Pre Zen Tare Lucrare Grad Didactic I

m

   m
 m

m  






   m



LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ

PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

u
  
    

     u  u Candidat: Înv. gr. II BRÎNZĂ FIRA Şcoala de Arte şi Meserii Laza

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. Şoitu Laurenţiu

?
 Ú


Ú ?     

  Ú

?      


 


         Ú

  
 

     


              Ú ?   

Ú  

   
Ú 

ÊÊ
   

 Ê   



   
 

Ú  Ipoteza de la care am plecat

în

conceperea acestei lucrări o reprezintă organizarea lecţiilor de limba română cât mai atractive şi stimulative pentru copii. Motivez alegerea făcută pornind de la ideea ca învăţământul activ se realizează cu ajutorul metodelor active. Dinamismul timpului actual impune învăţarea de tip inovator având drept caracteristici esenţiale caracterul anticipativ şi participativ. Noi, cadrele didactice avem rolul de a organiza situaţii de instruire care să faciliteze învăţarea eficientă, utilizând metode şi tehnici activizante. Însuşirea cunoştinţelor, formarea capacităţilor şi a conceptelor vor fi realizate prin înlocuirea modelului clasic de configurare a lecţiei cu utilizarea unor metode şi tehnici de predare-învăţare mai eficiente.

Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice, aplicate la clasă, pot dezvolta prin relaţionarea între indivizi: un ansamblu de atitudini şi comportamente; abilităţi de comunicare; capacitatea de înţelegere; transfer de informaţii; interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate ; pregătirea elevilor pentru o societate deschisă inovaţiei.

Ú

? 6ÚÚ6!66"#$# %?Ú& 6  6
                  

6
               

În jurul unui conţinut, se pot desfăşura

§tudierea limbii române în şcoală prezintă o importanţă inestimabilă, pentru că: r este expresia cea mai cuprinzătoare a fiinţei naţionale a poporului român: "Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată,/ Un şirag de piatră rară/Pe moşie revărsată.!"(Alexei Mateevici); reste limba oficială a statului naţional român; rasigură dobândirea cunoştinţelor din sfera tuturor celorlalte obiecte de învăţământ; rînsuşirea ei corectă devine condiţia de bază în vederea realizării obiectivului fundamental al învăţământului de cultură generală: formarea omului în perspectiva integrării lui rapide în societate; r asigură cultivarea gândirii elevilor; rcontribuie la dezvoltarea tuturor laturilor conştiinţei lor; r prin virtuţile ei deosebit de expresive contribuie la cultivarea sensibilităţii elevilor, la nuanţarea exprimării lor.

mai multe lecţii care au legătură între ele, vizează acelaşi obiectiv de referinţă, ceea ce înseamnă că limba şi literatura română se va preda nedivizat în citire, gramatică, compunere, lectură,

urmărindu-se

ca

elevii

să

aibă

capacitatea comunicaţională, prin intermediul căreia să-şi exprime trăirile, nevoile, interesele de

cunoaştere.

Această

predare

poartă

denumirea de G

 
      , ce formează integrat capacitatea de receptare/ exprimare orală şi de receptare a mesajului scris şi exprimare scrisă.

Ú

?#'6Ú66 6?% 66#6 6?

66# 6#?6 Ú !Ú ?666!Ú"#& 66              În capitolul al II-lea problemele generale expuse în capitolul anterior sunt aplicate la aspecte diferenţiate, orientative pentru lecţiile de limba şi literatura română. Mai întâi sunt abordate problemele de fonetică, de o mare importanţă

practică,

deoarece

numai

prin

cunoaşterea lor perfectă se poate forma la elevi o pronunţie corectă a limbii române. Îmbogăţirea permanentă a vocabularului elevilor trebuie să stea în atenţia cadrului didactic, la fiecare oră de curs.

ÊÊ       
 Ê  

Ê   
Ê   
    



      

66

 
          

Dirijarea procesului de învăţare ştiinţifică a cititului şi a scrisului constituie o complexă activitate de formare a celui mai eficient instrument de pătrundere şi asimilare a valorilor culturii,

ÊÊ   
 

!  
 
 
 
"
 

    "
 #    $ %& 

artei, ştiinţei. În formarea abilităţilor de citire este necesar să se parcurgă următoarele etape: Î perceperea limbii vorbite, în sensul de a descifra schimbările verbale şi de a reacţiona faţă de acestea; Î reproducerea sunetelor vocale; Î înţelegerea limbii prin recunoaşterea semnelor grafice. Într-o abordare didactică se disting următoarele faze ale cititului: citirea corectă; citirea funcţională; citirea evaluativ critică, interpretativă;

66             6 Õrecând pe parcursul unei ore de la activitatea de citire la cea de scriere, cu aportul alfabetului decupat şi apoi cu litere de mână, s-a constatat că elevii sunt mai relaxaţi şi participă mult mai intens la activitate. Cititul este o treaptă a succesului în şcoală. Odată ce elevii şi-au format abilităţile de citire şi scriere în cadrul perioadei de achiziţii fundamentale, se trece la etapa de dezvoltare şi aprofundare şi anume la« 66  
   (         666  6 Õextul scris se constituie ca model de limbă literară , ca mijloc de informare şi de exersare a principalelor instrumente de muncă intelectuală. Ca metode de bază ce se pot folosi în predarea unui text literar enumerăm: exerciţiul (oral sau scris, de identificare, de înlocuire, de transformare, lexical, fonetic, ortografic), conversaţia, metoda dezbaterii, povestirea.

ÊÊ' 
 

     

 
 
 

     $ 
 

66 #     ( În prima etapă a studiului limbii, elevii operează cu noţiunile fără să le definească (clasele I şi a II-a). În această etapă sunt familiarizaţi cu unele cunoştinţe pe cale oral-practică, prin exerciţii de exprimare. În clasele a III-a şi a IV-a elevii îşi însuşesc în mod ştiinţific noţiuni de limbă prin reguli şi definiţii, făcându-se apel şi la Äexperienţa lingvistică´ dobândită anterior. Limba română se învaţă în procesul exprimării, cunoştinţele teoretice de limbă având rolul de a controla, dirija şi regla exprimarea. De aceea, preocuparea învăţătorului trebuie să se orienteze spre găsirea celor mai eficiente căi (metode şi procedee) practice de însuşire şi consolidare a noţiunilor de limbă, astfel încât acestea să devină un instrument valoros în dezvoltarea vorbirii corecte a elevilor, dar fără a-i încărca excesiv cu explicaţii teoretizante.

ÊÊ( 
  
 % Ê

   
 %)  *

66   
 

Procesul de însuşire a noţiunilor de ortografie şi punctuaţie este complex şi de lungă durată. Cunoştinţele ortografice şi de punctuaţie se reiau de la o clasă la alta, îmbogăţindu-se şi lărgindu-şi aria de aplicare. Însuşirea de către elevi a unei scrieri corecte, conform normelor ortografice, ortoepice şi de punctuaţie în vigoare, trebuie să stea permanent în atenţia oricărui cadru didactic. Limba se învaţă ca orice ,,materie´. Ca formă de comunicare, limba suferă permanente îmbogăţiri, modificări, evoluţii care sunt oglindite în normele sale lingvistice. Conform noului DOOM se introduc următoarele reguli de scriere: nici un > niciun nici unul > niciunul nici o > nicio o dată ce > odată ce o dată cu > odată cu

ÊÊ' 
     Ê !
Ê
 )Ê   (
+


Ú

  ?%66Ú?

666
         

6Ú? 6? '6 

# Ú? 66ÚÚ6Ú ?666!Ú"#& 666 ?          Dându-se preponderenţă metodelor în care elevul nu mai este obiect al activităţii educative, ci subiect al propriei lui educaţii, se realizează sinteza didactică între învăţământul tradiţional şi cel modern. Practicarea unui învăţământ modern care să-l facă pe elev creator la procesul propriei instruiri presupune folosirea metodelor active care să-i permită satisfacerea trebuinţelor de activitate, cercetare, creativitate, comparare şi de înţelegere a fenomenului prin efort propriu sau în colaborare.

666
  
 

  

În predarea limbii române se folosesc ca

metode: r

citirea explicativă ;

r

exerciţiul;

r

explicatia;

r

conversaţia

r

povestirea;

r

folosirea algoritmilor gramaticali;

r

simbolizarea în predarea gramaticii;

r r

intuiţia; lucrul cu manualul;

r

analiza gramaticală;

666

  
 

      

În °coala modernă, dimensiunea de bază în funcţie de care sunt considerate metodele de învăţământ este caracterul lor activ adică măsura în care sunt capabile să declanşeze angajarea elevilor în activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivaţia, capacităţile cognitive şi creatoare. ,,Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de elemente de cooperare fructuoase şi stimulare reciprocă.´(Ioan Cerghit) Cercetările asupra memoriei, în condiţiile unei atenţii voluntare, cu un grad optim de concentrare arată că, în general, în urma unei activităţi de învăţare reţinem: -10% din ceea ce citim; -20% din ceea ce auzim; -30% din ceea ce vedem; -50% din ceea ce vedem şi auzim în acelaşi timp; -80% din ceea ce spunem; -90% din ceea ce spunem şi facem în acelaşi timp(Pavel Mureşan ± Învăţarea eficientă şi rapidă).

ÊÊ,



# 



 
 




    
%)
"





   
 (


Ú

 Î metodele de lucru în grup determină dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză, precum şi capacitatea de argumentare a elevilor; Î dezvoltă activismul elevilor şi abilitatea de a vorbi în faţa unui grup, abilitate puţin antrenată la persoanele timide; Î creează obişnuinţa că ceilalţi pot avea o altă opinie, dar sunt valoric egali cu ei, astfel dezvoltându-se şi toleranţa socială; Î metodele în grup facilitează şi schimbul de idei, creşte creativitatea şi probabilitatea de manifestare a unor competenţe lărgite şi diversificate, se măresc şi activează resursele cumulate la nivel de grup( memorie, informaţie,). Î transformă elevul din obiect în subiect al învăţării; Î este coparticipant la propria formare; Î angajează intens toate forţele psihice de cunoaştere; Î asigură elevului condiţii optime de a se afirma individual şi în echipă; Î dezvoltă gândirea critică; Î dezvoltă motivaţia pentru învăţare; Î permite evaluarea propriei activităţi.

Y


 †

este posibil ca discuţia să fie acaparată de

una-două persoane mai energice şi autoritare care să-şi impună punctul de vedere în faţa unei audienţe timide; †

dacă nu se organizează bine, elevii pot

divaga de la subiect şi, astfel, să nu reuşească să rezolve tema propusă.

weprezintă un instrument de evaluare complex, ce include experienţa şi rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode de evaluare, este cartea de vizită a elevului, care-l stimulează în direcţia perfecţionării la disciplina respectivă. Un portofoliu la limba şi literatura română poate conţine: probe de evaluare formativă şi sumativă, dacă este posibil pentru fiecare an de studiu; opinia personală după citirea unui text literar; ilustrarea unui fragment prin desen, abordarea iconică a analizei unui text literar; realizarea unui text nonliterar (bilet, reclamă ); fişe de lectură din afara clasei; temă de cercetare despre un scriitor la alegere; lucrări scrise, teste, descriptori de performanţă, rezultate; fişă de progres, de ortografie şi punctuaţie; înregistrări audio-video.

   (
   
    
?        )  *+       )
 
 
 *  
 
  +          +

?
      
 

, Ú        
     

 

ëste o metodă care incită la căutare, la interogare pe baza textului studiat.

§e poate

aplica la a doua oră de lucru pe text , în vederea descoperirii modului în care elevii au înţeles conţinutul lecturii, dacă îşi pot folosi cunoştinţele

asimilate,

adresând

ei

înşişi

întrebări referitoare la acţiune, personaje şi modul de prezentare din cadrul textului.

Activitate individuală de citire a lecţiei ÄLa săniuş´,după Ion Agârbiceanuj După ce veţi citi lecţia fiecare, aveţi sarcina de a completa triunghiurile din interiorul hexagonului cu răspunsurile la întrebările de pe laturile lui. Prezentaţi colegului de bancă ceea ce aţi completat. Õimp de lucru: 5 minute.

  
 

Va incita la descoperirea unor argumente care să denote atitudinea unor personaje în cadrul lecturii. Judecata de valoare a acestor acţiuni şi atitudini se va face fie din punct de vedere personal, fie va fi o comparare cu propria atitudine manifestată de elev, cât şi o comparare cu valorile morale ale societăţii. Această metodă se poate folosi cu succes şi la prezentarea unor argumente pro şi contra în legătură cu un eveniment, cu un anotimp, cu o culoare. Metoda se poate practica şi ca o dramatizare. Un elev citeşte eseul în faţa colegilor. Aceştia analizează, compară, formulează întrebări, fac unele sugestii

§crieţi un eseu cu argumente G     despre atitudinea băiatului din lecţia ,,Crăiasa Zăpezii´, după Hans Christian Andersen. Adoptaţi o poziţie generală faţă de subiect. Notaţi cât mai multe argumente G     privind atitudinea băiatului. Õimp de lucru: 10 minute                

Un elev citeşte eseul în faţa colegilor. Aceştia analizează, compară, formulează întrebări, fac unele sugestii

ëste o strategie, care îi încurajează pe elevi sa gândească liber si deschis, de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociaţii noi sau de a reprezenta noi sensuri. ëste înainte de toate o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe, înţelegeri sau convingeri legate de o anumita temă. Aceasta metodă, bazată pe activitatea de scriere poate fi folosită atât ca activitate individuală cât şi de grup, atât în faza de evocare cât şi în cea de reflecţie. Asemănătoare metodei  
este


 
  ce constă în scrierea unui cuvântcheie în centrul tablei şi găsirea unor cuvinte ( idei, sintagme sau cunoştinţe) de către copii, din câmpul lexical al celui dat.

§crieţi toate cuvintele care vă vin în minte legat de valorile morale ale lui Ştefan cel Mare, din textul ,,Ştefan cel Mare °i Vrâncioaia´, după D. Alma°. Nu faceţi judecăţi de valoare asupra ideilor propuse. Nu limitaţi ideile sau legăturile dintre acestea. Õimp de lucru: 10 minute

Mulţi turci au trecut prin tăişul paloşului său.

ëra mereu în fruntea oastei salej

războinic

viteaz ŞÕë AN CëL MAwë

A dăruit celor şapte viteji câte un munte, drept răsplată.






pot fi folosite cu succes în prezentarea relatării întâmplărilor ce se desfăşoară în cadrul

unui text literar studiat.

Acestea ajută elevii la extragerea ideilor principale, fiecare bandă putând avea un titlu, dar şi la povestirea textului.

Clasa este împărţită în grupuri de trei elevi. Õimp de lucru: 10 minute wealizaţi o bandă desenată pornind de la textul ,,Cele patru piersici´, după o poveste populară. 2enzile desenate se realizează în grupuri de trei elevi, cu desene simple şi replici ale personajelor.

A (în engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau U
  G  

G


 este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. iecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. ël are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Õema propusă se împarte în patru subteme. Pentru fiecare temă în parte învăţătorul trebuie să dea un titlul sau pentru fiecare să pună o întrebare. La sfârşit elevii îşi comunică ce au învăţat despre subtema respectivă. Lecţia de predare-învăţare devine astfel ,,o aventură a cunoa°terii´ în care copilul participă activ, după puterile proprii, întâlnind probleme şi situaţii dificile, examinându-le şi descoperind soluţii plauzibile.


 G  
 sau
  
  
G are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Această metodă are mai multe faze: faza introductivă ± învăţătorul enunţă problema, faza lucrului individual ± fiecare elev lucrează individual timp de 5 minute la soluţionarea problemei, faza lucrului în perechi ± elevii se consultă cu colegul de bancă, sunt notate toate soluţiile apărute, faza reuniunii în grupuri mai mari ± elevii de consultă asupra soluţiilor în grupuri alcătuite dintr-un număr egal de perechi, faza raportării soluţiilor în colectiv şi faza decizională. Avantaje: stimulează învăţarea prin cooperare, şi sporirea încrederii în forţele proprii. Dezavantaje: evaluarea este mai dificilă, deoarece se poate stabili mai greu care şi cât de însemnată a fost contribuţia fiecărui participant.

§tarbursting (eng. ³star´ = stea; eng. ´burst´ = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare

a

creativităţii,

Lecţia     G ´, de Lev N. Õolstoi. §e lucrează în perechi timp de 10 minute

similară

brainstormingului. §copul metodei este de a obţine cât mai multe întrebări şi astfel cât mai multe conexiuni între concepte. ëxplozia stelară este o metodă ce incită elevii la căutarea cât mai multor întrebări în legătură cu faptele şi întâmplările din text. Anunţarea folosirii unei astfel de metode în prealabil, face ca elevii să citească conştient textul, pe parcursul lecturării putând întrebări.

să-şi

formuleze în

gând

diverse

Cele două personaje s-au ajutat reciproc.

Aceasta este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. §unt '
   , fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Astfel: pălăria albă este neutră ; pălăria roşie dă frâu liber sentimentelor, emoţiilor; pălăria neagră este perspectiva gândirii negativiste, pesimiste ; pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului; pălăria verde exprimă creativitatea; pălăria albastră defineşte problema şi conduce întrebările, monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilorj

ï

ëste o strategie de învăţare a tehnicilor de studiere a unui text. §e poate desfăşura pe grupe sau cu toată clasa. ëste centrată pe patru strategii de învăţare : -rezumarea; -punerea de întrebări; -clarificarea datelor; -prezicerea (prognosticarea). Urmăreşte perseverent însuşirea unui comportament conştient de învăţare implicată a elevului, folosind cartea ca sursă de informare. OwMA Dë Ow
ANIZAwë: 1. §e împarte clasa în patru grupuri, de câte maximum patru-cinci elevi. 2. §e distribuie rolurile fiecărui grup: rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii, prezicătoriij

Citiţi textul individual, după care fiecare dintre voi va trebui să analizeze fragmentul care corespunde aceluiaşi număr cu numărul lui de identificare (elevul cu numărul 1 ± fragm. 1, etc).La sfârşit se va face completarea întregului tabel.

+!
 -
 §   G



se poate face folosind

diverse tipuri de exerciţii, în diferite forme de prezentare. Astfel se pot folosi  

, în care se vor insera diferite tipuri de sarcini, elevul fiind cooptat astfel ca într-un joc ce are ca finalitate învăţarea. Diversitatea modului de expunere a sarcinilor face ca învăţarea să pară

1.Precizează personajele textului, locul şi timpul acţiunii: Personajele: ............................................ ............................................ ............................................ Locul acţiunii: ............................................ Õimpul acţiunii: ............................................

2. Ordonează enunţurile: Î 2uburuza este tristă, considerându-se neimportantă. Î Primăvara, animalele îşi încep activităţile. Î 2uburuza se bucură când află că are un rost pe lume. Î §osirea primăverii trezeşte plantele la viaţă.

mai uşoară, mai atractivă, elevul fiind astfel participant activ la propria sa formare.

3. Mesajul textului: ««««««««««« ««««««««««« ««««««««««« ««««««««««« «««««««««««. ««««««««««« ««««««««««« ««««««««««« ««««««««««« ««««««««««« «««««««.. «««.

4.
ăseşte în textul lecţiei cinci cuvinte care să înceapă cu o vocală urmată de o consoană şi apoi colorează buburuza: .......................................... .......................................... ........................... ..............

ëste o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe perspective, presupunând rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeaşi temă, de grupe diferite de elevi şi presupune colaborarea elevilor din aceeaşi grupă. §e va împărţi clasa în 6 grupe, fiecare examinând o temă de pe feţele cubului. lY
 
 culorile, formele, mărimile etc. l G  ce este asemănător, ce este diferit. lÚ
 spune din ce este făcut. lÚ  la ce te îndeamnă să te gândeşti? lÚG  la ce poate fi folosită? lÚ 

 pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.

§I§ÕëM INÕëwACÕIV Dë NOÕAwë PëNÕwU ë ICIëNÕIZAwëA LëCÕUwII ŞI
NDIwII ëlevii lucrează singuri sau pe grupe şi se urmăreşte valorificarea cunoştinţelor pe care elevul le posedă în legătură cu o anumită noţiune şi stimularea gândirii prin întrebări de tipul ,,Ce nu ştiu?³ (Doresc să ştiu ), ,,Ce am învăţat?³, ,,Unde greşesc?´.

  
G

după Cezar Petrescu Notaţi în tabelul alăturat timp de 5 minute ceea ce °tiţi °i ceea ce vreţi să aflaţi despre păsări.

>




Aceasta se bazează pe activitatea de lectură şi presupune identificarea în conţinutul unui material, prin marcarea cu semne specifice: (¥ ) a informaţiei deja cunoscute; (+) a informaţiei noi; (-) a informaţiei contradictorii cu ceea ce elevii ştiu deja; (?) a informaţiei despre care se doresc lămuriri suplimentare

Elevii completează în perechi primele două rubrici. §e urmăre°te scrierea corectă, coerenţa °i fluiditatea exprimării.

` 

de ëlena arago

ëste o variantă adaptată a activităţii dirijate de lectură/gândire care poate fi folosită pentru lectura textelor informative. După anunţarea temei elevii sunt întrebati ceea ce ştiu deja despre ea. Datele esenţiale de care elevii sunt relativ siguri se trec în coloana "Ştiu" a tabelului. Problemele neclare, ca şi aspectele pe care elevii ar fi curioşi să le afle se consemnează în rubrica "Vreau să ştiu". wubrica ,,Am învăţat´ se va completa pe parcursul orei, când elevii îşi vor asimila noile cunoştinţe.

ŞÕIU

VwëU § ŞÕIU

AM ÎNVAÕ

u
 după Mircea §ântimbreanu Pe lângă cultivarea laturii estetice prin desen, se poate cultiva şi latura creativă prin crearea de mici catrene având la bază cuvinte date, care pot constitui chiar rima poeziei. Astfel se pot descoperi chiar mici talente în cadrul colectivului de elevi, fiind stimulate şi promovate pentru valorificarea lor ulterioară.

Lucraţi în perechi timp de 10 minute. wealizaţi un desen din care să reiasă conţinutul textului ,,Mărul´, după Mircea §ântimbreanu..

Compune patru versuri folosind ca rime cuvintele:                     ÚG



În urma prezentării unui fragment, se împarte pagina de caiet în două coloane: în cea din stânga vor nota fragmentul care i-a impresionat mai mult, iar în dreapta să argumenteze alegerea făcută, să facă un scurt comentariu sau să noteze o idee principală; elevii vor împărtăşi colegilor propriile notiţe. §e vor face comentarii asupra ideilor emise din perspectiva motivaţiei şi trăirilor variate induse de acelaşi text.   
  ‡susţine reflecţia şi încurajează exprimarea ideilor proprii; ‡facilitează formarea unui stil de învăţare activă şi conştientă; ‡facilitează interînvăţareaj

?   
   ,după Victor §ivetidis

ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßß

ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß

ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßß

ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß

ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßß

ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß ßßßßßßßßßßßßßßßßßß

§e referă la analiza lucrărilor elevilor prin observarea lor de către ceilalţi colegi, raportat la regulile şi cerinţele de realizare a lor. §e stabileşte ce caracteristici are lucrarea respectivă şi dacă aceasta a respectat toate cerinţele. §e apreciază lucrările prin diferite procedee: se dau puncte, se lipesc etichete pe lucrările apreciate pozitiv.

Metodologia didactică constituie un câmp larg de afirmare a creativităţii pedagogice. Comportamentul creator nu apare numai în lecţie, el cuprinzând trei momente esenţiale: conceperea lecţiei; desfăşurarea ei propriu-zisă; evaluarea rezultatelor obţinute după desfăşurarea ei.

666      

ëvaluarea s-a dovedit a fi un factor esenţial, deoarece pune în evidenţă măsura în care se înfăptuiesc obiectivele urmărite, constituind temeiul ştiinţific pentru adoptarea în continuare a măsurilor de optimizare ce se impun. §e folosesc toate tipurile de evaluare: predictivă;

Ce evaluăm? Cui îi foloseşte?

formativă;

ë Ú Ú ëÚ

sumativă. ëvaluarea condiţionează în aşa măsură dinamica clasei, astfel încât, putem spune că nu există învăţare eficientă fără evaluare. Pentru ca sistemul de evaluare să fie operaţional, evaluatorul trebuie să răspundă la o serie de întrebări.

De ce evaluăm?

Pe cine evaluăm?

Când evaluăm?

Cum evaluăm?

?Ú 6 ?   

Cercetarea noastră s-a desfăşurat la clasa a II-a, în anul şcolar 2008/ 2009, urmărindu-se realizarea obiectivelor stabilite. 6
  

   utilizarea metodelor alternative la orele de limba °i literatura română determină o cre°tere a randamentului °colar. ëxperimentul are forma grupului unic, căruia i se evaluează iniţial rezultatele apoi se introduce variabila metode alternative, după care, în final, se face o nouă evaluare. Pentru verificarea eficienţei metodelor alternative de activizare a elevilor la orele de limba română, pe lângă cele tradiţionale, am utilizat următorul experiment: folosirea cu preponderenţă la clasa a II-a, în cadrul semestrului I a metodelor tradiţionale, bazate pe asimilarea de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderi urmată de analiza rezultatelor elevilor şi introducerea în cadrul activităţilor susţinute în semestrul al II-lea a metodelor alternative, învăţarea de tip inovator având drept caracteristici esenţiale caracterul anticipativ şi participativ al elevilor .

G


G

   *


    ± am desfăşurat-o la sfârşitul semestrului I, după ce în cursul semestrului am folosit în procesul de predare ±învăţareevaluare metode tradiţionale, în mai mare măsură decât cele moderne.


-
foarte bine bine suficient 


Analiza calificativelor la limba °i literatura română, la sfâr°itul semestrului I

*       §-a acţionat în cadrul procesului de învăţământ după cum urmează: crearea unor situaţii de învăţare, a unor ocazii pentru ca elevii să-şi exerseze procesul gândirii critice; încurajarea elevilor să gândească independent şi să reflecteze; acceptarea diversităţii de opinii şi idei; încrederea în capacitatea fiecărui elev de a gândi în mod critic ; implicarea activă a elevilor în realizarea învăţării, prin confruntarea de idei, prin colaborare şi cooperare pentru a găsi soluţii adecvate; convingerea elevilor că nu riscă să fie ridiculizaţi pentru opiniile exprimate; aprecierea pozitivă a gândirii critice, manifestată în orice situaţie; aplicarea unor metode active, alternative, moderne, pe lângă cele tradiţionale, învăţarea de tip inovator având drept caracteristici esenţiale caracterul anticipativ şi participativ al elevilor, de stimulare şi formare a gândirii critice;

*     . ëlevii au reuşit să-şi îmbunătăţească rezultatele şcolare, prin activizare şi asimilarea conştientă a cunoştinţelor.




 


[


 


  


Analiza situaţiei la sfâr°itul semestrului al II-lea, ca urmare a variabilei metode alternative.

 

 foarte bine bine suficient

   

Adumitroaie Marius Arsene Dănuţ 2rânză Andrei 2rânză 2ogdan 2rânză Ionuţ 2rânză Mihaela Ciuraru Oana Dascălu Cosmin Hoţoleanu
eorge Ioniţă
abriel §imion 2ianca §ava wăzvan Ursu iuliana

Adumitroaie Iuliana

sem. I

wezultatele obţinute pe sem. I : wezultatele obţinute pe sem.al II-lea:

sem. II

?  Prin folosirea acestor metode am reuşit să activizez toţi elevii clasei, observându-se o mai mare plăcere din partea lor de a participa la activităţile şcolare, iniţierea spiritului de concurenţă, dar şi cooperare, prin organizarea activităţilor individuale, în perechi, pe echipe şi pe grupe. wezultatele la învăţătură au înregistrat un progres, elevii participând cu plăcere la întregul proces educaţional. Acest lucru se poate observa şi din diagramele realizate, în care s-au înregistrat rezultatele la învăţătură ale elevilor comparativ în al doilea semestru faţă de primul semestru.

ƒ
   
  ƒ



 
 
   

 ƒY 
ï 
 

 

  

  ƒ
 ƒ 
  
 ƒ


 ï


 ƒ


  

w

   


,,Activ´ este elevul care gândeşte, care Consider utilă folosirea metodelor de

depune un efort de reflecţie personală, interioară şi

activizare alternative pe lângă cele tradiţionale.

abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de

Pornind de la ideea ca învăţământul activ se

căutare,

realizează cu ajutorul metodelor active, se

adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe şi nu

impune diminuarea ponderii activităţilor care

cel care se menţine la nivelul acţiunii concret-

limitează activizarea şi extinderea utilizării

senzoriale, intuitive si nici cel care face apel la

metodelor

dezvoltă

facultatea de receptare şi de reproducere apoi a

gândirea, capacitatea de investigaţie a elevilor,

cunoştinţelor. Având în vedere că nici metodele

precum

însuşirea

clasice nu sunt lipsite de virtuţi, pentru activizarea

independentă,

elevilor pot fi îmbinate în mod armonios metodele

moderne, şi

active,

participarea

cunoştinţelor,

la

lor

munca

care la

deprinderea de a aplica în practică cele însuşite. Õoate aceste metode moderne încearcă să facă elevul să gândească independent, să înţeleagă cu mai multă uşurinţă, să reţină mai uşor şi pentru o perioadă mai lungă de timp noţiunile asimilate, să aplice cât mai eficient ceea ce a învăţat.

de

cercetare

clasice cu cele moderne.

şi

redescoperire

a

w

w  w  w