Barem Fizio 2

BAREM FIZIOLOGIE SEM I 1. Cate cavitati are cordul si cum sunt ele separate? Cordul are 4 cavităţi: 2 superioare, atriile, separate prin septul interatrial şi 2 inferioare, ventriculii, separate prin septul interventricular. Între As şi Vs se află orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valvula bicuspidă, între Ad şi Vd se află orificiul atrioventricular drept prevăzut cu valvula tricuspidă. 2. Care este rolul major al cordului? Cordul are rol de pompă aspiro-respingătoare - pompa biologica cu rol de propulsie a sangelui in mica si marea circulatie. 3. Ce este pericardul si care este rolul sau? Pericardul – sac dublu în care se află cîţiva cm3 de lichid seros. Foita parietala se numeste epicard Roluri: de lubrefiere si de limitare a expansiunii şi umplerii diastolice, în special a VD, protejînd astfel circulaţia pulmonară împotriva unei eventuale supraîncărcări (congestie). 4. Ce este endocardul si ce rol are? Endocardul – foiţă seroasă care tapetează pereţii cavităţilor, asigurînd netezimea suprafeţelor ce vin în contact cu sîngeîe circulant. Suprafata lipsita de asperitati este o conditie obligatorie pentru prevenirea depunerii de fibrina şi formarea de trombusuri in cavitatile cordului; - in stratul mijlociu adaposteste tesutul nodal - la nivelul orificiilor atrio-ventriculare şi originii marilor artere, foiţa endocardică se răsfrînge pe scheletul fibros al valvelor cardiace. 5. Care sunt tipurile morfologice si functionale de miocard 1. Contractil sau “de lucru” sau adult – constituie cea mai mare parte a miocardului; Rolul major – contractia, care permite realizarea functiei de pompa 2. Embrionar – tesutul excito-conductor – cu rol de generare, iniţiere şi conducere a excitaţiei automate, ritmice a inimii; - este format din noduli, fascicule, tracturi si reţele 6. Mica circulatie: cum se mai numeste, care este circuitul, ce rol are? Mica circulatie se mai numeste circulatia functionala sau pulmonara Origine în Vd, pleacă arterele pulmonare, ajung la plămâni cu CO 2 ,de la ţesuturi pleacă venule, vene, ajung în venele pulmonare cu O 2 şi ajung în As. Rolul: propulseaza sangele catre plamani. Functioneaza le presiuni mici si volume mari

7. Marea circulatie: cum se mai numeste, care este circuitul, ce rol are? Marea circulatie se mai numeste circulatia sistemica

Origine în Vs, pleacă aorta cu O2, se ramifică, ajung la ţesuturi, se realizează schimbul de gaze, pleacă venule, se formează venele cave ce se deschid în Ad Rolul: propulseaza sangele in sistemul arterial. Functioneaza le presiuni mari si volume mai mici 8. Care sunt centrii de automatism cardiac la om: unde se gasesc, cum se numesc, ce ritmuri genereaza? In cordul uman există trei centri de automatism ierarhizaţi funcţional (dupa frecventa de generare a stimulilor) care pot întreţine activitatea inimii. Nodulul sinoatrial (NSA - Keith-Flack) - Centrul principal de automatism al cordului uman. -Localizat in peretele superoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare, imediat sub epicard -Genereaza stimuli cu o frecventa de 60-100 s/min = ritm sinusal (datorita franei vagale) ! Lipsa franei vagale determina o frecventa de 120 s/min Nodulul Atrioventricular (NAV - Aschoff-Tawara – marea sinapsa a inimii)-centru secundar de automatism (In conditii patologice, cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre cei 2 noduli sunt intrerupte) -Localizat in portiunea infero-posterioara a septului interstitial, in zona denumita anatomic triunghiul lui Koch -genereaza ritmul nodal, cu o frecventa de 40 – 60 s/min Fasciculul His si reteaua Purkinje- centru tertiar de automatism (In conditii patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura atrioventriculare sunt blocate si apar blocurile atrio-ventriculare) -Fasciculul His ia nastere din portiunea inferioara a NAV, are un trunchi comun lung de 20 mm situate pe suprafata superioara dreapta a septului interventricular, apoi se divide in 2 ramuri una dreapta, mai lunga si mai subtire, care se desfasoara printr-o retea la nivelul VD si o ramura stanga care dupa ce perforeaza septul interventricular se divide la randul ei intr-un ram postero-inferior si un ram antero-superior, fiecare dintre acestea dand nastere unei retele complete care se distribuie VS -Reteaua Purkinje este constituita din ultimele ramificatii ale tesutului specific, patrunde profund in grosimea miocardului ventricular, conectandu-se intim cu fibrele miocardice contractile - Genereaza stimuli cu o frecventa de 25-35 s/min.= ritm idioventricular

9. Care este centrul principal de automatism al cordului uman, unde se gaseste, cu ce frecventa emite si cum se numeste ritmul generat?

Nodulul sinoatrial (NSA - Keith-Flack) - Centrul principal de automatism al cordului uman. -Localizat in peretele superoposterior al atriului drept, la locul de varsare al venei cave superioare, imediat sub epicard -Genereaza stimuli cu o frecventa de 60-100 s/min = ritm sinusal (datorita franei vagale) ! Lipsa franei vagale determina o frecventa de 120 s/min 10. Nodulul atrioventricular: unde este situat si ce rol are in situatii fiziologice? Nodulul Atrioventricular (NAV - Aschoff-Tawara – marea sinapsa a inimii)Localizat in portiunea infero-posterioara a septului interstitial, in zona denumita anatomic triunghiul lui Koch -In conditii normale, fiziologice, rolul NAV este de a conduce, cu intarziere stimulii veniti de la NSA catre ventriculi 11. Nodulul atrioventricular: ce rol are in situatii patologice? In conditii patologice, cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre cei 2 noduli sunt intrerupte: NAV devine centru secundar de automatism 12. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in situatii fiziologice? In conditii normale, fiziologice, rolul fasc. His si a retelei Purkinje este de a conduce stimulii la nivelul cordului cu viteze mari. 13. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in situatii patologice? In conditii patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura atrio-ventriculare sunt blocate apar blocurile atrio-ventriculare, cand: Fasciculul His si reteaua P devin centru tertiar de automatism 14. Care sunt centrii potentiali de automatism din cordul uman, cand intra in activitate ei si cum se numesc ritmurile generate? Nodulul sinoatrial (NSA) reprezintă centrul normal, fiziologic de automatism la cordul uman, ceilalţi doi centri fiind de rezervă, potenţiali. Centrii potentiali preiau comanda inimii numai în situaţii patologice. Acestia sunt: NAV, Fasciculul His si Reteaua Purkinje. NAV- in conditii patologice, cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre cei 2 noduli sunt intrerupte: NAV devine centru secundar de automatism - genereaza ritmul nodal, cu o frecventa de 40 – 60 s/min -dupa localizarea centrului de automatism in NAV pot exista 3 ramuri nodale: -supranodal -mezonodal -inferonodal Frecventa ramane aceeasi, indiferent de zona in care este generat stimulul!

Fasciculul His si reteaua Purkinje: -devin centru tertiar de automatism in conditii patologice, cand centrii superiori nu mai emit sau caile de legatura atrio-ventriculare sunt blocate si apar blocurile atrio-ventriculare -genereaza stimuli cu o frecventa de 25-35 s/min.= ritm idioventricular !! Stimulii generati aici comandă contracţia ventriculilor, dar nu se transmit retrograd si la atrii. 15. Ce ioni genereaza potentialul de repaus si care este sensul de migrare? Potentialul de repaus este determinat de efluxul de K si de iesirea Na+-ului din celula. Sarcinile pozitive de pe fata externa sunt date de efluxul de K+ si de prezenta Na+-ului Sarcinile negative de pe faţa internă a membranei sunt date de anionii proteici, sulfati şi fosfati, rămaşi singuri, fără K+-ul care-i neutraliza electric. 16. Ce ioni genereaza potentialul de actiune si care este sensul de migrare? Aplicarea unui stimul cu intensitate prag va produce un raspuns “tot sau nimic” din partea miocardului. Primul eveniment în generarea potenţialului de acţiune îl constituie creşterea bruscă a permeabilităţii membranei, ca urmare a deschiderii canalelor rapide pentru Na+, ceea ce are ca rezultat micşorarea diferenţei de potenţial cu –15 mV. In acest moment se atinge potentialul prag (-90 -15 = -75 mV). Acum se deschid canalele rapide pentru Na+, dependente de voltaj, iar Na+ va intra rapid, “în avalanşă”, aducând un surplus de sarcini pozitive, care vor inversa polaritatea iniţială = depolarizare Intrarea Na+- ului în celulă, rapid, pasiv determina o depolarizare ce depăşeşte cu +15 +20 mV valoarea 0 („overshoot"). La formarea varfului PA, peste 0 mV până la +20-+30 mV participă şi canalele de calciu, care se deschid. Intrarea Na+ se opreşte brusc. Această oprire bruscă se datoreşte închiderii porţii de inactivare a canalului de Na+. 17.

Faze ale potentialului de repaus care au loc prin mecanisme pasive -faza 0 a depolarizării (Na + intră şi K+ iese) -faza I a repolarizării (K+ iese şi Cl- intra) -faza II a repolarizării (Ca2+ intră, K+ iese ) -faza III a repolarizării (K+ iese; pompa de Na+ - K+) 18. Faze ale potentialului de actiune care au loc prin mecanisme active transmembranare -faza IV a repolarizării (pompa ATP-azică scoate 3 Na + şi introduce 2K+) -perioada postpotenţialelor

19. Amplitudinea si durata potentialului de actiune la nivelul fibrei miocardice Potenţialul de acţiune =+20 +30 mV (varf) Intrarea Na+-ului in celula rapid, pasiv determina o depolarizare ce depaseste cu +15 +20 mV valoarea 0 (overshoot) 20. Valoarea potentialului de repaus, transmembranar la nivelul fibrei miocardice Potenţialul de repaus = -80 – 90 mV 21. Enuntati legea Marey În timpul sistolei miocardul este inexcitabil, este refractar la stimuli; excitabilitatea reapare către sfârşitul sistolei la stimuli puternici şi se reface complet în diastolă 22. Definiti extrasistola 23. Enumerati proprietatile miocardului si indicate functia corespunzatoare in limba greaca veche! -ritmicitate şi automatism - funcţia cronotropă,cronotropismul -conductibilitate - funcţia dromotropă, dromotropismul -excitabilitatea - funcţia batmotropă, batmotropismul -contractilitatea - funcţia inotropă, inotropismul -tonicitatea - funcţia tonotropă, tonotropismul 24. Care sunt proprietatile tesutului embrionar- excitoconductor? -automatism si ritmicitate -excitabilitate -conductibilitate 25. Care sunt proprietatile miocardului de lucru-adult? -excitabilitate -conductibilitate -contractilitate -tonicitate 26. Definiti automatismul. Cum se numeste functia corespunzatoare? Automatismul (funcţia cronotropă,cronotropismul) este proprietatea miocardului de a genera spontan si ritmic stimuli care produc contractia 27. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra functiei cronotrope? Stimularea parasimpatica si acetilcolina scad frecventa cardiac, prelungind durata depolarizarii diastolice si marind valoarea potentialului diastolic maxim (hiperpolarizare) 28. Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei cronotrope? Stimularea simpatica duce la eliberarea adrenalinei ca mediator chimic care determina o crestere a frecventei cardiac prin scaderea duratei depolarizarii diastolice

29.

Definiti dromotropismul

Dromotropismul sau conductibilitatea este proprietatea miocardului de a prelua stimuli la focarule de automatism si de ai conduce in toata masa. Conductibilitatea este: - specifica (tesutul excitoconductor, viteze mari) -nespecifica (ephaptica din aproape in aproape, miocard adult-de lucru, viteze mici) 30. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra functiei dromotrope? Stimularea fibrelor vegetative parasimpatice, prin intermediarul chimic acetilcolina are effect dromotrop negative, alungind transmisia stimulilor, in special vagul stang la NAV La nivel transmembranar, acetilcolina creste permeabilitatea membranara pentru K+ si produce hiperpolarizare, deci creste pragul de excitabilitate intarziind astfel transmiterea impulsului 31. Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei dromotrope? Stimularea fibrelor vegetative simpatico are effect dromotrop pozitiv accelerand transmiterea stimulilor. Prin intermediarul chimic adrenalina si noradrenalina actioneaza transmembranar reducand permeabilitatea pentru K+ si crescand permeabilitatea pentru Na + si Ca 2+ deci determinand depolarizare ceea ce determina o scadere a pragului de excitabilitatesi astfel transmiterea excitatiei se face mai repede 32. Definiti inotropismul Inotropismul sau contractilitatea este proprietatea miocardului de a raspunde specific printr-o contractie la stimuli veniti din focarele de automatism 33. Care este efectul stimularii SN vegetative parasimpatic asupra functiei inotrope? Stimularea parasimpatica se realizeaza prin intermediul vagului care determina cresterea valorii PDM de la -15 -60 mV la -65 -70 mV si astfel rezulta alungirea pantei de autodepolarizare lenta diastolica astfel incat Potentialul de Actiune se declanseaza mai greu si scade frecventa de generare a stimulilor. Stimularea vagala puternica poate chiar opri descarcarea stimulilor 34.Care este efectul stimularii SN vegetative simpatic asupra functiei inotrope? Stimularea simpatica scade valoarea PDM, panta de autodepolarizare lenta diastolica e mai dreapta, se ajunge mai rapid la Potentialul prag, Potentialul de actiune e mai usor de declansat, creste frecventa de generare a stimulilor 35. Ce efecte are stimularea vagului asupra proprietatilor cordului? Excitatia vagala in afara de bradicardie si intarzierea conducerii atrioventriculare mai produce o usoara scadere a fortei de contractie prin efecte inotrop enegative (scaderea presiunii maxime ventriculare si scaderea presiunii in diastole) Nervul vag induce cresterea rezervelor de glycogen si fosfati macroergici la nivelul miocardului , realizand astfel un effect protector asupra inimii

36. Legea (regula) lui Engelman Chiar si in conditiile unui stimul precoce urmat de o contractie precoceextrasistola, perioadele fiziologice ale ciclului cardiac sunt conservate, acest fenomen avand character de lege 37. Legea “tot sau nimic” a lui Bowdich-Ranvier La stimuli sub valoarea prag, aplicaţi pe miocard, acesta nu răspunde, la stimuli cu valoare mai mare decât valoarea prag, nu determină un răspuns mai amplu decât cel determinat de valoarea prag, răspunsul este maximal. 38. Legea Frank Starling –enunt Forţa de contracţie a miocardului este proporţională cu gradul de umplere al cavităţilor cardiace, deci cu gradul de umplere iniţial al fibrelor miocardice. 39. Ce este o electrocardiograma? Curentul electric care se produce in timpul unui ciclu cardiac e condus la suprafata corpului daca plasam electrozi in diferite segmente (pe brat, gambe, trunchi) putem inregistra potentialelectric=> o inregistrare= EKG 40. Care este importanta practica a inregistrarii unei electrocardiograme? Ne ofera informatii cu privire la: -ritmul inimii -originea impulsului si propagarea (conducerea) lui prin masa miocardului -marimea cavitatilor cordului -pozitia inimii -extensia si localizarea unui infarct acut de miocard -efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor miocardului -efectele unor medicamente asupra activitatii cordului NU ofera date despre: -activitatea miocardului -functia de pompa 41. Care sunt derivatiile bipolar standard? Sensul polaritatii -Derivatia I : BD(-)  BS(+) -Derivatia II: BD(-)PS(+) -Derivatia III: BS(-)PS(+) 42. Enumerati derivatiile unipolare ale membrelor si indicate sensul polaritatii aVL, aVF, aVR

43. Unde se plaseaza electrozii pentru derivatiile precordiale? Sensul derivatiilor Electrodul exploratory se plaseaza pe torace in puncte precise si se leaga la borna galvanometrului. Electrodul indifferent e legat la borna central si se pune la polul negative al galvanometrului. Aceste derivatii se noteaza cu V=

derivatie unipolara cu borna central si cu cifre arabe1,2,3,…..,6 in functie de locul pozitionarii -V1-spaţiul IV intercostal parasternal dreapta -V2-spaţiul IV intercostal parasternal stânga -V3-la mijlocul liniei ce uneşte V2 cu V4 -V4-spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stângă corespunzatoare cu varful inimii -V5-pe o linie orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară anterioară -V6-pe aceeaşi orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară medie Mai există şi V7 şi V8, derivaţiile Frank, derivaţia X, derivaţia Pescador, V E. -V1 şi V2 în dreptul inimii drepte -V3 şi V4 în dreptul septului -V5 şi V6 în dreptul inimii stângi 44. Caracteristici EKG ale ritmului sinusal -prezenta undei P. Aceasta unda trebuie sa preceada qRs, sa fie pozitiva in cel putin doua din derivatiile standard ale planului frontal -distantele P-P=R-R -intervalul Pq=0.12-0.21 -frecventa cardiaca: 60-100/min 45. Ce unda de pe EKG reprezinta depolarizarea atriala? Unda P 46. Caracteristici EKG ale undei P: durata, sens, amplitudine, ax electric Durata : 0,08-0,11sec Amplitudine : 0,05-0,25 Morfologie rotunjită, simetrică, uneori cu o mică incizură în vârf Ax electric: +30o …. +75o 47. Ce semnificatie are cresterea duratei undei P? Cresterea duratei >0.11 sec => unda P cu aspect bifid, “P mitral”, in V1 aspect echidifazic. HAS- in stenoza mitrala (a doua componenta a AS e mai ampla) 48. Ce semnificatie are cresterea amplitudinii undei P? Cresterea amplitudinii >0.25 mV=> unda P inalta,ascutita, simetrica, ” P pulmonar”, in V1 aspect difazic sau echidifazic HAD (prima componenta a AD e mai ampla)

49. Atriograma: definitie, componente, durata (interval P-Q) Definitie: depolarizarea atriala si conducerea atrioventriculara Componente: Intervalul PQ adica unda P si segmental PQ( conducerea atrioventriculara) Durata : 0.12-0.21 sec in functie de frecventa cardiaca e mai aproape de 0.12 sec la o frecventa de 100 stimuli/min si mai aproape de 0.21 sec la o frecventa de 60 stimuli/min Acest interval este un criteriu de ritm sinusal

50. Conducerea atrioventriculara pe EKG: de cine este reprezentata si ce durata are? Rprezentata de: Segment PQ Durata: 0.04-0.10 sec 51. Segmentul PQ: semnificatie, durata Semnificatie: Conducerea atrioventriculara Durata: 0.04-0.10 sec 52. Semnificatia alungirii segmentului PQ Fiziologic- vagotonici, sportivi, la persone in varsta Patologic- blocuri atrioventriculare- de gradul I -de gradul II- Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach -Tip Mobitz II –cu relatie fixa -fara relatie fixa -de gradul III 53. Semnificatia scurtarii segmentului PQ Semnficatie: By-pass Sindrom WPW ( Wolff Parkinson White) prin fasciculul Paladino-Kent (by-pass AV) Sindrom LGL (Lown-Ganong-Levine) prin fasciculul James (by-pass AN) Fascicul Mahaim (by-pass Fascicul His si reteaua Purkinje) 54. Depolarizarea ventriculara de cine este reprezentata pe EKG si ce durata are? E reprezentata de: complexul qRs Durata: 0.06-0.10 55. Complexul QRS normal: durata, amplitudine, sens, ax electric Durată = 0,06-0,10 sec Amplitudine = 10-20 mm - derivaţii standard 30 mm - derivaţii precordiale Indice White Bock -14 - +18mm [(+)DI + (-)DIII] - [(-)DI + (+)DIII] Daca IWB > 18 mm=>HVS <-14 mm=> HVD Indice Sokolov Lyon trebuie sa fie amplitudinea <30mm S(V1,V2)+ R(V5,V6) <45 mm la pers pana in 20 de ani <35mm la persoanele peste 20 de ani Ax electric = +30o…+60o cu limite între -30o…..+110o 56. Care este semnificatia undelor din complexul QRS in plan frontal? q= depolarizarea septului R= depolarizarea ventriculilor s= depolarizarea laturilor si bazei ventriculilor 57. Care este semnificatia undelor din complexul QRS in plan orizontal? In V1,V2- complex epicardic drept de tip rS r= depolarizarea septului si a VD S=depolarizarea VS In V3,V4- complex echidifazic zona de tranzitie de tip RS In V5,V6- complex epicardic stang de tip –qRs -qR -Rs q= depolarizare septala

R= depolarizarea VS s= depolarizarea VD 58. Complexele epicardice: morfologie semnificatia undelor In V1,V2- complex epicardic drept de tip rS r= depolarizarea septului si a VD S=depolarizarea VS In V3,V4- complex echidifazic zona de tranzitie de tip RS In V5,V6- complex epicardic stang de tip –qRs -qR -Rs q= depolarizare septala R= depolarizarea VS s= depolarizarea VD 59. Ce semnificatie are cresterea duratei complexului QRS? Cresterea duratei qRs-ului peste 0.10 sec =>- bloc de ramura -in extrasistole ventriculare -in WPW -in Mahaim -hipertrofii de ventriculi

60. Ce semnificatie are cresterea axei electrice a complexului QRS? AqRs > 1100 -rotatie orara, cord verticalizat, rotatie varf inapoi =>HVD -BRD de cauze inflamatorie, vasculare, congenitale 61. Ce semnificatie are cresterea amplitudinii complexului QRS? HVS cand - in DI e amplitudinea undei R mare -in D III e amplitudinea unde S mare -IWB>18 mm -ISL> 35mm HVD cand- in DI e amplitudinea undei S mare -in D III e amplitudinea unde R mare -IWB<-14mm Creste amplitudinea in: -blocuri majore -extrasistole ventriculare 62. Ventriculograma: definitie, componente, durata (interval qT) Definitie: Depolarizarea si repolarizarea ventriculara sau sistola electrica Componente: interval qT, cuprinde qRs, segment ST si unda T Durata: 0.24-0.42 sec 63. Repolarizarea ventriculara, de cine este reprezentata pe EKG? Segment ST ( repolarizare pasiva,lenta) si unda T( repolarizare finala, activa, rapida) 64. Segment ST: semnificatie, punct de jonctiune Segment ST= inceputul repolarizarii ventriculare- faza de repolarizare pasiva, lenta -Punctul de jonctiune se afla pe linia izoelectrica -supradenivelat pana la 0.3 mV in V2V3 -subdenivelat pana la 0.05 mv in restul derivatiilor 65. Segment ST pathologic: aspect, semnificatie Modificari primare:-afectiuni coronariene- sindroame de tip ischemic

-efectul digitalizarii cornice -tulburari hidroelectrolitice Modificari secundare: -St subdenivelat, T negativ si asimetric -Insotesc modificarile primare de depolarizare din HVD, HVS, BRD, BRS, Extrasistole ventriculare, WPW Modificari mixte: primare si secundare- la supraincarcari ventriculare mari 66. Unda T: semnificatie si caracteristici EKG- durata, amplitudine, morfologie Semnificatie: repolarizarea finala ventriculara- faza de repolarizare active, rapida Durata: 0.15-0.30 sec Amplitudine: -in plan frontal: 1/6, 1/8, 1/2 din amplitudinea complexului qRs -In plan orizontal: 1/4 ,1/2 din amplitudinea complexului qRs Morfologie: asimetrica: panta ascendenta mai lenta sic ea descendenta mai abrupt

67. Modificari patologice ale undei T Modificari primare:-afectiuni coronariene- sindroame de tip ischemic -efectul digitalizarii cornice -tulburari hidroelectrolitice: -hipercalcemii T rotunjite -hipocalcemii T simetric, inalt, ascutit Modificari secundare: -St subdenivelat, T negativ si asimetric -Insotesc modificarile primare de depolarizare din HVD, HVS, BRD, BRS, Extrasistole ventriculare, WPW Modificari mixte: primare si secundare- la supraincarcari ventriculare mari 68. Expresia EKG a unui infarct acut de miocard -Q=necroza -modificari de segment ST supra/subdenivelat= leziune epicardica/endocardica -modificari de unda T simetrica, pozitiva sau negative= ischemie 69. Frecventa normala cardiaca la adult, la nou nascut, la copilul peste 1 an si peste 5 ani In repaus, frecventa cardiaca: 70-75 batai/min la adult si mai crescuta la copii: nou nascuti: 130-150 batai/min, copil peste 1 an: 100-130batai/min, copil peste 5 ani: 100-110batai/min 70. *Limite ale frecventei cardiace la efortul fizic, functie de starea de antrenament La cordul in effort fizic debitul cardiac creste parallel cu frecventa cardiac pana la valori cuprinse intre 170-200 batai/min 71. Tahicardia sinusala: cauze, aspect EKG, consecinte Cauze: stimulare simpatica, emotii,efort fizic, febra, drogurile, hipertiroidism, anemii, hemoragii, infectii, patologie cardiac Consecinte aspect EKG: se scurteaza durata ciclului cardiac, sgementelor, intervalelor si foarte putin a undelor, P devine mai amplu mai ascutit si unda T mai aplatizata 72. Bradicardia sinusala: cauze, aspect EKG, consecinte

Cauze: Stimulare parasimpatica, la sportivii de performanta, hipertiroidism, hiperpotasemie, hipertermie, intoxicatie cu digitala,tratament cu β-blocant, patologie cardiac Consecinte aspect EKG:se alungesc segmentele,intervalele, foarte putin undele 73. Caracteristici EKG ale fibrilatiei atriale Lipsa undei P si inlocuirea cu “f”, undele “f” si “F” se vad in avF si v1 mai bine, distanta dintre complexele qRs e inegala, Frecventa pt atria intr-o forma care nu este sub tratament e de 400-6000batai/min iar pentru ventricul este <150 batai/min 74. Care sunt miofilamentele contractile ale sarcomerului? Actina-microfilamente subţiri Miozina-microfilamente groase

75. Care sunt proteinenele modulatoare ale contractiei sarcomerului? Troponina şi tropomiozina, α si β actina 76. Sistola ventriculara: faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii sangelui Durata: 0,3 sec Faze:- perioada de pregatire de la inceputul complexului qRs pana la MîTî; durata 0.07 sec ; se inregistreaza doar prin cateterism cardiac -perioada istolei izovolumetrice(=contractia izovolumetrica)de la MîTî la PdAd ; durata 0.05sec; valvele atrioventriculare sunt inchise si prin punerea in tensiune a fibrelor miocardului va creste presiunea intraventriculara reusind sa egalizeze sau chiar sa depaseasca presiunea din vasele mari. In acest moment se deschid valvele sigmoide, ordinea de deschidere este: Pd=>Ad si incepe urmatoarea faza adica: - sistola izotona care are doua perioade- ejectie rapida (0.09 sec) - ejectie lenta (0.11-0.13 sec) 77. Sistola atriala- durata, sensul curgerii sangelui Durata: 0.11-0.15 sec Prin tensionarea miocardului atrial creste presiunea intraatriala, e expulzata 10% din cantitatea de sange. Contributia acestei faze: creste cand creste frecventa cardiaca si se reduce f mult umplerea lenta ventriculara. Volumul de sange care se gaseste la sfarsitul sistolei atriale in ventriculi =”vol telediastolic” (130 ml); presiunea se mai numeste presiune telediastolica si diferenta pt : VD= 6-8 mmHg si VS=8-12 mmHg 78. Diastola ventriculara: faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii sangelui Durata: 0.5 sec Faze: -protodiastola fiziologica de la sfarsitul ejectiei lente=> inchiderea sigmoidelor AîPî; durata: 0.02-0.04 sec; corespunde cu egalizarea presiunii din vene pentru un scurt moment cu presiunea vaselor mari dupa care presiunea

din vasele mari depaseste presiunea din ventriculi si se inchid Aorta si Pulmonara=> scade brusc presiunea in ventriculi -relaxarea izovolumetrica AîPî=>TdMd; durata 0.08sec. Toate valvele sunt inchise, presiunea in ventriculi scade spre 0 sau valori usor negative=> deschiderea valvelor atrioventriculare T apoi M -umplere ventriculara-rapida 0.11-1,13 sec sangele trece brusc din Atrii in Ventriculi, aproximativ2/3 din cantitatea de sange -lenta 0.19-0.25 sec aproximativ 1/3 din cantitatea de sange -sistola atriala: 0.11-0.15 sec, Prin tensionarea miocardului atrial creste presiunea intraatriala, e expulzata 10% din cantitatea de sange. Contributia acestei faze:creste cand creste frecventa cardiaca se se reduce foarte mult umplerea ventriculara . Volumul de sange care se gaseste la sfarsitul sistolei atriale in ventriculi =”vol telediastolic” (130 ml); presiunea se mai numeste presiune telediastolica si diferenta pt : VD= 6-8 mmHg si VS=8-12 mmHg

79. Diastola atriala- durata 0.7 sec 80. Presiunea (sistolica si diastolica) in atrii si ventriculi sistolă

diastolă

atriu drept

4-6

0,  2 mmHg

atriu stâng

6-8

0,  2

ventricul drept

25-30

0,-2

ventricul stâng

120-130

0,-2

81. Volumul sistolic: ce este, cum se mai numeste, valoarea normala Volumul sistolic se mai numeste volum bataie sau stroke-ul si reprezinta suma dintre volumul telediastolic si volumul telesistolic (VTD+VTS) Valoarea normala: 60-70 ml 82. Valoarea volumului sistolic in efortul fizic Valorea: 120 ml pt ca SNV simpatico descarca catecolamine si frecventa cardiaca impreuna cu debitul cardiac cresc 83. Volumul telediastolic: ce este, valoarea normala Volumul telediastolic este cantitatea de sange existent in ventricului la inceputul sistolei ventriculare Valoare:120-140 ml 84. Volumul endsistolic: ce este, valoarea normala Volumul endsistolic e volumul care ramane in cavitatea ventriculara la sfarsitul perioadelor ejectionale Valoarea normal: 50-60ml 85. Debitul cardiac- definitie, valoare in starea de repaus si formule de calcul Debit cardiac - cantitatea de sânge ejectată de ventricul stâng în circulaţia sistemică şi de ventricul drept în circulaţia pulmonară

  O2  100 O  O 2 arterial 2 venos Qc = vol. sist. x = = 5-6l/minut 86. Valoarea debitului cardiac la efort fizic În efort Qc(debitul cardiac) ajunge la 25-30 l/min

87.

Zgomotele cardiace: ce sunt, care sunt, unde se asculta? Definitie: Zgomotele cardiac sunt vibratii audibile determinate de fenomene hemodinamice ale inimii si vaselor mari, in timpul unui ciclu cardiac Sunt sistolice si diastolice si se asculta in cele 4 focare de ascultatie. Zgomotele pot fi percepute prin metoda ascultatiei cu stetoscopul sau direct cu pavilionul urechii pus pe torace. 88. Componente valvulare cuprinse in zgomotul I MîTîPdAd 89. Componente valvulare cuprinse in zgomotul II AîPîTdMd 90. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului mitral Focarul mitral-spaţiul 5 intercostal pe linia medioclaviculară stângă Diametrul superior-32 mm Diametrul inferior-26 mm 91. Ce faza a ciclului cardiac este intre Mitrala inchidere si Aorta deschidere? Sistola izovolumetrica 92. Ce faza a ciclului cardiac este intre Aorta inchidere si Mitrala deschidere? Diastola ventriculară 93. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului tricuspidian Focarul tricuspidian-porţiunea inferioară a sternului, aproape de joncţiunea cu apendicele xifoid Diametru=35 mm 94. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului aortic Focarul de ascultaţie aortic-în spaţiul II parasternal stânga Diametru 20-23 mm 95. Focarul de ascultatie si diametrul orificiului pulmonar Focarul pulmonar-spaţiul 2 parasternal stânga Diametrul 20-23 mm 96. Focarele de ascultatie pentru zgomotele cardiace -La baza inimii: focarul aortic in spatiul II parasternal drept, focarul pulmonarei e simetric cu el; La baza inimii se aude mai bine zgomotul II -La varful inimii: focarul mitral in spatial V intercostals pe linia medioclaviculara stang corespunzator cu apexul; cu electrodul V4; La varful inimii se aude mai bine zgomotul I datorita M 80% din zgomotul I -Focarul tricuspidian in partea inferioara a ternului aproape cu jonctiunea cu apendicele xifoid Alte focare: - Focarul ERB- spatial III intercostal parasternal stang

-

Focarul Aria mezocardica- spatiul IV parasternal stang

97.

Accentuarea si diminuarea fiziologica a zgomotelor cardiac -La tineri cu perete thoracic subtire -In emotii (tahicardie) -tahicardie din effort fizic -hipertiroidism arterial si pulmonar Mai diminuate: -la varstnici (care au emfizem pulmonar) -in caz de colectii purulente si pericardice -zgomote dedublate (dedublari ale zgomotelor I si II) Zgomotul I apare dedublat de la sfarsitul expirului si inceputul inspirului la tineri, dedublarea fiziologica a zgomotului II cand e un decalaj mai >0.02 sec intre AdPî

98.

Legea fundamentala a hemodinamicii Hagen-Poiseuille

Qc este direct proporţional cu diferenţa de presiune şi raza vasului la puterea a 4-a şi invers proportională cu de 8 ori produsul dintre lungimea vasului şi vâscozitate:

Qc 

Pr 4 8l

r4/l= factor geometric dependent de vas η= factor reologic (vascozitatea sangelui) Factorul geometric+ Factorul reologic = rezistenta periferica 99.

Sectoarele hemodinamice ale sistemului de inalta presiune Sistemul de înaltă presiune - de la valvele sigmoide până la sfincterul precapilar(sistemul rezistiv) 100. Sectoarele vasculare din sistemul de joasa presiune Sectorul de joasă presiune - de la sfincterul precapilar la atriu drept Sectorul capilar - de schimb Sectorul venos – capacitiv 101. Tipuri de curgere ale sangelui prin vase -Curgere laminara (linistita, economica, silentioasa, pierderea de presiune e proportional cu debitul, straturile de lichid sunt paralele intre ele; frecarea e mica cea mai mareviteza e in axul tubului) -Curgere turbulenta (neeconomica, straturile de lichide sunt dispuze dezordonat, frecarea e mare, iar pierderea de presiune e proportional cu debitul la patrat)

102. Rolul arterelor Datorita structurilorelastice nu opun rezistenta la flux, se destind usor, avand rolul de a transforma fluxul de sange intermitent generat de sistola si diastole, in flux continuu pulsatil in lungul vaselor. Elasticitatea peretilor arteriali, adevarate “cistern de presiune” transforma cresterile presionale intermitente in flux continuu 103. Factorii de care depinde circulatia sangelui in artere Factorul central - forţa de contracţie a inimii Factorul periferic - rezistenţa din peretele arteriolar Cantitatea de sânge din vas Vâscozitatea sângelui şi calibrul muscular 104. Ce metode utilizati pentru aprecierea unei obstructii la nivelul unui trunchi arterial mare? Eco-Doppler, pletismografie, reografie 105. Care sunt factorii hemodinamici de care depinde tensiunea arteriala? Factorul central - Qc Factorul periferic - rezistenţa depinde de sectorul rezistiv, vâscozitate, cantitate de sânge din vas, elasticitatea pereţilor vasculari. 106. Tensiunea arteriala normala -sistolică 110-140 mmHg, 14 –16 KPa Limita inferioară 110 mmHg la bărbaţi şi 105 mmHg la femei -diastolică 60-80 mmHg, 8-11 KPa ( jumatate din presiunea sistolică plus 10) 107. Tensiunea arteriala normala la nivelul bratului, membrelor inferioare si extremitatii cefalice La nivelul bratului: cu 3-4 mmHg mai mare la bratul drept fata de cel stang La membrele inferioare: cu 20-40 mmHg mai mare presiunea sistolica si cu 10-20 mmHg presiunea diastolica fata de membrele superioare 108. Valoarea normala a presiunii arteriale medii 95-100 mmHg 109. Presiunea pulsului: ce este, cum se mai numeste si care este valoarea normala Este diferenta dintre Presiunea sistolica si presiunea diastolica Se mai numeste presiune diferentiala Valoarea normala : 500 mmHg 110. Ce metode de masurare a tensiunii arteriale cunoasteti? Care este principiul acestor metode -Metoda Palpatorie (Riva-Roci)- se determina P sistolica -Metoda Ascultatorie (Korotkov) – se determina P sistolica si diastolica -Metoda oscilometrica (Pachon si Recklinghausen)- se determina indicele oscilometric, P sistolica si diastolica, T arteriala medie Principiu: aplicarea unei presiuni din exteriorul vasului pana acesta se colabeaza complet dupa care se scade volumul presiunii din aparat> Cand presiunea din aparat e egala cu presiunea maxima se percepe un puls in sectorul din aval (dinainte) sau se aude primul zgomot sau se depisteaza primele oscilatii ale peretelui arterial 111. Ce sunt zgomotele Korotkov, unde le auziti si in ce conditii? Sunt o serie de zgomote provocate de curgerea turbulent a sangelui prin artera comprimata. Primul zgomot fin aparut in timpul decomprimarii

progressive a mansetei, denumit de Korotkov ton arterial, corespunde valorii presiunii sistolice (maxime), care depasind forta oponenta din manseta, forteaza sangele sa se deplaseze prin regiunea comprimata. Cu cat decomprimarea se apropie de valoarea presiunii minime, cu atat artera ramane mai mult timp deschisa, fluxul este mai mare si zgomotele- suflurilemai puternice. In momentul in care se ajunge la nivelul presiunii diastolice (minime), zgomotele diminua brusc in intensitate 112. Explicati ce auziti daca puneti un stetoscop la plica cotului (fara compresie pe artera brahiala) Daca se plaseaza stetoscopul la plica cotului pe artera brahiala, in conditiile in care nu exista presiune in manseta aparatului de tensiune, nu se aude nimic, deoarece curgerea sangelui prin artere e linistita, de tip laminar 113. *Cum poate fi TA la gravide, dupa trimestrul II de sarcina si de ce? La gravide tensiunea arteriala creste pentru ca 114. Viteza undei pulsatile

S  y  z  x ' V = T = T T

x-distanţa (cm) de la carotidă la furculiţa sternală y-distanţa de la furculiţa sternală la ombilic z-distanţa de la ombilic la transductor pentru artera femurală T-timpul de propagare al pulsului carotidian PC T’-timpul de propagare al pulsului femural PF Arterele mari - aortă 4m/s Arterele periferice - 6 m/s 115. Care este frecventa pulsului in repaus si in efort? Frecventa pulsului reflecta frecventa contractiilor ventriculului stang. Valoarea normal: 70-80 batai/min Poate fi crescuta (pulsus frequens-tahicardie) sau scazuta (pulsus rarusbradicardie) 116. Rolul venelor Colectare si aprovizionare cu sange a cordului, mentine un volum sanguine de rezerva 117. Factorii de care depinde circulatia sangelui in vene -diferenţa de presiune dintre capătul venos al capilarelor(15 mmHg) şi atriul drept (2 mm Hg) -presiunea hidrodinamică din sistemul arterial -forţa de aspiraţie centrală - aspiraţia cardiacă şi toracică -mişcările respiratorii -contracţia izotonă şi izometrică -forţa gravitaţională -tonusul capilar -prezenţa valvulelor pe traiectul venelor inferioare

118. *Valoarea normala a presiunii venoase la nivelul atriului drept,membrelor inferioare, extremitatii cefalice Valoarea normal la plica cotului in clinostatism: 4-12cm H 2O( dupa Moritz si Tabora) sau 8 mmHg (cu valori ceva mai mici la femei si la persoanele in

varsta). In ortostatism, fiind o presiune de tip hydrostatic, la membrele inferioare creste mult- pana la 112 cm H2O la laba piciorului 119. In ce sector vascular este cea mai mare rezistenta? În sectorul de înaltă presiune-sectorul arteriolar 120. In ce sector vascular este cel mai mare pat vascular? În sectorul venos 65-70 % din volumul de sânge total 121. In ce sector vascular este cea mai mare presiune? În sectorul arterial, aorta =110-130 mmHg 122. Enumerati mecanismele principale de schimb la nivelul capilarelor -filtrare-absorbtie -difuziune -micropinocitoza-citopemsis 123. Care sunt cauzele majore ale edemului interstitial? Lichidul interstitial se formeaza prin filtrarea la capul venos al capilarului, din care se reabsoarbe aproape 90% din el la capatul venos al capilarului. Desi se reabsoarbe, se dreneaza cea mai mare parte a filtratului, 10% din lichidul ce ramane in interstitiu ia calea sistemului limfatic care ajunge din nou in sectorul venos al circulatiei.. Daca aceasta drenare este defectuoasa, se ajunge la edem- caracterizat prin acumulare de lichide in interstitiu 124. Debit coronarian in repaus si efort maximal . valori 125.consum miocardic de oxigen in repaus : valori normale

126.Parasimpaticul: intermediar chimic- receptorii pe care actioneaza, efecte asupra proprietatilor miocardului Acetilcolina se va fixa pe receptorii M (muscarinici), N(nicotinici) si I (intermediar: M si N- care se gasesc in trunchiul cerebral, thalamus, SNV) La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Muscarinici determina: bradicardie,vasodilatatie,scaderea tensiunii arteriale La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Nicotinici au effect dublu: -de tip parasimpatic: bradicardie, hiperperistaltism gastrointestinal, mioza -de tip simpatic: tahicardie, hipertensiune arteriala, tahipnee, tremuraturi musculare

127. Care este efectul stimularii parasimpaticului asupra cordului? Acetilcolina se va fixa pe receptorii M (muscarinici), N(nicotinici) si I (intermediar: M si N- care se gasesc in trunchiul cerebral, thalamus, SNV) La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Muscarinici determina: bradicardie,vasodilatatie,scaderea tensiunii arteriale La nivelul aparatului cardiovascular, receptorii Nicotinici au effect dublu: -de tip parasimpatic: bradicardie, hiperperistaltism gastrointestinal, mioza

-de tip simpatic: tahicardie, hipertensiune arteriala, tahipnee, tremuraturi musculare 128. Simpaticul: intermediar chimic- receptorii pe care actioneaza, efecte asupra proprietatilor miocardului Adrenalina stimuleaza receptorii alfa, beta 1 si beta 2. Stimularea receptorilor beta 1 pe miocard are drept consecinta effect inotrop pozitiv. Dupa adrenalina creste presiunea sistolica, dar scade presiunea diastolica, datorita stimularii receptorilor beta (care produc vasodilatatiemusculara, coronariana, cerebrala)Prin scaderea presiunii diastolice, scade rezistenta periferica, deci creste debitul la periferie. Noradrenalina stimuleaza receptorii alfa 1 si 2 determinand vasoconstrictie generalizata care determina la randul ei cresterea presiunii sistolice si diastolice, deci cresterea rezistentei periferice si scaderea fluxului de sange periferic 129. Care este efectul stimularii simpaticului asupra cordului? - efect cronotrop pozitiv - creşte permeabilitatea celulelor P pentru Na + şi 2+ Ca cu accelerarea pantei lente diastolice a depolarizării - efect dromotrop pozitiv - creşte viteza de conducere prin NAV şi fasciculul His 130. Principalele zone reflexogene cu rol in reglarea cordului si vaselor Crosa aortică, sinusul carotidian, atrii, ventriculi, trunchiul arterei pulmonare, ramura dreaptă şi ramura stângă a arterei pulmonare. 131. Ce este un reflex depresor, cand se produce, de cine este mediat si ce determina? 132. Dati exemple de reflexe depresoare si descrieti arcul reflex. 133 Ce este o manevra vagala, cand se executa si care sunt rezultatele? 134. Enumerati substantele cu actiune vasodilatatoare -acetilcolina -histamina -bradikinina -EDRF(factorul endotelial de relaxare) -FAN(factorul atrial natriuretic) -adenozina -PG-E1, PG-E2, PG-I2 -cataboliţi acizi, CO2, VIP, substanţa P 135. Enumerati substantele cu actiune vasoconstrictoare -catecolaminele -serotonina -angiotensina -ADH -PG-F1,PG-F2 -Tromboxan (TXA2) -EDCF(factor de contracţie a musculaturii netede vasculare) -neuropeptidul Y