Contabilitate Publica.pdf

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I Modulul 1___

PARTICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA CONTABILITĂŢII INSTITUŢIILOR PUBLICE ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Identificarea obiectului de studiu al contabilităţii publice;
Definirea principiilor bugetare;
Înţelegerea conceptului de sistem bugetar;
Delimitarea componentelor situaţiilor financiare. Rezultatele aşteptate:
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor de buget, sistem bugetar, ordonatori de credite;
Explicarea şi interpretarea principiilor bugetare;
Pregătirea fundamentală pentru interpretarea şi utilizarea noţiunilor cu celelalte module. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Realizarea de referate applicative legate de problematica modulului;
Discuţii cu specialiştii în domeniu. Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 2 ore

Lecţia 1 Principii bugetare, sistemul bugetar şi ordonatorii de credite

Pasul 1 Principii bugetare La baza organizării contabilităţii în cadrul instituţiilor publice sunt statuate următoarele principii: 1. Principiul universalităţii care presupune înscrierea în buget a sumelor globale ale veniturilor şi cheltuielilor publice, chiar în condiţiile în care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile (nu pot fi compensate veniturile bugetare cu cheltuieli aferente acestora). 2. Principiul publicităţii bugetului Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

5

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Acest principiu presupune unitatea bugetară, adică toate veniturile şi cheltuielile bugetare să fie înscrise într-un singur document care să reunească printr-o prezentare clară: - veniturile, cu sursele lor de provenienţă; - cheltuielile, cu destinaţiile lor. De asemenea, acest principiu presupune ca după dezbatere şi aprobare, bugetul şi contul privind închiderea exerciţiului bugetar să fie publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi. 3. Principiul anualităţii bugetului se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte bugetul şi la perioada în care se încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile. Bugetul se elaborează pe o perioadă de 12 luni. În România, ca şi în Franţa, Germania etc., anul bugetar coincide cu anul calendaristic; în S.U.A. anul bugetar se desfăşoară în perioada 1 octombrie – 30 septembrie. 4. Principiul specializării bugetare presupune înscrierea în buget şi aprobarea de către Parlament a veniturilor, pe surse de provenienţă şi a creditelor bugetare, pe categorii de cheltuieli. 5. Principiul echilibrului bugetar presupune acoperirea integrală a cheltuielilor din veniturile ordinare ale bugetului. 6. Principiul realităţii bugetare vizează înscrierea în buget a veniturilor bugetare posibile de realizat (cu certitudine cât mai mare) şi a cheltuielilor necesare perioadei bugetare (prioritare). De asemenea, elaborarea şi execuţia bugetului trebuie să aibă la bază date verificabile şi uşor de identificat.

Pasul 2 Organizarea sistemului bugetar în România Resursele (bugetare) financiare publice reprezintă un sistem unitar de bugete format din:
Bugetul de stat;
Bugetul asigurărilor sociale de stat;
Bugetele fondurilor speciale;
Bugetul trezoreriei statului;
Bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom;
Bugetele institutiilor publice: 

finanţate integral sau

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

6

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 

Anul II, semestrul I

parţial, dintr-unul din bugetele de mai sus;


Bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii;
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat;
Bugetul fondurilor externe nerambursabile. Pasul 3 Ordonatorii de credite Aceştia sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică şi se împart în: 1. Ordonatorii principali sunt cei care primesc finanţare pentru instituţiile din subordine şi pentru cheltuieli proprii, conform bugetelor aprobate. Ei repartizează credite bugetare instituţiilor ierarhic inferioare. 2. Ordonatorii secundari sunt conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică aflate în subordinea ordonatorilor principali şi au ca rol de a repartiza credite bugetare aprobate instituţiilor din subordine, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terţiari şi de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii. 3. Ordonatorii terţiari sunt conducătorii de instituţii publice cu personalitate juridică, ce utilizează creditele bugetare primite, conform bugetelor proprii.

Lecţia 2 Organizarea şi conducerea contabilităţii publice

Pasul 1 Clasificarea instituţiilor publice conform reglementărilor existente în domeniul finanţelor publice În conformitate cu Legea finanţelor publice nr.500/2002, instituţiile publice reprezintă denumirea generică care include:
Parlamentul;
Administraţia prezidenţială;
Ministerele;
Celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice;
Alte autorităţi publice;
Instituţiile publice autonome;
Instituţiile publice din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare. În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind finanţele publice locale nr.45/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile publice reprezintă denumirea generică care cuprinde: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

7

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


comunele;
oraşele;
municipiile;
sectoarele municipiului Bucureşti;
judeţele;
municipiul Bucureşti;
instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora cu personalitate juridică indiferent de modul de finanţare. Conform reglementărilor existente în domeniul contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde:
Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;
Contabilitatea trezoreriei statului;
Contabilitatea generală, care reflectă situaţia financiară şi patrimonială, exedentul sau deficitul patrimonial;
Contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Pasul 2 Pentru aplicarea contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi a contabilităţii generale, planul de conturi cuprinde:
Conturi bugetare;
Conturi generale. Conturile bugetare se utilizează pentru reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor, precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se realizează cu ajutorul unor conturi speciale – în afara bilanţului, care se deschid pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Aceste conturi asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite conform bugetului aprobat, precum şi furnizarea de informaţii necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. Conturile generale au ca destinaţie reflectarea activelor şi pasivelor instituţiei publice, a veniturilor şi cheltuielilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost încasate

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

8

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

sau cheltuielile plătite) şi determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial). Instituţiile publice sunt obligate să conducă contabilitatea în partidă dublă, utilizând conturile prevăzute în Planul de conturi general, structurat pe clase de conturi astfel:
Clasa 1 „Conturi de capitaluri”
Clasa 2 „Conturi de active fixe”
Clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”
Clasa 4 „Conturi de terţi”
Clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”
Clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
Clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări” Clasele cuprind grupe de conturi, iar grupele se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul I şi conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice se pot dezvolta pe conturi analitice în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii de informare. Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la instituţiile publice revine ordonatorului de credite.

Pasul 3 Situaţiile financiare anuale şi trimestriale Documentul oficial de prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unitaţilor administrativ-teritoriale, precum şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este reprezentat de Situaţiile financiare trimestriale şi anuale, care cuprind: a)

Bilanţul;

b)

Contul de rezultat patrimonial;

c)

Situaţia fluxurilor de trezorerie;

d)

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

e)

Anexele la bilanţ (politicile contabile şi notele explicative);

f)

Contul de execuţie bugetară.

a) Bilanţul reprezintă documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul trimestrului sau anului şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. b) Contul de rezultat patrimonial prezintă situaţia veniturilor, finanţărilor şi cheltuielilor din cursul exerciţiului curent. c) Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă existentul şi mişcările de numerar şi cuprind: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

9

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


Fluxuri de trezorerie din activitatea operaţională;
Fluxuri de investiţii;
Fluxuri de finanţare. g)

Contul de execuţie bugetară cuprinde veniturile încasate şi plăţile efectuate conform structurii bugetului aprobat.

REZUMAT În conformitate cu reglemetările existente în domeniul finanţelor publice şi în domeniul contabilităţii, contabilitatea publică cuprinde: a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar; b) contabilitatea trezoreriei statului; c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care reflectă evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi execedentul sau deficitul patrimonial; d) contabilitatea destinată analizării costurilor. Pentru aplicarea prevederilor de la punctele a) şi c), planul de conturi cuprinde: 

conturi bugetare – utilizate pentru reflectarea încasării veniturilor şi

plăţii cheltuielilor, precum şi pentru determinarea rezultatului execuţiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare se ţine cu ajutorul unor conturi speciale, în afara bilanţului, deschise pe structura clasificaţiei bugetare în vigoare. Conturile respective asigură înregistrarea veniturilor încasate şi a cheltuielilor plătite, potrivit bugetului aprobat şi furnizarea informaţilor necesare întocmirii contului de execuţie bugetară şi stabilirii rezultatului execuţiei bugetare. 

conturi generale – utilizate pentru reflectarea activelor şi pasivelor

instituţiei, a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului (indiferent dacă veniturile au fost încasate, iar cheltuielile plătite) şi pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial).

CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe referitoare la principiile bugetare, componentele sistemului bugetar, structura Instituţiile publice şi documentele trimestriale şi anuale de raportare. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

10

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Exemple ilustrative În cadrul unei instituţii publice responsabilitatea alocării şi gestionării creditelor bugetare revine ordonatorilor de credite care pot fi: principali, secundari şi terţiari.

Recomandări bibliografice: Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 1

1. Chebac N.

2. Dascălu Nişulescu

C., I.,

Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 1, 2.

Ştefănescu A.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL

1. Principiile care stau la baza organizării şi conducerii contabilităţii sunt: a) universalităţii, publicităţii bugetului, trimestrialităţii, specializării bugetare, realităţii bugetului, echilibrului bugetar; b) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii, specializării bugetare, echilibrului veniturilor, realităţii bugetare; c) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, echilibrului cheltuielilor, realităţii bugetare; d) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, specializării bugetare, echilibrului bugetar, realităţii bugetului; e) universalităţii, publicităţii bugetului, anualităţii bugetului, clasificaţiei bugetare, echilibrului bugetar, realităţii bugetare.

2. Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituţiilor publice, care se împart în: a) principali şi secundari; b) principali şi terţiari; c) secundari şi terţiari; d) principali sau secundari şi terţiari; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

11

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

e) principali, secundari, terţiari.

3. Ordonatorii principali de credite sunt conducătorii instituţiilor publice care: a) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare ordonatorilor secundari; b) primesc credite bugetare pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari; c) primesc credite bugetare pentru a fi repartizare numai ordonatorilor secundari şi terţiari; d) primesc credite bugetare pentru cheltuieli proprii; e) primesc credite bugetare pentru instituţiile din subordine şi pentru cheltuieli proprii, conform bugetelor aprobate.

4. Conturile bugetare sunt conturile care se utilizează pentru: a) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor; b) determinarea rezultatului execuţiei bugetare; c) reflectarea încasării veniturilor şi determinarea excedentului bugetar; d) reflectarea încasării veniturilor şi plăţii cheltuielilor, precum şi determinarea deficitului bugetar; e) determinarea rezultatului execuţiei bugetare şi a excedentului patrimonial.

5. Conturile generale sunt conturile care se utilizează pentru: a) reflectarea activelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului patrimonial; b) reflectarea pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea excedentului patrimonial; c) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea deficitului patrimonial; d) reflectarea activelor, pasivelor, veniturilor, cheltuielilor şi determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial); e) nici un răspuns nu este corect.

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Clasificarea conturilor

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

12

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I Modulul 2___

CONTABILITATEA FINANŢĂRILOR LA INSTITUŢIILE PUBLICE ____ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea modalităţilor şi a etapelor de finanţare;
Înţelegerea modului de înregistrare a principalelor operaţiuni specifice finanţării;
Asimilarea logicii contabile în efectuarea înregistrărilor contabile. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente finanţărilor;
Utilizarea corectă a conturilor specifice finanţărilor. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice finanţărilor.
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice finanţărilor;
Completarea corectă a documentelor utilizate în activitatea de finanţare. Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Lecţia 1 Particularităţi privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

Pasul 1 Definiţie, etape, mod de realizare Finanţarea bugetară reprezintă procesul prin care resursele publice sunt solicitate de ordonatorii de credite angajate şi acordate responsabililor cu execuţia bugetară. Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget şi reprezintă limita maximă de confirmare şi efectuare a plăţilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul anului respectiv. Etapele finanţării bugetare sunt: A) Deschiderea finanţării B) Finanţarea propriu-zisă A) Deschiderea finanţării reprezintă un angajament din partea statului, care nu afectează patrimoniului instituţiei publice. Aprobarea „deschiderii de credite” se realizează în Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

13

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

limita creditelor aprobate pe clasificaţia bugetară (capitole, subcapitole, titluri şi celelalte subdiviziuni). Ordonatorii principali de credite (OPC) pot să dispună lunar retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile proprii sau aparţinând instituţiilor bugetare din subordine, iar retragerea trebuie să fie justificată şi avizată de Ministerul Finanţelor Publice şi efectuată anterior datei de 25 a fiecărei luni. Cheltuielile bugetare implică parcurgerea următoarelor faze în cadrul procesului execuţiei bugetare: 1. Angajamentul; 2. Lichidarea; 3. Ordonanţarea; 4. Plata. 1. Angajamentul bugetar reprezintă obligaţia ordonatorilor de credite de a angaja şi utiliza creditele bugetare în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate. Cuprinde două forme de angajamente:
angajamentul bugetar – individual sau global;
angajamentul legal. 2. Lichidarea cheltuielii este faza procesului de execuţie bugetară care presupune:
verificarea existenţei angajamentului
determinarea şi verificarea realităţii sumei datorate
aprecierea exigibilităţii angajamentului legal. 3. Ordonanţarea reprezintă faza execuţiei bugetare în care sunt confirmate:
efectuarea livrărilor de bunuri
verificarea creanţelor
plata se poate realiza. Cuprinde:
exerciţiul bugetar (în care se înregistrează plata);
subdiviziunea clasificaţiei bugetare în care se înregistrează plata;
suma de plată;
identificarea beneficiarului plăţii;
natura cheltuielilor;
modalitatea de plată:
cash; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

14

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


virament cu ordin de plată;
cec;
efecte de comerţ;
acreditiv. 4. Plata reprezintă faza finală din cadrul execuţiei bugetare conform căreia instituţia publică lichidează datoriile (obligaţiile) faţă de terţii creditori. B) Finanţarea propriu-zisă se referă la consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate, concretizată în:
Plăţi nete de casă
Cheltuieli efective
Plăţile nete de casă sunt fluxuri monetare realizate pe seama fondurilor publice în contextul unor tranzacţii sau evenimente şi sunt reprezentate de:
plata furnizorilor de bunuri şi servicii;
plata drepturilor salariale prin conturile de finanţare; plata obligaţiilor faţă de:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale etc.
Cheltuielile efective reprezintă echivalentul bănesc al unui consumator de resurse şi reflectă gradul de utilizare a banului public pus la dispoziţia instituţiilor publice prin bugetul general. Finanţarea instituţiilor publice se realizează:
integral din - bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetul fondurilor speciale;
din venituri proprii şi subvenţii acordate de:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetul fondurilor speciale;
integral din venituri proprii (autofinanţare). Pasul 2 Documente utilizate în activitatea de finanţare

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

15

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Deschiderea finanţării are la bază două documente prin care se aprobă şi se deschid (repartizează) creditele bugetare care se solicită în conformitate cu bugetele aprobate şi anume:
Cererea de deschidere de credite
Dispoziţia bugetară de repartizare a creditelor deschise

Sub aspectul evidenţei analitice, instituţiile publice utilizează ca document „Fişa pentru operaţiuni bancare”, care la instituţiile finanţate de la buget evidenţiază creditele bugetare aprobate, plăţile nete de casă şi cheltuielile efective, iar la instituţiile finanţate din venituri proprii evidenţiază prevederile din bugetul aprobat, plăţile de casă şi cheltuielile efectice realizate pe seama veniturilor proprii.

Pasul 3 Finanţarea din sursele bugetului de stat; conturi utilizate Instituţiile publice care sunt finanţate integral sau în majoritate din sursle bugetului de stat sunt instituţii cu subordonare centrală şi care au relaţii de subordonare între ele. Deschiderea finanţării bugetare are la bază utilizarea conturilor din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”, grupă ce cuprinde conturi ce funcţionează în partidă simplă (adică nu au corespondenţă în alte conturi) şi evidenţiază creditele deschise pe ordonatori de credite şi feluri de credite bugetare.
Pentru ordonatorii principali de credite (O.P.C.) se utilizează următoarele conturi bugetare: •

8060 „Credite bugetare aprobate”

•

8061 „Credite deschise de repartizat”

•

8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”


Pentru ordonatorii secundari de credite (O.S.C.) se utilizează conturile: •

8061 „Credite deschise de repartizat”

•

8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”


Pentru ordonatorii terţiari de credite (OTC) se utilizează contul 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”. Finanţarea propriu-zisă are la bază utilizarea următoarelor conturi de bilanţ:
7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”
conturile clasei 6 „Conturi de cheltuieli”
121.01 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget”. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

16

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Contabilitatea cheltuielilor efective finanţate din bugetul de stat utilizează conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”. Contabilitatea analitică a cheltuielilor are la bază subdiviziunile clasificaţiei bugetare, iar simbolul contului de cheltuieli cuprinde (structura):
simbolul contului sintetic din planul de conturi;
capitolul;
sursa de finanţare;
subcapitolul;
titlul;
articolul;
aliniatul. Sursa de finanţare cuprinde:
01 bugetul de stat;
02 bugetul local;
03 bugetul instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate;
04 bugetul asigurărilor sociale de stat;
06 bugetul fondului asigurărilor de şomaj;
13 bugetul fondului special pentru protejarea asiguraţilor;
14 credite externe;
16 bugetul fondului asigurărilor sociale de sănătate;
30 asistenţă financiară externă nerambursabilă. Trimestrial şi anual se stabileşte rezultatul patrimonial prin închiderea conturilor de cheltuieli, respectiv conturilor de venituri şi finanţări (surse), cu ajutorul contului 121.01 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice finanţate integral din buget” (cont bifuncţional). Contul 121.01 reflectă drepturile constatate şi obligaţiile neachitate în exerciţiul bugetar şi are ca rezultat:
excedent patrimonial (când plăţile sunt mai mari decât cheltuielile efective);
deficit patrimonial (când plăţile nete sunt mai mici decât cheltuielile efective). Lecţia 2 Aplicaţii practice privind finanţarea bugetară a instituţiilor publice

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

17

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Pasul 1 Aplicaţie privind deschiderea de credite bugetare Un ordonator principal de credite OPC „X” întocmeşte o cerere de deschidere de finanţare pentru credite bugetare în valoare de 8 milioane lei (ron), din care 6 milioane pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite din subordine şi 2 milioane pentru cheltuieli proprii. OPC „X” repartizează creditele bugetare unui ordonator secundar de credite OSC „Y” astfel: 4 milioane pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine şi 2 milioane pentru cheltuieli proprii. OSC „Y” repartizează creditele bugetare ordonatorului terţiar de credite OTC „Z” în valoare de 4 milioane lei. La sfârşitul perioadei ordonatorului terţiar OTC „Z” i se retrag creditele bugetare neutilizate în valoare de 400.000 lei.

Schemă de repartizare a creditelor bugetare

MFP OPC „X” (8 milioane) OSC „Y” (6 milioane)

Necesităţi proprii (2 milioane)

OTC „Z” (4 milioane) Credite cheltuite 3.600.000 lei Credite necheltuite 400.000 lei

Necesităţi proprii (2 milioane)

1. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului principal de credite OPC „X”: a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP conform „Cererii de deschidere de credite bugetare”: 8.000.000

8060

=

Ø

sau

D - 8060

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

8.000.000 18

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate ordonatorului secundar de credite (OSC „Y”): 6.000.000

8061

=

Ø

sau

D - 8061

6.000.000

c) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii: 2.000.000

8067

=

Ø

sau

D - 8067

2.000.000

d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”): Ø

=

8061

6.000.000

sau C – 8061

6.000.000

2. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului secundar de credite OSC „Y”: a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC „X” pentru nevoi proprii: 2.000.000

8067

=

Ø

sau

D - 8067

2.000.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul principal de credite OPC „X” pentru a fi repartizate ordonatorului terţiar de credite OTC „Z”: 4.000.000

8061

=

Ø

sau

D - 8061

4.000.000

c) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite (OTC „Z”): Ø

=

8061

4.000.000

sau C – 8061

4.000.000

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

19

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

3. Înregistrări contabile în contabilitatea ordonatorului terţiar de credite (OTC „Z”): a) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la ordonatorul secundar de credite (OSC „Y”) pentru cheltuieli proprii: 4.000.000

8067

=

sau

Ø

D - 8067

4.000.000

b) Retragerea creditelor bugetare primite şi neutilizate: Ø

=

8067

400.000

sau C – 8067

400.000

Observaţie: Creditul bugetar de 400.000 lei (neutilizat) ajunge la OPC „X”, de unde este returnat bugetului de stat, iar drumul parcurs este invers acordării: •

La OSC „Y” :

•

Se înregistrează reîntregirea unei părţi a creditului de repartizat: D - 8061

•

Se înregistrează returnarea catre OPC „X”: C - 8061

•

400.000

400.000

La OPC „X” au loc aceleaşi înregistrări ca la OSC „Y”, după care se rectifică valoarea creditelor aprobate cu valoarea creditelor retrase: C - 8060

400.000

Pasul 2 Aplicaţie privind finanţarea propriu-zisă (utilizarea creditelor bugetare deschise sau repartizate) Un ordonator secundar de credite (OSC) derulează următoarele operaţiuni economicofinanciare în baza unei finanţări primite de la ordonatorul principal de credite (OPC) în valoare de 50.000 lei (credite bugetare) din care 40.000 lei contravaloare credite pentru cheltuieli proprii şi 10.000 lei contravaloare credite pentru repartizare unui ordonator terţiar de credite (OTC). 1) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru a fi repartizate la OTC: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

20

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 10.000

8061

=

Ø

sau

D - 8061

Anul II, semestrul I 10.000

2) Repartizarea creditelor bugetare către OTC: Ø sau

=

8061

C – 8061

10.000 10.000

3) Luarea în evidenţă a creditelor primite de la OPC pentru nevoi proprii: 40.000

=

8067

Ø

sau

D - 8067

40.000

4) Se achiziţionează de la un furnizor (F) conform facturii (Fa) materii prime în valoare de (Ca) 4.000 lei. Se achită c/v facturii cu ordin de plată (OP) conform extrasului de cont (EC): a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate: 301

=

+A

401

4.000

+P

b) Plata c/v facturii: 401

=

-P

7701

4.000

+P

5) Se dau în consum materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”: 601

=

+A

301

2.000

-A

6) Se înregistrează c/v cheltuielilor cu energie electrică conform facturii primite (Fa), în valoare de 1.000 lei: 610 +A

=

7701

1.000

+P

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

21

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

7) Salariile brute datorate salariaţilor se cifrează la 24.000 lei. Reţinerile din salarii sunt cele legale. Contribuţiile instituţiei publice (OSC) sunt cele legale, impozitul pe veniturile din salarii este de 16%. a) Înregistrarea drepturilor salariale brute datorate: Bază de calcul:
TDB = 24.000 lei
CAS 9,5% = 2.280 lei
CASS 5,5% = 1.320 lei
CFS 0,5% = 120 lei
Total reţineri = 3.720 lei
Venit impozabil= TDB – Reţineri personal = 24.000 – 3.720 = 20.280
Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 20.280 x16% = 3.245 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 24.000 – 3.720 – 3.245 = 17.035 lei 641

=

421

24.000

+A +P b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”: 421 -P

=

% 444 +P 4312 +P 4314 +P 4372 +P

6.965 3.245 2.280 1.320 120

c) Înregistrarea contribuţiilor (OSC) aferente fondului de salarii (simplificat): 6451 +A

=

4311 +P

4.320 (CAS 18 %)

6453 +A

=

4313 +P

1.248 (CASS 5,2%)

6452 +A

=

4371 +P

120 (CFS 0,5%)

d) Efectuarea viramentelor conform EC: % 444 -P 4312 -P 4314 -P

=

7701 +P

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

12.653 3.245 2.280 1.320 22

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 4372 -P 4311 -P 4313 -P 4371 -P

Anul II, semestrul I 120 4.320 1.248 120

e) Ridicare de numerar de la Trezorerie în vederea achitării drepturilor salariale (restului de plată): 581 +A

=

7701 +P

17.035

5311 +A

=

581 -A

17.035

f) Plata drepturilor salariale (restului de plată): D

421 „Personal – salarii datorate”

C (b) RD

6.965

24.000 24.000

6.965

RC

TSD

24.000

6.965

TSC

(a)

SFC 17.035

421 –P

=

5311 +P

17.035

Pasul 3 Aplicaţie privind închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări 1) Stabilirea rezultatului patrimonial – închiderea conturilor de cheltuieli: 121.01 +A

=

% 601 -A 610 –A 641 –A 6451 –A 6453 – A 6452 – A

32.688 2.000 (5) 1.000 (6) 24.000 (7a) 4.320 (7c) 1.248 (7c) 120 (7c)

2) Închiderea contului de finanţare de la bugetul de stat: Situaţia contului 7701 „Finanţare de la bugetul de stat” înainte de închidere: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

23

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs D

Anul II, semestrul I

7701 „Finanţare de la bugetul de stat”

C

RD

4.000 1.000 12.653 17.035 34.688

0

RC

TSD

34.688

0

TSC

(4b) (6) (7d) (7e)

SFC 34.688

Obs: Soldul final creditor (SFC) reprezintă plăţile nete de casă efectuate din finanţarea de la bugetul de stat (34.688 lei). 3) Se virează soldul contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat” în contul 121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”: 7701 -P

=

121.01 +P

34.688

4) Stabilirea rezultatului execuţiei bugetare prin compararea plăţilor nete cu cheltuielile efective: D

121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”

C (1) RD

32.688 34.688 32.688 34.688

(3)

RC TSD

32.688 34.688 TSC SFC 2.000

Obs: Soldul final creditor de 2.000 lei reprezintă excedentul patrimonial care se constituie din creşterea valorii stocului de materii prime de la 0 lei la 2.000 lei. Situaţia nu este favorabilă deoarece instituţia publică (ordonatorul secundar de credite), fiind finanţată integral de la bugetul de stat, excedentul obţinut reprezintă o imobilizare în stocuri a banului public. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

24

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Situaţia contului 7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”, după închidere, este:

D

7701 „Finanţarea de la bugetul de stat”

C 4.000 1.000 12.653 34.688 17.035 34.688 34.688

(3) RD

(4b) (6) (7d) (7e)

RC TSD

34.688

34.688

TSC Ø

Lecţia 3 Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetului local

Pasul 1 Particularităţile finanţării din sursele bugetului local Instituţiile publice locale efectuează cheltuieli curente şi de capital finanţate:
integral din bugetul local (BL) (în funcţie de subordonare);
din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de subordonare;
integral din venituri proprii. Instituţiile publice finanţate integral din bugetul local varsă (virează) veniturile realizate la bugetul unităţii administrativ-teritorile care le asigură finanţarea. De asemenea, ele mai pot utiliza anumite mijloace materiale şi financiare primite de la persoane fizice şi juridice, ca de exemplu, donaţii şi sponsorizări conform reglementărilor legale în scopul desfăşurării şi extinderii activităţii lor. Veniturile proprii ale bugetelor de interes local au ca sursă de provenientă:
taxe;
chirii;
concursuri artistice, manifestări culturale şi sportive;
publicaţii, prestaţii editoriale;
studii, proiecte;
valorificări de produse din activităţile proprii sau anexe; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

25

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


prestări de servicii etc. Soldurile anuale rezultate din execuţia bugetelor instituţiilor publice de interes local, finanţate integral din veniturile proprii rămân la dispoziţia acestora, fiind utilizate în anul următor cu aceeaşi destinaţie. Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot dispune ca soldurile anuale ce rezultă din execuţia bugetelor instituţiilor publice subordonate, finanţate integral din veniturile proprii să fie preluate la bugetul local după ce s-au dedus sumele încasate anticipat şi obligaţiile de plată. Bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC) pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii se întocmeşte odată cu bugetul instituţiei sau serviciului public de interes local de care aparţin şi se aprobă odată cu bugetul acestora. Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii sunt grupate conform clasificaţiei indicatorilor (bugetare) aprobată de Ministerul Finanţelor Publice. În cazul în care veniturile prevăzute în bugetul activităţii finanţate integral din venituri proprii nu sunt realizate, cheltuielile se vor efectua în limita veniturilor realizate. Soldul anual ce rezultă din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii finanţate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie sau se preiau ca venit la bugetul local (BL). Consiliile locale şi judeţene, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pot aproba contractarea de împrumuturi interne şi externe, pe termen mediu sau lung, în scopul realizării de investiţii publice de interes local sau pentru refinanţarea datoriei publice locale. Datoria publică locală reprezintă obligaţia generală ce trebuie rambursată în baza acordurilor încheiate, din sursele aflate la dispoziţia unităţilor administrativ-teritoriale, exceptând transferurile de la bugetul de stat cu destinaţie specială. Datoria publică utilizează ca instumente:
titlurile de valoare;
împrumuturile de la - bănci;
alte instituţii de credit. În conformitate cu Legea finanţelor publice locale, instituţiile publice de interes local funcţionează în mod autonom şi, ca atare, ordonatorii de credite finanţaţi din bugetul local nu au relaţii de subordonare cu ordonatorii de credite ierarhic superiori, ci sunt direct răspunzători de:
elaborarea bugetului; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

26

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


solicitarea creditelor bugetare;
execuţia bugetelor. Pasul 2 Conturi utilizate La nivelul ordonatorului de credite de subordonare locală pentru evidenţierea creditelor aprobate, conform bugetului, se utilizează contul 8060 „Credite bugetare aprobate” (se înregistrează creditele bugetare solicitate şi aprobate pentru tot exerciţiul bugetar). Pentru deschiderea finanţării (pe trimestre) se utilizează contul 8061 „Credite deschise de repartizat”. Ordonatorii de credite de la nivel local evidenţiază creditele bugetare pentru nevoi proprii, conform bugetului local, utilizând contul 8067 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”. Finanţarea propriu-zisă din sursele bugetelor locale se evidenţiază prin utilizarea conturilor:
7702 „Finanţare de la bugetele locale”
Conturi din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”
121.02 „Rezultatul patrimonial – bugetul local” Pasul 3 Aplicaţii practice Aplicaţia nr.1 Primăria Generală Bucureşti beneficiază de o finanţare în baza bugetului propriu în sumă de 4.000.000 lei pentru exerciţiul bugetar „N”. Din bugetul primăriei se repartizează pe trimestrul I suma de 1.000.000 lei, din care 800.000 lei reprezintă credite bugetare pentru cheltuieli proprii şi pentru repartizare, primăriei sectorului 2, suma de 200.000 lei în scopul efectuării unor lucrări de modernizare a unui parc. 1) Înregistrările contabile în contabilitatea Primăriei Generale Bucureşti: a) Luarea în evidenţă a creditelor aprobate pentru exerciţiul bugetar „N”: 4.000.000

8060

=

Ø

sau

D - 8060

4.000.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor de repartizat Primăriei sectorului 2: 200.000

8061

=

sau

Ø

D - 8061

200.000

c) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare deschise pentru cheltuieli proprii: 800.000

8067

=

Ø

sau

D - 8067

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

800.000 27

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

d) Repartizarea creditelor pentru modernizarea parcului: Ø

=

8061

200.000

sau C – 8061

200.000

2. Înregistrările contabile în contabilitatea sectorului 2: a) Luarea în evidenţă a creditelor bugetare pentru modernizarea parcului (cheltuieli proprii):

200.000

8067

=

Ø

sau

D - 8067

200.000

Obs.: În cazul finanţării propriu-zise, înregistrările contabile sunt similare celor aparţinând finanţării din sursele bugetului de stat, utilizându-se cifra 2 în cadrul simbolului conturilor de: plăţi nete, cheltuieli efective şi rezultatului.

Lecţia 4 Finanţarea instituţiilor publice din sursele bugetelor fondurilor speciale şi din fondurile cu destinaţie specială

Pasul 1 Finanţarea din fonduri speciale În conformitate cu Legea finanţelor publice, din categoria bugetelor fondurilor speciale fac parte:
Bugetul pentru fondul de asigurări sociale de sănătate;
Bugetul pentru fondul asigurărilor de şomaj. Bugetele fondurilor speciale se elaborează şi se aprobă ca anexă la Legea bugetului de stat. Proiectele bugetelor fondurilor speciale sunt elaborate de către Ministerul Finanţelor Publice (M.F.P.) în baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.

Pasul 2 Finantarea din fonduri cu destinaţie specială Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

28

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Fondurile cu destinaţie specială se constituie din sume provenite din:
donaţii;
sponsorizări;
granturi etc. Ele au ca bază juridică contractele sau convenţiile şi reprezintă o modalitate de finanţare a instituţiilor publice, indiferent de subordonare şi nu au ca obiect banul public.

Pasul 3 Autofinanţarea (finanţarea din venituri proprii) Autofinanţarea reprezintă o modalitate unică de susţinere financiară a instituţiei publice, care îşi obţine veniturile proprii din activităţi desfăşurate ca atare. Încasările şi plăţile efectuate de către o instituţie publică care se autofinanţează se efectuează dintr-un disponibil constituit pe seama veniturilor proprii. Conturi utilizate Conturile utilizate în această situaţie sunt:
Conturile specifice utilizate pentru înregistrările activităţilor autofinanţate sunt:
560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”
121.10 „Rezultatul patrimonial – instituţii publice şi activităţi finanţate integral sau parţial din venituri proprii”

Pasul 4 Aplicaţii practice În cadrul unei instituţii publice care se autofinanţează (unitate spitalicească) se derulează următoarele operaţiuni economico-financiare: 1. Încasare prin casierie, conform „Registrului de casă” (RC) de taxe pentru consultaţii efectuate, analize, spitalizare etc. în valoare de 42.000 lei. 2. Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa), medicamente în valoare (Ca) de 10.000 lei. Se dau în consum medicamentele cu toată valoarea lor, conform „Bonului de consum”. 3. Se cumpără alimente necesare societăţii spitaliceşti în valoare de 2.000 lei şi se achită cu numerar din casierie, conform „Registrului de casă” (RC). În prealabil se ridică numerarul necesar din contul de disponibil. 4. Salariile brute datorate angajaţilor se cifrează la 15.000 lei, din care salarii tarifare de încadrare 10.000 lei şi sporuri de vechime 5.000 lei.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

29

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Să se înregistreze operaţiunile economico-financiare mai sus enumerate şi să se stabilească rezultatul patrimonial. 1) a) Înregistrarea contravalorii taxelor pentru serviciile efectuate: 5311 +A

=

704 +P

42.000

b) Depunerea numerarului din casierie în contul de disponibil: 581 +A

=

5311 -A

42.000

560 +A

=

581 -A

42.000

2) a) Înregistrarea medicamentelor achiziţionate conform Fa:

3029 +A

=

401 +P

10.000

560 -A

10.000

b) Plata contravalorii Fa: 401 -P

=

c) Darea în consum a medicamentelor: 6029 +A

=

3029 -A

10.000

3) a) Ridicarea de numerar din contul de disponibil conform EC şi RC: 581 +A

=

560 -A

2.000

5311 +A

=

581 -A

2.000

b) Înregistrarea alimentelor achiziţionate şi concomitent plata c/v lor conform RC: 3027 +A

=

5311 -A

2.000

3027 -A

2.000

c) Darea în consum a alimentelor: 6027 +A

=

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

30

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

4) a) Înregistrarea salariilor brute datorate: 641

=

421

15.000

+A +P b) Înregistrarea reţinerilor din salariile datorate: Bază de calcul:
S.T.I. = 10.000 lei
Spor de vechime = 5.000 lei
Total drepturi brute (TDB) = 15.000 lei
CAS 9,5% = 15.000 x 9,5% = 1.425 lei
CASS 6,5% = 15.000 x 5,5% = 825 lei
CFS 0,5% = 15.000 x 0,5% = 75 lei
Total reţineri = 2.325 lei
Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 15.000 – 2.325 = 12.675 lei
Impozit pe venituri din salarii (16%) = Venit impozabil x 16% = 12.675 x16% = 2.028 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 15.000 – 2.325 – 2.028 = 10.647 lei 421 -P

=

% 444 +P 4312 +P 4314 +P 4372 +P

4.353 2.028 1.425 825 75

c) Înregistrarea contribuţiilor instituţiei aferente fondului de salarii (simplificat): 6451 +A

=

4311 +P

2.700 (CAS 18%)

6453 +A

=

4313 +P

780 (CASS 5,2%)

6452 +A

=

4371 +P

75 (CFS 0,5%)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

31

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

d) Efectuarea viramentelor conform EC:

% 444 -P 4312 -P 4314 -P 4372 -P 4311 -P 4313 -P 4371 -P

=

560 -A

7.908 2.028 1.425 825 75 2.700 780 75

e) Ridicare de numerar din contul de disponibil, conform EC şi RC pentru plata drepturilor salariale: 581 +A

=

560 -A

10.647

5311 +A

=

581 -A

10.647

f) Plata drepturilor salariale (restului de plată):

D

421 „Personal – salarii datorate”

C (4b) RD

4.353

15.000 15.000

4.353

RC

TSD

15.000

4.353

TSC

(4a)

SFC 10.647

421 –P

=

5311 +P

4.353

5) Stabilirea rezultatului patrimonial: a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

32

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 121.10 +A -P

=

% 6029 -A 6027 –A 641 –A 6451 –A 6453 – A 6452 – A

Anul II, semestrul I 30.555 10.000 (2c) 2.000 (3c) 15.000 (4a) 2.700 (4c) 780 (4c) 75 (4c)

b) Închiderea conturilor de venituri:

704 -P

=

D proprii”

121.10 +P

42.000

122.3 „Rezultatul exerciţiului – venituri C

(5a) RD

30.555 42.000 30.555 42.000

TSD

30.555 42.000

(5b) RC

TSC SFC 11.445

Obs.: Valoarea de 11.445 lei reprezintă execedent bugetar. c) Situaţia contului 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” este:

D (1b)

RD

560 42.000

10.000 2.000 7.908 10.647 30.555

C (2b) (3a) (4d) (4e) RC

42.000 TSD

30.555

42.000

TSC

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

33

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

SFD 11.445

REZUMAT Finanţarea este un proces prin care se asigură creditele bugetare pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiilor publice. Conducătorii instituţiilor publice sunt ordonatorii de credite care au obligaţia de a angaja şi utiliza mijloacele bugetare conform prevederilor legale şi destinaţiei aprobate prin buget. Conducătorii instituţiilor publice cu subordonare centrală sau locală pot fi ordonatori de credite principali, secundari sau terţiari. Ordonatorii principali de credite primesc credite bugetare pentru a fi repartizate ordonatorilor din subordine şi pentru efectuarea cheltuielilor proprii. Ordonatorii secundari de credite primesc credite bugetare de la ordonatorii principali pentru a fi repartizate ordonatirilor din subordine şi pentru necestăţi proprii. Ordonatorii terţiari primesc credite bugetare numai pentru desfăşurarea activităţilor proprii. Creditele bugetare sunt solicitate în baza bugetelor aprobate, iar deschiderea lor impune întocmirea unei cereri de deschidere de credite. Contabilizarea creditelor bugetare aprobate şi deschise în scopul repartizării şi pentru cheltuieli proprii, utilizează conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi extrabugetare, conturi care funcţionează pe principiul contabilităţii în partidă simplă, adică nu au corespondenţă în alte conturi, aşa cum se întâmplă în cadrul contabilităţii în partidă dublă. CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la modalităţile de finanţare ale unei instituţii publice. Exemple ilustrative Instituţiile publice îşi finanţează activitatea pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli sau numai pe baza bugetelor de cheltuieli. Sub aspectul tipului de finanţare se poate vorbi de:
finanţare internă (de la bugetul de stat, local sau fonduri speciale);
finanţare externă (creditele externe şi fonduri nerambursabile);
finanţare proprie (venituri proprii);
alte finanţări (donaţii, sponsorizări, voluntariat). Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

34

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Recomandări bibliografice:

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 2

1. Chebac N.

2. Dascălu C.,

Nişulescu

I., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 3.

Ştefănescu A.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL 1. În cadrul procesului de execuţie bugetară se parcurg următoarele etape: a) deschiderea finanţării, angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata; b) finanţarea propriu-zisă, lichidarea, ordonanţarea, plata; c) deschiderea finanţării, finanţarea propriu-zisă, angajamentul şi lichidarea; d) angajamentul legal, individual şi global; e) angajamentul, lichidarea, ordonanţarea şi plata.

2. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP, conform „Cererii de deschidere de credite bugetare”: D – 8061

30.000

b) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP pentru cheltuieli proprii: D – 8060

20.000

c) Repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul secundar de credite: C – 8061

15.000

d) Repartizarea creditelor bugetare către ordonatorul terţiar de credite: D – 8061

12.000

e) Luarea în evidenţă a creditelor deschise de MFP cu scopul de a fi repartizate ordonatorului secundar de credite: D – 8062

14.000

3. Care dintre următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Ridicare de numear din contul de disponibil: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

35

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

5311 = 560 6.000 +A -A b) Plata contravalorii unei facturi din contul de disponibil: 401 -P

=

560 -A

10.000

c) Darea în consum a alimentelor, conform „Bonului de consum”: 3027 +A

=

6027 -A

5.000

d) Înregistrarea salariilor brute datorate: 641 +A

=

421 +P

30.000

5311 -A

20.000

e) Plata dreptului salarial: 421 -P

=

4. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 704 -P

=

121.10 +P

36.000

a) Închiderea contului de finanţare; b) Închiderea contului de venituri; c) Stabilirea rezultatului exerciţiului; d) Stabilirea rezultatului patrimonial; e) Nici un răspuns nu este corect.

5. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Înregistrarea salariilor brute datorate: 421 -P

=

641 -A

20.000

b) Depunerea numerarului în contul de disponibil conform RC şi EC: 560 +A

=

581 -A

16.000

c) Plata drepturilor salariale cuvenite: 421 -P

=

5311 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

30.000 36

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

d) Înregistrarea contribuţiei instituţiei privind contribuţia la asigurările sociale: 6451 +A

=

4311 +P

2.963

e) Virarea impozitului pe veniturile din salarii conform EC.: 444 -P

=

560 -A

4.000

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Finanţarea din fondurile speciale şi cu destinaţie specială

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

37

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Modulul 3___ CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea şi clasificarea imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Cunoaşterea modului de evaluare a imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 2. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente imobilizărilor sau activelor imobilizate;
Utilizarea corectă a regimurilor de amortizare a imobilizărilor. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice imobilizărilor.
Înregistrarea cronologică a unor operaţiuni specifice imobilizărilor corporale;
Înregistrarea cronologică a unor operaţiuni specifice imobilizărilor financiare. Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Lecţia 1 Aspecte de ordin teoretic privind activele imobilizate

Pasul 1 Definiţie, clasificare, evaluare Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate să deservească o perioadă îndelungată în activitatea instituţiei publice şi care nu se consumă de la prima lor utilizare. Activele imobilizate cuprind:
imobilizările necorporale;
imobilizările corporale;
imobilizările financiare. Imobilizările necorporale sunt active fără substanţă fizică, care se utilizează pe o perioadă mai mare de un an. Ele cuprind: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

38

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


cheltuieli de dezvoltare;
concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare cu excepţia celor create intern de instituţie;
înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive;
alte active fixe necorporale;
avansuri şi active fixe necorporale în curs de execuţie. Imobilizările corporale (activele corporale) sau activele fixe corporale reprezintă obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
are valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin Hotărâre a Guvernului (în prezent 1.500 lei);
are o durată normală de utilizare mai mare de 1 an. Ele cuprind:
Terenuri şi amenajări de terenuri;
Construcţii
Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;
Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale;
Avansuri şi active fixe în curs de execuţie. Imobilizările financiare (activele financiare) sunt orice activ care reprezintă: trezorerie, un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi, un drept contractual. Ele cuprind:
Titlurile de participare;
Alte titluri imobilizate;
Creanţe imobilizate. Evaluare Evaluarea activelor imobilizate are loc:
La data intrării în patrimoniul instituţiei publice;
Cu ocazia inventarierii;
La închiderea exerciţiului bugetar;
La data ieşirii din gestiunea instituţiei publice. Evaluarea activelor fixe necorporale (evaluarea iniţială) Activele fixe necorporale trebuie să fie evaluate la: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

39

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


Costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
Costul de producţie, pentru cele construite sau produse de instituţie;
Valoarea justă, pentru cele primite cu titlu gratuit. Evaluarea activelor fixe corporale (evaluarea iniţială) se realizaeză ca şi în cazul activelor fixe necorporale. Activele financiare se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.

Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa imobilizărilor sau activelor imobilizate Documentele specifice evidenţei activelor imobilizate sunt:
Procesul verbal de recepţie;
Procesul verbal de predare-primire;
Procesul verbal de scoatere din funcţiune;
Registrul numererelor de inventar şi fişa mijlocului fix. Pasul 3 Conturi utilizate Pentru contabilizarea imobilizărilor sau activelor imobilizate se utilizează conturile din clasa 2 „Conturi de active fixe” (simbolizată cu o cifră). Clasa de conturi cuprinde grupe de conturi simbolizate cu două cifre, astfle:
20 „Active fixe necorporale”
21 „Active fixe corporale”
23 „Active fixe în curs şi avansuri pentru active fixe”
26 „Active financiare”
28 „Amortizări privind activele fixe”
29 „Ajustări pentru deprecierea sau piederea de valoare a activelor fixe”. Grupele de conturi se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II (4 cifre). Lecţia 2 Aplicaţii practice privind activele imobilizate Aplicaţia nr.1 O instituţie publică achiziţionează un program informatic de la un furnizor, conform facturii (Fa) la o valoare de 15.000 lei. Se achită c/v facturii cu numerar din casierie; în prealabil se ridică numerarul necesar din contul de trezorerie.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

40

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară, în regim liniar, DNU este de 2 ani. (1) Înregistrarea programului informatic achiziţionat: 208 +A

=

404 +P

15.000

(2) Ridicarea de numerar din contul de finanţare: 581 +A

=

770 +P

15.000

5311 +A

=

581 -A

15.000

=

5311 -A

15.000

(3) Plata c/v Fa: 404 -P

(4) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare: A/l =

Vi 15.000 = = 625 lei DNUx12 2x12

6811 +A

=

2808 +P

625

(5) Scoaterea din evidenţă a programului informatic, amortizat integral (după 2 ani): 2808 -P

=

208 -A

15.000

Aplicaţia nr.2 O instituţie publică de artă vizuală achiţionează de la un furnizor un tablou (obiect de patrimoniu) în valoare de 20.000 lei, care va reprezenta un activ al patrimoniului public al statului. 1) Înregistrarea tabloului în gestiunea instituţiei publice:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

41

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 214 +A

=

101 +P

Anul II, semestrul I 20.000

2) Achiziţionarea tabloului de la furnizor conform facturii: 6821 +A

=

404 +P

20.000

Aplicaţia nr.3 O instituţie publică (unitate spitalicească) achiziţionează de la un furnizor conform facturii (Fa) un tomograf la o valoare (cost de achiziţie - Ca) de 80.000 lei, care este pus în funcţiune de către o unitate specializată, cu cheltuieli de montaj în sumă de 2.000 lei. 1) Înregistrarea tomografului achiziţionat conform Fa:

231 = 404 +A +P 2) Înregistrarea cheltuielilor cu montajul: 231 +A

=

404 +P

80.000

2.000

3) Luarea în evidenţă a tomografului după punerea în funcţiune: 213 +A

=

231 -A

82.000

Aplicaţia nr.4 O instituţie publică realizează în antrepriză un laborator, plătind anteprenorului său, conform extrasului de cont (EC), un avans în sumă de 10.000 lei. Contravaloarea facturilor primite pe măsura realizării lucrării însumează 40.000 lei. La terminarea lucrării, aceasta se recepţionează de către beneficiar. 1) Înregistrarea avansului acordat antreprenorului (unităţii de construcţii-montaj): 232 +A

=

770 +P

10.000

2) Înregistrarea devizelor parţiale primite: 231 +A

=

404 +P

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

40.000

42

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

3) Plata c/V Fa furnizorului prestator de servicii, conform EC: •

c/v Fa = 40.000 lei

•

c/v avans acordat = 10.000 lei____

•

Suma de plată = 30.000 lei

404 -P

% 232 –A 770 +P 4) Luarea în evidenţă a lucrării recepţionate: 212

=

=

+A

231 -A

40.000 10.000 30.000 40.000

Aplicaţia nr. 5 O instituţie publică realizează în regie proprie o clădire, efectuând următoarele cheltuieli în exerciţiul bugetar „N”: materii prime 40.000 lei, materiale consumabile 10.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 2.000 lei, cheltuieli cu salariile personalului 20.000 lei. Lucrările se finalizează în exerciţiul bugetar „N+1”. 1) Darea în consum a materiilor prime, conform „Centralizatorului bonurilor de consum”: 601 = 301 40.000 +A -A 2) Darea în consum a materialelor consumabile, conform „Bonului de consum”: 602 = 302 10.000 +A -A 3) Darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar în proporţie de 80%, conform „Bonului de consum”: 603 = 303 1.600 +A -A 4) Înregistrarea cheltuielilor cu salariile datorate (simplificat): 641 = 421 20.000 +A +P 5) Luarea în evidenţă a clădirii, ca investiţie în curs de execuţie, la finele exerciţiului „N”: 231 = 722 71.600 +A +P 6) Luarea în evidenţă a clădirii finalizate şi recepţionate în execiţiul „N+1”: 212 +A

=

231 -A

71.600

Aplicaţia nr.6 Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

43

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) un mijloc de transport, la o valoare de 30.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită c/v ei conform extrasului de cont (EC). Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară în regim liniar, durata normală de utilizare (DNU) fiind de 6 ani. 1) Înregistrarea mijlocului de transport achiziţionat: 2133 +A

=

408 +P

30.000

408 -P 3) Plata c/v Fa:

=

404 +P

30.000

404

=

770 +P

30.000

2) Sosirea facturii (Fa):

-P

4) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare: A/l =

Vi 30.000 = = 416,66 DNUx12 6 x12

6811 +A

lei

=

2813 +P

416,66

Aplicaţia nr. 7 O instituţie publică vinde o clădire unui client, fără factură (Fa), la o valoare de 200.000 lei, cunoscând valoarea de intrare, 300.000 lei şi amortizarea calculată şi înregistrată, 150.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei conform extrasului de cont. Se scoate din evidenţă clădirea. 1) Vânzarea clădirii fără Fa: 418 +A 2) Întocmirea Fa:

=

461 = +A 3) Încasarea c/v Fa conform EC:

4481 +P

200.000

418 -A

200.000

770 = 461 200.000 -P -A 4) Virarea sumei încasate la bugetul de stat, conform extrasului de cont (EC): 4481

=

770

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

200.000 44

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

-P +P 5) Scoaterea din evidenţă a clădirii amortizate parţial: •

Vi = 300.000 lei

•

A = 150.000 lei____

•

Vn = 150.000 lei

% 2812 –P 658 +A

=

212 -A

300.000 150.000 150.000

Aplicaţia nr.8 O instituţie publică achiziţionează titluri de participare (acţiuni) la o valoare de 8.000 lei, cheltuielile cu comisioanele însumând 80 de lei, pentru care la sfârşitul exerciţiului încasează venituri de 1.000 lei. (1) Înregistrarea titlurilor de participare achiziţionate şi a cheltuielilor cu comisioanele: % = 260 +A 622 +A (2) Încasarea c/v dividendelor: 770 -P

=

770 +P

8.080 8.000 80

763 +P

1.000

Obs.1: În cazul în care, ulterior scade cursul titlurilor de valoare, de exemplu la 7.500 lei, se va constitui un provizion pentru deprecierea titlurilor de participare (la sfârşitul exerciţiului): 6863 = 296 500 +A +P Obs.2: În varianta în care în exerciţiul următor creşte valoarea titlurilor de participare, se anulează provizionul rămas fără obiect: 296 -P

=

786 +P

500

REZUMAT Comparativ cu stocurile, care deservesc în activitatea unei instituţii publice o perioadă mai scurtă de timp, imobilizările sau activele imobilizate deservesc în activitatea instituţiei o perioadă mai mare de timp.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

45

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Activele imobilizate de natura celor necorporale şi corporale îşi recuperează valoarea de intrare ca urmare a deprecierii ireversibile prin amortizare, iar cele financiare prin constituirea de provizioane. Pentru amortizarea imobilizărilor se utilizează ca metode, amortizarea liniară, degresivă şi accelerată, prin trecerea pe cheltuieli a sumei calculate lunar, concomitent cu utilizarea pe credit a contului de amortizare. Evaluarea imobilizărilor se efectuează avându-se în vedere cele patru momente: la intrarea în patrimoniul instituţiei, la inventariere, la închiderea exerciţiului şi cu ocazia ieşirii din patrimoniul instituţiei publice. Conturile ce se utilizează pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor sunt de activ, mai puţin cele care în care se înregistrează deprecierea ireversibilă (amortizarea) şi deprecierea reversibilă (provizioanele) care sunt conturi de pasiv. CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la contabilitatea imobilizărilor sau activelor imobilizate.

Exemple ilustrative Putem vorbi de imobilizări în curs de execuţie, adică investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză, care trec se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune, după caz. Instituţiile publice pot proceda la reevaluarea imobilizărilor existente la sfârşitul exerciţiului bugetar şi reflectarea în contabilitate a rezultatelor acesteia. Reevaluarea se face la valoarea justă de la data bilanţului, iar valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare, membri unui organism profesional în dmeniu, recunoscut naţional şi internaţional. Recomandări bibliografice: Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 3

3. Chebac N.

4. Dascălu

C.,

Ştefănescu A.

Nişulescu

I.,

Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 4.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL 1. Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile destinate: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

46

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

a) să servească o perioadă scurtă în activitatea instituţiei publice; b) să servească o perioadă îndelungată în activitatea unei instituţii publice; c) care nu se consumă la prima utilizare; d) care se consumă la prima utilizare; e) b) şi c).

2. Care din următoarele înregistrări contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Înregistrarea unui program informatic achiziţionat: 208 +A

=

404 +P

10.000

b) Scoaterea din evidenţă a unui program informatic amortizat integral: 2808 -P

=

208 -A

8.000

c) Înregistrarea cheltuielilor cu montajul unui aparat de tip tomograf: 213 +A

=

231 -A

40.000

d) Luarea în evidenţă a unei lucrări recepţionate: 212 +A

=

231 -A

30.000

231 -A

20.000

e) Înregistrarea unui deviz parţial: 404 -P

=

3. Care din următoarele înregistrări contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) Plata c/v unei facturi în cazul achiziţionării unei imobilizări corporale, conform RC: 404 -P

=

770 +P

35.000

b) Încasarea c/v unei facturi în contul de disponibil în cazul unei imobilizări: 770 -P

=

461 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

300.000

47

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

c) Întocmirea facturii în cazul vânzării unei imobilizări fără factură: 411 +A

=

418 -A

30.000

d) Anularea unui provizion rămas fără obiect: 296 -P

=

786 +P

6.000

e) Înregistrarea unui avans acordat unui antreprenor: 770 -P

=

232 -A

15.000

4. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: % 2812 -P 658+A

=

212 -A

600.000 400.000 200.000

a) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale amortizată întegral; b) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale neamortizată integral; c) scoaterea din evidenţă a unei imobilizări corporale neamortizată integral; d) înregistrarea amortizării calculată şi evidenţiată anterior, a cheltuielii cu valoarea neamortizată, concomitent cu scoaterea din evidenţă a imobilizării corporale; e) nici un răspuns nu este corect.

5. Se cunosc următoarele date privind o imobilizare corporală (autoturism): Vi = 40.000 lei, DNU = 8 ani. Amortizarea se înregistrează astfel: a) 2813 -P

=

6811 -A

5.000

2133 +A

=

2813 +P

40.000

6811 +A

=

2133 -A

417

b)

c)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

48

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

d) 6811 +A

=

2813 +P

40.000

6811 +A

=

2813 +P

417

e)

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Evaluarea activelor imobilizate.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

49

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I Modulul 4___

CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea şi clasificarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Cunoaşterea modului de evaluare a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 3. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a stocurilor la ieşirea din patrimoniu
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice stocurilor şi producţiei în curs de execuţie.

Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie;
Înregistrarea sistemică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice stocurilor;
Realizarea completării documentelor justificative şi contabile Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Lecţia 1 Aspecte de ordin teoretic privind stocurile şi producţia în curs de execuţie

Pasul 1 Definiţie, clasificare, evaluare Stocurile reprezintă active circulante: a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

50

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Clasificare Din categoria stocurilor fac parte:
Materiile prime;
Materiale consumabile;
Materiale de natura obiectelor de inventar; Produse - semifabricatele;
produsele finite;
rebuturile, materialele recuperabile, deşeurile.
Animale şi păsări;
Mărfurile;
Ambalajele;
Producţia în curs de execuţie;
Bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi. Evaluare Evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie are loc: a) la data intrării în patrimoniul instituţiei publice b) cu ocazia inventarierii c) la închiderea exerciţiului bugetar d) la data ieşirii din patrimoniu a) La data intrării în patrimoniul instituţiei publice Evaluarea stocurilor la instrarea în patrimoniul instituţiilor publice se realizează la valoarea de intrare denumită şi valoare contabilă, care îmbracă următoarele forme: 1. Cost de achiziţie (Ca), pentru bunurile primite cu titlu oneros 2. Cost de producţei (Cp), pentru bunurile produse sau fabricate în cadrul instituţiei 3. Valoare justă (Vj), pentru bunurile primite cu titlu gratuit b) Cu ocazia inventarierii Evaluarea stocurilor se realizează la valoarea de inventar (Vinv) sau valoarea actuală (Vac) stabilită în funcţie de preţul pieţei , starea şi utilitatea bunurilor. c) La închiderea exerciţiului bugetar (la bilanţ) Evaluarea se efectuează la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă (valoare de inventar). d) La data ieşirii din patrimoniu

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

51

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

La ieşirea din patrimoniul instituţiei, stocurile se evaluează utilizând una din următoarele metode:
FIFO (metoda „primul intrat – primul ieşit”)
CMP (metoda costului mediu ponderat)
LIFO (metoda „ultimul intrat – primul ieşit”) Obs.: Funcţie de specificul activităţii instituţiei publice, se utilizează şi metodele costului standard şi preţului cu amănuntul.

Pasul 2 Documentele utilizate în evidenţa stocurilor Documentele specifice evidentei stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie sunt:
Factura;
Avizul de însoţire a mărfii;
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (NRCD);
Bonul de predare, trasfer, restituire;
Bonul de consum;
Fişa limită de consum;
Lista zilnică de alimente;
Dispoziţia de livrare;
Fişa de magazie;
Fişa de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţă;
Fişa de evidenţă a stocurilor şi materialelor de natura obiectelor de inventar pe locuri de folosinţă;
Registrul stocurilor;
Lista de inventariere. Pasul 3 Conturi utilizate Pentru contabilizarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se utilizează conturile din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

52

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Lecţia 2 Aplicaţii practice privind stocurile şi producţia în curs de execuţie

Aplicaţia nr.1 O instituţie publică derulează în cursul unei luni următoarele operaţiuni economicofinanciare aferente stocurilor: 1) Achiziţionare de materii prime de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) la o valoare de (Ca) 3.000 lei. Se achită c/v facturii (Fa) cu numerar din casierie, conform „Registrului de casă” (RC). 2) Se primesc prin transfer de la o instituţie publică, superioară ca subordonare, materiale consumabile (tipizate) în valoare de 800 lei. 3) Se înregistrează un plus de inventar constând în carburanţi (motorină) în valoare de 100 lei. 4) Se primesc prin transfer voluntar (altele decât donaţii, sponsorizări) în valoare de 4.000 lei. 5) Se înregistrează un minus constatat cu ocazia inventarierii de materiale pentru ambalat în valoare de 500 lei. 6) Se înregistrează un transfer de mărfuri unei instituţii publice subordonate în valoare de 600 lei. Înregistrarea cronologică a operaţiunilor

1) a) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa: 301 +A

=

401 +P

3.000

5311 -A

3.000

b) Se achită c/v Fa conform RC: 401 -P

=

2) Înregistrarea materialelor consumabile obţinute prin transfer: 3028 +A

=

4813 +P

800

3) Înregistrarea plusului de inventar constatat: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

53

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 3022 +A

=

Anul II, semestrul I

6022 -A

100

4) Înregistrarea materialelor de plantat obţinute prin transfer voluntar: 3025 +A

=

7515 +P

4.000

5) Înregistrarea minusului constatat la inventar: 6025 +A

=

3025 -A

500

6) Înregistrarea transferului de mărfuri la instituţia publică subordonată: 4813 -P

=

371 -A

600

Aplicaţia nr.2 O instituţie publică care se autofinanţează (finanţare din venituri proprii) achiziţionează de la un furnizor, conform facturii (Fa), materii prime în valoare de 2.000 lei, plus TVA 19%. Se achită contravaloarea facturii cu ordin de plată (OP), conform extrasului de cont (EC). Se dau în consum materiile prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”. Se obţin produse finite la o valoare de 3.000 lei. 1) Înregistrarea materiilor prime achiziţionate conform Fa: % 301 +A 4426 +A 2) Plata c/v Fa: 401 -P

=

401 +P

2.380 2.000 380

=

560 -A

2.380

3) Darea în consum a materiilor prime achiziţionate: 601 +A

=

301 -A

2.000

4) Înregistrarea produselor finite obţinute: 345 +A

=

709 +P

3.000

Aplicaţia nr.3 Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

54

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

O instituţie publică achiziţionează de la un furnizor (F) fără factură (Fa) materiale de natura obiectelor de inventar la o valoare (Ca) de 1.000 lei. Ulterior soseşte factura şi se achită c/v ei cu „Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC). Se dau în consum materialele de narura obiectelor de inventar în proporţie de 50%. 1) Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar, fără Fa: 303 +A 2) Sosirea Fa:

=

408 +P

1.000

408 = 401 1.000 -P +P 3) Darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar: 603 +A

=

303 -A

500

Aplicaţia nr.4 O instituţie publică care funcţionează pe principiul autofinanţării şi care evidenţiază stocurile de produse finite la cost standard (prestabilit), desfăşoară următoarele operaţiuni economico-financiare în cursul lunii: 1) Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa) materii prime la un preţ de cumpărare (Pc) de 14.400 lei (600 kgx24lei/kg) cu cheltuieli de transportaprovizionare de 200 lei, plus TVA 19%. Se achită c/v Fa cu „Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC). 2) Se dau în consum materii prime achiziţionate, conform „Bonului de consum”. 3) Se obţin produse finite din producţie proprie, la cost de producţie standard Cp(st), 20.000 lei şi cost de producţie efectiv Cp(ef), determinat la finele lunii, 26.000 lei. 4) Se vând produsele finite obţinte unui client, conform facturii (Fa) la o valoare de 34.000 lei, plus TVA 19%. Se încasează c/v Fa, conform EC şi se descarcă gestiunea de produse finite. Înregistrarea cronologică a operaţiunilor 1) a) Înregistarea materiilor prime achiziţionate conform Fa:  Pc = 14.400 lei  Cheltuieli tp-aprov. = 200 lei_____  Ca = 14.600 lei  TVA 19% = 2.774 lei

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

55

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs % 301 +A 4426 +A

Anul II, semestrul I

=

401 +P

17.374 14.600 2.774

=

560 -A

17.374

b) Plata c/v Fa: 401 -P

2) Darea în consum a materiilor prime: 601 +A

=

301 -A

14.600

3) a) Înregistrarea produselor finite obţinute:  Cp (st) = 20.000 lei  Cp (ef) = 26.000 lei_____  Diferenţe de cost în plus = 6.000 lei (nefavorabile) 345 +A

=

709 +P

20.000

b) Înregistrarea diferenţelor de cost aferente: 348 +A

=

D

709 +P

709 (B)

RD

20.000 6.000 26.000

0

RC

TSD

26.000

0

TSC

6.000

C (3a) (3b)

(efectiv)

4) a) Vânzarea produselor finite obţinute: 411 +A

=

% 701 +P 4427 +P

40.460 34.000 6.460

b) Încasarea c/v Fa: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

56

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 520 +A

=

411 -A

Anul II, semestrul I 40.460

c) Descărcarea gestiunii de produse finite: 709 -P

=

% 345 –A 348 –A

26.000 20.000 6.000

Aplicaţia nr.5 O instituţie publică finanţată de la bugetul de stat, achiziţionează de la un furnizor, conform facturii, mărfuri în valoare de 25.000 lei. Se achită c/v Fa cu OP, conform EC. Ulterior, vinde mărfurile unui client, conform facturii în valoare de 45.000 lei. Se încasează c/v mărfurilor vândute; se scot din evidenţă. Se virează sumele obţinute din vânzarea mărfurilor la bugetul de stat.

1) Înregistrarea mărfurilor achiziţionate conform Fa:

371 +A

=

401 +P

25.000

7701 +P

25.000

2) Plata c/v Fa, conform EC:

401 -P

=

3) Vânzarea mărfurilor conform Fa:

411 +A

=

4481 +P

45.000

4) Încasarea c/v mărfurilor conform EC:

7701 -P

=

411 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

45.000

57

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

5) Virarea sumei încasate la bugetul de stat:

4481 -P

=

7701 +P

45.000

Aplicaţia nr.6 O instituţie publică de subordonare locală trimite unui terţ spre prelucrare materii prime în valoare de 2.000 lei. Contravaloarea cheltuielilor de prelucrare este de 500 lei, conform facturii primite de la terţ. Se achită c/v facturii şi se iau în evidenţă materialele obţinute în urma prelucrării.

1) Înregistrarea materiilor prime date spre prelucrare:

351 +A

=

301 -A

2.000

2) Înregistrarea materialelor obţinute (de natura obiectelor de inventar) şi a obligaţiilor de plată faţă de terţul executant:

303 +A

=

% 351 –A 401 +P

2.500 2.000 500

=

7702 +P

2.500

3) Plata c/v Fa:

401 -P REZUMAT

Stocurile sunt active circulante care intervin în ciclul de exploatare al instituţiei publice şi care sunt destinate să fie vândute în aceeaşi stare sau după ce au fost prelucrate sau să fie consumate la prima lor utilizare. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a trecut prin toate fazele sau stadiile de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

58

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc. Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie. Exemple ilustrative Atunci când stocurile se depreciază (este vorba de o depreciere reversibilă), se recuperează valoarea depreciată prin constituirea de provizioane. Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. Astfel, ele pot fi majorate, diminuate sau anulate atunci când rămân fără obiect, fiind reluate la venituri. Recomandări bibliografice:

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 4

5. Chebac N.

6. Dascălu C.,

Nişulescu

Ştefănescu A.

I., Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 5.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL 1. Evaluarea stocurilor la data intrării în instituţia publică se face la valoarea de intrare, care îmbracă următoarele forme: a) cost de achiziţie; b) valoarea contabilă; c) cost de producţie; d) valoarea justă; e) a), c) şi d).

2. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

59

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 303 +A

=

% 351 –A 401 +P

Anul II, semestrul I 3.600 3.000 600

a) înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar obţinute în urma prelucrării materiei prime; b) înregistrarea obligaţiei de plată faţă de terţul care a prelucrat materia primă; c) înregistrarea materiei prime data spre prelucrare; d) a) şi b); e) b) şi c).

3. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) virarea unei sume încasate la bugetul de stat, conform RC: 4481 -P

=

7701 +P

30.000

b) vânzarea produselor finite obţinute: 461 +A

=

% 701 +P 4427 +P

28.560 24.000 4.560

c) încasarea c/v mărfurilor, conform EC: 7701 -P

=

411 -A

36.000

d) darea în consum a materiei prime, conform „Bonului de consum”: 601 +A

=

301 -A

12.000

e) înregistrarea unei diferenţe de cost în plus la produsele finite obţinute: 709 -P

=

348 –A

7.000

4. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată: a) înregistarea materiei prime date spre prelucrate: 301 +A

=

351 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

6.000

60

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

b) darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar: 603 +A

=

303 -A

1.000

c) sosirea unei facturi în cazul achiziţionării fără factură a unui element de stoc: 618 +A

=

401 +P

600

d) plata c/v unei factur cu numerar din casierie: 401 -P

=

5311 -A

7.000

e) înregistrarea materiei consumabile obţinută prin transfer: 3028 +A

=

4813 +P

3.000

5. Se cunosc următoarele date în cazul materiei prime achiziţionate conform Fa: preţ de cumpărare = 700 lei, cheltuieli de transport-aprovizionare = 50 lei, TVA 19%. Materia primă achiziţionată se va înregistra astfel: a) 301 +A

=

401 +P

700

% 301 +A 4426 +A

=

404 +P

833 700 133

% 301 +A 4428 +A

=

408 +P

892,50 750,00 142,50

% 301 +A

=

401 +P

750 700

b)

c)

d)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

61

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 4426 +A

Anul II, semestrul I 50

e) % 301 +A 4426 +A

=

401 +P

892,50 750 142,50

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Evaluarea stocurilor

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

62

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Modulul 5___ CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea şi clasificarea terţilor;
Cunoaşterea modului de evaluare a creanţelor şi a datoriilor;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 4. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente decontărilor cu terţii;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a creanţelor şi a datoriilor;
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice decontărilor cu terţii;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni aferente decontărilor;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) specifice decontărilor;
Întelegerea modului de evaluare a patrimoniului într-o situaţie practică Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Lecţia 1 Aspecte de ordin teoretic privind decontările cu terţii

Pasul 1 Definiţie, clasificare, evaluare Terţii reprezintă persoanele fizice şi juridice cu care instituţia publică se află în relaţii băneşti în sensul că are de primit sau de dat anumite sume de bani. Clasificare Contabilitatea terţilor evidenţiază drepturile (creanţele) şi datoriile (obligaţiile) instituţiei publice cu:
instituţiile publice subordonate; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

63

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


furnizorii, clienţi, personalul, asigurările sociale, bugetul statului;
debitorii şi creditorii diverşi. Din categoria decontărilor mai fac parte:
decontările dintre exerciţiile bugetare;
operaţiunile în curs de clarificare. Evaluarea creanţelor şi datoriilor se poate realiza, funcţie de momentul la care se referă, astfel: a) Evaluarea iniţială (la valoarea nominală); b) Evaluarea la momentul decontării creanţelor şi datoriilor:
creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;
creanţele şi datoriile în valută – la cursul din momentul efectuării tranzacţiei (când coincide cu cel din momentul decontării);
diferenţa dintre cursul de schimb la data efectuării tranzacţiei şi data decontării se înregistrează ca diferenţe de curs valutar sub formă de venituri sau cheltuieli; c) Evaluarea la data întocmirii bilanţului:
creanţele şi datoriile în lei – la valoarea nominală;
creanţele şi datoriile în valută – la cursul de schimb publicat de Banca Naţională a României din ultima zi a anului (31 decembrie).

Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa operaţiunilor de decontări Documentele specifice evidenţei creanţelor şi datoriilor sunt:
Factura;
Avizul de însoţire a mărfii;
Dispoziţia de livrare;
Lista de avans chenzinal;
Statul de salarii;
Centralizatorul statelor de salarii;
Fişa de evidenţă a salariilor. Pasul 3 Conturi utilizate Pentru evidenţa creanţelor şi datoriilor se utilizează conturile din clasa 4 „Conturi de terţi”. Pentru evidenţa analitică a clienţilor şi furnizorilor, aceştia se grupează în: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

64

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


clienţi şi furnizori - interni; o externi;
clienţi şi furnizori cu termen de încasare sau plată - sub 1 an; o peste 1 an.

Lecţia 2 Aplicaţii practice privind decontările cu terţii Aplicaţia nr.1 O instituţie publică cu finanţare locală, achiziţionează de la un furnizor (F), fără factură (Fa) mobilier la o valoare de 10.000 lei. Ulterior soseşte factura (Fa) şi se achită c/v ei cu „Ordin de plată” (OP), conform „Extrasului de cont” (EC). 1) Înregistrarea mobilierului achiziţionat fără factură:

214 +A

=

408 +P

10.000

404 +P

10.000

7702 +P

10.000

2) Sosirea ulterioară a facturii (Fa):

408 -P

=

3) Plata c/v Fa cu OP conform EC:

404 -P

=

Aplicaţia nr.2 O instituţie publică cu finanţare din bugetul central, plăteşte prin trezorerie cu „Ordin de plată” (OP), conform extrasului de cont (EC), un avans unui terţ pentru lucrările de reparaţii executate de acesta, în valoare de 18.000 lei. Ulterior se primeşte factura (Fa) pentru lucrările executate în valoare de 40.000 lei. 1) Înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

65

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 4092 +A

=

Anul II, semestrul I

7701 +P

18.000

2) Înregistrarea cheltuielilor cu c/v reparaţiilor executate de terţ conform Fa: 611 +A

=

401 +P

40.000

3) Diminuarea obligaţiei faţă de terţ pentru avansul plătit şi stingerea creanţei aferente: 401 -P

=

4092 -A

18.000

4) Plata către terţ (prestatorul de servicii) conform EC: 401 -P

=

7701 +P

22.000

Aplicaţia nr.3 O instituţie publică cu finanţare din bugetul local, vinde unui client, fără factură (Fa) un autoturism la o valoare de 220.000 lei. Ulterior se întocmeşte factura şi se încasează c/v ei prin bancă, conform EC. 1) Vânzarea autoturismului fără factură (Fa): 418 +A

=

751 +P

220.000

2) Întocmirea, ulterior, a facturii (Fa): 461 +A

=

418 -A

220.000

461 -A

220.000

3) Încasarea c/v Fa, conform EC: 7702 -P

=

Aplicaţia nr.4 O instituţie publică finanţată din venituri proprii încasează un avans de la un terţ în valoare de 2.000 de lei, căruia i se facturează ulterior produse finite, în valoare de 6.000 lei, plus TVA 19%. Se încasează diferenţa prin trezorerie, conform „Extrasului de cont” (EC). Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

66

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

1) Încasarea avansului, conform EC: 560 +A

=

419 +P

2.000

2) Înregistrarea creantei generată de vânzarea produselor finite conform Fa: 4111 +A

=

% 701 +P 4427 +P

7.140 6.000 1.140

3) Stingerea obligaţiei de plată faţă de terţ (furnizorul de produse finite) pentru avansul primit şi diminuarea creanţei pe seama acestuia: 419 -P

=

4111 -A

2.000

4) Încasarea diferentei, conform Fa emise către terţ: 560 +A

=

4111 -A

5.140

Aplicaţia nr. 5 La o instituţie publică de subordonare centrală (cu finanţare de la bugetul de stat) se constată un minus de materiale la inventariere, trecut pe seama unui vinovat (gestionarul) cunoascând valoarea de intrare (Vi) 800 lei şi valoarea actuală (Vac) de 900 lei. 1) Înregistrarea creanţei pe seama vinovatului: 4282 +A

=

% 7513 +P 4481 +P

900 800 100

2) Încasarea c/v creanţei conform RC: 5311 +A

=

4282 -A

900

3) Depunerea numerarului din casierie în contul de finanţare: 581

=

5311

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

900 67

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs +A 7701 -P

Anul II, semestrul I

-A =

581 -A

900

4) Virarea sumei datorate bugetului de stat conform EC: 4481 -P

=

7701 +P

100

Aplicaţia nr. 6 La o instituţie publică care se autofinanţează au loc achiziţionări, conform facturilor emise de furnizori, cu total TVA deductibilă, 8.000 lei şi vânzări, conform facturilor emise de instituţie, cu total TVA colectată, 7.000 lei. Să se regularizeze TVA conform „Decontului de TVA” şi să se înregistreze cronologic (pe formule contabile). 1) Înregistrarea regularizării TVA: TVA deductibilă (4426) = 8.000 lei TVA colectată (4427) = 7.000 lei 4426 > 4427  4424 % 4427 -P 4424 +A

=

4426 -A

8.000 7.000 1.000

2) Încasarea TVA aferentă, conform EC: 560 +A

=

4424 -A

1.000

Obs.: În varianta în care se constată următoarea situaţie: TVA colectată = 10.000 lei TVA deductibilă = 8.000 lei, au loc următoarele înregistrări: 4427 > 4426  4423 1) Înregistrarea regularizării TVA:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

68

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 4427 -P

=

% 4426 –A 4423 +P

Anul II, semestrul I 10.000 8.000 2.000

2) Plata TVA aferentă, conform EC: 4423 -P

=

560 -A

2.000

Aplicaţia nr.7 O instituţie publică superioară acordă prin transfer unei instituţii publice din subordine un activ fix (autoturism) în valoare de 30.000 lei şi numerar 8.000 lei. Înregistrări în contabilitatea instituţiei superioare 1) Înregistrarea transferului de active fixe: 4812 +A

=

2133 -A

30.000

2) Înregistrarea transferului de numerar: 4811 +A

=

5311 -A

8.000

Înregistrări în contabilitatea instituţiei subordonate 1) Înregistrarea activului primit prin transfer: 2133 +A

=

4812 +P

30.000

2) Încasarea numerarului primit prin transfer: 5311 +A

=

4811 -A

8.000

Obs.: Conturile 4811 şi 4812 sunt conturi bifuncţionale şi funcţionează ca un cont de activ pentru instituţia superioară şi ca un cont de pasiv pentru instituţia subordonată.

Aplicaţia nr.8

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

69

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

O instituţie publică care se autofinanţează are de încasat de la un client c/v unei creanţe (activ circulant) în valoare de 600 lei. La sfârşitul anului „N”, creanţa are un grad de recuperare de 60%. În anul următor „N+1”, clientul achită instituţiei publice suma de 200 lei.

Înregistrări în exerciţiul „N” 1) Înregistrarea creanţei incerte şi stingerea celei iniţiale: 4118 +A

=

4111 -A

600

2) Înregistrarea unei provizion pentru depreciere a creanţei:
Gradul de recuperare a creanţei = 60%
Gradul de nerecuperare = 100% - 60% = 40%
Valoarea provizionului de constituit = 600 lei x 40% = 240 lei 6864 +A

=

491 +P

240

Înregistrări în exerciţiul „N+1” 1) Încasarea c/v creanţei în sumă de 200 lei: 560 +A

=

4118 -A

200

2) Trecerea pe cheltuieli a creanţei nerecuperate (600 lei -200 lei = 400 lei): 654 +A

=

4118 -A

400

3) Anularea provizionului rămas fără obiect: 491 -P

=

7813 +P

240

Aplicaţia nr.9 În cadrul unei instituţii publice cu finanţare din bugetul local au loc următoarele operaţiuni economico-financiare aferente salariilor (simplificare): 1) Acordarea unui avans chenzinal în sumă de 3.000 lei. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

70

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

2) Ridicare de numerar din contul de trezorerie şi acordarea unui drept neridicat în termenul legal în sumă de 500 lei. 3) Acordarea unui ajutor de maternitate (există banii în casieria instituţiei publice) în sumă de 200 lei. 4) Acordarea drepturilor salariale nete în sumă de 6.000 lei. Înregistrarea cronologică a operaţiunilor 1) Acordarea avansului chenzinal plătit conform RC: 425 +A

=

5311 -A

3.000

2) a) Ridicare de numerar, conform EC şi RC: 581 +A

=

560 -A

5311 = 581 +A -A b) Plata dreptului neridicat, conform RC: 426 -P

=

500

500

5311 -A

500

5311 -A

200

5311 -A

6.000

3) Plata ajutorului de maternitate: 423 -P

=

4) Plata drepturilor salariale nete: 421 -P

=

Aplicaţia nr.10 O instituţie publică cu finanţare centrală dispune de următoarele date privind drepturile salariale:
Total drepturi brute = 40.000 lei, din care salarii de încadrare = 30.000 lei şi spor de vechime = 10.000 lei
Reţinerile personalului sunt cele legale
Impozitul pe veniturile din salariile = 16% Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

71

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Să se determine drepturile salariale cuvenite (restul de plată) şi să se înregistreze drepturile brute cuvenite şi reţinerile personalului şi virarea reţinerilor personalului.

Mod de calcul
TDB = 40.000 lei
Reţinerile personalului:
CAS 9,5% (asigurări sociale) = 40.000 x 9,5% = 3.800 lei
CASS 5,5% (asigurări sociale de sănătate) = 40.000 x 5,5% = 2.200 lei
CFS 0,5% (fondul de şomaj)= 40.000 x 0,5% = 200 lei
Total reţineri = 6.200 lei
Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 40.000 – 6.200 = 33.800 lei
Impozit pe venituri din salarii = Venit impozabil x 16% = 33.800 x16% = 5.408 lei
Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 40.000 – 6.200 – 5.408 = 28.392 lei Înregistrarea operaţiunilor, cronologic (pe formule contabile) 1) Înregistrarea drepturilor brute: 641

=

421

40.000

+A +P b) Înregistrarea reţinerilor din salarii conform „Statului de plata”: 421 -P

=

% 444 +P 4312 +P 4314 +P 4372 +P

11.608 5.408 3.800 2.200 200

c) Efectuarea viramentelor conform EC: % 444 -P 4312 -P 4314 -P 4372 -P

=

7701 +P

11.608 5.408 3.800 2.200 200

REZUMAT Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

72

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor instituţiei publice în relaţiile acesteia cu instituţiile publice din subordine, furnizorii, clienţii, personalul salariat, asigurările sociale, bugetul statului, debitorii şi creditorii diverşi. Operaţiunile privind vânzările, repectiv cumpărările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii efectuate şi pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz. Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Creanţele şi datoriile se evaluează avându-se în vedere momentele enumerate anterior, făcându-se distincţie între cele exprimate în lei, respectiv cele în valută. CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la contabilitatea decontărilor cu terţii Exemple ilustrative Creanţele şi datoriile instituţiei publice exprimate în valută duc la apariţia diferenţelor de curs valutar, care apar cu ocazia decontării lor ca urmare a cursurilor valutare diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial. Astfel, diferenţele de curs valutar apărute se înregistrează în contabilitate fie ca venituri (cont 765), fie ca cheltuieli (cont 665) din diferenţe de curs valutar. Recomandări bibliografice:

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 5

7. Chebac N.

8. Dascălu C.,

Nişulescu

Ştefănescu A.

I., Noua

contabilitate

publică,

Editura

InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 6.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL 1. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 4092 +A

=

7701 +P

20.000

a) reflectarea creanţei pentru avansul plătit, conform RC; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

73

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

b) înregistrarea creanţei pentru avansul plătit, conform EC; c) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform RC; d) plata c/v unui avans pentru lucrările executate de un terţ, conform EC; e) nici un răspuns nu este corect.

2. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) vânzarea unui mijloc de transport, conform Fa, în cazul unei instituţii publice finanţată din bugetul local: 408 +A

=

751 +P

330.000

b) încasarea unui avans în cazul unei instituţii publice care se autofinanţează : 560 +A

=

418 +P

3.000

c) virarea unei sume datorată bugetului de stat, conform EC: 4481 -P

=

7701 +P

400

d) toate răspunsurile sunt corecte; e) nici un răspuns nu este corect. 3. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) înregistrarea unui autoturism primit prin transfer în cadrul instituţiei publice subordonate: 2133 +A

=

4812 +P

40.000

b) anularea unui provizion rămas fără obiect: 491 -P

=

7813 +P

360

c) plata dreptului neridicat la termen, conform RC: 426 -P

=

5311 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

400

74

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

d) înregistrarea drepturilor salariale brute: 641 +A

=

421 +P

50.000

e) nici un răspuns nu este corect. 4. Se cunosc următoarele date în cazul unei creanţe: grad de recuperare creanţă = 70%, valoarea provizionului de constituit = 1.200 lei. Provizionul pentru deprecierea creanţei se va înregistra: a) 6864 +A

=

491 +P

1.200

491 -P

=

7864

1.200

6864 +A

=

491 +P

30

6864 +A

=

491 +P

360

b)

c)

d)

e) nici un răspuns nu este corect.

5. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 4118 +A

=

4111 -A

700

a) înregistrarea unei creanţe incerte; b) stingerea unei creanţe certe; c) luarea în evidenţă a creanţei incerte concomitent cu stingerea celei certe; d) toate răspunsurile sunt corecte; e) nici un răspuns nu este corect. Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Definiţia şi clasificarea terţilor. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

75

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Modulul 6___ CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea operaţiunilor de trezorerie;
Cunoaşterea modului de evaluare a investiţiilor pe termen scurt;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 5. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente operaţiunilor de trezorerie;
Utilizarea corectă a metodelor de evaluare a investiţiilor pe termen scurt;
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice trezoreriei;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni aferente trezoreriei; Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 4 ore

Lecţia 1 Aspecte de ordin teoretic privind contabilitatea trezoreriei

Pasul 1 Definiţie, clasificare, evaluare Trezoreria este o componentă a contabilităţii care asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, a altor valori de trezorerie, a disponibilităţilor băneşti în conturi la Trezoreria statului, Banca Naţională a României, băncile comerciale şi în casierie.

Clasificare Elemetele componente ale trezoreriei sunt:
Investiţiile pe termen scurt;
Conturi la Trezoreria statului şi bănci; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

76

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


Disponibil al bugetelor;
Casa şi alte valori;
Acreditive;
Disponibil din fonduri cu destinaţie specială;
Disponibil al instituţiilor publice şi a activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii;
Disponibil din veniturile fondurilor speciale;
Viramente interne. Evaluare Investiţiile pe termen scurt se evaluează:
la intrarea în patrimoniul instituţiei publice – la costul de achiziţie;
la bilanţ – la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de valoare). Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabiliate, la cursul zilei comunicat de Banca Naţională a României. Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează schimbul valutar, fără ca acesta să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar. La închiderea exerciţiului bugetar, diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie (ex. acreditivele, depozitele pe termen scurt în valută) se înregistrează la cursul de schimb comunicat de B.N.R., valabil pentru această dată şi se înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Pasul 2 Documente utilizate în evidenţa elementelor de trezorerie Pentru evidenţa operativă a operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar (lei sau valută) se utilizează ca documente:
Chitanţa;
Chitanţa pentru operaţiuni în valută;
Procesul verbal de plăţi;
Dispoziţia de plată/încasare către casierie;
Foaia de vărsământ;
Registrul de casă. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

77

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Pentru operaţiunile efectuate prin virament se utilizează ca documente:
Cererea de deschidere de credite;
Dispoziţia bugetară pentru repartizarea creditelor;
Extrasul de cont;
Ordinul de plată;
Cecul. Pasul 3 Conturi utilizate Pentru evidenţa operaţiunilor de trezorerie se utilizează conturile din clasa 5 „Conturi la trezoreria statului şi bănci comerciale”, structurată pe grupe de conturi (2 cifre), care cuprind conturi sintetice de gradul I (3 cifre) şi de gradul II (4 cifre).

Lecţia 2 Aplicaţii practice

Aplicaţia nr.1 O instituţie publică de subordonare locală, la data de 1.07.”N”, emite un pachet de obligaţiuni în valoare de 600.000 lei (30.000 obligaţiuni cu o valoare nominală de 20 lei/obligaţiune), cu o rată anuală a dobânzii de 15%. Dobânda este plătită la 31.12.”N+1”, dată la care are loc şi răscumpărarea obligaţiunilor.

1) Înregistrarea obligaţiunilor emise:

4811 +A

=

161 +P

600.000

5211 +A

=

763 +P

600.000

2) Înregistrarea dobânzii aferente la 31.12.”N”: • D = 600.000 x 15% x 666 +A

=

6 = 45.000 lei 12

1681 +P

45.000

3) Plata c/v dobânzii în exerciţiul „N+1”, conform EC: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

78

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

1681 -P

=

5211 -A

Anul II, semestrul I

45.000

4) Înregistrarea şi anularea obligatiunilor răscumpărate: a) Înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate:

505 +A

=

5211 -A

600.000

b) Anularea obligaţiunilor răscumpărate: 161 -P

=

4811 -A

600.000

664 +A

=

505 -A

600.000

Aplicaţia nr.2 În cadrul unei instituţii publice cu finanţare locală au loc următoarele operaţiuni: 1) Încasarea unui impozit pe clădiri şi terenuri în valoare de 20.000 lei, conform „Extrasului de cont” (EC). 2) Se achită c/v unei facturi pentru aprovizionare efectuată de la un furnizor, în valoare de 1.000 lei, conform „Extrasului de cont” (EC). 3) Se încasează c/v unei contribuţii la fondul de asigurări sociale de sănătate în valoare de 800 lei, conform „Extrasului de cont”. 4) Se încasează un credit extern garantat de stat în valoare de 30.000 Є la cursul de 3,5 lei/Є, conform „Extrasului contului de credite”.

Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) 1) 5211 +A

=

734 +P

20.000

401 -P

=

560 -A

1.000

2)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

79

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

3) 571 +A

=

7453 +P

800

5132 +A

=

774 +P

105.000

4)

Aplicaţia nr.3 O instituţie publică primeşte o filă de cec în valoare de 2.000 lei, pe care o depune la trezorerie, în vederea încasării. 1) Înregistrarea filei de cec primită: 5112 +A

=

4111 -A

2.000

5112 -A

2.000

2) Încasarea c/v filei de cec: 5121 (770) +A

=

Aplicaţia nr.4 O instituţie publică contractează un împrumut pe termen scurt în valoare de 10.000 lei, care se rambrsează în 6 luni. Dobânda aferentă împrumutului este de 16%, iar plata acesteia se efectuează odată cu rambursarea împrumutului. 1) Înregistrarea creditului încasat conform EC: 5121 +A

=

5191 +P

10.000

2) Înregistrarea dobânzii aferente:
D = 10.000 x 16% x

6 = 800 lei 12

666 = 518 800 +A +P 3) Rambursarea împrumutului şi plata dobânzii aferente la termenul scadent:

% 5191 –P

=

5121 -A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

10.800 10.000 80

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 518 -P

Anul II, semestrul I 800

Aplicaţia nr.5 O instituţie publică acordă unui salariat un avans în sumă de 500 lei pentru procurări de materiale şi bonuri de benzină în valoare de 100 lei. Se justifică avansul conform „Decontului de cheltuieli”. Calculul decontului •

c/v materiale achiziţionate = 400 lei

•

c/v benzină consumată = 80 lei

1) Înregistrarea avansului acordat: 542 +A

=

% 5311 –A 5324 –A

600 500 100

2) Justificarea avansului conform „Decontului”: % 302 +A 6022 +A

=

542 -A

480 400 80

3) Înregistrarea sumelor necheltuite şi restituite: % 5311 +A 5324 +A

=

542 -A

120 100 20

Aplicaţia nr.6 O instituţie publică deschide un acreditiv în lei în valoare de 20.000 lei, din care se utilizează suma de 15.000 lei pentru plata unor furnizori. 1) Înregistrarea acreditivului deschis: 5411 +A

=

5121 -A

20.000

5411 -A

15.000

2) Plata c/v facturilor conform EC: 401 -P

=

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

81

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Aplicaţia nr.7 O instituţie publică cu finanţare locală dispune de următoarea situaţie privind alte valori:
Achiziţionări de – timbre fiscale şi poştale, 400 lei - bilete de tratament şi odihnă, 800 lei - bilete de călătorie, 900 lei.
Utilizări de – timbre fiscale, 200 lei - bilete de tratament, 600 lei - bilete de călătorie, 900 lei. 1) Înregistrarea elementelor de trezorerie achiziţionate: % 5321 +A 5322 +A 5323 +A

=

5311 -A

2.100 400 800 900

2) Înregistrarea timbrelor data în consum: 626 +A

=

5321 -A

200

3) Înregistrarea biletelor de călătorie utilizate: 624 +A

=

5323 -A

900

4) Înregistrarea biletelor de tratament şi odihnă distribuite salariaţilor: 4282 +A

=

5322 -A

600

REZUMAT Investiţiile pe termen scurt, componentă a trezoreriei, se prezintă sub forma obligaţiunilor emise şi răscumpărate. Pentru asigurarea resurselor de finanţare, unităţile administrativ teritoriale pot emite, în condiţiile impuse de lege, obligaţiuni cu dobândă sau cu discount, pe care le răscumpără la termen. În scopul întăririi rolului finanţelor publice şi pentru asigurarea disciplinei bugetare ferme, instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului pe raza cărora îşi au sediul şi au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

82

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Instituţiile publice pot ridica din contul de finanţare sau din conturile de disponibil, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi de personal şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică în cazul efectuărilor prin virament. Concluzii Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la contabilitatea operaţiunilor de trezorerie. Exemple ilustrative Contabilitatea disponibilităţilor aflate în conturi la băncile comerciale şi a mişcării lor, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate în valută, se va ţine în lei şi în valută. Toate operaţiunile privind încasărle şi plăţile în valută se vor înregistra în contabilitate la cursul zilei, comunicat de Banca Naţională a României. Pentru deprecierea investiţiilor pe termen scurt, la sfârşitul exerciţiului bugetar, cu ocazia inventarieirii, se reflectă pe seama cheltuielilor ajustări pentru deprecierea de valoare. Ajustările respective pot fi majorate, diminuate sau anulate când rămân fără obiect (de exemplu, la ieşirea din patrimoniul instituţiei publice a investiţiilor pe termen scurt, sau, altfel spus, la scoaterea lor din evidenţa instituţiei). Recomandări bibliografice:

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 6

9. Chebac N.

10. Dascălu C., Ştefănescu A.

Nişulescu

I., Noua

contabilitate

publică,

Editura

InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 7.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL

1. Investiţiile pe termen scurt se evaluează: a) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de producţie; b) la intrarea în patrimoniul instituţiei publice, la costul de achiziţie; c) la bilanţ, la valoarea de intrare, plus ajustările cumulate pentru pierderile de valoare; d) la bilanţ, la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate pentru pierderile de valoare; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

83

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

e) b) şi d).

2. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 666 +A

=

1681 +P

35.000

a) înregistrarea dobânzii aferente în cazul obligaţiunilor emise; b) înregistrarea cheltuielii cu dobânda în cazul obligaţiunilor emise; c) înregistrarea dobânzii aferente concomitent cu trecerea pe cheltuieli a acestora; d) toate răspunsurile sunt corecte; e) nici un răspuns nu este corect.

3. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) înregistrarea obligaţiunilor răscumpărate: 505 +A

=

5121 -A

300.000

401 +P

3.000

b) înregistrarea filei de cec primită: 5112 +A

=

c) înregistrarea unui credit încasat, conform EC: 5121 +A

=

5191 +P

7.000

d) a) şi b); e) a) şi c).

4. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) înregistrarea unui acreditiv deschis: 5411 = 5121 +A -A b) înregistrarea biletelor de călătorie utilizate: 4282 +A

=

5323 -A

30.000

600

c) înregistrarea unei sume neachitate şi restituite, conform RC: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

84

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 5311 +A

=

542 -A

Anul II, semestrul I 300

d) plata c/v dobânzii pentru obligaţiunile emise: 521 +A

=

1681 +P

32.000

e) a) şi c). 5. Se cunosc următoarele date în cazul emisiunii unor obligaţiuni: valoarea nominală a unei obligaţiuni = 1.800 lei, rata anuală a dobânzii = 20%, data emisiunii obligaţiunilor 1.08.”N”, plata dobânzii la 31.12.”N”. Care este formula contabilă de înregistrare a dobânzii aferente la 31.12.”N”? a) 666 +A

=

1681 +P

180

1681 -P

=

521 -A

150

666 +A

=

161 +P

180

666 +A

=

1681 +P

150

b)

c)

d)

e) nici un răspuns nu este corect.

Teme de control (conform cu calendarul disciplinei) 1. Elementele componente de trezorerie.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

85

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I Modulul 7__

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI FINANŢĂRILOR ____ ___ _____________________ Obiectivele specifice modulului:
Definirea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor;
Cunoaşterea modului de stabilire a rezultatului;
Utilizarea corectă a conturilor specifice clasei 6 şi 7. Rezultatele aşteptate:
Efectuarea înregistrărilor contabile aferente cheltuielilor, veniturilor şi rezultatului;
Completarea şi utilizarea corectă a formularelor specifice. Competenţe dobândite ca urmare a parcurgerii modulului:
Înregistrarea cronologică (pe formule contabile) a operaţiunilor specifice cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor;
Înregistrarea sistematică (în T-uri) a unor operaţiuni specifice stabilirii rezultatului. Timpul mediu necesar pentru asimilarea modulului: 6 ore

Lecţia 1 Aspecte de ordin teoretic privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor Pasul 1 Definiţii, clasificări, evaluări Definiţia şi clasificarea cheltuielilor Cheltuielile (costurile) reprezintă contravaloarea bunurilor şi serviciilor consumate în timpul unui an, chiar dacă sunt sau nu plătite în aceeaşi perioadă. Cheltuielile se clasifică astfel:
Cheltuieli privind stocurile;
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte executate de terţi;
Cheltuieli cu personalul; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

86

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I


Alte cheltuieli operaţionale;
Cheltuieli financiare;
Alte cheltuieli finanţate de la buget;
Cheltuieli de capital, amortizări, provizoane şi ajustări
Cheltuieli extraordinare. Definiţia şi clasificarea veniturilor şi finanţărilor Veniturile reprezintă contravaloarea sumelor realizate (constatate) în decursul unei perioade, chiar dacă acestea au fost încasate sau nu în exerciţiul respectiv.

Clasificare Veniturile se clasifică astfel:
Venituri din activităţi economice;
Venituri din activităţi operaţionale;
Venituri din producţia de active fixe;
Venituri fiscale;
Venituri din contribuţia la asigurările sociale;
Venituri nefiscale;
Venituri financiare;
Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. Definiţia şi clasificarea finanţărilor Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura: 1) integral din - bugetul de stat;
bugetele locale;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale. 2) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la - bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale. 3) din alte surse de finanţare - fonduri externe nerambursabile;
subvenţii;
alocaţii bugetare cu destinaţie specială etc. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

87

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Pasul 2 Conturi utilizate Pentru evidenţierea contabilă a cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor se utilizează conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” şi clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”.

Pasul 3 Închiderea conturilor de cheltuieli, venituri şi finanţări Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a cheltuielilor se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Conturile de venituri se închid la sfârşitul perioadei (trimestrial sau anual) în vederea stabilirii rezultatului patrimonial. Contabilitatea analitică a veniturilor se ţine, şi ea, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Închiderea finanţării se realizează utilizându-se conturile din clasa 7 „Conturi de venituri şi finanţări”, cu ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”, cu formula contabilă generală: Clasa 7 = 121 Închiderea finanţării se referă la: A – Închiderea finanţării din bugetul central; B – Închiderea finanţării din bugetele locale; C – Închiderea finanţării din fondurile speciale şi fondurile cu destinaţie specială; D – Închiderea finanţării din fonduri extrabugetare.

Lecţia 2 Aplicaţii practice privind contabilitatea cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor Aplicaţia nr.1 O instituţie publică finanţată din bugetul central a primit o finanţare bugetară (credite bugetare de la ordonatorul superior de credite) în valoare de 500.000 lei, din care a efectuat cheltuieli în cursul exerciţiului în valoare de 495.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de 490.000 lei. 1) Înregistrarea creditelor bugetare retrase de către ordonatorul superior de credite, neconsumate de instituţia publică: •

500.000 – 490.000 = 10.000 lei

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

88

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

C – 8067 – 10.000 2) Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţare: a) conturi de cheltuieli: 121.01

=

Clasa 6

495.000

=

121.01

490.000

b) conturi de finanţare: 7701

3) Stabilirea rezultatului şi preluarea soldului aferent în contul 117.1 „Rezultatul reportat – bugetul de stat”, în debitul sau creditul acestuia, după caz: •

Rezultat = 495.000 – 490.000 = 5.000 lei 117.1

D

=

121.01

5.000

121.01 „Rezultatul patrimonial – bugetul de stat”

C (2a)

495.000

490.000 5.000 495.000 495.000

RD

(2b) (3)

RC TSD

495.000 495.000 TSC Ø

Aplicaţia nr.2 O instituţie publică finanţată din bugetul local a primit o finanţare bugetară (credite bugetare) de la ordonatorul superior de credite în valoare de 350.000 lei, din care a efectuat cheltuieli în cursul exerciţiului în sumă de 345.000 lei şi plăţi nete de casă în sumă de 342.000 lei. 1) Înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite, returnate de către instituţia publică: •

350.000 – 342.000 = 8.000 lei

C – 8067 – 8.000 Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

89

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

2) Închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări: a) conturi de cheltuieli: 121.02

=

Clasa 6

345.000

=

121.02

342.000

b) conturi de finanţare: 7702

3) Stabilirea rezultatului şi preluarea soldului aferent în contul 117.02 „Rezultatul reportat – bugetul local”, în debitul sau creditul acestuia, după caz: •

Rezultat = 345.000 – 342.000 = 3.000 lei 117.02

D

=

121.2

3.000

121.02 „Rezultatul exerciţiului – bugetul local”

C (2a)

350.000

342.000 3.000 350.000 350.000

RD

(2b) (3)

RC TSD

350.000 350.000 TSC Ø

Aplicaţia nr.3 O instituţie publică finanţată din fondul asigurărilor sociale de sănătate (fonduri speciale) a primit o finanţare în sumă de 80.000 lei, utilizată (consumată) integral pentru procurarea de medicamente: 1) Închiderea conturilor de cheltuieli: 121.05

=

6029

80.000

121.05

80.000

2) Închiderea contului de venituri: 7705

=

Obs.: Contul 122.05 este soldat (sold zero); varianta consumării fondurilor neintegral nu implică retragerea lor; acestea vor rămâne în instituţie până la consumarea lor integrală. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

90

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Aplicaţia nr. 4 O instituţie publică cu activitate finanţată din venituri proprii (fonduri extrabugetare) dispune de următoarea situaţie a cheltuielilor şi veniturilor aferente exerciţiului „N”:
cheltuieli cu materii prime = 6.000 lei
cheltuieli cu salariile datorate = 15.000 lei
venituri din servicii prestate terţilor = 18.000 lei
venituri din chirii = 4.000 lei Să se stabilească rezultatul patrimonial. 1) Închiderea conturilor de cheltuieli: 121.10

=

% 601 –A 641 –A 2) Închiderea conturilor de venituri: % 704 –P 706 -P

=

121.10

21.000 6.000 15.000 22.000 18.000 4.000

3) Stabilirea rezultatului şi preluarea soldului aferent în contul 117.10 „Rezultatul reportat – instituţii publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii”: •

Rezultatul patrimonial = 22.000 – 21.000 = 1.000 lei 121.10

D

=

117.10

1.000

121.10 „Rezultatul patrimonial”

C (2a) (3) RD

21.000 1.000 22.000

22.000

(2)

22.000

RC

TSD

22.000

22.000 TSC

Ø Obs.: Finanţările neconsumate (fondurile) rămân la dispoziţia instituţiei publice autofinanţate în contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii”. REZUMAT Cheltuielile şi veniturile care apar altfel decât în cursul activităţii curente a instituţiei publice trebuie prezentate la cheltuieli, respectiv venituri extraordinare. Ele rezultă din Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

91

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

desfăşurarea unor evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activitatea curentă a instituţiei. Prin activitate curentă se înţelege orice activitate desfăşurată de o instituţie publică pentru realizarea obiectului său de activitate, stabilit conform actelor normative de înfiinţare. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi înregistrate şi în debitul conturilor, în roşu. În situaţia în care apar operaţiuni ce trebuie înregistrate în debitul conturilor de venituri, acestea pot fi înregistrate şi în creditul conturilor, în roşu. CONCLUZII Studiind acest modul aţi dobândit cunoştinţe teoretice şi aplicative referitoare la cheltuieli, venituri şi finanţări. Exemple ilustrative Rezultatul patrimonial se stabileşte la sfârşitul perioadei (trimestrial şi anual) prin închiderea conturilor de venituri şi finanţări (conturi de pasiv) şi a conturilor de cheltuieli (conturi de activ) cu ajutorul contului 121 „Rezultatul patrimonial”. La începutul exerciţiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfârşitul anului se transferă asupra rezultatului reportat. Rezultatul reportat exprimă rezultatul patrimonial al exerciţiilor financiare anterioare (contul 117 „Rezultatul reportat”).

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 7

11. Chebac N.

12. Dascălu

C.,

Nişulescu

Ştefănescu A.

I.,

Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, Capitolul 8.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL 1. Finanţarea instituţiilor publice se poate asigura: a) integral din bugetul de stat, bugetul local bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale; b) din venituri proprii şi subvenţii acordate; c) din alte surse de finanţare; d) a) şi b); e) a), b) şi c). Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

92

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

2. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 117.1

=

121.01

700.000

a) stabilirea rezultatului patrimonial; b) preluarea soldului debitor al contului de rezultat patrimonial în contul de rezultat reportat; c) preluarea deficitului patrimonial în contul de rezultat reportat; d) nici un răspuns nu este corect; e) toate răspunsurile sunt corecte.

3. Se cunosc următoarele date în cazul unei instituţii publice cu finanţare centrală: total cheltuieli = 880.000 lei, total finanţări = 800.000 lei. Formulele contabile corecte privind închiderea conturilor de cheltuieli şi finanţări sunt: a) 121.01

=

Clasa 6

880.000

7702

=

121.01

800.000

Clasa 6

=

121.01

880.000

121.01

=

7702

800.000

121.01

=

Clasa 6

880.000

7701

=

121.01

800.000

121.02

=

Clasa 6

880.000

7702

=

121.02

800.000

b)

c)

d)

e) Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

93

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 117.1

=

121.01

Anul II, semestrul I 80.000

4. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) închiderea contului de cheltuieli, la o instituţie publică ce se autofinanţează: 121.01

=

601

30.000

b) închiderea contului de venituri la o instituţie publică ce se autofinanţează: 704

=

121.01

40.000

c) înregistrarea creditelor retrase de către ordonatorul superior de credite (returnate de instituţia publică): D - 8067

7.000

d) toate răspunsurile sunt corecte; e) nici un răspuns nu este corect.

5. Se cunosc următoarele date în cadrul unei instituţii publice extrabugetare:
cheltuieli cu materiale consumabile = 10.000 lei
cheltuieli cu salariile brute = 40.000 lei
venituri din vânzarea mărfurilor = 50.000 lei
venituri din chirii = 20.000 lei. Închiderea conturilor de venituri şi de cheltuieli se înregistrează: a) 121.02 -P

=

% 602 –A 641 –A

50.000 10.000 40.000

% 707 –P 706 -P

=

121.02 +P

70.000 50.000 20.000

121.10 -P

=

% 602 –A 641 –A

50.000 10.000 40.000

% 707 +P 706 +P

=

121.10 +P

70.000 50.000 20.000

b)

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

94

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

c) 121.10 -P

=

% 602 +A 641 +A

50.000 40.000 10.000

% 707 –P 706 -P

=

121.10 +P

70.000 50.000 20.000

121.10 -P

=

% 602 –A 641 –A

50.000 10.000 40.000

% 707 –P 706 -P

=

121.10 +P

70.000 50.000 20.000

d)

e)

Modulul 8_____ MONOGRAFIE CONTABILĂ ____ ___ _____________________

O instituţie publică de subordonare centrală, al cărei conducător are calitatea de ordonator terţiar (O.T.C.), a primit pentru exerciţiul bugetar „N”, de la bugetul de stat, credite bugetare în sumă de 140.000 lei, în vederea desfăşurării activităţii. În cursul exerciţiului bugetar „N” se derulează următoarele operaţiuni specifice activităţii instituţiei: 1.

Deschiderea creditelor bugetare în valoare de 140.000 lei.

2.

Se acordă unui salariat un avans pentru procurări de materiale auxiliare, în sumă

de 600 lei numerar şi bonuri de benzină în valoare de 70 lei. Se justifică avansul acordat, conform decontului întocmit astfel:
materiale achiziţionate conform facturii (Fa) = 400 lei;
bonuri de benzină (BCF-uri) neconsumate = 30 lei. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

95

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 3.

Anul II, semestrul I

Se acordă un avans unui furnizor, conform „Extrasului de cont” (EC), în valoare

de 600 lei, pentru achiziţionarea de piese de schimb. Ulterior, se primeşte factura furnizorului în valoare de 800 lei. 4.

Se vinde unui client, conform facturii (Fa), aparatură birotică din patrimoniul

privat al instituţiei, la o valoare de 2.400 lei, cunoscând valoarea de înregistrare de 3.300 lei şi amortizarea calculată şi înregistrată de 2.000 lei. Se încasează c/v Fa şi se virează la bugetul statului. 5.

Se achiziţionează de la un furnizor, fără factură, un mijloc de transport la o valoare

de 30.000 lei. Ulterior, soseşte factura şi se achită c/v ei cu „Ordin de plată” (OP), conform „Extrasului de cont” (EC). Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunar, în regim liniar, durata normală de utilizare (DNU) fiind de 5 ani. 6.

Se achiziţionează conform facturii (Fa) materiale de natura obiectelor de inventar

la o valoare (cost de achiziţie) de 1.000 lei. Se achită c/v Fa cu OP conform EC. Se dau în consum materialele de natura obiectelor de inventar în proporţie de 50%. 7.

Se achiziţionează, conform facturii (Fa), BCF-uri în valoare de 750 lei şi se dau în

consum în valoare de 700 lei. 8.

Salariile brute datorate salariaţilor se cifrează la 30.000 lei, din care salarii de

încadrare 25.000 lei şi sporuri de vechime de 5.000 lei. Reţinerile personalului şi contribuţiile instituţiei aferente drepturilor salariale sunt cele legale. Cota de impozit pe veniturile din salarii este cea legală. 9.

Cu ocazia inventarierii se constată un minus de materiale în valoare de 40 lei, care

se impută unui vinovat (gestionar) la o valoare de 45 lei. 10.

Se achită c/v facturilor de energie electrică, apă-canal şi convorbiri telefonice cu

ordin de plată (OP), conform Extrasului de cont (EC), după cum urmează:
cheltuieli cu energia electrică = 460 lei;
cheltuieli apă-canal = 240 lei;
cheltuieli convorbiri telefonice = 170 lei. 11. Se achiziţionează de la un furnizor (F), conform facturii (Fa), un utilaj în valoare de 30.000 lei. Se achită c/v Fa. Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară, în regim liniar, DNU = 5 ani. 12. Se închide finanţarea pentru exerciţiul bugetar „N” şi se stabileşte rezultatul exerciţiului bugetar „N”. 13. Se retrag creditele neconsumate de către instituţia publică superioară. Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

96

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

Înregistrarea cronologică şi sistematică (în T-uri) parţial 1. Luarea în evidenţă a creditelor primite (deschiderea de credite bugetare): D - 8067

140.000

2. a) Ridicarea de numerar din contul de trezorerie, conform EC şi RC: 581 +A

=

7701 +P

600

5311 +A

=

581 -A

600

b) Acordarea avansului, conform RC: 542 +A

=

% 5311 –A 5324 -A

670 600 70

542 -A

670 400 30 200 40

c) Justificarea avansului primit: % 3021 +A 5324 +A 5311 +A 6022 +A

=

3. a) Acordarea avansului conform EC: 409 +A

=

7701 +P

600

b) Înregistrarea pieselor de schimb achiziţionate conform Fa: 3024 +A

=

401 +P

800

c) Decontarea avansului acordat şi plata c/v Fa: 401 -P

=

% 409 –A

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

800 600 97

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 7701 +P

Anul II, semestrul I 200

4. a) Vânzarea aparaturii birotice şi reflectarea obligaţiei faţă de bugetul de stat: 461 +A

=

4481 +P

2.400

b) Scoaterea din evidenţă a imobilizării corporale vândută (aparaturii birotice): •

Vi = 3.300 lei

•

A = 2.000 lei__

•

Vn = 1.300 lei

% 2814 –P 6821 +A

=

214 -A

3.300 2.000 1.300

=

461 -A

2.400

c) Încasarea c/v Fa: 7701 -P

d) Virarea sumei către bugetul statului (stingerea oblgaţiei faţă de buget): 4481 -P

=

7701 +P

2.400

5) a) Achiziţionarea mijlocului de transport fără Fa: 213 +A

=

408 +P

30.000

=

404 +P

30.000

=

7701 +P

30.000

b) Sosirea Fa: 408 -P

c) Plata c/v Fa: 404 -P

d) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare: Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

98

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs •

A/l =

Anul II, semestrul I

Vi 30.000 = = 500 lei DNUx12 5x12

6811 +A

=

2813 +P

500

6. a) Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate conform Fa: 303 +A

=

401 +P

1.000

=

7701 +P

1.000

b) Plata c/v Fa: 401 -P

c) Darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar: 603 +A

=

303 -A

500

7. a) Înregistrarea BCF-urilor conform Fa: 5324 +A

=

401 +P

750

=

7701 +P

750

5324 -A

700

b) Plata c/v Fa: 401 -P

c) Darea în consum a BCF-urilor: 6022 +A

=

8. a) Înregistrarea drepturilor salariale brute: 641

=

421

30.000

+A +P b) Înregistrarea reţinerilor din salariile datorate: Bază de calcul: o S.T.I. = 25.000 lei Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

99

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

o Spor de vechime = 5.000 lei o Total drepturi brute (TDB) = 30.000 lei o CAS 9,5% = 30.000 x 9,5% = 2.850 lei o CASS 5,5% = 30.000 x 5,5% = 1.650 lei o CFS 0,5% = 30.000 x 0,5% = 150 lei o Total reţineri = 4.650 lei o Venituri impozabile = TDB – Reţineri personal = 30.000 – 4.650 = 25.350 lei o Impozit pe venituri din salarii (16%) = Venit impozabil x 16% = 25.350 x16% = = 4.056 lei o Rest de plată = TDB – Reţineri personal – Impozitul pe veniturile din salarii = 30.000 – 4.650 – 4.056 = 21.294 lei 421 -P

=

% 444 +P 4312 +P 4314 +P 4372 +P

8.706 4.056 2.850 1.650 150

c) Înregistrarea contribuţiilor instituţiei aferente fondului de salarii: 6451 +A

=

4311 +P

5.400 (CAS 18%)

6453 +A

=

4313 +P

1.560 (CASS 5,2%)

6452 +A

=

4371 +P

150 (CFS 0,5%)

d) Efectuarea viramentelor conform EC: % 444 -P 4312 -P 4314 -P 4372 -P 4311 -P 4313 -P 4371 –P

=

7701 +P

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

15.816 4.056 2.850 1.650 150 5.400 1.560 150

100

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

e) Ridicare de numerar din contul de disponibil, conform EC şi RC pentru plata drepturilor salariale: 581 +A

=

7701 +P

21.294

5311 +A

=

581 -A

21.294

f) Plata drepturilor salariale (restului de plată): 421 „Personal – salarii datorate”

D C (8b) RD

8.706

30.000 30.000

8.706

RC

TSD

30.000

8.706

TSC

(8a)

SFC 21.294

421 –P

=

5311 +P

21.294

9. a) Înregistrarea minusului de materiale: 4282 +A

=

% 3028 –A 4481 +P

45 40 5

b) Încasarea sumei imputate conform RC: 5311 +A

=

4282 -A

45

c) Virarea la bugetul statului a diferenţei dintre valoarea de înregistrare (Vi) a materialelor şi suma imputată: 4481 -P

=

7701 +P

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

5

101

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

10. a) Înregistrarea cheltuielilor cu energia electrică conform Fa: 610 +A

=

401 +P

460

b) Înregistrarea cheltuielilor cu apa-canal: 610 +A

=

401 +P

240

c) Înregistrarea cheltuielilor cu convorbirile telefonice, conform Fa: 626 +A

=

401 +P

170

7701 +P

870

d) Plata c/v facturilor, conform EC: 401 -P

11.

=

Înregistrarea utilajului achiziţionat, conform Fa: 2131 +A

=

404 +P

20.000

7701 +P

20.000

b) Plata c/v Fa cu OP conform EC: 404 -P

=

c) Calculul şi înregistrarea amortizării lunare: •

A/l =

6811 +A

Vi 20.000 = = 333 lei DNUx12 5x12

=

2813 +P

333

12. 1) Închiderea conturillor bugetare de cheltuieli şi finanţări: a) Închiderea conturilor de cheltuieli:

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

102

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 121.01 -P

=

% 6821 –A 6811 –A 603 –A 6022 –A 641 –A 6451 –A 6452 –A 6453 –A 610 –A 626 –A

Anul II, semestrul I 41.353 1.300 (4b) 833 (5d+12c) 500 (6c) 740 (2c+7c) 30.000 (8a) 5.400 (8c) 1.560 (8c) 150 (8c) 700 (10 a+b) 170 (10c)

b) Închiderea contului de finanţare: D

7701„Finanţarea de la bugetul de stat”

(4c)

2.400

C

RD

600 600 200 2.400 30.000 1.000 750 15.816 21.294 5.000 870 20.000 2.400 98.530

(2a) (3a) (3c) (4d) (5c) (6b) (7b) (8d) (8e) (9c) (10d) (11b) RC

TSD

2.400 98.530

TSC

SFC = 96.130 7701 -P

=

121.01 +P

96.130

c) Stabilirea rezultatului patrimonial: D

121.01 „Rezultatul patrimonial”

C (12a) RD

41.353

96.130

(12b)

96.130

RC

41.353 TSD

96.130

41.353

TSC

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

103

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

SFC = 54.777

Obs.: La sfârşitul exerciţiului bugetar „N” s-a realizat un excedent patrimonial (SFC 121.01) în valoare de 54.777lei. Preluarea soldului final al contului de rezultat patrimonial de către contul 117.01 „Rezultatul reportat – bugetul de stat”: 121.01 -P

=

117.01 +P

54.777

13. Retragerea creditelor bugetare neconsumate: 140.000 (D -8067) – 97.180 (SFC 7701) = 43.870 lei

C - 8067 43.870

Contabilitatea publică, Editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2006, capitolul 8

13. Chebac N.

TESTE DE AUTOEVALUARE ŞI CONTROL

1. Care din următoarele formule contabile nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată? a) închiderea contului de cheltuieli în cazul unei instituţii publice finanţată din fondul asigurărilor sociale de sănătate: 121.05 -P

=

6029 -A

7.000

b) închiderea contului de venituri în cazul unei instituţii finanţată din fonduri speciale (asigurări sociale de sănătate): 779 -P

=

121.05 +P

7.000

c) reportarea excedentului patrimonial în cazul unei instituţii publice extrabugatare (autofinanţată): Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

104

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs 121.10 -P

=

117.10 +P

Anul II, semestrul I 3.000

d) reportarea deficitului patrimonial în cazul unei instituţii publice care se autofinanţează: 117.10 -P

=

121.10 +P

3.000

e) nici un răspuns nu este corect.

2. Care este formula contabilă cu ajutorul căreia se înregistrează fondul de salarii al unei instituţii publice în valoare de 80.000 lei? a)

641

=

+A

421

80.000

+P

b) 610 +A

=

401 +P

80.000

6811 +A

=

2813 +P

80.000

6451 +A

=

4311 +P

6022 +A

=

5324 -A

c)

d) 80.000

e) 80.000

3. Ce semnifică următoarea formulă contabilă: 6811 +A

=

2813 +P

122

a) înregistrarea materiilor prime date în consum; b) înregistrarea tichetelor de masă distribuite salariaţilor; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

105

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

c) înregistrarea combustibililor consumaţi; d) c/v delegaţiei unui salariat; e) înregistrarea amortizării lunare a unui mijloc de transport.

4. Care din înregistrările următoare nu sunt în concordanţă cu explicaţia dată: a) acordarea avansului unui salariat pentru cumpărări în interesul instituţiei , conform RC: 542 +A

=

5311 –A

700

b) înregistrarea drepturilor salariale brute: 641

=

+A

421

90.000

+P

c) darea în consum a materialelor de natura obiectelor de inventar: 603 +A

=

303 -A

900

d) înregistrarea BCF-urilor conform Fa: 5324 +A

=

401 +P

950

e) încasarea c/v facturilor de la un client, conform EC: 401 -P

=

7701 +P

370

5. Ce semnifică înregistrarea contabilă următoare: 461 +A

=

4481 +P

5.700

a) achiziţionarea unui program informatic; b) consum de materii prime; c) achiziţionarea de materiale de natura obiectelor de inventar; d) plata c/v facturii de energie electrică; Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

106

Neculina Chebac, Contabilitate Publică, Note de curs

Anul II, semestrul I

e) vânzarea unui activ imobilizat corporal şi reflectarea obligaţiei faţă de bugetul de stat.

BIBLIOGRAFIE 1. Chebac N., Mazarachi C., Sîrbu C.,

Contabilitatea instutuţiilor publice, Editura Evrika, Brăila, 2001.

2. Chebac N.,

Contabilitatea ininstituţţilor publice –teste grilă şi aplicaţii practice, Editura Alma, Galaţi, 2003.

3. Ionescu L.,

Reforma bugetului public şi a contabilitaţii publice în România, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

4. Cocoş V.G.,

Contabilitatea instutuţiilor Economică, Bucureşti, 2006.

5. Dascălu C., Niţulescu I., Ştefănescu A.,

Noua contabilitate publică, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005

6.****

Ordinul nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005 MFP, Norme metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii patrimoniului instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţii publice şi instrucţiuni de aplicarea a acestuia, Bucureşti, 2005. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, M.O. nr. 597 din 13.08.2002 Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice, M.O. nr. 618 din 18.07.2006

7. ****

8. *** 9. ***

10. ***

publice,

Editura

Tribuna

Legea nr. 286/2006 publicată în M.O. nr. 621 din 18.07.2006, privind modificarea şi completarea Legii Administraţiei publice locale nr. 215 din 2001, M.O. nr. 621 din 18.07.2006.

11. *** OMFP nr. 616 din 2006 publicat în M.O. nr. 498 din 8.05.2006 12. *** 13. ***

OMFP nr. 556 din 2006 publicat în M.O. nr. 439 din 22.05.2006 OMFP nr. 1649 din 2006 publicat în 13.11.2006, în vigoare de la 1 ianuarie 2007.

Copyright © 2009 Universitatea Danubius. Toate drepturile rezervate

107