului executiv, cunoscut fiind faptul ca majoritatea practicilor agricole cu impact negativ asupra mediului sunt datorate necunoasterii tehnologiilor de cultura, compensata prin utilizarea nerationala a fertilizantilor chimici si produselor fitosanitare pentru cresterea cantitativa a productiei.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investitiei Din punct de vedere tehnic, strategia adoptata pentru atingerea obiectivelor are in vedere investitii care vizeaza faze tehnologice cu influenta semnificativa asupra cantitatii si calitatii productiei precum: pregatirea terenului si semanatul. Productivitatea ridicata si performantele utilajelor duc la o crestere a vitezei de lucru cu incadrarea in perioada optima de executare a lucrarilorare a diminuat considerabil productiile fizice obtinute.

Dotarea tehnica a fermei, se va completa cu un tractor care va lucra in agregat cu utilajele existente cat si cu cele achizitionate prin proiect:

Dotare fara proiect

Dotare cu proiect

-

Tractor 180-190 CP cu incacator frontal Prelucrarea primara a solului

-

Plug reversibil

Pregatirea patului germinativ, semanat, fertilizat Cultivator CSC7

Grapa cu discuri

Grapa GD3,4 Freza 2,8

Grapa rotativa

Combinator vibromixt -

Semanatoare pneumatica pentru cereale

SPC 8M

Semanatoare pentru prasitoare cu distribuitor de ingrasaminte

MET 1500 Recoltat  Combina recoltat paioase si prasitoare

Transport in cadrul fermei -

Capacităţi propuse a se realiza prin proiect:

Remorca agricola

Planul de cultură Previzionat (ha) Suprafata

An 1impl

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Floarea Soarelui

65

65

65

65

65

65

Porumb

150

150

150

150

150

150

Grâu

150

150

150

150

150

150

Soia

35

35

35

35

35

35

400

400

400

400

400

400

Total

Productii medii/ha Productie medie

Previzionat (kg/ha) An 1impl

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Floarea Soarelui

2600

2800

2900

3000

3000

3100

Grau consum

5000

5000

5000

5000

6500

6500

Porumb

7.000

6.500

7.000

6.000

6.000

8.000

Soia

2000

2800

30000

3000

3000

2200

Achiziţia acestor utilaje este necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective specifice: A. Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi performante care determină creşterea productivităţii muncii, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. B. ADAPTAREA

EXPLOATAŢIEI

LA

STANDARDELE

COMUNITARE, prin

prevenirea şi controlul integrat al poluării, respectiv reducerea emisiilor în aer, apă şi sol, precum şi gestionarea deşeurilor- standard obligatoriu cu 01.07.2011 C. Investiţiile propuse prin proiect sunt în acord cu potenţialul agricol al zonei, fiind zonă de câmpie cu potenţial mediu.

2.6.Valorificarea producției, furnizori, clienți Politica de aprovizionare a societăţii se bazează pe relaţii contractuale cu furnizori de materii prime şi auxiliare cu tradiţie şi reputaţie foarte bună atât pe plan local cât şi din afara judeţului. Societatea nu este dependentă de furnizori unici de materii prime şi materiale, păstrând relaţiile de colaborare cu mai mulţi furnizori (conform tabelului cu potenţiali furnizori). Oferta variată de cei ce fac inputuri în agricultură, face ca oferta să fie diversificată, iar achiziţionarea produselor necesare să se realizeze la cel mai bun preţ de pe piaţă., desfăşoară activităţi comerciale de achiziţionarea de input-uri necesare pentru desfăşurarea proceselor de obţinere a producţiei (îngrăşăminte, pesticide, seminţe). Astfel societatea este pregatită să facă faţă unor creşteri a preţurilor, ceea ce constituie principalul risc în activitatea de aprovizionare.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de materii prime/materiale auxiliare/produse/servi cii

Adresa

Produs furnizat şi cantitate aproximativă

S.C Rojevas 2000 srl

Galaţi

pesticide

Galaţi

sămânţă, pesticide

Belarus

Îngrăşăminte

Valoare aproximativ ă -RON-

SC Agricover Srl

Uzina chimică Gomel Sămânţă SCDA SECUIENI NEAMT

SDA Rivneazot

SC Kimagri SRL

Ucraina

Brăila

Îngrășăminte seminţe, îngrăşăminte

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

% din total achiziţii

Nr.crt

Client (Denumire şi adresă)

Valoare

% din vanzari

-RON 1

S.C. Prutul S.A. (fl. soarelui)

102.000

9

2

S.C.AGRANA SRL (sfecla)

98.000

9

3

SC. CARGILL SRL (grau)

93.295

7

836.178

75

1.209.473

100

4  

SC EUXIN SRL (grau, floarea soarelui, rapita, porumb) Total

2.7.Descrierea indeplinirii condițiilor minime de eligibilitate și implementarea proiectului Explicitarea obiectivului general si a cel putin unul din obiectivele specifice se va prezenta sub forma tabelara:

Obiectivele generale si Obiectivele obiectivele specifice urmarite prin proiect EG1 – Proiectul

Descrierea modului in care se urmareste atingerea obiectivelor

Cresterea

competitivitatii

fermei

va

fi

respecta: conformitatea obiectivul general măsurii:

cu al X

cresterea competitivitatii sectorului agricol printro utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare

determinata de realizarea celor 3 obiective specifice ale proiectului si respectiv a celui operational de imbunatatirea performantelor generale a exploatatiei agricole (prin obiectivele tehnice, economico-financiare si de mediu) Document justificativ: Memoriul justificativ si documentele justificative pentru obiectivele specifice

a)şi cu cel puţin unul din obiectivele specifice: a)Introducerea şi dezvoltarea de tehnologii şi procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea profilului, nivelului şi calităţii producţiei la cerinţele pieţei inclusiv a celei ecologice, precum şi producerea şi utilizarea de energie din surse regenerabile;



b)Adaptarea exploataţiilor la standardele comunitare;

X

Prin achizitioanarea unei masini pentru distribuirea rationala si uniforma a ingrasamintelor chimice, proiectul va contribui la adaptarea exploatatiei la standardul privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole Documente justificative: Nota de constatare a

ACPM si GNM privind conditiile de mediu si autorizatie de mediu. c)Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole sprijinite;

Cresterea veniturilor fermei va fi determinata de randamentele fizice superioare realizate ca urmare a cresterii nivelului de mecanizare.

X

Mecanizarea se manifesta ca principal factor de crestere a productiei agricole si ca factor de crestere a productivitatii muncii, datorita posibilitatilor pe care le ofera de a efectua lucrarile agricole in cadrul perioadelor agrotehnice optime si la un nivel calitativ ridicat. De asemenea, cresterea nivelului de mecanizare ofera posibilitatea valorificarii optime a celorlalti factori de productie care potenteaza productia agricola (ingrasamintele chimice, samanta, irigatiile, progresul agrobiologic etc.). Documente justificative: bilant contabil, memoriu justificativ (descrierea investitiei si tehnologiei aplicate, proiectii economice)

d)Sprijinirea membrilor X grupurilor de producători sau ai altor forme asociative în vederea încurajării fenomenului de asociere.

Documente justificative: document emis de catre asociatie din care reiese ca solicitantul este membru al acesteia insotit de Hotararea judecatoreasca si actul constitutiv

Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale generala se va prezenta sub forma tabelara: Obiectivele generale si Obiectivele obiectivele specifice urmarite prin proiect

Descrierea modului in care se urmareste atingerea obiectivelor*

EG2 - Proiectul să fie în

Structura de culturi si productiile fizice ce vor fi

acord cu: X a)potenţialul agricol al zonei20 şi

a)să demonstreze îmbunătăţirea X performanţei generale a exploataţiei agricole la data dării în exploatare a investiţiei

Obiective tehnice: -achiziţia de tractoare, X combine, maşini, utilaje, echipamente etc, care determină creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru;

-construirea şi/sau modernizarea clădirilor operaţionale care conduc la asigurarea conformităţii cu standardele comunitare; -diversificarea producţiei în funcţie de cerinţele pieţei, realizarea de noi produse şi introducerea de noi tehnologii .

 Obiective economicofinanciare: -reducerea producţie rentabilităţii

costurilor de şi creşterea economice a

realizate prin implementarea proiectului sunt in acord cu potentialul zonei, intreaga suprafata exploatata incadrindu-se in zone cu potential mediu si ridicat. Documente justificative:Anexa 10, Memoriu justificativ -pct. 2.4, Imbunatatirea performantei generale a exploatatiei se realizeaza prin atingerea obiectivelor tehnice si economico-financiare ale proiectului si este demonstrata de indicatorii de crestere a rentabilitatii, productivitatea muncii si indicatorii economico financiari.Documente justificative: Bilant contabil, Memoriu justificativ Obiectivul tehnic al proiectului va fi atins prin: -achizitionarea unui tractor si a utilajelor agricole aferente cu randamente ridicate; -sincronizarea resurselor financiare, umane, materiale precum si a proceselor componente Se realizeaza o crestere a productivitatii muncii pentru anii previzionati de pana la 11% (indicatori financiari pct 12)

exploataţiei agricole;



Din punct de vedere economico financiar, societatea a optat pentru o strategie de adaptare a produselor la piata (de competitivitate prin costuri).

-creşterea valorii adăugate brute (VAB ) a exploataţiei agricole.

X

Pe fondul imbunatatirii calitatii produselor si al preturilor de vanzare constante se asigura cresterea volumului vanzarilor. Costul se va reduce prin gestionarea eficienta a resurselor societatii dar si prin cresterea volumului productiei. Principala cale de reducere a costurilor de productie va fi reducerea cheltuielilor materiale cu 54%. Atingerea acestui obiectiv este demonstrata de rata rezultatului din exploatare care, este net superioara pragului minim de 10% avand valori cuprinse intre 38,33-38,74% pe perioada prognozata. (Proiectii financiare si indicatori financiari)



- creşterea economice.

viabilităţii

X

Obiective de mediu -reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră şi o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea de producţie;



-reducerea emisiilor de amoniac (şi a altor gaze), în special în exploataţiile de creştere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare, de igienă şi de bunăstare a animalelor -asigurarea cerinţelor ecologice etc.;

respectării fitosanitare,

Castigul de productivitate se materializeaza in cresterea viabilitatii economice (reflectata de indicatorii economico-financiari), ca rezultat al unei mai bune combinari a factorilor de productie, al selectarii si implementarii unor activitati profitabile, al gestionarii eficiente si a inovatiei in plan tehnic si organizational. (Indicatori financiari)



Prin achizitionarea unei semanatori cu distribuitor de ingrasaminte se diminueaza cu 20% cantitatea de fertilizantilor chimici pe baza de azot aplicata la ha pentu culturile prasitoare si se elimina o trecere pe teren efectuata numai in scopul fertilizarii

-creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficacităţii folosirii acestora

Capitolul III-Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului. 3.1.Situația personalului

Total personal existent: 7 -din care personal de execuţie: 3 3.2.Estimări privind forța de muncă Realizarea investiţiei propuse necesită forţă de muncă suplimentară şi crearea a două noi locuri de munca

3.3.Reprezentantul legal(nume,prenume,funcție) Responsabil legal – Ing.Tamas Ferent, administrator al Societăţii Agricole SC Clorofila SRL, absolventă a Facultăţii de Agricultură Iaşi 3.4.Descrierea achizițiilor realizate prin proiect Nr.crt

Denumire/Tip

Numar bucati

utilaj/echipament

Valoare fara TVA

TVA

Total cu TVA

-RON-

-RON-

-RON-

1 Tractor 180-190 CP cu incarcator frontal

1

317.829

60.388

378.217

2 Plug reversibil

1

47.415

9.009

56.423

3 Grapa cu discuri

1

99.695

18.942

118.637

4 Grapa rotativa

1

67.591

12.842

80.433

5 Semanatoare pneumatica pentru cereale

1

54.981

10.446

65.428

6 Remorca agricola

1

88.682

16.850

105.532

 

680.690

100.031

801.721

TOTAL  

Achizitii ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu: Nr.crt

Denumire/Tip utilaj/echipament

Numa r bucati

Valoare fara TVA

TVA

Total cu TVA

-RON-

-RON-

-RON-

1 Semanatoare monogerma pentru prasitoare cu distribuitor de ingrasaminte TOTAL  

1

 

74.487

14.153

88.640

74.487

14.153

88.640

1. Tractor 180-190 CP cu încărcător frontal -lucrează în agregat cu utilajele prezentate, cu un consum scăzut de carburant. Pentru eliminarea manipulării manuale a produselor vrac (îngrăşăminte chimice, pesticide, seminte, etc) precum şi pentru executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, tractorul este dotat cu un încărcător frontal. 2. Plug reversibil cu 5 trupiţe- lucrează în agregat cu tractorul de 180-190 CP. Utilizat pentru lucrarea de arat la suprafaţă, ameliorează operaţiile de fărămiţare şi formarea "tălpii". Îmbină avantajele aratului (îngroparea resturilor vegetale, ierburilor dăunătoare şi a seminţelor lor şi expunerea terenului la acţiunea agenţilor atmosferici) cu acelea ale sfărâmării (dezagregare fără deranjarea stratului profund al solului). 3. Grapa rotativă- lăţime de lucru 4 m. Utilaj purtat care lucrează în agregat cu tractorul de 180-190 CP, este utilizată pentru pregătirea patului germinativ al cerealelor de toamnă-iarnă în succesiunea unei culturi de vară. Are avantajul că poate ataca terenul nearat în combinaţie cu semănătoarea pentru pregătirea directă a culturilor de toamnă-iarnă. Grapa rotativă este prevăzută cu un tăvălug posterior care reglează adâncimea de lucru şi tasează terenul. 4.Semănătoarea pneumatică purtată pentru cereale-lăţime de lucru de 4 m, capacitate buncăr pentru seminţe 500-1000 l. Este un utilaj performant care contribuie la reducerea consumului de energie, de fertilizanţi cu azot şi de apa. Este utilizată pentru semănarea cerealelor pe terenuri cu pregătirea patului germinativ grosolană, compactă prin tehnici de prelucrare minimă. În acest scop semănătoarea este prevăzută cu un disc dublu, care asigură şi acoperirea seminţelor. Resturile vegetale în momentul recoltării sunt fărămiţate şi repartizate uniform pe câmp. 5. Grapa cu discuri - lăţime de lucru 4-4,5 m, viteza mare de lucru, prelucrare satisfăcătoare şi la suprafaţă, polivalentă în întrebuinţare asigură amestecarea bună a resturilor cu terenul. Terenul este străbătut doar de brazdele de însămânţare directă şi nu presupune nici o altă operaţie preliminară de pregătire.

6. Remorca agricolă tractată-realizează transportul în timp util şi corespunzător a produselor din câmp la punctul de lucru. Remorca, cu un volum util de 15-16 m3 va lucra în agregat cu tractorul de 180-190 CP si va satisface necesităţile de transport în cadrul fermei.

Capitolul IV- Importanța culturii și descrierea generală Importanța culturii de floarea-soarelui  Importanța culturii de floarea soarelui este dată de utilizarea ei largă în alimentația omului, dar și în hrana animalelor, având inclusiv utilizări industriale și energetice.  Uleiul de floarea soarelui este folosit în mod special în alimentația oamenilor pentru că are o calitate superioară, o culoare, un gust și un miros plăcute. Este considerat unul dintre cele mai bune uleiuri vegetale, având un conținut ridicat de acizi grași nesaturați. Are un conținut scăzut de grăsimi saturate și colesterol și un conținut ridicat de vitamine – E, B5, B3, B1, K, A și D. Are un punct ridicat de fumegare – 207 grade Celsius pentru uleiul nerafinat și 230 pentru uleiul rafinat. 

Și semințele de floarea soarelui pot fi consumate ca atare asigurând în jur de 550 de calorii la 100 de grame consumate. Ele se folosesc și în amestecuri de semințe și fulgi pentru micul dejun, dar și în produse de patiserie și panificație.  Turtele și șroturile provenite în urma procesării plantelor sunt folosite în alimentația animalelor, la fel și cojile sau calatidiile. Floarea soarelui are și utilizări industriale, ea fiind o sursă primă pentru producerea săpunurilor, detergenților, vopselelor, cosmeticelor, articolelor de toaletă, preparatelor farmaceutice, dar și în fabricarea pesticidelor. Totodată, uleiul de floarea soarelui are proprietăți fizice similare cu cele ale carburantului diesel, așadar această plantă are și utilizări energetice. 

Tehnologia de cultivare la floarea-soarelui Rotatia culturilor Planta de floarea soarelui este pretentioasa fata de rotatie, deoarece:  nu suporta monocultura, datorita atacului de boli (mana – Plasmopara helianthi, putregai alb – Sclerotinia sclerotiorum, putregai cenusiu – Botrytis cinerea, patarea bruna si frangerea tulpinilor – Phomopsis helianthi, alternarioza – Alternaria helianthi), atacului de daunatori (gargarita porumbului – Tanymecus dilaticollis, viermii sarma – Agriotes spp.) si a atacului lupoaiei (Orobanche cumana).  nu trebuie cultivata dupa plante atacate de putregaiul alb: soia, fasolea, naut, sfecla, specii din familia Cruciferae (rapita, mustar s.a.);  nu trebuie cultivata dupa plantele atacate de putregaiul cenusiu: cartof, sfecla, in;  trebuie evitata cultivarea dupa plante cu inradacinare adanca, care sunt mari consumatoare de apa: lucerna, sfecla, sorg, iarba de Sudan. Plantele recomandate ca premergatoare sunt porumbul, cerealele de toamna, mazarea. Floarea soarelui are nevoie de o rotatie la interval de 5-6 ani, deci aceasta nu trebuie sa depaseasca 20% din structura culturilor din ferma. Pe de alta parte, planta de floarea soarelui este o buna planta premergatoare pentru culturile de primavara.

Fertilizarea culturii de floarea-soarelui In primele faze de vegetatie floarea soarelui are nevoie de fertilizari cu N, P si K. Aplicarea ingrasamintelor minerale Datorita sistemului radicular bine dezvoltat floarea soarelui valorifica mai greu ingrasamintele minerale. Dozele de azot se calculeaza in functie de productia planificata si de indicele de azot al solului. Dozele stabilite se corecteaza astfel: – – se adauga 10 kg azot/ha dupa porumb, cartof de toamna, sfecla;  se adauga 10 kg azot/ha daca cantitatea de apa din sol in primavara este la capacitatea de camp;  se scade 1-1,5 kg azot pentru fiecare tona de gunoi de grajd administrat la planta premergatoare sau direct culturii de floarea-soarelui;



se scade 10 kg azot/ha daca este seceta, respectiv daca cantitatea de apa din solul in primavara este la 80% din capacitatea de camp. In tara noastra doza de azot variaza intre 70 si 100 kg. Doza de azot se fractioneaza astfel: jumatate la pregatirea patului germinativ sau concomitent cu semanatul, sub forma de azotat de amoniu, ingrasaminte lichide sau ingrasaminte complexe si jumatate concomitent cu prasila 1 sau 2, sub forma de azotat de amoniu. Fertilizarea plantei de floarea soarelui cu fosfor, asigura un nivel mai ridiact al semintelor in ulei. Doza de ingrasaminte cu fosfor pentru tara noastra variaza intre 60 si 125 kg /hectar. Fosforul se poate administra astfel:  Integral inainte de efectuarea araturii  Inainte de pregatirea patului germinativ, sub forma de ingrasaminte complexe  2/3 din doza inainte de efectuarea lucrarii de arat  si 1/3 concomitent cu semanatul sub forma de ingrasaminte complexe Floarea soarelui extrage foarte bine potasiu din sol si de aceea ingrasamintele cu potasiu sunt nevalorificate. Aplicarea ingrasamintelor organice Floarea soarelui reactioneaza nesemnificativ la ingrasamintele organice. Astfel ca, doza de gunoi de grajd nu se justifica sa fie mai mare de 20 t /hectar. De fapt floarea soarelui valorifica mai bine gunoiul de grajd ramas de la planta premergatoare. Astfel, este de preferat ca gunoiul de grajd sa fie administrat la cultura premergatoare florii soarelui. Aplicarea ingrasamintelor foliare Floarea soarelui reactioneaza bine la ingrasamintele foliare astfel ca se aplica un tratament in faza de 4-6 frunze si al doilea la inceputul aparitiei calatidiilor. Pentru fiecare tratament se utilizeaza 300-500 l solutie pe hectar in concentratie de 0.5 – 1.00%. Ingrasamintele foliare recomandate sunt cele cu un continut mai mare de fosfor, cum sunt: F-231, Folplant-231, Kristalon 13-40-13, Polyfeed 11-44-11, sau cele cu raporturi egale intre elementele nutritive, care contin si microelemente, in special bor si molibden (de exemplu, Elite Verde). Se pot utiliza si ingrasaminte foliare numai cu azot, precum Last N, in doza de 10-15 l/ha, aplicat in stadiul de 4-6 frunze in 100-200 l solutie/ha, putandu-se repeta tratamentul dupa 10-14 zile.

Lucrarile solului la cultura de floarea-soarelui Lucrarile solului ce se efectueaza in cultura de floarea soarelui au ca scop combaterea buruienilor, a bolilor si daunatorilor. Lucrarile solului dupa plante premergatoare cu recoltare timpurie Cand planta premergatoare se recolteaza timpuriu, imediat dupa recoltare se realizeaza lucrarea de dezmiristit. Daca umiditatea solului permite, se efectueaza aratura cu plugul, in agregat cu grapa stelata sau grapa inelara. Planta de floarea soarelui reactioneaza pozitiv la aratura de vara, realizata dupa cerealele paioase, care asigura cele mai bune conditii de pregatire a solului pentru semanat in primavara. Nu se recomanda ca terenul sa fie lasat nelucrat pana toamna tarziu deoarece se imburuieneaza, se pierde apa din sol, iar aratura se va executa in conditii mai dificile si cu un consum mai mare de combustibil. In functie de starea araturii si gradul de imburuienare al solului, terenul se mentine curat pana in toamna de buruieni si afanat prin lucrari realizate cu grapa cu discuri sau grapa rotativa.

Lucrarile solului dupa plante premergatoare cu recoltare tarzie Daca planta premergatoare se recolteaza tarziu, se recomanda efectuarea lucrarii de dezmiristit. Aratura se va efectua cu plugul in agregat cu grapa stelata sau grapa inelata. Aratura de vara sau de toamna se va efectua la adancimea de 22-25 cm, pe terenurile imburienate se va face la o adancime mai mare. Floarea soarelui este sensibila la compactarea solului si de aceea se impune lucrarea de scarificare care creste densitatea aparenta a solului si reduce porozitatea substratului, ceea ce determina o rezistentaa marita a radacinilor la penetrare. Sistemul de lucrari minime La cultura de floarea soarelui aratura poate fi inlocuita cu lucrarea cu grapa cu discuri la adancimea de 10-12 cm. Insa, renuntarea la aratura timp de 1-2 ani determina scaderea productiei in mod semnificativ, ca urmare a compactarii solului. Aratura este inlocuita printr-o lucrare superficiala cu grapa doar atunci cand terenul a ramas nearat pana in primavara. Lucrarile solului de primavara Daca aratura a fost realizata toamna si terenul in primavara este lipsit de burieni si fara resturi vegetale, solul poate ramane nelucrat pana in ziua semanatului, cand se pregateste patul germinativ prin lucrari cu combinatorul prin care se evita compactararea solului si pierderea apei din sol. Insa, daca primavara, dupa topirea zapezii terenul este inburuienat si denivelat se realizeaza o lucrare cu grapa cu discuri, dupa care se face pregatirea patului germinativ. Acesta trebuie sa fie maruntit si afanat pe adancime, asezat in profunzime, stabilizat, pentru ca apa sa ajunga la bobul de floarea soarelui.

Samanta si semanatul la floarea-soarelui Calitatea semintelor pentru semanat Semintele care se folosesc la infiintarea culturilor de floarea soarelui trebuie sa fie certificate si adaptate la zona de cultura. Cerintele de calitate a semintelor, pentru germinat trebuie sa aiba o puritate fizica de peste 99% si germinatia de peste 85%. Samanta folosita in plantatii trebuie sa fie lipsita de sparturi si fisuri, uniforma si cu masa cat mai mare, pentru o germinatie reusita si o buna putere de strapungere care conduce la un rasarit uniform si rapid. La floarea soarelui inainte de semanat semintele se trateaza impotriva bolilor si daunatorilor. Semintele de floarea-soarelui se trateaza contra manei (Plasmopara helianthi), mai ales in cazul hibrizilor sensibili la atacul de mana, cu unul din fungicidele: Apron 35 SD (4,0 kg/t), Apron XL 350 FS (3,0 l/t), Galben 35 SD (4,0 kg/t). Impotriva putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) si a putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea) semintele de floarea-soarelui se trateaza cu unul din fungicidele: Bavistin 50 DF (2,0 kg/t), Bavistin FL (2,0 l/t), Bavistin 50 WP (2,0 kg/t), Benlate 50 WP (2,0 kg/t), Carbendazim 500 SC (1,5 l/t), Metoben 70 PU (2,0 kg/t), Ronilan 50 WP (2,0 kg/t),  Rovral 50 PU (2,0 kg/t), Rovral TS (2,0 kg/t),  Rovral  50 WP (2,0 kg/t), Royal  Flo 42 SC (2,5 kg/t), Sumilex 50 FL (2,0 l/t), Sumilex PU (1,0 kg/t), Sumilex 50 WP (1,0 kg/t), Tiracarb 600 SC (2,5 l/t), Tiradin 70 PUS (3,0 kg/t), Tiradin 500 SC (3,0 l/t), Tiramet 60 PTS (2,5 kg/t), Tiramet 600 SC (2,5 l/t), Trichosemin 25 PTS (4,0 kg/t). Impotriva manei si a putregaiurilor (alb si cenusiu) semintele de floarea-soarelui se trateaza cu fungicidul Galben Super SD (4 kg/t).

Cand cultura de floarea-soarelui urmeaza dupa porumb apare necesara tratarea semintelor impotriva gargaritei frunzelor (Tanymecus dilaticollis) cu unul din insecticidele: Cruiser 350 FS (10,0 l/t), Gaucho 600 FS (10,0 l/t), Picus 600 FS (10,0 l/t), Semafor 20 ST (3,5 l/t). Dupa alte plante premergatoare, in conditiile in care densitatea daunatorilor este mai redusa (sub 5 exemplare/m2) se poate utiliza produsul  Mospilan 70 WP (12,5 kg/t), dar doar pentru hibrizii rezistenti. Pentru prevenirea atacului de viermi sarma (Agriotes sp.), semintele de floareasoarelui se trateaza cu unul din inecticidele: Cosmos 250 FS (1,5 l/t), Cruiser 350 FS (10,0 l/t), Gaucho 600 FS (10,0 l/t), Picus 600 FS (10,0 l/t), Semafor 20 ST (2,0 l/t), Signal (2,0 l/t).

Epoca de semanat Floarea soarelui se seamana atunci cand la ora 7 dimineata, in aer se inregistreaza o temperatura de 7 grade Celsius, iar vremea este in curs de incalzire. Calendaristic, floarea soarelui se seamana intre 25 martie si 15 aprilie. In primaverile secetoase semanatul se realizeaza mai timpuriu in timp ce in cazul primaverilor mai umede si reci semanatul se poate face mai tarziu. Semanatul trebuie realizat in conditii climatice optime pentru ca samanta sa nu mucegaiasca, rasaritul sa fie neuniform de o densitate mica, iar plantele sa fie sensibile la boli si cu perioade de rasarire mari. Intarzierea semanatului conduce la cresterea procesului de coji, cresterea continutului de proteine si reducerea continutului de ulei. Insa, atunci cand in sol este umiditate optima se realizeaza productii bune si la culturile tarzii. In zonele cu regim termic deficitar intarzierea semanatului prezinta riscuri mari, ca urmare a faptului ca samanta se incorporeaza in sol uscat, se intarzie astfel, rasarirea si se reduce densitatea plantelor. Densitatea de semanat In cultura neirigata, densitatea plantelor la hectar este de 45-55 mii plante recoltate/ha iar in cazul culturilor irigate densitatea este de 55- 65 mii plante recoltate la hectar. Daca densitatea este mai mare decat aceste limite va scadea productivitatea la hectar. Pentru realizarea densitatii la recoltare este necesara stabilirea unei densitati la semanat cu 10% mai mare, luarea masurilor de combatere a bolilor si daunatorilor si efectuarea corecta a lucrarilor mecanice de intretinere. Norma de semanat La plantatiile de floarea soarelui cantitatea de seminte la hectar variaza intre 3,5 kg si 5 kg la hectar in functie de densitate si indici calitativi. Norma de semanat se calculeaza astfel: C=(DxMMB)/(PxGx100) Unde: C = norma de semanat, in kg/ha; D = densitatea de semanat, in boabe germinabile/hectar; MMB = masa a 1000 boabe, in g; P = puritatea fizica a semintelor, in %; G = germinatia semintelor, on %. Distanta intre randuri Distanta optima pentru cultura de floarea soarelui, la care se executa cu usurinta lucrarile de ingrijire si nu exista pierderi mari de plante, este de 70cm. In cazul irigarii pe brazed,, distanta intre randuri trebuie sa fie de 80 cm. Adancimea de semanat La floarea soarelui adancimea de semanat este intre 4 si 6 cm, in functie de textura si umiditatea solului. Pe solurile mai grele, semanatul se realizeaza la 4-5 cm, iar pe solurile usoare si uscate la adancimea de 5-6 cm. La adancime mai mica, semanatul conduce la obtinerea unei rasariri rapide si uniforme a plantelor, dar pentru acest lucru trebuie ca patul germinativ sa fie foarte bine pregatit, cat mai nivelat.

Recoltarea la floarea-soarelui Floarea soarelui se recolteaza cand umiditatea semintelor este cuprinsa intre 10 si 15%, adica atunci cand 70% dintre calatidii sunt uscate si 30% au culoarea bruna. Insa, recoltarea poate fi inceputa in momentul in care umiditatea semintelor este de 13-14% adica 75-80% din calatidii au culoarea bruna si bruna galbuie. Dupa recoltare, semintele trebuie curatate rapid de impuritati si uscate. Recoltarea se va incheia atunci cand umiditatea semintelor este de 10%, dupa acest procent, semintele se scutura. La noi in tara recoltarea florii soarelui se realizeaza calendaristic in ultima decada a lunii august si mijlocul lunii septembrie, cu diferente in functie de zona geografica. In cazul plantatiilor pe suprafete mici recoltarea se va realiza prin taierea calatidiilor cu secera si strangerea lor in gramezi unde se lasa la uscat cateva zile. In cazul plantatiilor extinse, floarea soarelui se va recolta cu ajutorul combinelor la care se ataseaza echipamentul special pentru recoltat floarea soarelui. Viteza optima de lucru, la care se inregistreaza pierderile minime prin scuturare, este de 3-5 km/h. La combina se efectueaza urmatoarele reglaje specifice: – inaltimea de taiere este cuprinsa intre 50-100 cm, in functie de inaltimea plantelor si gradul de cadere. La un procent de peste 15% plante culcate, inaltimea de taiere se reduce la 20-30 cm, iar intrarea combinei in lan se face in sens invers inclinarii plantelor;  turatia batatorului este redusa pentru a nu se decortica semintele, fiind cuprinsa intre 450600 rotatii/minut, turatia mai mica fiind la culturile cu umiditatea semintelor scazuta si cu plante uniform ajunse la maturitate;  distanta dintre batator si contrabatator este de 28-32 mm la intrare si 14-16 mm la iesire;  contrabatatorul trebuie sa fie pentru seminte mari, cu spatii duble intre vergele;  postbatatorul trebuie sa aiba palete din cauciuc sau se pastreaza cele metalice, dar se demonteaza jumatate dintre ele;  sitele trebuie alese si reglate corespunzator marimiii semintelor;  curentul de aer al ventilatorului trebuie atent reglat astfel incat, sa fie eliminate semintele seci si resturile de inflorescenta si frunze, dar fara a fi antrenate in pleava si semintele pline;

Capitolul V- Organizarea și optimizarea proceselor de producție 5.1.Întocmirea asolamentului și modul de folosință al terenului Tipul de asolament SOLA/ANU L

2015

2016

2017

2018

I

Floarea soarelui

Grau de toamna

Porumb

Soia

II

Grau de toamna

Porumb

Soia

Floarea soarelui

III

Porumb

Soia

Floarea soarelui

Grau de toamna

IV

Soia

Floarea soarelui

Grau de toamna

Porumb

5.2. Programarea producţiilor medii Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu Planul de cultură Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale.

Cultura

Producţia prognozată (kg/ha)

Producţia realizată (kg/ha) 2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Floarea soarelui

2600

2800

2900

3000

3000

3100

3500

Porumb boabe

6130

6250

6340

6500

6670

7000

7500

Soia

2110

2190

2340

2430

2510

2610

2710

Grâu toamnă

4310

4450

4520

4610

4730

4835

4940

Floarea soarelui:

Q = spor mediu total

Q = 3000 - 2600 = 400 kg

q = spor mediu anual

q=

400 =¿100 kg 5−1 Porumb boabe:

Q = 6670 – 6130 = 540 kg q=

540 = 135 kg 5−1 Soia:

Q = 2510 – 2110 = 400 kg q=

400 = 100 kg 5−1 Grâu de toamnă:

Q = 4730 – 4310 = 420 kg q=

420 = 105 kg 4−1

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile medii şi totale. Întocmirea planului de cultură Cultura

Suprafaţa (ha)

Producţii medii (kg/ha)

Producţia totală (t)

Preţ livrare (lei/kg)

Floarea soarelui

65

2800

140,8

1,2

Porumb boabe

150

6805

367,5

0,6

Soia

35

2610

146,2

1,3

Grâu de toamnă

150

4835

125,71

0,7

5.3. Calculul dozelor de îngrășăminte la cultura de floarea soarelui

Dozele de îngrăşăminte chimice se determină cunoscând consumul specific al fiecărei specii şi chiar soi, exprimat în kilograme substanţă activă pe tona de produs, funcţie de fertilitatea solului având în vedere datele referitoare la analizele de laborator cu privire la conţinutul solului în azot, fosfor şi potasiu în forme accesibile plantelor. Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ţinându-se cont atât de producţiile medii cât şi de existentul de suprafaţă activă din sol. S-au luat în considerare şi pierderile rezultate prin levigare. Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice

Nr. Crt.

SPECIFICARE

U.M.

Floarea soarelui

1

Producţia medie

Kg/ha

2800 N

P

K

2

Consum specific

Kg s.a./t

43

23

40

3

S.a. de administrat

Kg/ha

98,38

53,14

91,52

4

S.a. în sol

Kg

45

20

50

5

Diferenţa de adm.

Kg s.a.

53,38

33,14

41,52

6

Pierderi prin levigare

%

18

6

8

17,7

3,18

7,32

116,08

56,32

98,84

NO4NO 3

Super P c.

Sare de K

34,5

40

40

336,46

140,8

246,2

7 Cant. pierdută prin Kg s.a. 5.5 Calcului levigare indicatorilor tehnico-economici 8

Total s.a. de administrat

9

Tipul de îngrăşământ

10

Conţinutul în s.a. a îngr.

Kg/

Doza de îngr. de administrat

Kg

11

Kg

100kg

Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a programelor economice şi sociale.

Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme. Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori prezintă o anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice. Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se grupează în 3 categorii: 1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală, producţia măria totală şi secundară. 2.

Indicatori economici:

a. cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii, dobânzi pe depozite, rente, chirii. b. cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei. c. valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale) d. valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre V.A.B. şi amortizarea mijloacelor fixe.

3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:  profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare  profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de cercetare  rata profitului.  costul de producti

Calculul indicatorilor tehnico-economici Nr. Crt .

Indicatorul

U.M. Valoare

1

Salarii totale

lei

14159

 

- lucrari manuale

 

6761

 

- lucrari mecanice

 

7398

2

Impozit pe salarii 16%

lei

2265

3

Taxe total

lei

1877.22

 

- CAS 31%

 

6825

 

- Fond pensii 4%

 

836

 

- Somaj 10,5%

 

1418

 

- Fond sanatate 7%

 

1213

4

Cheltuieli materiale

lei

52014

5

Cheltuieli cu aprovizionarea

lei

5201

6

T.V.A. 19%

lei

9882

7

Chelt. cu lucrarile mecanice

lei

18880

8

Amortizarea

lei

400.00

9

Cheltuieli directe

lei

148740

10

Alte cheltuieli directe (motorina x 5,2 lei)

lei

7437

11

Cheltuieli indirecte

lei

378.11

 

- comune(5 % din directe)

 

7437

 

- generale( 7% din directe+comune)

 

8746

12

Total chelt. de exploatare

lei

174025

13

Venit. din vanzarea productiei

lei

216840

14

Chelt. ptr. produsul principal

lei

9126.72

15

Pret de livrare

lei

0,95

16

Cost de productie

lei

0,6

17

Profit brut lei/total

lei

42814

 

lei/ha

 

1383

 

lei/t

 

288

18

Impozit pe profit 16%

lei

6850

19

Rata profitului brut

%

25.32

20

Profitul net

 

6109.56

21

Rata profitului net

%

20,67

22

Productivitatea muncii

lei

 

 

- lei/Z.O.

 

79

 

- Z.O./to

 

23

Valoarea adaugata bruta VAB

lei

30324.00

24

Valoarea adaugata neta VAN

lei

29924.00

5.6 Calculul necesarului forţei de muncă Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare evident faptul că şi numărul necesar ele executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia, depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc. Datele necesare: Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie cunoscute următoarele date: numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele se iau din fişele tehnologie ale culturilor); -

numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;

-numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un an.

Modul de lucru; 1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu cel mai mare număr de z.o. 2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul fiind numărul de muncitori permanenţi. 3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună. Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de z.o./muncitor/an propus iniţial. 4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine catul cei mai mic (reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor permanent/an propus iniţial. 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la 24.

Cultura

Supr. Număr zile-om pe luni calendaristice (ha) I II III IV V VI VII

VIII IX

X

XI

XII

Fasole

8

0

0

0

8

32

25

14

0

0

0

0

0

79

Alte activităţi

1

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

96

Total general Total recalculat

-

8

8

8

16

40

33

22

8

8

8

8

8

175

8

8

8

16

40

33

22

8

8

8

8

8

175

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Total

Specificaţia

Supr. luni calendaristice (ha)

Total z.o.

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII IX

X

XI

XII

z o /ferma z o /muncitor

8 8

8 8

8 8

16 16

40 24

33 24

22 22

8 8

8 8

8 8

8 8

8 8

175 150

z o /munc perrn z o / munc

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

8

96

-

-

-

8

32

25

14

-

-

-

-

-

79

1

2

1

Ipoteza nr.1

n=2

sezonier nr munc sezonieri  1 muncitori permanenţi

4

Organizarea lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor Combaterea este una dintre principalele lucrări de care depinde în mare măsură mărimea recoltelor şi calitatea acestora. Această lucrare se poate executa cu diverse mijloace: mecanice, aparate manuale de stropit sau prăfuit, aviaţie utilitară. Organizarea oricărei lucrări presupune determinarea următoarelor elemente: 1. Determinarea necesarului de mijloace mecanice. 2. Determinarea necesarului de materii prime si matariale 3.Stabilirea necesarului de mijloace mecanice, muncitori, materii prime şi materiale; 4.Desfăşurarea efectivă a lucrării; 5.Controlul calităţii lucrării. DATE NECESARE: 1.

Culturile incluse în planul de producţie al fermei si starea de vegetatie a acestora;

2.

Indicatori tehnici privind mijloacele mecanice folosite;

3.

Indicatori tehnici privind produsele chimice folosite(doze substanta activa, modul de folosire, preparare si administrare.

4.

Cartarea agrochimica a solului.

5.

Structura buruienilor si densitatea acestora la

6.

Pragul critic de daunare pentru fiecare cultura.

.

MODUL DE LUCRU: 1.Se va determina numărul de agregate pentru executarea lucrării în termeni optimi (1-3 zile):

N=

S 65 n⋅w - N= 30∗72∗1 =0.31=¿1 agregat

S = suprafaţa totală w = productivitatea agregatului n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile) * Productivitatea agregatului:

w=

B ⋅V⋅t⋅H 10 .000

w=

12⋅4000⋅8⋅0,8 = 30 .72 hectare 10 .000

B = lăţimea de lucru a agregatului (m) V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-4600 m/oră) t = durata unui schimb (8 ore) H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,7-0,8) 2.Se va determina cantitatea totală de soluţie pe ha în funcţie de norma sau consumul de apă şi doza de produs chimic folosit: q=N+d = 300+0.4+1=301.4 N = norma de stropit (litri) d = doza (%) 3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă Q=qxSx n 301.4x25x1= 19591 S = volumul lucrării n = numărul de stropiri 4.Se determină suprafaţa unei sole sau parcele de lucru

s=

S N =65:1

=65 ha

S = suprafaţa N = numarul de agregate folosite 5.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare

D= 2 ⋅B ⋅t ⋅N

D= 2 ⋅12⋅22⋅1 = 528 m

B = lăţimea de lucru a agregatului t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă 6..Numărul de ture dus-întors

t=

10000⋅Q ⋅Y A ⋅B ⋅2⋅L

t=

10000⋅2500 ⋅0,9 ≈ 23 ture dus−int ors 400⋅12⋅2⋅100

Q = capacitatea rezervorului (litri) Y = coeficient de utilizare A = norma de stropit (litri/ha) B = lăţimea de lucru (m) L = lungimea parcelei (m) 7.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare

C1 = Q ⋅N

C1 = 2500 ⋅1 = 2500 litri

Q = capacitatea rezervorului (litri) N = numărul de agregate grupate pe o parcelă 8.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare

C2 =Q⋅ N ⋅Y

C2 =2500 ⋅1⋅0,9≈ 2250 litri

Y = coeficient de utilizare al rezervorului 9.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

Nr . muncitori =

V P ⋅Z

Nr .muncitori =

10 ≈ 1 muncitor 10,8⋅1

V = volumul lucrării P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)

Determinarea pragului de rentabilitate Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. în funcţie de dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante). Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. în această categorie intră lucrările ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple: lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat soluţie, recoltat, etc). Cheltuieli fixe sau constante - sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. în această categorie intră lucrările solului (arat, discuit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu pesticide, etc. Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale de exploatare. în acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi. Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume: fără profit programat şi cu profit programat. în vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii horticole.

Determinarea pragului de rentabilitate fără profit programat

→Y =Y →Y = A⋅x →Y =B⋅x +C

Y = venituri totale (lei/hectar) Y' = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)

→ A⋅x=B⋅x +C

A = preţul de vânzare (lei/kg)

→x ( A−B )=C

B = cheltuieli variabile (lei/kg)

C x= A−B

C = cheltuieli fixe (lei/hectar) x = producţie medie (kg/hectar)

x=3200kg/ha A = 1.2 lei/kg C=1703.3

x=

C A−B = 2600 kg/ha

Concluzii si propuneri In concluzie, societatea comerciala S.C. CLOROFILA S.R.L. este o firma ce are ca si activitate economica, cultivarea cerealeleor, iar cultura de florea soarelui este una din principalele culturi care prezinta interes din punct de vedere economic, cu un profit remarcabil pentru acesta societate desi in Romania marea majoritate a fermelor agricole au ca si cultura floarea soarelui deci pretul pe kilogram acceptabil. In concluzie, firma se preteaza a fi eligila pentru finantarea acestui proiect prin achizitia unor noi utilaje agricole pentru a creste productia agricola la cultura de floarea soarelui si creeand noi locuri de munca pentru angajatii din localitatea unde compania isi are sediul.