Prezentare Lucrare Grad 1- Blue

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lucrare metodico – științifică pentru obținerea gradului didactic I în învățământ

Coordonator științific , Conf. Univ. Dr. Viorica POPESCU

Candidat, Șeila – Denis NIAZI Liceul Tehnologic „Axiopolis” Cernavodă, Jud. Constanța

TEMA LUCRĂRII

APLICAȚIILE ELECTROLIZEI TEHNICI AeL UTILIZATE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV

CUPRINSUL LUCRĂRII ARGUMENT CAPITOLUL 1. Aplicațiile electrolizei  1.1. Electroliza  1.2. Legile electrolizei  1.3. Obținerea metalelor prin electroliză  1.4. Obținerea nemetalelor prin electroliză  1.5. Electroliza metodă de purificare a metalelor  1.6. Electroliza metodă de combatere a coroziunii  1.7. Galvanotehnica  1.7.1. Galvanostegia  1.7.2. Galvanoplastia  1.8. Celulele electrochimice  1.9. Metode de analiză bazate pe electroliză  1.7.1 Electrogravimetria  1.7.2 Conductometria  1.7.3 Potențiometria  1.7.4 Polarografia  1.7.5 Electroforeza  1.10 Aplicații noi ale electrolizei

CUPRINSUL LUCRĂRII CAPITOLUL 2. Elaborarea și experimentarea de tehnici AeL utilizate în procesul instructiv - educativ la capitolul Aplicațiile electrolizei  2.1. Metode moderne utilizate în procesul instructiv - educativ la capitolul Aplicațiile electrolizei  2.2. Cubul  2.3. Bulgarele de zăpadă  2.4. Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat  2.5. Metoda ciorchinelui  2.6. Mozaicul  2.7. Instruirea asistată de calculator (I.A.C.)  2.8. Advanced electronic learning (AeL) utilizat în procesul instructiv educativ la capitolul „Aplicațiile electrolizei”  2.9. Go-Lab utilizat în procesul instructiv – educativ la capitolul „Aplicațiile electrolizei”  2.9.1. Global online science labs (Go-lab  2.9.2. Inquiry Learning Space – Aplicațiile electrolizei

CUPRINSUL LUCRĂRII CAPITOLUL 3. Metodologia cercetării pedagogice  3.1 Cercetarea pedagogică  3.2 Proiectarea pedagogică  3.2.1. Proiectarea unităţilor de învăţare  3.2.2. Proiectarea lecţiilor  3.3 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor inițiale  3.4 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor de progres  3.5 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor sumative  3.6 Analiza și interpretarea rezultatelor chestionarelor de satisfacție aplicate elevilor CONCLUZII GENERALE BIBLIOGRAFIE ANEXE

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI „Prietenii te ajută când pot, colegii te ajută când vor, iar calculatorul – când dorești.” Valeriu Cabac

 AeL (Advanced electronic Learning) - o metodă modernă de predare – învățare – evaluare ce oferă ocazia elevilor de a-și însuși cunoștințe într-un mod plăcut și ușor, iar profesorilor de a pune bazele unei învațari temeinice. În același timp are un pronunțat caracter activ –participativ din partea elevilor și ofera posibilități de comunicare și cooperare eficientă.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI Reforma curriculară a învățamântului românesc trebuie să aibă ca preocupare majoră cultivarea gândirii logice și acumulării unor capacități de care elevul să se poată folosi în viață. Aceasta se poate realiza printr-o îmbinare adecvată a metodelor moderne cu cele tradiționale. Pornind de la ideea că informatica a devenit în zilele noastre un instrument esențial de lucru pentru totalitatea știintelor și domeniilor tehnice, este firesc ca învățarea electronică să fie aplicată și în domeniul chimiei.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI  Chimia este una din științele naturii ce are ca obiect de studiu compoziția, structura și schimbarile materiei și are aplicabilitate aproape nelimitată in viața de zi cu zi.

 Electroliza are nenumărate aplicații in industrie , permițând obținerea unor cantități mari de produse importante cum ar fi : hidrogenul, oxigenul, clorul, hidroxizii alcalini, peroxizii, oxiclorurile etc.

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI  Conținutul digital educațional AeL este proiectat și prezentat intr-o manieră modernă și atractivă. Lecțiile interactive îmbunătățesc performanța școlară și contribuie la atingerea obiectivelor operaționale propuse, la formarea de aptitudini, abilități și competențe.  Un alt portal ce vine în ajutorul profesorilor și al elevilor este Go-Lab (Global Online Science Labs). Obiectivul principal al portalului Go-Lab (http://www.golabz.eu) este de a oferi profesorilor şi elevilor o platformă foarte simplă şi atractivă, care să vină în sprijinul activităţilor de învăţare prin interogare desfăşurate în cadrul orelor de ştiinţe.

ORGANIZAREA CERCETĂRII  Tipul cercetării: Observațională  Perioada de cercetare: anul școlar 2018-2019.  Locul de desfășurare al cercetării: Liceul Tehnologic „ Axiopolis” Cernavodă  Clasa experimentală:  Clasa a – XII –a A, Liceul Tehnologic ,, Axiopolis”Cernavodă  Efectivul clasei este de 22 elevi dintre care 14 băieţi şi 8 fete;  Clasa de control:  Clasa a – XII –a B, Liceul Tehnologic ,, Axiopolis”Cernavodă  Efectivul clasei este de 18 elevi dintre care 12 băieţi şi 6 fete;

Obiectivele cercetării: 1. Evaluarea nivelului de achiziţii cognitive ale elevilor care facilitează însuşirea noilor cunoştinţe; 2. Proiectarea şi organizarea unui experiment psihopedagogic centrat pe metode de instruire asistată de calculator şi tehnici AeL care să facilitizeze achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv , cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi; 3. Analiza impactului tehnicilor AeL aplicate în timpul orelor de chimie asupra clasei experimental; 4. Evaluarea nivelului de însuşire a noilor cunoştinţe.

Metode de cercetare folosite:  1. Observația directă vizând gradul de asimilare a unor modele, norme, valori;  2. Metoda anchetei vizând acumularea unor date privind motivația învățării, semnificația notei, a succesului școlar;  3. Metoda cercetării documentelor școlare vizând studierea cataloagelor, a programei de învățământ, planificări anuale și calendaristice, caiete de teme, lucrări scrise, fișe de lucru, fișe experimentale etc.;  4. Metoda testelor, se refera la diferite tipuri de evaluări ale elevilor urmărind progresul sau regresul înregistrat de elevi;  5. Metode de măsurare a rezultatelor cercetării și de interpretare a datelor obținute pe parcursul experimentului (metode statistice).

Mediile obținute la testele susținute pe parcursul întregii unități de învățare de elevii celor două clase Rezultatele obținute de elevi la testele aplicate confirmă performanțele școlare anticipate la începutul experimentului pedagogic. TIPUL TESTULUI

CLASA

MEDIA CLASEI

TEST INIȚIAL

a – XII – a A

6,71

a – XII – a B

6,59

a – XII – a A

7,61

a – XII – a B

7,08

a – XII – a A

8,68

a – XII – a B

7,40

TEST DE PROGRES

TEST SUMATIV

Graficul comparativ al rezultatelor obținute de elevii clasei a – XII –a A și a – XII – a B la testul de evaluare inițială 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Clasa a XII - a A (clasa experimentală)

13

14

15

16

17

18

Clasa a XII - a B (clasa martor)

19

20

21

22

Graficul comparativ al rezultatelor obținute de elevii clasei a – XII –a A și a – XII – a B la testul de evaluare sumativă 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Clasa a XII - a A (clasa experimentală)

12

13

14

15

16

17

18

Clasa a XII - a B (clasa martor)

19

20

21

22

Concluzii 

Rezultatele obţinute în cadrul clasei experimentale dovedesc faptul că folosirea tehnicilor AeL de predare învățare duc la o mai bună înţelegere şi sedimentare a noţiunilor predate. Am constatat că elevii din această clasă au avut rezultate mai bune faţă de nivelul iniţial de cunoştinţe de la care s-a plecat dar și față de clasa martor unde nu s-au folosit tehnici Ael.

Concluzii  



     

Utilizând soft-uri educaţionale în orele de chimie constatăm că: elevul poate lucra individual sau în grupe, acesta “învaţă” ce înseamnă munca în echipă ; simulările fenomenelor fizice şi chimice atrag după sine dezvoltarea creativităţii fiecărui elev în parte; profesorul „urmăreşte“ fiecare elev în parte, obţinând un feed-back continuu, fapt care îl ajută pe profesor să-şi modeleze strategia didactică, în vederea obţinerii eficienţei lecţiei; perimetul virtual ajută elevul să vadă cu „ochii minţii” fenomenele chimice; modelarea virtuală însoţită de explicaţiile interdisciplinare conduce la creşterea calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare testele de evaluare continuă asigură feed-backul în lecţie; animaţiile şi reluările determină implicarea fiecărui elev în procesul de predareînvăţare-evaluare; elevul învaţă jucându-se, variind diferiţi parametri ce caracterizează anumite mărimi fizice, totul în mod riguros, matematic; prin lecţiile interactive susţinute se realizează dezvoltarea elevului ţinând cont de particularităţile lui individuale ca subiect al actului educaţional;

Concluzii  Analizând rezultatele testelor am concluzionat că motivaţia elevilor pentru studiul chimiei creşte dacă aceştia preiau controlul asupra propriei învăţări putând să-şi observe propriile idei, gânduri şi cunoştinţe.  Activităţile didactice bazate pe tehnicile moderne de predare-învăţare reprezintă pentru studiul chimiei contextul cel mai favorabil familiarizării elevilor cu specificul gândirii chimice şi a metodei ştiinţifice de investigare a realităţii. Aceste activităţi moderne favorizează aprofundarea cunoştinţelor propuse de programa şcolară la chimie, de manualele şcolare şi asigura deschideri interdisciplinare. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc elevii îşi construiesc o gândire ştiinţifică corectă, se familiarizează cu învăţarea autodirijata, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi schimbă optică asupra învăţării.  Nu trebuie renunţat în totalitate la metodele tradiţionale, ele trebuie integrate în procesul didactic la chimie astfel încât să corespundă scopului urmărit, punctelor de vedere ale elevului, întrucât el este în vârful piramidei procesului didactic.

Vă mulțumesc pentru atenție!