Referat Concurenta

Referat Concurența

Student 1

Sebestyen Alexandru Concurența, sub aspect economic a apărut prima dată in imperiul roman, practicată de legislatorii romani care incercau sa impuna un set de reguli privind fluctuațiile de preț și practicile comerciala neloiale. De-a lungul timpului, in Europa, regi si regine au abdicat datorita monopulurilor, inclusiv a monopolurilor create de legislatia statatelor. Concurenta reprezinta in zilele noastrea un factor deosebit de important atat pentru mediul economic dar si pentru mediul social, fiind elemental care motiveaza atat firmele sau companiile cat si oamenii spre succes. Fiind o lupta permanenta, o intreprindere trebuie sa isi cunoasca atat propria structura, cat si structura concurentiilor pentru a-si evalua sansele de supravietuire intr-un mod realist sau pentru a specula eventuale ocazii care i-ar adduce un avantaj in fata concurentiilor. In functie de informatiile existente o intreprindere trebuie sa adopte o strategie favorabila pentru obtinerea celor mai multe avantaje in raport cu concurenta avand in vedere ca atunci cand ne referim la concurenta putem afirma fara ezitare ca v-or fi mereu invinsi si invingatori. De-a lungul timpului, pentru definirea conceptului de concurenta au fost folosite notiuni, atat din domeniul economic cat si cel juridic. Astfel, potrivit unei definitii mai cuprinzatoare din domeniul juridic,” prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe 2

plan national, cat si international, intre firmele capitaliste de productie, comerciale, bancare etc. in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volumului de afaceri”[1]. Deoarece concurenta se manifesta, atat pe plan national, cat si pe plan international, ea a fost definita si reglementata de catre Organizatia de Cooperare Economica si de Dezvoltare ( OECD ), organism international ce militeaza pentru crearea unui climat economic si de afaceri optim pentru statele membre, astfel: „ concurenta exprima situatia de pe o piata in care firme sau vanzatori se lupta in mod independent pentru a castiga clientela cumparatorilor, in scopul de a atinge un obiectiv economic, de exemplu, profituri, vanzari si/sau impartirea pietei. In

acest

context,

concurenta

este

adesea

echivalenta

cu

rivalitatea. Aceasta rivalitate poate sa se refere la preturi, calitate, servicii sau combinatii ale acestora sau altor factori pe care clientii ii primesc”[2] . Competitia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de catre unii agenti economici, de a motiva firmele sa produca bunuri la costuri mai mici pentru aceiasi calitate sau pentru a aloca resurse financiare in vederea progresului tehnic si stiintific. Prin competitie se realizeaza un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei precum repartizarea

echilibrata

a

veniturilor,

3

folosirea

eficienta

a

resurselor si oferirea unei game largi a unor produse de calitate superioara. Adam Smith, numit si parintele doctrine economice precizeaza in lucrarea sa, “Avutia Natiuniilor” rolul pe care concurenta il joaca in economie, fiind numita “mana invisibila” care realizeaza adaptarea cererii si ofertei si reglarea intr-un mod natural a activitatii economice. Cele doua tipuri de concurenta existente in literature clasica sunt : concurenta perfecta si concurenta imperfecta. Concurenta perfecta este un model al teoriei economice care presupune in mod ipotetic ca nici un producator sau consumator nu are puterea de a influenta piata in mod semnificativ. Concurența perfectă trebuie să îndeplinească șase parametri: 

Atomicitate - pe o piață oarecare, există un număr mare de mici producători și consumatori, fiecare fiind însă atât de neînsemnat, încât acțiunile unuia nu au impact asupra cantităților produse sau prețurilor de vânzare ale celorlalti, firmele considerând prețul dat.



Omogenitate - bunurile si serviciile sunt substitute perfecte.



Informații

perfecte

și

informații

complete -

firmele

și

consumatorii cunosc prețurile fixate de toate firmele. 

Acces egal la tehnologie - toate firmele au acces la tehnologiile de producție. 4



Mobilitate - resursele (incluzând informația) sunt mobile, firmele producătoare putând părăsi piețele în care înregistrează pierderi, orientându-se spre cele profitabile.



Intrare liberă - orice firmă poate intra sau ieși de pe piață după bunul plac. Acest model este, în cele mai multe cazuri o aproximație distantă a piețelor reale, cu o posibilă excepție a anumitor piețe largi. În general există puține piețe perfect concurențiale, dacă oricare dintre condițiile de mai sus se aplică piețelor reale. de exemplu, firmele nu vor avea niciodată informații complete unele despre celelalte și vor exista întotdeauna anumite costuri de tranzacție. Într-o piață perfect concurențială va exista o eficiență alocativă și o eficiență productiva. Concurenta imperfecta este specifica pietelor reale si prezinta forme

precum

concurenta

monopolistica,

oligopulul,

monopulul, oligopsonul, monopsolul. Monopolul reprezinta existenta unui singur producator pentru un anumit bun omogen care se confrunta cu o potentiala infinitate de cumparatori ai bunului respectiv. Oligopolul se caracterizeaza prin existenta unui numar mic de intreprinderi ce intre

ele

putandu-se

produc bunuri similare sau diferentiate, stabili

preturilor.

5

intelegeri

in

privinta

fixarii

Monopsonul este situația de piață în care o singură firmă cumpărî de la mai mulți producători. Monopsonul generează scăderea

prețului

supraprofitul

plătit

pentru

vânzătorului cumparatori

si si

astfel

apare

nemultumirea

producatorilor. Oligopsonul Este tipul de piață unde există un număr restrâns de firme mari cumpărătoare ale unei mărfi vândută de mai mulți producători, iar numarul numarul firmelor solicitante este mic, dar cu putere economica mare. Concurenta monopolista este una dintre cele mai raspandite forme a concurentei imperfecte, considerandu-se ca reuseste sa combine atributele monopolului cu atributele concurentei perfecte Din punct de vedere comercial concurenta poate fi considerata loiala sau neloiala. Concurenta loiala, numita si licita isi desfasoara activitatea intr-un cadru legal, avand la baza perfectionarea propriei activitati a agentilor economici. Concurenta neloiala, numita si ilicita nu respecta reglemetarile impuse de domeniul concurentei din dorinta de a castiga prin orice mijloc si prejudicind activitatea competitorilor. Intelegerile exprese sau tacite, deciziile de asociere, practicile concentrate si folosirea abuziva a unei pozitii dominante detinute pe piata, prin care agentii economici determina restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei sunt

6

considerate practici anticoncurentiale si se pedepsesc conform legii. In vederea controlului concurentei a fost format Consiliul Concurentei prin Legea concurentei nr. 21/1996, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 121/2003. Rolul

Consiliului

Concurentei

in

calitate

de autoritate

administrativa autonoma are doua dimensiuni: una corectiva privind restabilirea si mentinerea unui mediu competitiv normal, iar cealalta, dimensiunea preventiva de monitorizare a pietelor si supravegherea actorilor pe aceste piete. In concluzie putem afirma cu certitudine ca elementul de concurenta are un rol extrem de semnificativ atat in economia locala, nationala cat si in cea globala contribuind la dezvoltarea industriei si a pietei prin rivalitatea care se dezvolta intre intreprinderile care apartin unei ramuri de productie similare sau care ofera servicii asemanatoare. Este in natura omului sa concureze, sa se remarce fata de semenii lui pentru o rasplata mai mare, ceea ce se poate raporta si in plan economic in cadrul firmelor care doresc sa obtina un profit mai mare decat competitorii si sa obtina o dezvoltare durabila.

7

Bibliografie [1]A. Constantinescu, I. Rucareanu, Concurenta in “Dictionar juridic de comert exterior”, Bucuresti, 1986 citat din Tschiltsche Anca Francisca, Strategii de marketing in mediul concurential , Bucuresti, ASE, 2003, pg 9 [2] R.S. Khemani, D.M. Shapiro, Glossaire d’economie industrielle et de droit de la concurrence, Paris, 1995 citat din Tschiltsche Anca Francisca, Strategii de marketing in mediul concurential , Bucuresti, ASE, 2003, pg 9

8