Barem-

UMF CRAIOVA FACULTATEA DE MEDICINĂ DISCIPLINA: FIZIOLOGIE

SERIA C BAREM, an II, seria C, FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR 1.

Câte cavităţi are cordul şi cum sunt ele separate? - Cordul uman este un organ tetracameral format din 2 atrii despartite de septul interatrial si 2 ventricule despartite de septul interventricular

2.

Care este rolul major al cordului? - Inima este o pompa biologica cu rol de propulsie a sangelui in mica si mare circulatie - Asigura diferenta de presiune necesara circulatiei sangelui

3.

Ce este pericardul si care este rolul sau? - Sac dublu in care se afla cativa cm3 de lichid seros - Foita viscerala se numeste epicard Roluri: - De protectie mecanica - De lubrefiere - De limitare a expansiunii si umplerii diastolice 4. 5.

Ce este endocardul și ce rol are? Foita seroasa care tapeteaza peretii cavitatilor Asigura netezimea suprafetelor care vin in contact cu sangele circulant In stratul mijlociu adaposteste tesutul nodal La nivelul orificilor AV si originilor marilor artere, foita endocardica se rasfrange pe scheletul fibros al valvelor cardiace si se continuacu endoteliul vascular

Care sunt tipurile morfologice și funcționale de miocard şi care sunt proprietăţile lor? - Miocardul ventricular - Miocardul atrial -

Miocardul contractil/de lucru/adult – rol contractil, permite realizarea functiei de pompa a inimii

-

Miocardul embrionar/excito-conductor/ cu raspuns lent – rol de generare si conducere a excitatiei automate, ritmice a inimii 1

6.

Mica circulatie: cum se mai numește, care este circuitul, ce rol are? - Sau circulatia pulmonara - Incepe in ventriculul drept si se termina in atriul stang, sangele venos din VD paraseste inima prin trunchiul arterei pulmonare, se raspandeste in reteaua capilara din peretele alveolelor pulmonare de unde se intoarce prin venele pulmonare in AS - Are rolul de a transporta sangele neoxigenat de la nivelul inimii la nivel pulmonare, unde are loc schimbul de gaze cu aerul atmosferic: dioxidul de carbon adus de la nivelul tesuturilor este eliminat in exterior, sangele se incarca cu oxigen

7.

Marea circulatie: cum se mai numește, care este circuitul, ce rol are? - Sau circulatia sistemica - Incepe in VS si se termina in AS, sangele din VS paraseste inima prin aorta si se raspandeste in vasta retea de capilare a intregului corp de unde se intoarce la AD pin venele cave - Are rolul de a transporta substantele nutritive si oxigen la tesuturi unde se incarca cu produsi de metabolism si dioxid de carbon care vor fi eliminati la nivel pulmonar, renal si fecal

8.

Care sunt centrii de automatism cardiac la om; unde se găsesc, cum se numesc, ce ritmuri genereaza? NSA (nodul sinoatrial, localizat in AD la jonctiunea venei cave superioare, genereaza ritm sinusal) NAV (nodulul atrioventricular, localizat in portiunea dreapta posterioara a septului interatrial, genereaza ritm nodal) Fasciculul His (localizat in partea inferioara a NAV, pe partea dreapta a septului interventricular, genereaza ritm idioventricular) Reteaua Purkinje (rezulta din ramificarea fasciculului His, genereaza ritm idioventricular)

9. -

Care este centrul principal de automatism al cordului uman, unde se gase ște, cu ce frecvență emite si cum se numeste ritmul generat? Nodulul sinoatrial Localizat in AD la conctiunea venei cave superioare Genereaza stimuli cu o frecventa de 60-100 /min Ritm generat: ritm sinusal

10. Care sunt centrii potentiali de automatism din cordul uman, când intră in activitate si cum se numesc ritmurile generate? - Nodulul atrioventricular (intra in activitate in conditii patologice cand NSA este lezat sau caile de legatura dintre cele doua sunt intrerupte, genereaza ritm nodal) - Fasciuclul His si reteaua Purkinje (intra in activitate in conditii patologice cand centri superiori nu mai emit stimuli de legatura atrio-ventriculare, sunt blocate blocurile atrioventriculare, genereaza ritm idioventricular) 2

11. Nodulul atrioventricular: unde este situat, ce rol are in conditii fziologice, ce rol are in conditii patologice? - Localizat in portiunea dreapta, posteriora a septului interatrial, langa valva tricuspida - In conditii fiziologice (rolul de a conduce cu intarziere stimulii veniti de la NSA catre ventriculi) - In conditii patologice (are rolul de a deveni centru de automatism) 12. Fasciculul His si reteaua Purkinje: ce rol au in conditii fiziologice si patologice? - In conditii fiziologice (au rolul de a conduce stimuli) - In conditii patologice (rolul de a deveni centru tertiar de automatism datorita faptului ca centrii superiori nu mai emit si apar blocurile atrioventriculare) 13. Valorile normale ale cationilor în plasma: Na+, K+, Ca2+, Mg+. - Na+: 140-144 mEq/l - K+:3-5 mEq/l - Ca2+: 4-5 mEq/l - Mg+: 1,5-2 mEq/l 14. Valorile normale ale anionilor în plasma: HCO3_, PO4-, SO4-, Cl-, proteine. - HCO3 : 25-27 mEq/l - PO4 : 1,6 mEq/l - SO4 : 1 mEq/l - Cl : 102-104 mEq/l - Proteine: 16 mEq/l 15. Care este ionul dominant din mediul extracelular? Dar ionul dominant din mediul intracelular? - Na (extracelular) - K (intracelular) 16.

Care ioni generează potenţialul de repaus și care este sensul de migrare? - Canalele de tip K asigura refluxul bazal de K, principala determinanta a potentialului de repaus - Sensul de migrare: K iese din celula

17.

Care ioni generează potenţialul de acţiune și care este sensul de migrare? - Ionii de Na genereaza potentialul de actiune - Sensul de migrare: Na patrunde in celula

18.

Enumeraţi fazele potenţialului de acţiune care au loc prin mecanisme pasive. Enumeraţi fazele potenţialului de acţiune care au loc prin mecanisme active, transmembranare. - Prin mecanisme pasive: 3

-

 Faza 0 a depolarizarii (Na intra si K iese)  Faza I a repolarizarii (K iese si Cl intra)  Faza II a repolarizarii (Ca intra) Prin mecanisme active:  Faza a IV a repolarizarii  Perioada postpotentialelor

19. Enumeraţi fazele repolarizării. Care dintre ele este activă, cu consum de energie? - Faza 1: repolarizarea rapida, precoce, pasiva - Faza 2: platoul, repolarizarea lenta, pasiva - Faza 3: repolarizarea rapida, activa - Faza 4: repaus 20. Precizaţi care este amplitudinea si durata potenţialului de acţiune la nivelul fibrei miocardice. - Amplitudinea: +20+30 mV - Durata: 1-2 ms 21. Precizaţi care este valoarea potenţialului de repaus, transmembranar la nivelul fibrei miocardice. - - 80; -90 mV 22. Enuntati legea Marey şi definiti extrasistola. - Legea Marey: miocardul este inexcitabil in sistola si excitabil catre finalul acesteia si in diastola - Extrasistola: (contractie prematura) apare prin actiunea unui stimul supranumerar provenit dintr-un focar ectopic sau aplicat de un experimentator (curent electric) catre finalul contractiei sau inceputul diastolei, cand miocardul se afla din punct de vedere electric in perioara refractara relativa 23. Enumerati proprietatile miocardului și indicati funcția corespunzatoare in limba greacă veche. - Automatismul si ritmicitatea – functia cronotropa - Excitabilitatea – functia batmotropa - Conductibilitatea – functia dromotropa - Contractilitatea – functia inotropa - Tonicitatea – tunctia tonotropa 24. Care sunt proprietatile tesutului embrionar – excitoconductor? (inclusiv cu denumirea funcţiei). - Automatismul si ritmicitatea – functia cronotropa - Excitabilitatea – functia batmotropa - Conductibilitatea – functia dromotropa

4

25. Care sunt proprietatile miocardului de lucru – adult? (inclusiv cu denumirea funcţiei). - Excitabilitatea – functia batmotropa - Conductibilitatea – functia dromotropa - Contractilitatea – functia inotrop - Tonicitatea – functia tonotropa 26. Definiti automatismul. Cum se numeste functia corespunzatoare? - Proprietatea miocardului de a genera spontan si ritmic stimuli (autoexcitatie) - Functia corespzatoare: functia cronotropa 27. Care este efectul stimularii SN vegetativ parasimpatic asupra functiei cronotrope. - are efect cronotrop negativ - Rezulta hiperpolaritate si scaderea frecventei descarcare a stimulilot 28. Care este efectul stimularii SN vegetativ simpatic asupra functiei cronotrope. - Are effect cronotrop pozitiv - Creste permeabilitatea celulelor P pentru Na si Ca cu acelerarea pantei lente diastolice a depolarizarii 29. Definiti dromotropismul şi descrieţi care este efectul stimularii SN vegetativ parasimpatic şi simpatic asupra functiei dromotrope. - Proprietatea miocardului de a prealu stimuli de la focarul de automatism si de a-I conduce in toata masa sa - SNV parasimpatic (prin nervul vag si mediatorul acestuia care este acetilcolina are un effect dromotrop negative) - SNV simpatic (nervii cardiac determina efecte dromotrope positive prin mediatorii sai: noradrenalida si adrenalina 30. Definiti inotropismul şi descrieţi care este efectul stimularii SN Vegetativ parasimpatic şi simpatic asupra functiei inotrope. - Proprietatea miocardului de a se contracta ca urmare a unui stimul - SNV parasimpatic (efect deprimant – efect inotrop negtiv, scurtarea duratei potentialului de actiune) - SNV simpatic (are efect inotrop pozitiv, deplaseaza curba in sus 31. Care sunt efectele stimulării nervului vag asupra proprietatilor cordului? - Cronotrop negativ - Dromotrop negativ 32. Enunţaţi legea Frank Starling şi descrieţi pe scurt adaptarea inimii la presarcina crescută. - Forta de contractie a miocardului este proportionala cu gradul de umplere a cavitatilor cardiace, deci cu intinderea initiala a fibrelor miocardice 5

-

In conditii fiziologice inima se adapteaza prin mecanisme extrinseci – vegetative – nervoase ; mecanismul Starling intervine si el in adaptare, dar nu primeaza ca mecanism de adaptare fiziologica. In patologie, cand mecanismele fiziologice de adaptare sunt depasite si nu pot face fata, intervine mecanismul intrinsec de adaptare prin legea F. Starling, inima marindu-se in volum.

33. Ce este o electrocardiograma şi care este importanta practica a inregistrarii unei electrocadiograme? -

Reprezinta inregistrarea grafica a diferentelor de potential generate in timpul activitatii electrice cardiac O electrocardiograma ofera informatii despre:  Ritmul inimii  Originea si propagarea acestui prin masa miocardului  Marimea cavitatilor cordului  Pozitia inimii  Extensia si localizarea unui infarct acut de miocard  Efectele modificarii concentratiei electrolitilor asupra proprietatilor miocardului  Efectele unor medicamente asupra activitatii cordului  Functionarea unui pace-maker artificial implantat unui pacient

34.

Care sunt derivaţiile bipolare standard şi indicaţi polaritatea lor? - Derivatia I: BD(-) si BS(+); BD - Derivatia II: BD(-) si PS(+); PS - Derivatia III: BS(-) si PS(+); BS

35.

Enumeraţi derivaţiile unipolare ale membrelor și indicați polaritatea lor. - VR: BD (+) - VL : BS (+) - VF: PS (+)

36. Unde se plasează electrozii pentru derivaţiile precordiale? - V1 – in spatiul IV intercostal parasternal dreapta - V2 – in spatiul intercostal parasternal stanga - V3 – la mijlocul liniei car uneste F2 cu V4 - V4 – in spatiul intercostal pe linia medioclaviculara stanga - V5 – pe o linie orizontala care trece prin V4 si intersecteaza linia axilara anterioara - V6 – pe aceeasi orizontala care trece prin V4 si intersecteaza linia axilara medie 37. Enumeraţi caracteristicile ECG ale ritmului sinusal. - Unda P: sa existe, sa precede QRS si sa fie pozitiva in cel putin doua dintre derivatiile standard ale planului frontal - Intervalul PQ sau PR sa fie cuprinsa intre 0,12 – 0,20 sec - Distantele P – P = R – R si sa fie egale de la un ciclu la altul 6

-

Frecventa cardiaca sa fie cuprinsa intre 60 – 100 batai/min

38. Indicaţi denumirea ritmurilor date de focarele secundare de automatism şi caracterele lor ECG - Ritm nodal dat de NAV cu frecventa de 40-60 contractii/minut - Supranodal - Medionodal - Infranodal 39. Ce este axul electric? Care este valoarea normală a axului electric al inimii? - Rezultanta valorilor, ce reprezinta orientarea dipolilor electrici in spatiu, constituie axul electric mediu 40. Indicaţi care unde de pe ECG exprima depolarizarea şi repolarizarea atriala? - Depolarizarea atriala: unda P - Repolarizarea atriala: unda T 41. Descrieţi caracteristicile ECG ale undei P: durată, sens, amplitudine, ax electric. - Durata: 0,08 – 0,11 secunde - Sens: una pozitiva in derivatiile planului frontal, cu exceptia lui AVR unde este obligatoriu negativa - Amplitudine: de la 0,05 mV la 0,25 mV - Ax electric: variaza intre +30f +75f 42. Ce semnificatie are cresterea duratei și a amplitudinii undei P. - Crestere undei P peste 0,12 s semnifica o tulburare de conducere intraatriala sau o dilatare a atriului stang - Cresterea amplitudinei undei P are semnificatia de hipertrofie de ventricul drept 43. Atriograma: definiție, componente, durata (interval P-Q). - Reprezinta intarzierea stimulului electric la nivelul jonctiunii atrioventriculare - Cuprinde unda P si segmentul Pq - Durata: 0,04 – 0,10 sec 44. Conducerea atrio-ventriculara pe ECG: de cine este reprezentata si ce durata are? - De segmentul Pq si are o durata sub 0,10 sec 45. Segmentul PQ: semnificație şi durata normală. - Semnificatie: conducerea atrio-ventriculara - Durata: 0,04 – 0,10 sec 46. Cum se numesc tulburările date de alungirea/scurtarea segmentului PQ? - Alungirea (blocuri atrioventriculare) - Scurtarea (cai ectopice de conducere)

7

47. Depolarizarea ventriculară:de cine este reprezentată pe ECG și ce durata are? - De complexul QRS - Durata: 0,06 – 0,10 sec 48. Complexul QRS normal: durată, amplitudine, sens, ax electric. - Durata: 0,06 – 0,10 sec - Amplitudine: 10 – 20 mm in derivatiile standard si 30 .. in cele precordiale - Sens: - Ax electric: se situeaza intre +30 si +60 cu limite intre -30 si +110 49. Care este semnificatia undelor din complexul ORS în derivațiile planului frontal? - Q reprezinta depolarizarea septala - R reprezinta depolarizarea varfului ventriculelor - S reprezinta depolarizarea marginilor laterale si baza ventriculelor 50. Care este semnificatia undelor din complexul ORS în derivațiile planului orizontal?   -

In V1, V2 se inregistreaza complexul de tip epicardic drept rS Una r este data de depolarizarea septului si ventriculului drept Unda S este data de depolarizarea ventriculului stang In V3, V4 se inregistreaza un complex RS de tip echidifazic In V5,V6 se inregistreaza omplexul de tip epicardic stang  Q este dat de depolarizarea septala  R de depolarizarea ventriculului stang  S de depolarizarea bazei ventriculului drept si conul arterei pulmonare

51. Desenaţi şi comentaţi morfologia si semnificaţia undelor din complexele epicardice. - Complex epicardic drept rS  Unda r – Depolarizarea septului si VD  Unda S – depolarizarea VS - Complex epicardic stang qRs  Unda q – depolarizarea septala  Unda R – depolarizarea ventriculului stang  Unda s – depolarizarea ventriculului stang si conul arterei pulmonare 52. Ce semnificatie are cresterea duratei si a amplitudinii complexului QRS - Semnifica o conducere intraventriculara incetinita, lenta - Apare in blocurile de ramura si in hipertrofiile ventriculare 53. Ce semnificatie are deviatia axului electric al complexului QRS. - Hiv - Dextocardie - Hemiblocuri - Tumori abdominale 8

-

Sarcini

54. Ventriculograma: definiție, componente, durata (intervalul QT). - Semnifica depolarizarea si repolarizarea ventriculara - Cuprinde qRs, segmentul ST si unda T - Durata:0,24 – 0,42 sec 55. Repolarizarea ventriculară, de cine este reprezentată pe ECG? - Segmentul ST - Unda T 56.

Segmentul ST: semnificație, durată, punct de joncțiune -

57. 58. -

Inceputul repolarizarii ventriculare, faza de repolarizare pasiva, lenta Durata: variabila, nu o depaseste pe cea a complexului Puncgt de jonctiune: J se afla pe linia izoelectrica si se termina odata cu inceputul undei T

Desenaţi şi comentaţi modificarile patologice ale segmentului ST. Modificari secundare: ST subdenivelat (HV su blocuri de ramura) Modificari primare: ST decalat, concav (efectul digitalizarii cronice) Unda T: semnificație și caracteristici ECG – durata, amplitudinea, morfologie. Repolarizarea finala ventriculara, faza de repolarizare activa, rapida Durata: in jur de 0,15 sec Amplitudinea: 1/6 – 1/8 din amplitudinea qrs Morfologie: asimetrica cu panta ascendenta mai lenta si cea descendenta mai abrupta

59. Desenaţi şi comentaţi modificarile patologice ale undei T - T ischemic: T simetric, negativ sau pozitiv, amplu sau plat – ischemie coronariana acuta

-

T in opozitie de faza cu QRS, adica QRS predominant pozitiv si ST subdenivelat, T negativ, asimetric – tulburarile secundare de repolarizare din hipertrofiile ventriculare si blocurile de ramura

9

-

Hiperpotasemie: T amplu, usor asimetric, ascutit, cu baza largita

-

Hipopotasemie: aplatizari ale undei T, dar acestea sunt aismetrice sau T bifazic

-

Efectul digitalizarii cronice: ST decalat, concav, T aplatizat Hipercalcemie: T rotunjita, largita Hipocalcemie: T simetria, inalta, ascutita

60. Desenaţi şi comentaţi expresia ECG a unui infarct acut de miocard. TRIADA - Necroza (prezenta undelor q) - Leziune (ST supradenivelat) – infarct acut de miocard - Ischemie (unda t negativa) 61. Precizaţi care este frecvenţa cardiacă normală la adult, la nou nascut, la copilul peste 1 an si peste 5 ani. - La adult: 60-100 batai/min - La nou nascut: 120 batai/min - La copilul peste 1 an : 100 batai/min - La copilul peste 5 ani: 90 batai/min 62. Indicaţi care sunt limitele frecventei cardiace în efortul fizic, în funcție de starea de antrenament. - Atleti, ciclisti, sportivi de performanta: 100-200 batai/ min in efort 10

-

Oameni simpli: 120-140 b/min

63. Indicaţi care sunt caracteristicile ECG ale fibrilatiei atriale. - Lipseste unda P - Undele P sunt inlocuite de undele T - Frecventa undelor este intre 350-600 / minut 64. 65.

Sistola atrială – durata, sensul curgerii sângelui. - 0,11 – 0,15 secunde - Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial

66. 67.

Sistola ventriculară – faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii sângelui. Perioada de pregatire: 0,07 – 0,09 sec Perioada sistolei izovolumetrice: 0,05 sec Perioada de expulzie a sangelui: ejectia rapida: 0,09 sec si ejectia lenta 0,13 sec Sensul curgerii sangelui din ventricule in sistemul arterial

Diastola ventriculară – faze, durate, evenimente valvulare, sensul curgerii sângelui. Protodiastola fiziologica: 0,04 sec Relaxarea izovolumetrica: 0,08 sec Umplerea rapida ventriculara: 0,11 sec Umplerea lenta 0,19 – 0,27 sec Sistola atriala: 0,11 – 0,15 sec Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi

Diastola atrială – durată, sensul curgerii sângelui. - 0,7 sec - Sensul curgerii sangelui este din atrii in ventriculi

68. Indicaţi care este presiunea (sistolică şi diastolică) în atrii şi ventricule. (mmHg) - Presiunea sistolica  AD: 4-6 mmHg  AS: 6-8 mmHg  VD: 20-25 mmHg  VS: 120-130 mmHg - Presiunea diastolica  AD: 0; -2 mmHg  AS: 0; -2 mmHg  VD: 0; -2 mmHg  VS: 0; -2 mmHg

11

69. Volumul sistolic: ce este, cum se mai numește, care este valoarea normală in repaus si în efortul fizic - VTD – VTS = VS - Se mai nuumeste volum bataie/volum sistolic/stroke volum - Volumul de sange ejectat in vasele mari are o valoare de aproximativ 60-70 ml - Volumul sistolic in repaus: 60-70 ml - Volumul sistolic in efort fizic: 100-120 ml 70.

Volumul telediastolic: ce este, care este valoarea normală? Volumul de sange existent in ventriculi inaintea sistolei ventriculare sau la finalul umplerii ventriculare se numeste volum telediastolic sau volum de umplere ventriculare (VTD) - Valoarea normala este de 120-140 ml -

71.

Volumul endsistolic: ce este, care este valoarea normală? - Este volumul de sange ramas in ventricul la sfarsitul ejectiei - Valoarea normala: 50-60 ml

72.

-

Debitul cardiac: definiție, valoarea în stare de repaus, din efortul fizic si formula de calcul. Cantitatea totala de sange ejectata de VS si VS in mica si marea circulatie intr-un interval de 1 minut Valoarea in stare de repaus: 5-6 l/min Valoarea din efortul fizic: 25-30 l/min Formula de calcul: Vs x FC

-

Zgomotele cardiace: ce sunt, care sunt, unde se ascultă? Activitatea valvulara – inchiderea si deschiderea valvelor Sistolice: zgomotul I si II Diastolice: zgomotul III si IV Se asculta la suprafata pielii la nivelul celor 4 focare, orificii valvulare

-

Care sunt componentele valvulare cuprinse în zgomotele I şi II. MîTî PdAd Aî Pî TdMd

-

73.

74.

12

75. Ce fază a ciclului cardiac este între mitrală închidere şi aortă deschidere? - Sistola izovolumetrica 76.

Ce fază a ciclului cardiac este între aortă închidere si mitrală deschidere? - Diastola ventriculara

77. -

Care sunt focarele de ascultație pentru zgomotele cardiace, unde sunt localizate, ce componentă se aude mai bine în fiecare dintre ele. Focarul mitral – spatiul V, intercostal stang, la intalnirea cu linia medioclaviculara Focarul tricuspidian – spatiul IV intercostal parasternal dreapta sau mediosternal la baza apendicelui xifoid Focarul aortic – spatiul II parasternal drept Focarul pulmonar – spatiul II parasternal stang Focarul mezocardic – spatiul IV parasternal stanga Focarul Erb – spatiul III intercostal parasternal stanga – valva mitrala

78. Originea zgomotelor cardiace III și IV - Zgomotul III: apare la 0,12 – 0,18 sec dupa zgomotul II - Zgomotul IV: apare la 0,02 – 0,04 sec dupa unda P 79.

Sectoarele hemodinamice ale sistemului de înaltă presiune. - Sistemul de inalta presiune – de la valvele sigmoide pana la sfincterul precapilar

80. -

Sectoarele vasculare din sistemul de joasă presiune. Sectorul de joasa presiune – de la sfincterul precapilar la atriul drept Sectorul capilar – de schimb Sectorul venos – capacitiv

81. Indicaţi care sunt tipurile de curgere a sângelui prin vase. - Curgere laminara – in straturi paralele cu axul vasului - Curgere turbulenta – perpendiculara pe ax sau in sens opus 82. Precizaţi care este rolul arterelor. - Rol de rezervor de amortizare a contractiei cardiace transformand curgerea pulsatila in curgere ontinua - De conducte de deplasare a sangelui oxigenat dela inima la tesuturi - Prin contractie si relaxare au rol major in ajustarea presiunii 83. Indicaţi care sunt factorii de care depinde circulaţia sângelui în artere. - Diferenta de presiune de la un capat la altul al vasului sau gradientului presional - Rezistenta opusa la deplasarea sangelui

13

84. Ce metode utilizaţi pentru aprecierea unei obstrucţii la nivelul unui trunchi arterial mare? - Eco-doppler - Pletismografie - Reografie 85. Care este legea fundamentală a hemodinamicii. - Legea Hagen Poiseuille  Qc este direct proportional cu diferenta de presiune si raza vasului la puterea a 4-a si invers proportionala de 8 ori cu produsul dintre lungimea vasului si vascozitate 86.

Care sunt factorii hemodinamici de care depinde tensiunea arterială? - Factorul central Q - Factorul periferic

87. Indicaţi valoarea normală a tensiunii arteriale. - Sistolica: 110-140 mmHg - Diastolica: 60-80 mmHg 88. Precizaţi care este tensiunea arterială normală la nivelul brațului, membrelor inferioare si extremității cefalice. - Tensiunea brahiala: 140 mmHg - Tensiunea femurala: 180-200 mmHg - Tensiunea cefalica: 60 mmHg 89. Valoarea normală a presiunii arteriale medii. - 95-100 mmHg 90. Presiunea pulsului: ce este, cum se mai numește si care este valoarea normală? - Diferenta dintre presiunea sistolica si presiunea diastolica - Se mai numeste presiune diferentiala - Valoarea normala: 50mmHg 91. Ce metode de măsurare a tensiunii arteriale cunoașteți. Care este principiul acestor metode? - Metode directe – realizate prin introducerea unui cateter in artera si conectarea lui la un sistem de masurare si inregistrare a presiunii - Metode indirecte – permit masurarea gradientului de tensionare a peretilor arteriali:  Metoda paplpatori (Riva Roci) – masoara presiunea sistolica  Metoda ascultatorie (Korotkov) – presiunea sistolica si diastolica  Metoda oscilometrica (Pachon) – presiunea sistolica, presiunea diastolica, presiunea medie

14

92. Ce sunt zgomotele Korotkov, unde le auziți și în ce condiții? - Cu ajutorul unei pompe de mana ridicam presiunea in mason pana la o valoare superioara presiunii din artera brahiala pe care o blocheaza progresiv presiunea din mason sangele are posibilitatea trecerii prin artera insuficient comprimata, astfel acest fenomen este insotit de turbulente si vibratii hidrodinamice care produc zgomote numite Korotkov care sunt detectate de stetoscop 93. Explicați ce auziți dacă puneți un stetoscop la plica cotului (fară compresie pe artera brahială)? - Nu auzim nimic deoarecere fara compresie pe artera brahiala avem curgere laminara (fara zgomote) 94. Care este frecventa pulsului în repaus și în efort? - In repaus: 70-80 batai/min - In efort: 90-130 batai/min 95. Indicaţi care este originea pulsului arterial. - originea pulsului este contractia inimii (sistola), care, aruncand brusc o mare cantitate de sange in aorta, produce o izbitura a masei de sange, ce se propaga din aproape in aproape spre periferie sub forma unei unde pulsatile.

96. Precizaţi care este rolul venelor. - De conducte prin care circula sange bogat in CO2 - Rol de rezervor datorita distensiei mari pe care o au in cazul unor stenoze valvulare cardiace 97. Indicaţi care sunt factorii de care depinde circulaţia sângelui în vene. - Diferenta de presiune dintre capatul venos al capilarelor si atriul drept - Presiunea hidrodinamica din sistemul arterial - Forta de aspiratie centrala – aspiratia cardiaca si toracica - Miscarile respiratorii - Contractia izotona si izometrica - Forta gravitationala - Tonusul capilar - Prezenta valvulelor pe traiectul venelor inferioare 98. Indicaţi valoarea normală a presiunii venoase la nivelul atriului drept, membrelor inferioare, extremitatii cefalice. - La nivelul atriului drept: 0 - Membrele inferioare: 112cm H20 - Extremitatea cefalica: 10 mmHg 99. În ce sector vascular este cea mai mare rezistenţă, cel mai mare pat vascular, cea mai mare presiune? 15

-

Cea mai mare rezistenta: in sectorul de inalta presiune – sectorul arterial Cel mai mare pat vascular: in sectorul venos 65-70% din volumul de sange total Cea mai mare presiune: in sectorul arterial

100. Care este originea şi ramurile importante ale arterelor coronare. - Origine: direct din aorta - Artera coronara stanga: originea in apropierea foitei stangi a valvei aortei - Ramuri: artera descendenta anterioara si artera circumflexa stanga - Artera coronara dreapta: originea in zona foitei drepte a valvei aortei - Ramuri: pentru atrii si ventriculul drept 101. Care este valoarea debitului coronarian. - 250 ml/min - Aproximativ 5% din debitul cardiac 102. Care este viteza undei pulsatile. - Arterele mari: aorta 4m/s - Arterele periferice: 6m/s 103. Enumeraţi mecanismele principale de schimb la nivelul capilarelor. - Filtrare – absorbtie - Difuziune - Micropinocitoza 104. Care sunt cauzele majore ale edemului interstitial? - Exces de infiltrare - Insuficienta drenare prin circulatia limfatica 105. SNV parasimpatic: intermediar chimic – receptori pe care acţionează, efecte ale stimularii asupra proprietatilor miocardului. - Intermediar chimic: aetilcolina care acctioneaza pe receptorii muscarinici - Efect asupra proprietatilor miocardului – produce efecte deprimate asupra tuturor proprietatilor fundamentale ale cordului 106. SNV simpatic: intermediar chimic, receptori pe care acţionează, efecte ale stimulării asupra proprietatilor miocardului. - Catecolaminele: noradrenalina – receptorii alfa si beta si adrenalina – receptorii beta - Efect cronotrop pozitiv - Efect dromotrop pozitiv - Efect inotrop negativ 107. Care sunt principalele zone reflexogene cu rol în reglarea cordului şi vaselor? - Crosa aortica - Sinusul carotidian - Atrii 16

-

Ventriculi Trunchiul arterei pulmonare Ramura dreapta si ramura stanga a arterei pulmonare

108. Ce este un reflex depresor, când se produce, de cine este mediat si ce determina? - Reactie brusca cu efect depresor - Se produce la aplicarea unui stimul - Este mediat de acetilcolina si determina deprimarea functiilor fundamentale - Exemple: reglexul Goltz-mezenter; reflexul Dagnini-Ascher-globii oculari 109. Ce este o manevra vagală, când se execută și care sunt rezultatele? - Este o stimulare vagala la nivelul glamusului carotidian in urma caruia are loc o deprimare a functiilor fundamentale ale inimii 110. Enumerați substanţele cu acțiune vasodilatatoare. Enumerați substanţele cu ac țiune vasoconstrictoare. - Substante vasodilatatoare  Acetilcolina  Histamina  Bradikinina  Adenozina  EDRF  FAN - Substante vasoconstrictoare  Catecolamine  Serotonina  Angiotensina  ADH

17