Intrebari Pentru Examen Contabilitate De Gestiune

  • Uploaded by: Mihalache George
  • 0
  • 0
  • March 2021
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Intrebari Pentru Examen Contabilitate De Gestiune as PDF for free.

More details

  • Words: 12,221
  • Pages: 40
Loading documents preview...
Facultatea de Management Financiar Contabil Bucuresti Anul universitar 2007-2008 Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Semestrul 1 Anul de studii: III Contabilitate de gestiune Întrebari pentru examen Autor: Conf. univ. dr. Lucian Popescu

RASPUNS NUMERIC 1. Într-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B

pentru care se efectueaza cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului urmator:

Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru CIFU (cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli generale de administratie). Sa se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS : 247,5 2. O întreprindere realizeaza trei sortimente de produse în trei sectii de fabricatie.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS : 11.000

3. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a

clorurii de sodiu sunt de 800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si 9.990 tone clor. În timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor. Sa se calculeze costul unitar (în u.m.) al produsului clor. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 60 4. O întreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre

diferite, din acelasi material si de aceiasi grosime, conform tabelului:

Folosind unul dintre procedeele de echivalenta, sa se calculeze costul unitar al rondelei cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijeaza). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 450 5. Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse

A si B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime si materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu întretinerea si functionarea utilajelor 26.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra în componenta costurilor produselor. Care este costul de productie al produsului B ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala) RASPUNS: 24.000 6. O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m 3 gaze de sonda. Cheltuielile

ocazionate de obtinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza cu productia de petrol, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m3 gaze sonda = 1,0 kg petrol. Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului unitar al produsului secundar (u.m. / m 3). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale). RASPUNS: 0.02 7. Într-o întreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B.

Cheltuielile totale de productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscând ca 5 t produs secundar au fost consumate în întreprindere iar restul au fost vândute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal (u.m./t). RASPUNS: 120

8. O întreprindere fabrica trei sortimente de produse în doua sectii de fabricatie.

Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:

Cunoscând ca la începutul perioadei exista productie în curs de executie în valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfârsitul perioadei exista productie în curs de executie în valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati folosind procedeul suplimentarii în varianta coeficientilor selectivi care este costul efectiv al produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale). RASPUNS: 8,15 9. O întreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a

destinatiei acesteia, din tabelul urmator:

Care este costul unitar al tonei de apa calda determinat conform unuia din procedeele de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta (algebric)? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 3.000.000 10. O întreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, în cheltuieli variabile si fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii mai, în conditiile unei productii preconizate de 2.150 ore. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 51.500

11. O întreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval, dupa cum urmeaza:

A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m. Cascavalul este ambalat în baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Care este costul de productie al baxului cu cascaval de tip C ? Nota: la raspuns se va utiliza, dupa caz, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 128.000 12. O întreprindere realizeaza patru sortimente de produse în patru sectii de fabricatie

pentru care se cunosc datele (în unitati monetare):

Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A în S 1 si S2, produsele B în S2 si S3, produsele C în S3 si S4 si produsele D în S1 si S4. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. În aceste conditii costul comercial unitar al produsului D are valoarea: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 1 13. O întreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului

Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, în unitati monetare, este: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 1.440.000 14. O întreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform

nomenclatorului:

Costul bilei de rulment, de 3 mm, (în unitati monetare) este: RASPUNS: 405

15. O întreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform

nomenclatorului:

Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea) firelor. Sa se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 3 tex. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 1.800 16. O societate comerciala fabrica doua (sortimente de) produse A si B. Produsul

A se fabrica numai în Sectia I iar produsul B în Sectiile I si II. Se cunosc datele (în u.m.): cheltuieli directe (200 -A si 100 - B), cheltuieli de sectie (indirecte de productie) S I (60) si SII (90), cheltuieli de administratie (50), pret prestabilit (de înregistrare, respectiv costul standard, 225 pentru ambele sortimente), productia în curs de executie la începutul perioadei (10 - A) si la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de productie), respectiv, cheltuielile directe. Sa se calculeze costul de productie al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 200 17. O întreprindere prezinta datele din tabelul alaturat. Folosind unul dintre

procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de productie) în cheltuieli variabile si fixe, sa se calculeze cheltuielile standard ale lunii august în conditiile unei productii preconizate de 1.650 ore.

RASPUNS: 102.500 18. Într-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi

fel de material (cupon) si anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400 buc. si tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie, al produsului D, cunoscându-se ca lungimea materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru "Barbati" = 5,00 m./buc., pentru "Copii" = 2,50 m./buc. si pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 30

19. O întreprindere fabrica trei sortimente de pâine de aceiasi calitate (material):

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face în functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3 kg. Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 5.000 20. Într-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate

(material) dar de grosimi diferite, astfel:

Sa se calculeze costul unitar al sortimentului C, cunoscând ca cheltuielile de prelucrare sunt cu atât mai mari cu cât dimensiunea (diametrul) piesei este mai mica. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). RASPUNS: 2.620 CORESPONDENTA (MATCHING) Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune: Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol). a. Cheltuielile activitatilor auxiliare b. Decontari interne privind cheltuielile c. Decontari interne privind productia obtinuta d. Decontari interne privind diferentele de pret e. Cheltuielile activitatii de baza b 1. 901 c 2. 902 d 3. 903 e 4. 921 a 5. 922 Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune: Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol). a. Costul productiei în curs de executie b. Cheltuieli indirecte de productie c. Cheltuieli generale de administratie d. Cheltuieli de desfacere e. Costul productiei obtinute b 6. 923 c 7. 924 d 8. 925 e 9. 931 a 10.933

Sunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara si de gestiune. Sa se stabileasca o corespondenta de continut între conturile Contabilitatii de gestiune si cele ale Contabilitatii financiare. a. "601" Cheltuieli cu materiile prime b. "345" Produse finite c. "331" Produse în curs de executie d. "348" Diferente de pret la produse e. "602" Cheltuieli cu materialele consumabile b 11. "931" Costul productiei obtinute e 12. "923" Cheltuieli indirecte de productie a 13. "921" Cheltuielile activitatii de baza d 14. "903" Decontari interne privind diferentele de pret c 15. "933" Costul productiei în curs de executie Sunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune. Sa se stabileasca corespondenta contabila posibila a conturilor numerotate cu cifre arabe pe pozitia de Credit a unei formule contabile. a. 901 "Decontari interne privind cheltuielile" b. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" c. 922ST "Cheltuielile activitatii auxiliare" d. 921 "Cheltuielile activitatii de baza" e. 931 "Costul productiei obtinute" e 16. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" a 17. 931 "Costul productiei obtinute" b 18. 921 "Cheltuielile activitatii de baza" c 19. 922CT "Cheltuielile activitatii auxiliare" d 20. 901 "Decontari interne privind cheltuielile" Sunt date urmatoarele formule contabile din contabilitatea financiara si de gestiune. Data fiind caracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o corespondenta de continut între formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din Contabilitatea financiara. a. 345 = 711 b. 601 = 301 c. 641 = 421 d. 331 = 711 e. 711 = 331 e 21. 921 = 933 Înregistrarea productiei în curs de executie de la începutul perioadei d 22. 933 = 921 Înregistrarea productiei în curs de executie de la sfârsitul perioadei b 23. 921 = 901 Înregistrarea consumului de materii prime c 24. 923 = 901 Înregistrarea salariilor personalului TESA a 25. 931 = 902 Înregistrarea obtinerii produselor finite Sunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor caracteristice. Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica. a. Se aplica în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct proportional cu anumiti parametrii b. Se utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau simultane) c. Se aplica în cazul productiei perfect omogene d. Se utilizeaza pentru calculul costului unitar în procese de productie din care rezulta un produs principal si un produs care se considera secundar. e. Se aplica în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifica invers proportional cu anumite caracteristici c 26. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE b 27. PROCEDEUL CANTITATIV a 28. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA ÎN RAPORT DIRECT

e d

29. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA ÎN RAPORT INVERS 30. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU

PRODUSUL PRINCIPAL Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si trasaturile lor caracteristice. Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul trasatura definitorie. a. Alegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de raportare b. Stabilirea extremelor de productie si cheltuieli c. Rezolvarea unor sisteme de ecuatii d. Stabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli e. Debitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile interdependente e 31. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE c 32. PROCEDEUL ALGEBRIC b 33. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM SI MINIM d 34. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE a 35. PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENTA Sunt date urmatoarele procedee de determinare a costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative. Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa.

b 36. PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE c 37. PROCEDEUL CANTITATIV d 38. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC e 39. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA

STRUCTURA a 40. PROCEDEUL ECHIVALARII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Sa se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa. a. Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei b. Sunt efectuate, spre exemplu, pentru întretinerea si functionarea utilajelor c. Sunt efectuate, de regula, în depozitele finale d. Sunt cuprinse în costul cumparaturilor e. Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei e 41. Cheltuieli variabile unitare a 42. Cheltuieli fixe unitare b 43. Cheltuieli indirecte de productie (unitare) c 44. Cheltuieli de desfacere (unitare) d 45. Cheltuieli de aprovizionare unitare

Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora înainte de închidere.Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv. a. Costul efectiv al productiei finite obtinute b. Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate c. Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute d. Costul efectiv al productiei în curs de executie (sold final debitor) e. Costul efectiv al productiei în curs de executie (sold final creditor) e 46. 901 "Decontari interne privind cheltuielile" c 47. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" b 48. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" a 49. 921 "Cheltuielile activitatii de baza" d 50. 933 "Costul productiei în curs de executie" Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea în analitic. Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea în analitic corespunzatoare. a. În analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacere b. BIFUNCTIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv c. BIFUNCTIONAL d. În analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie e. În analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si, daca este cazul, pe articole de calculatie. b 51. 901 "Decontari interne privind cheltuielile" c 52. 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" d 53. 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" e 54. 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" a 55. 925 "Cheltuieli de desfacere" Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia înregistrarilor în debitul conturilor: Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare. a. Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice b. Cheltuielile generale de sectie c. Cheltuielile administrativ gospodaresti ale întreprinderii d. Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finite e. Cheltuieli cu materiile prime e 56. 921 Cheltuielile activitatii de baza a 57. 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare b 58. 923 Cheltuieli indirecte de productie c 59. 924 Cheltuieli generale de administratie d 60. 925 Cheltuieli de desfacere Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia înregistrarilor în debitul conturilor: Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare. a. Abaterile de pret ale productiei finite obtinute b. Costul standard al productiei finite obtinute c. Costul productiei finite d. Costul efectiv al productiei în curs de executie e. Costul efectiv al productiei finite obtinute c 61. 901 Decontari interne privind cheltuielile e 62. 902 Decontari interne privind productia obtinuta a 63. 903 Decontari interne privind diferentele de pret b 64. 931 Costul productiei obtinute d 65. 933 Costul productiei în curs de executie

Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele din trasaturile lor caracteristice: Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie. a. Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramase b. Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic) c. Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli indirecte de produ d. Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala în raport cu un alt criteriu e. Calculeaza ponderea bazelor de repartizare în totalul bazelor sub forma unor cote procentuale a c d e b

66. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE 67. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN VARIANTA COEFICIENTILOR SELECTIVI 68. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN VARIANTA COEFICIENTILOR DIFERENTIATI 69. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN FORMA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTURA 70. PROCEDEUL SUPLIMENTARII ÎN FORMA CLASICA

Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative. Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.

c d e a b

71. PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE 72. PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC 73. PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE 74. PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE 75. PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM SI DE MAXIM

O societate comerciala detine la începutul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul de productie de 130 u.m. / buc. si înregistrate la pretul standard (de înregistrare) de 100 u.m. /buc. În data de 05. N societatea obtine 1.000 buc. produse finite la costul de productie de 110 u.m./buc., le depoziteaza si le înregistreaza la pretul standard (de înregistrare) de 100 u.m. /buc. În data de 10. N societatea comerciala vinde 500 buc. produse finite. În data de 15. N societatea obtine, depoziteaza si înregistreaza, în aceleasi conditii, 500 buc. produse finite cu costul de productie de 80 u.m./buc. În data de 20. N are loc o ultima vânzare a lunii de 1.000 buc. produse finite. În tabelul urmator sunt prezentate soldurile debitoare ale conturilor "345", "348" si "711", coeficientul "K" de repartizare a diferentelor de pret asupra valorii produselor finite descarcate si "S" Variatia stocurilor, dispuse într-o ordine întâmplatoare. Sa se restabileasca valorile exacte ale fiecarui indicator. a. 18.000 b. - 18.000 c. 12.000 d. 100.000 e. 0,12 d 76. 345 Produse finite c 77. 348 Diferente de pret la produse a 78. 711 Variatia stocurilor e 79. K Coeficient de repartizare b 80. S Variatia stocurilor

În tabelul urmator sunt prezentate, dispuse într-o ordine întâmplatoare, asertiuni privind bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie. Sa se realizeze corespondenta între trasaturile acestora si bazele de repartizare. a. Bazele de repartizare de natura tehnica b. Bazele de repartizare cu caracter economic c. Bazele de repartizare simple d. Bazele de repartizare complexe e. Bazele de repartizare (în general) b 81. exprima prin intermediul unor marimi economice masura în care diferiti purtatori, preiau cote din totalul cheltuielilor indirecte c 82. au un continut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric (economic) sau tehnic. d 83. sunt formate din mai multe elemente, a caror utilizare în comun este impusa de repartizarea mai exacta a cheltuielilor indirecte în costul productiei e 84. trebuie sa fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult ale unei anumite grupe de cheltuieli indirecte a 85. se considera a fi acei parametri cu caracter fizic care prin marimea lorconditioneaza marimea cheltuielilor de repartizat O întreprindere realizeaza cinci sortimente de produse în cinci sectii de fabricatie pentru care se cunosc datele (în unitati monetare):

Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A în S 1 si S2, produsele B în S2 si S3, produsele C în S3 si S4, produsele D în S4 si S5 si produsele E în S1 si S5. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe. În cele ce urmeaza sunt calculate costurile de productiei dar dispuse într-o ordine întâmplatoare. În aceste conditii, costurile de productie ale produselor fabricate, trebuie puse în corespondenta, cu valorile calculate. a. 200 b. 100 c. 400 d. 300 e. 500 b 86. Costul de productie al produsului A a 87. Costul de productie al produsului B d 88. Costul de productie al produsului C c 89. Costul de productie al produsului D e 90. Costul de productie al produsului E În cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune si pe de alta parte, modul cum se pot dezvolta acestea în analitic. Sa se stabileasca dezvoltarea corecta în analitic a fiecarui cont a. Se dezvolta pe obiecte de calculatie b. Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere c. Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune de productie d. Nu se dezvolta în analitic e. Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie d 91. "901" Decontari interne privind cheltuielile a 92. "902" Decontari interne privind productia obtinuta e 93. "921" Cheltuielile activitatii de baza c 94. "923" Cheltuieli indirecte de productie b 95. "924" Cheltuieli generale de administratie

Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:

În cele ce urmeaza sunt calculate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta dar dispuse într-o ordine întâmplatoare. Sa se restabileasca costul unitar al productiei de fabricatie interdependenta din fiecare sectie. a. 15 b. 20 c. 30 d. 10 e. 25 d 96. Cu1 - costul unitar al productiei auxiliara realizata în S 1 a 97. Cu2 - costul unitar al productiei auxiliara realizata în S 2 b 98. Cu3 - costul unitar al productiei auxiliara realizata în S 3 e 99. Cu4 - costul unitar al productiei auxiliara realizata în S 4 c 100. Cu5 - costul unitar al productiei auxiliara realizata în S 5 ALEGERE MULTIPLA (MULTIPLE CHOICE) 1. Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta: a. expresia valorica a consumului celor trei factori de productie; b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiara si preluate în contabilitatea de gestiune; c. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate în mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. d. expresia valorica a consumului de resurse; e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune si preluate în contabilitatea financiara; RASPUNS: C 2. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizeaza o serie de

procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar? a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul valorii ramase; c. procedeul cifrelor de echivalenta; d. procedeul indicilor de echivalenta; e. procedeul suplimentarii; RASPUNS: E 3. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin

urmatorul procedeu: a. procedeul cifrelor de echivalenta; b. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie în variabile si fixe; c. procedeul calculului algebric; d. procedeul indicilor de echivalenta; e. procedeul celor mai mici patrate;

RASPUNS: C 4. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. Ramân constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b. Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. în momentul efectuarii lor; c. Nu se includ în costul produselor obtinute; d. Nu se regasesc în contabilitatea de gestiune ci numai în contabilitatea financiara; e. Se identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor;

RASPUNS: E 5. Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care: a. Ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor; c. Îsi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; d. Îsi modifica nivelul total odata cu trecerea timpului; e. Se refera la o perioada variabila de gestiune;

RASPUNS: C 6. Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul

suplimentarii de calculatie a costului de productie ? a. fixe si variabile; b. directe si indirecte; c. financiare si de exploatare; d. supletive si aditionale; e. simple si complexe; RASPUNS: B 7. Formula contabila: 922 CT = 922 ST serveste decontarii prestatiilor reciproce privind productiile

livrate între sectiile auxiliare "Centrala termica" si "Statia de transformare" în cadrul procedeului: a. Reiterarii; b. Calculului algebric; c. Suplimentarii, în forma clasica (a coeficientului unic); d. Suplimentarii, în forma cifrelor relative de structura (a ponderilor); e. Indicilor de echivalenta; RASPUNS: A 8. Relatia de calcul:

în care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune procedeul: a. Reiterarii; b. Calculului algebric; c. Suplimentarii, în forma clasica (a coeficientului unic); d. Suplimentarii, în forma cifrelor relative de structura (a ponderilor); e. Indicilor de echivalenta, în varianta cifrelor în marimi absolute; RASPUNS: C 9. Relatia de calcul:

în care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustreaza în Contabilitatea de gestiune procedeul: a. Reiterarii; b. Calculului algebric; c. Suplimentarii, în forma clasica (a coeficientului unic); d. Suplimentarii, în forma cifrelor relative de structura (a ponderilor); e. Indicilor de echivalenta, în varianta cifrelor în valori absolute; RASPUNS: D 10. Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie "J"

(Produs, Lucrare, Serviciu s.a.): în care "i" sunt articole de calculatie (exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.), ilustreaza în Contabilitatea de gestiune: a. Procedeul restului (procedeul valorii ramase); b. Procedeul indicilor de echivalenta în raport direct; c. Procedeul suplimentarii; d. Procedeul calculului algebric; e. Procedeul cifrelor de echivalenta în valori absolute; RASPUNS: C 11. Relatia de calcul

în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitatii; N n este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza în Contabilitatea de gestiune, costul: a. Unitar; b. Indirect; c. Variabil; d. Direct; e. Subactivitatii; RASPUNS: E 12. Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are

ca specific repartizarea cheltuielilor indirecte? a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul suplimentarii; c. procedeul cifrelor de echivalenta; d. procedeul valorii ramase e. procedeul reiterarii; RASPUNS: B 13. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care: a. Nu se includ în costul produselor obtinute; b. Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii; c. Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica; d. Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a întreprinderii; e. Se identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor;

RASPUNS: B 14. Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza în contabilitatea de gestiune pentru: a. determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori; b. determinarea cantitativa si valorica a productiei în curs de executie;

c. repartizarea cheltuielilor indirecte. d. repartizarea cheltuielilor generale de administratie; e. decontarea prestatiilor reciproce;

RASPUNS: E 15. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape metodologice,

într-o anumita ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ? a. Alegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza; b. Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c. Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; d. Decontarea costului produselor obtinute; e. Calculul costurilor pe unitatea conventionala; RASPUNS: D 16. Conform metodologiei, în cadrul procedeului calculelor iterative, se considera ca numarul de

runde suficient pentru iterarea costului prestatiilor reciproce este: (N este numarul sectiilor din sistemul interdependent) a. N + ( 1 pentru prima sectie) b. N + ( 2 pentru primele doua sectii) c. N + ( 3 pentru primele trei sectii) d. 2N + (1 pentru prima sectie) e. 3N + ( 1 pentru prima sectie) RASPUNS: A 17. Costul unitar al productiei calculat cu formula:

în care:Chi - reprezinta cheltuielile initiale ale sectiei (atelierului); Chp - cheltuielile aferente prestatiilor primite de la celelalte sectii (ateliere); Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte sectii (ateliere) în cadrul prestatiilor reciproce; Qj - cantitatea de produse fabricata de catre sectia furnizoare; qjl - cantitatea de produse livrata unei alte sectii (atelier) în cadrul prestatiilor reciproce; este caracteristic procedeului: a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul valorii ramase; c. procedeul reiterarii; d. procedeul indicilor de echivalenta; e. procedeul suplimentarii; RASPUNS: C 18. Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului productiei de

fabricatie interdependenta. Care este acesta ? a. procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua în considerare prestatiile reciproce; b. procedeul punctelor de maxim si de minim; c. procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut; d. procedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii); e. procedeul algebric. RASPUNS: B

19. Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci când: a. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale; b. produsele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de munca; c. acelasi material se prelucreaza în diverse produse cu un consum diferit de forta de munca; d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e. produsele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de munca;

RASPUNS: C 20. Indicii de echivalenta, utilizati în procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri. Dintre indicii

mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati în activitatea practica.Care sunt acestia ? a. indici de echivalenta calculati ca raport direct; b. indici de echivalenta calculati ca raport invers. c. indici de echivalenta simpli; d. indici de echivalenta complecsi; e. indici de echivalenta agregati. RASPUNS: E 21. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO): Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 60 b. 50 c. 30 d. 2000 e. 180

RASPUNS: C 22. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO): Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 6000 b. 3000 c. 2000 d. 4000 e. 8000

RASPUNS: D 23. Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este a. metoda target- costing b. metoda globala c. metoda pe faze d. metoda Direct Costing e. metoda costurilor normate

RASPUNS: D 24. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrarii contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzator metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901

RASPUNS: A 25. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 348 = 711, îi poate corespunde, corespunzator metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 903 = 902 d. 933 = 921 e. 924 = 901

RASPUNS:C 26. Structura tipica a unui cost total de productie (absorbant), calculat dupa metoda costurilor standard cuprinde, de regula, trei articole principale ale calculatiei: a. materiale, manopera si costuri de regie b. materiale, manopera si amortizari c. energie, manopera si costuri de regie d. dobânzi, manopera si costuri de regie e. materiale, utilitati si costuri de regie

RASPUNS: A 27. În aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A PM = (PE - PS) × CJ (unde: PE = pret unitar efectiv; PS = pret unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionata), reprezinta: a. abaterile de calitate si abaterile de nomenclator b. abaterile din diferenta de pret la materiale c. abaterile de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret d. abaterile de manopera si costuri de regie e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale

RASPUNS: B 28. O întreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vânduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 10 buc. b. 6 buc. c. 24 buc. d. 12 buc. e. 15 buc.

RASPUNS: E 29. La o întreprindere se fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia în curs de executie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de înregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Care este valoarea abaterii pentru produsul B ? a. 20 u.m b. 100 u.m. c. 50 u.m. d. 80 u.m. e. 30 u.m.

RASPUNS: E

30. Conform normelor contabile românesti, corespunzator metodei globale, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931

RASPUNS: C 31. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO): Care este Factorul de acoperire: a. 50% b. 30% c. 20% d. 40% e. 100%

RASPUNS: 32. Una din metodele de calculatie care nu are drept referential purtatorul de cost este: a. metoda pe comenzi b. metoda globala c. metoda ABC d. metoda costurilor normate e. metoda pe faze

RASPUNS: C 33. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabila:331 = 711, corespunde, corespunzator metodei globale, înregistrarii: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901

RASPUNS: D 34. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 345 = 711, (la pret prestabilit) îi corespunde, corespunzator metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 931 = 902

RASPUNS: E 35. Factorul de acoperire (FA) reprezinta (conform metodei Direct Costing): a. raportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului b. raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului si contributia bruta (totala) adusa de un produs c. raportul dintre costurile fixe si contributia bruta (totala) adusa de un produs d. raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului si costurile fixe ale unui produs

e. cantitatea de produse fabricata si vânduta pentru care veniturile sunt egale cu costurile

RASPUNS: A 36. În aplicarea metodei costurilor standard, una dintre cerintele de mai jos nu este necesara: a. calculul costurilor standard pe produs b. organizarea sistemului de calcul al abaterilor de la costurile standard c. organizarea sistemului de evidenta a abaterilor de la costurile standard d. urmarirea costurilor de productie potrivit cerintelor metodei standard cost e. inregistrarea marjelor pe costuri variabile

RASPUNS: E 37. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc: a. cheltuieli directe b. cheltuieli indirecte c. cheltuieli incorporabile d. cheltuieli fixe e. cheltuieli variabile

RASPUNS: B 38. O întreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea intervalului de siguranta (Is). Is (u.m.) a. 300.000 b. 250.000 c. 500.000 d. 500.000 e. 475.000

RASPUNS: E 39. Metoda reiterării se utilizeaza pentru: a. determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori b. determinarea cantitativa si valorica a productiei în curs de executie c. decontarea prestatiilor reciproce d. repartizarea cheltuielilor generale de administratie e. nu este cunoscuta o metoda cu o astfel de denumire

RASPUNS: A 40. Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care: a. Ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor; c. Îsi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; d. Nu se includ în costurile de productie; e. Se refera la o perioada variabila de gestiune.

RASPUNS: C 41. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO):

Care este Factorul de acoperire: a. 200% b. 20% c. 60%

d. 80% e. 600%

RASPUNS: 42. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO):

Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 6000 b. 3000 c. 12000 d. 20000 e. 10000

RASPUNS: 43. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectueaza lucrari precum: a. stabilirea valorii productiei neterminate la sfârsitul lunii b. decontarea productiei fabricate c. contabilizarea decontarilor cu tertii d. eliminarea costurilor fara legatura cu obiectul principal de activitate e. înregistrarea profitului net la nivel de comanda

RASPUNS: B 44. În cadrul metodei direct – costing stocurile de productie neterminata sunt evaluate a. la nivel de cost programat b. la nivel de cost standard c. la nivel de cost complet comercial d. la nivel de cost efectiv total e. la nivel de cost variabil RASPUNS: E 45. Fluxul de informatii dintre contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara se refera la: a. informatii despre trezorerie b. informatii despre cheltuieli/costuri c. informatii despre terti d. informatii despre actionari e. informatii despre provizioane RASPUNS: B 46. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 921 = 933 d. 933 = 921 e. 931 = 902 RASPUNS: C 47. O întreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce Cifra de afaceri trebuie realizata pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 100 u.m. b. 60 u.m.

c. 240 u.m. d. 120 u.m. e. 180 u.m. RASPUNS: 48. Conform normelor contabile românesti, contul 933 "Costul productiei în curs de executie" poate functiona, conform metodei globale, astfel: a. 933 = 921 b. 933 = 923 c. 933 = 924 d. 933 = 925 e. 925 = 933 RASPUNS: A 49. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe: a. ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b. se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor c. isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru e. se refera la o perioada fixa de gestiune RASPUNS: A 50. Una din metodele de calculatie a costurilor de tip partial este: a. metoda pe faze b. metoda costurilor directe c. metoda costurilor normate d. metoda target- costing e. metoda globala RASPUNS: B 51. SC Rulmentul a înregistrat urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 28.000 euro - costuri fixe 27.000 euro - costuri deductibile 100.000 euro - costuri extraordinare 60.000 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): a. 97.000 b. 29.000 c. 11.000 d. 41.000 e. 31.000 RASPUNS: 52. Relatia de calcul a costului unitar de productie:

, în care: CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinute; X si Y reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate” b. metoda Direct Costing c. metoda pe comenzi, varianta "fara semifabricate" d. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate”

e. metoda pe faze, varianta "fara semifabricate" RASPUNS: C 53. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO):

Care este Coeficientul de siguranta dinamic : a. 20 % b. 25 % c. 80 % d. 75 % e. 60 % RASPUNS: 54. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale sunt: a. abateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret b. abateri de calitate si abateri de nomenclator c. abateri de manopera si costuri de regie d. abateri de productie si costuri de utilitati e. abateri de manopera si preturi RASPUNS: 55. Metoda imputarii rationale a costurilor fixe se bazeaza pe clasificarea acestora în: a. supletive si aditionale b. imputabile si neimputabile c. deductibile si nedeductibile d. financiare si de exploatare e. utile si parazitare RASPUNS: B 56. Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor în: a. simple si complexe b. fixe si variabile c. directe si indirecte d. financiare si de exploatare e. supletive si aditionale RASPUNS: C 57. Relatia de calcul: , în care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. pragul de rentabilitate b. coeficientul de siguranta dinamic c. intervalul de siguranta; d. marja pe costuri variabile e. participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profitului RASPUNS: B 58. La o întreprindere se fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de sectie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Productia în curs de executie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de productie standard (utilizat ca pret de înregistrare) pentru

produsul B este de 150 u.m. Cum se înregistreaza abaterea pentru produsul B ? a. 902 = 903 b. 903 = 901 c. 901 = 902 d. 903 = 902 e. 902 = 901 RASPUNS: E 59. O întreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea coeficientului de siguranta dinamic (Cs). a. 80% b. 40% c. 20% d. 95% e. 50% RASPUNS: D 60. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO):

Care este Intervalul de sigurantă : a. 20000 b. 75000 c. 30000 d. 75000 e. 60000 RASPUNS: 61. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO): Care este productia valorica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 600000 b. 500000 c. 300000 d. 200000 e. 180000 RASPUNS: 62. Unul din principiile calculatiei costurilor este: a. principiul delimitarii cheltuielilor de exploatare de cele financiare b. principiul continuitatii activitatii c. principiul necompensarii profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionale d. principiul separarii cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive) e. principiul concentrarii calculatiei costurilor într-un singur departament RASPUNS: D 63. Una din metodele de calculatie care nu are drept referential produsul este: a. metoda pe comenzi b. metoda globala c. metoda Standard cost d. metoda costurilor normate e. metoda pe faze

RASPUNS: C 64. O întreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Care este valoarea productiei vândute la pragul de rentabilitate: a. 96 u.m. b. 57 u.m. c. 230 u.m d. 192 u.m. e. 144 u.m. RASPUNS: E 65. O societate comerciala, înregistreaza în perioada curenta cheltuieli directe cu caracter variabil cu volumul fizic al productiei obtinute si cheltuieli indirecte de productie cu caracter conventional constant în raport variatia volumului fizic al productiei obtinute. În aceste conditii, costul productiei obtinute, determinat prin metoda Direct costing este: a. egal cu costul calculat prin "metoda globala" b. mai mare decât costul calculat prin "metoda globala" c. mai mic decât costul calculat prin "metoda globala" d. egal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi" e. egal cu costul calculat prin "metoda pe faze" RASPUNS: C 66. În debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" conform metodei globale se înregistreaza: a. diferentele de pret aferente activitatii de baza b. cheltuielile cu materiile prime si materialele c. cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute d. cheltuielile subactivitatii de baza e. costul productiei în curs de executie de la sfârsitul lunii RASPUNS: B 67. În cadrul metodei de calculatie a costurilor directe, cheltuielile indirecte: a. nu se includ în costul produselor obtinute b. se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii c. sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica d. sunt efectuate numai de catre compartimentele de conducere si administratie a întreprinderii e. se identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor RASPUNS: B 68. În cadrul metodei de calculatie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare: a. ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b. se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor c. isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru e. se refera la o perioada fixa de gestiune RASPUNS: A 69. Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta: a. expresia valorica a consumului celor trei factori de productie; b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiara si preluate în contabilitatea de

gestiune; c. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate în mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

d. expresia valorica a consumului de resurse; e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune si preluate în contabilitatea

financiara; RASPUNS: C 70. Se cunosc urmatoarele date ( în EURO): Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 200 b. 20 c. 60 d. 80 e. 600 RASPUNS: 71. Metoda globala de calculatie a costurilor presupune: a. procesul de productie nu necesita sectorizare b. toate cheltuielile de productie sunt considerate indirecte c. cheltuielile de productie sunt directe si indirecte d. productia în curs de executie se modifica de la o perioada la alta e. se ia în calcul numai productia în curs de executie exprimata fizic RASPUNS: C 72. În cadrul metodei de calculatie pe faze nu este necesara una din urmatoarele probleme metodologice: a. delimitarea fazelor de calculatie a costurilor b. delimitarea cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile fiscal c. delimitarea costului semifabricatelor pe faze d. separarea cheltuielilor productive de cele parazitare înregistrate în contabilit financiara în cadrul fiecarei faze e. repartizarea costului de productie pe produse obtinute în aceeasi faza RASPUNS: B 73. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrarii contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901 RASPUNS: A 74. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 921 = 933 d. 933 = 921 e. 931 = 902 RASPUNS: C

75. Relatia de calcul a costului unitar de productie:

în care CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinuta; X si Y - reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, q - reprezinta consumul specific; P - reprezinta piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezinta asamblare, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate" b. metoda pe faze, varianta "fara semifabricate" c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate” d. metoda pe comenzi, varianta " fara semifabricate" e. metoda Direct Costing RASPUNS: A 76. Factorul de acoperire (FA) reprezinta (conform metodei Direct Costing): a. raportul dintre contributia bruta (totala) adusa de un produs si cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului b. raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului si contributia bruta (totala) adusa de un produs c. raportul dintre costurile fixe si contributia bruta (totala) adusa de un produs d. raportul dintre cifra de afaceri realizata prin vânzarea produsului si costurile fixe ale unui produs e. cantitatea de produse fabricata si vânduta pentru care veniturile sunt egale cu costurile RASPUNS: A 77. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale sunt: a. abateri de calitate si abateri de nomenclator b. abateri de manopera si preturi c. abateri de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret d. abateri de manopera si costuri de regie e. abateri de productie si costuri de utilitati RASPUNS: 78. Metoda imputarii rationale a costurilor fixe se bazeaza pe clasificarea acestora în: a. utile si parazitare b. imputabile si neimputabile c. financiare si de exploatare d. supletive si aditionale e. deductibile si nedeductibile RASPUNS: B 79. Conform normelor contabile românesti - metoda globale, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931 RASPUNS: C 80. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectueaza lucrari precum: a. calculatia costurilor marginale b. colectarea cheltuielilor directe de productie pe comenzi

c. colectarea cheltuielilor nedeductibile fiscal d. colectarea cheltuielilor financiare e. colectarea cheltuielilor exceptionale sau a celor extraordinare RASPUNS: B 81. Relatia de calcul: , în care PR reprezinta profitul, CF costurile fixe si CA cifra de afaceri, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. pragul de rentabilitate b. factorul de acoperire c. coeficientul de siguranta dinamic d. intervalul de siguranta e. marja pe costuri variabile RASPUNS: A 82. Relatia de calcul în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al activitatii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitatii, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune, costul: a. unitar b. indirect c. variabil d. direct e. subactivitatii RASPUNS: E 83. O întreprindere fabrica doua comenzi aferente fiecare la produsele A si B. Cheltuielile de productie directe sunt pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al întreprinderii în perioada analizata este de 80%. Care este costul de productie efectiv al comenzilor A si B ? Comanda A Comanda B a. 53 u.m. 45 u.m. b. 30 u.m. 50 u.m. c. 80 u.m. 30 u.m. d. 40 u.m. 60 u.m. RASPUNS: D 84. Conform normelor contabile românesti - metoda globala, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate functiona astfel: a. 903 = 921 b. 924 = 921 c. 925 = 921 d. 921 = 902 e. 921 = 901 RASPUNS: E 85. Conform normelor contabile românesti - metoda globala, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931

RASPUNS: C 86. În debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" - metoda globala se înregistreaza: a. diferentele de pret aferente activitatii de baza b. cheltuielile cu materiile prime si materialele c. cheltuielile standard ale productiei de baza obtinute d. cheltuielile subactivitatii de baza e. costul productiei în curs de executie de la sfârsitul lunii RASPUNS: B 87. În debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" - metoda globala se înregistreaza: a. cheltuielile directe si indirecte privind producerea utilitatilor tehnologice b. cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza c. cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din sectiile de baza d. cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie e. cheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventar RASPUNS: A 88. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a. ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b. se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor c. isi modifica volumul odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d. sunt fixe în raport cu timpul de lucru e. se refera la o perioada fixa de gestiune RASPUNS: 89. Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care: a. Ramân relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor; c. Îsi modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate; d. Nu se includ în costurile de productie; e. Se refera la o perioada variabila de gestiune. RASPUNS: C 90. Se cunosc urmatoarele date : Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30 b. 45 c. 60 d. 1000 e. 18 RASPUNS: 91. Relatia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezinta cifra de afaceri, CAE reprezinta cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. pragul de rentabilitate; b. participarea fiecarui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe si la obtinerea profitului c. coeficientul de siguranta dinamic d. intervalul de siguranta e. marja pe costuri variabile RASPUNS: D

92. Relatia de calcul: , în care PV reprezinta pretul de vânzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza costurile fixe b. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza anumite preturi de vânzare c. cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia stocata d. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza marja pe costuri variabile e. cantitatea de produse fabricata si vânduta la pragul de rentabilitate RASPUNS: E 93.O întreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza un profit de 6 u.m. decat cantitatea de la pragul de rentabilitate: a. 1 b. 1,25 c. 2 d. 2,5 e. 3 RASPUNS: 94. Din punct de vedere al reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, costul de productie reprezinta: a. expresia valorica a consumului celor trei factori de productie b. costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate în mod rational ca fiind legate de fabricatia acestuia c. expresia valorica a consumului de resurse d. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune si preluate în contabilitatea financiara e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiara si preluate în contabilitatea de gestiune RASPUNS: B 95. O întreprindere produce si vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este marimea Coeficientului de siguranta dinamic: a. 95 % b. 20 % c. 25 % d. 80 % e. 30 % RASPUNS: A 96. La nivelul unei întreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate: a. 200 u.m. b. 300 u.m. c. 50 u.m. d. 50 u.m. e. 150 u.m RASPUNS:

97. Dispuneti de urmatoarele informatii din tabelul alaturat:

Care este Coeficientul de siguranta dinamic? a. 20 % b. 40 % c. 75 % d. 30 % e. 50 % RASPUNS: A 98. Conform normelor contabile românesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

poate functiona astfel: a. 921 = 902 b. 922 = 902 c. 902 = 921 d. 923 = 902 e. 902 = 931 RASPUNS: C 99. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 40.000 euro - costuri deductibile 27.000 euro - costuri fixe 20.000 euro - costuri de financiare exclusiv dobanzi 28940 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): a. 13.000 b. 50.000 c. 10.000 d. 30.000 e. 40.000 RASPUNS: C 100. Între metodele de calculatie a costurilor care nu sunt postoperative se afla: a. metoda costurilor directe b. metoda costurilor normate c. metoda pe faze d. metoda direct - costing e. metoda pe comenzi RASPUNS: B 101. Fluxul de informatii dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune se refera la: a. informatii despre trezorerie b. informatii despre valoarea firmei c. informatii despre terti d. informatii despre cheltuieli e. informatii despre diferente de preturi RASPUNS: D

102. Relatia de calcul a costului unitar de productie:

, în care: CU - reprezinta costul unitar; CHDX - reprezinta cheltuielile directe; CHINDX - reprezinta cheltuielile indirecte; Q - reprezinta cantitatea de produse finite obtinute; X si Y reprezinta articolele de calculatie; S - reprezinta sectiile de productie, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "fara semifabricate" b. metoda pe faze, varianta "fara semifabricate" c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate” d. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate” e. metoda Direct Costing RASPUNS: A 103. În aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A CM = CM × PS unde: A CM = valoarea abaterilor din consum; CM = abaterea cantitativa; PS = pretul de aprovizionare standard, reprezinta: a. abaterile de calitate si abaterile de nomenclator b. abaterile de manopera si preturi c. abaterile de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret d. abaterile de manopera si costuri de regie e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale RASPUNS: 104. O întreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vânduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 10 buc. b. 6 buc. c. 24 buc. d. 15 buc. e. 12 buc. RASPUNS: D 105. Conform normelor contabile românesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" - metoda globala, poate functiona astfel: a. 923 = 924 b. 923 = 901 c. 901 = 923 d. 923 = 925 e. 923 = 926 RASPUNS: B 106. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 urmatoarele date privind costurile: - costuri variabile 30.000 euro - costuri directe 28.000 euro - costuri nedeductibile 27.000 euro - costuri deductibile 100.000 euro - costuri indirecte 60.000 euro Nivelul costurilor fixe la SC Rulmentul în anul 2007 a fost (Euro): a. 31.000 b. 61.000 c. 101.000 d. 58.000

e. 97.000 RASPUNS: 107. Conform normelor contabile românesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de

pret" poate functiona - metoda globala - astfel: a. 903 = 901 b. 903 = 902 c. 903 = 921 d. 924 = 903 e. 925 = 903 RASPUNS: B 108. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune metda globala, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 711 = 331, îi poate corespunde înregistrarea: a. 921 = 933 b. 902 = 921 c. 933 = 921 d. 921 = 901 e. 931 = 902 RASPUNS: A 109. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor este disciplina contabila care, printre altele: a. înregistreaza în conturi informatii privind costurile de productie b. înregistreaza în bilant informatii privind costurile de productie c. înregistreaza în conturi operatiile privind cumpararea produselor d. înregistreaza în conturi operatiile privind vânzarea produselor; e. înregistreaza în contul de profit si pierdere informatii despre costurile de productie RASPUNS: A 110. În conceptia metodei Direct - Costing, notiunea de "direct" trebuie legata de: a. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind în mod direct de variatia volumului productiei fizice b. gruparea cheltuielilor de productie în directe si indirecte c. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de productie d. gruparea cheltuielilor de productie pe centre de costuri e. gruparea cheltuielilor de productie pe purtatori de costuri RASPUNS: A 111. În aplicarea metodei costurilor standard, relatia: A CM = CM × PS unde: A CM = valoarea abaterilor din consum; CM = abaterea cantitativa; PS = pretul de aprovizionare standard, reprezinta: a. abaterile de manopera si costuri de regie b. abaterile de manopera si preturi c. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime si materiale d. abaterile de cantitate sau din consum si abateri din diferente de pret e. abaterile de calitate si abaterile de nomenclator RASPUNS: 112. Se cunosc urmatoarele date (EURO): Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30 b. 45 c. 180 d. 60

e. 1000 RASPUNS: 113. Relatia de calcul:

în care PR reprezinta profitul, PV pretul de vânzare, CF costurile fixe si ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustreaza în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza costurile fixe b. cantitatea de produse fabricata si stocata care realizeaza venituri din productia stocata c. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza profitul dorit d. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza anumite preturi de vânzare e. cantitatea de produse fabricata si vânduta care realizeaza marja pe costuri variabile RASPUNS: C 114. Care indicator este specific metodei Tarif - Ora - Masina? a. cost deductibil pe masina b. tariful pe ora lucrata de o masina c. tariful pe ora de functionare în gol a unei masini d. cost variabil pe masina e. costul fix pe masina RASPUNS: 115. Metoda globala de calculatie a costului de productie se bazeaza pe clasificarea cheltuielilor în: a. fixe si variabile b. directe si indirecte; c. financiare si de exploatare; d. supletive si aditionale; e. simple si complexe; RASPUNS: 116. Conform normelor contabile românesti - metoda globala, contul 923 "Cheltuieli indirecte de

productie" poate functiona astfel: a. 923 = 924 b. 923 = 901 c. 901 = 923 d. 923 = 925 e. 923 = 926 RASPUNS: B ADEVARAT/FALS ADEVARA

1. În debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se înregistreaza cheltuielile dublu indirecte de conducere a întreprinderii.

RASPUNS: A 2. Conform normelor contabile românesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate functiona astfel: 923 = 901

RASPUNS: A 3. Conform normelor contabile românesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie"

poate functiona astfel: 923 = 901

RASPUNS: A 4. În debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se înregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;

RASPUNS: F 5. În debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se înregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialele

RASPUNS: A 6. Conform normelor contabile românesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate functiona astfel:902 = 921

RASPUNS: A 7. Conform normelor contabile românesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate functiona astfel: 903 = 902

RASPUNS: A 8. Conform normelor contabile românesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (în analitic) astfel: 922 = 922

RASPUNS: A 9. Conform normelor contabile românesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona astfel: 923 = 901

RASPUNS: A 10. Conform normelor contabile românesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona astfel: 921 = 924

RASPUNS: A 11. Conform normelor contabile românesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate functiona astfel: 921 = 925

RASPUNS: A 12. Conform normelor contabile românesti, contul 933 "Costul productiei în curs de executie" poate functiona astfel: 933 = 921

RASPUNS: A 13. Conform normelor contabile românesti, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate functiona astfel: 921 = 901

RASPUNS: A

14. Conform normelor contabile românesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel: 931 = 902

RASPUNS: A 15. Conform normelor contabile românesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel: 931 = 933

RASPUNS: F 16. Conform normelor contabile românesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne":

RASPUNS: F 17. Conform normelor contabile românesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne privind cheltuielile":

RASPUNS: F 18. Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara în cadrul unitatilor cu activitate industriala în care au loc livrari reciproce de produse, lucrari si servicii între sectii sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?

RASPUNS: A 19. Numarul de runde de calcul efectuate în cadrul procedeului reiterarii, este, de regula, egal cu numarul sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce, plus o runda pentru prima sectie ?

RASPUNS: A 20. Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta presupune rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare în care necunoscutele sunt abaterile de productie

RASPUNS: F 21. În debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" conform metodei globale se înregistreaza cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de productie;

RASPUNS: F 22. În debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" metoda globala, se înregistreaza cheltuielile cu materiile prime si materialele

RASPUNS: A 23. Conform normelor contabile românesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform metodei globale, poate functiona astfel : 921 = 925

RASPUNS: A 24. Conform normelor contabile românesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" face parte din grupa de conturi intitulata "Decontari interne":

RASPUNS: F 25. În practica contabila din România, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003 publicat în M.Of. nr. 23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ?

RASPUNS: F 26. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.

RASPUNS: A 27. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe obiecte de calculatie în momentul efectuarii lor.

RASPUNS: A 28. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentarii, în forma cifrelor relative la structura, presupune înmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecarei baze de repartizare (G J) în totalul bazelor

RASPUNS: A 29. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentarii, în forma clasica, se face împartirea cheltuielilor la suma bazelor si se înmulteste rezultatul (KS) cu fiecare baza de repartizare, conform relatiei

RASPUNS: A 30. Urmatoarea relatie

reprezinta procedeul diviziunii compuse ?

RASPUNS: F 31. Urmatoarea relatie

reprezinta costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?

RASPUNS: F 32. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza, de regula, prin confidentialitatea rezultatelor.

RASPUNS: A 33. Din punct de vedere al modului de repartizare si includere în costul obiectelor de calculatie, costurile se clasifica în costuri directe si costuri variabile

RASPUNS: F 34. Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica în antecalculatii si postcalculatii.

RASPUNS: A

35. În debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se înregistreaza marja comerciala în magazinele de desfacere cu amanuntul.

RASPUNS: F 36. Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care ramân relativ constante cu trecerea timpului într-o perioada medie de gestiune:

RASPUNS: F 37. În debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontari interne" se înregistreaza decontarea cheltuielilor de cazare si deplasare ?

RASPUNS: F 38. Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativa a obiectivelor pe care o firma si-a propus sa le atinga într-o perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezinta planuri numerice. Considerati verosimile aceste afirmatii ?

RASPUNS: A 39. Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile în costuri, în conformitate cu destinatia lor:

RASPUNS: A 40. Contul simbolizat 931 se numeste "Cheltuielile activitatii de baza".

RASPUNS: F 41. Contul simbolizat 931 se numeste "Decontari interne privind productia obtinuta".

RASPUNS: F 42. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 331 = 711 îi corespunde înregistrarea: 933 = 921

RASPUNS: A 43. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 603 = 303 îi corespunde înregistrarea: 921 = 901

RASPUNS: F 44. Anumite înregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarii contabile: 641 = 421 (pentru personalul indirect productiv) îi corespunde înregistrarea: 921 = 901

RASPUNS: F

COMPLETARE 1. Procedeul punctelor de minim si de maxim este un procedeu de separatie a cheltuielilor indirecte de

productie în cheltuieli ___________ ____________ (2 cuvinte separate prin spatiu, primul cuvânt 4 litere) (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: FIXE VARIABILE 2. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie în variabile si fixe care utilizeaza abaterile de

productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul celor mai mici _____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: PATRATE 3. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie în variabile si fixe care utilizeaza maximul si

minimul de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul _____________ (1 cuvânt) de maxim si de minim ". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: PUNCTELOR 4. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (unitar) se numeste "Procedeul

diviziunii ________________". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: SIMPLE 5. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în cazul produselor

asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de întrebuintare apropiate sunt considerate în totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se întrebuinteaza întreaga cantitate rezultata, se numeste "Procedeul ___________ (1 cuvânt) ". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: CANTITATIV 6. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în cazul în care toate

produsele obtinute simultan sau cel putin majoritatea sunt considerate produse principale, se numeste "Procedeul indicilor de ______________ (1 cuvânt)".(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: ECHIVALENTA 7. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza împartirea unui numar (ce

reprezinta cheltuielile de productie) direct proportional cu alte numere (parametrii) se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport ____________(1 cuvânt)". RASPUNS: DIRECT 8. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea cheltuielilor în

functie de marimea parametrilor se numeste "Procedeul cifrelor de echivalenta în marimi _____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: ABSOLUTE 9. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor cheltuieli de

productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de fabricatie se numeste "Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport ______________ (1 cuvânt)".

(Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: INVERS 10. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unitatile care obtin din procesul de

productie un produs principal si un produs care se considera secundar se numeste "Procedeul echivalarii ______________ (1 cuvânt) a produsului secundar cu produsul principal". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: CANTITATIVE 11. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unitatile care obtin din procesul de

productie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse secundare si nu exista alta posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs în parte se numeste "Procedeul ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: RESTULUI 12. După numărul parametrilor, indicii de echivalentii utilizati în cadrul procedeelor de echivalenta

pot fi indici de echivalenta ____________ ___________ ______ (3 cuvinte separate prin spatiu). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: SIMPLI COMPLECSI AGREGATI 13. Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare si calculare a

costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este cunoscut si sub denumirea de "Procedeul ____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: REITERARII 14. Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut si sub

denumirea "Procedeul valorii ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: RAMASE 15. Procedeul care presupune calculul costului de productie cu ajutorul unui sistem de ecuatii lineare

în care necunoscutele sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta este cunoscut sub denumirea de "Procedeul ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: ALGEBRIC 16. Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Decontari ______________ (1

cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: INTERNE 17. Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poarta denumirea de "Conturi de _______________ (1

cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: CALCULATIE 18. Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul

elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua în considerare prestatiile reciproce, este utilizata mai ales la elaborarea ___________________ (1 cuvânt). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

RASPUNS: ANTECALCULATIILOR 19. Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul

evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere se poate efectua la cost prestabilit, cum ar fi costul ________________ (1 cuvânt), normat sau alt cost cunoscut. (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: STANDARD 20. Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul

evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedenta), se poate folosi numai în cazul sectiilor sau atelierelor cu productie _______________ (1 cuvânt). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) RASPUNS: OMOGENA

Related Documents


More Documents from "ponorel"