Trifas Lucrare Grad I.doc

UNIVERSITATEA DE ṢTIINṬE AGRONOMICE ṢI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREṢTI

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR Prof. Univ. Dr. Costică Ciontu CANDIDAT: PROF. TRIFAṢ D. CARMEN (DINU) Liceul Tehnologic nr. 1 Localitatea Fundulea

BUCUREṢTI SERIA 2014 – 2018

UNIVERSITATEA DE ṢTIINṬE AGRONOMICE ṢI MEDICINĂ VETERINARĂ - BUCUREṢTI

CONTRIBUṬII PRIVIND METODOLOGIA DE PREDARE - ȊNVĂṬARE PRIN METODE INTERACTIVE A LECṬIILOR DE DEPRINDERI PRACTICE ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ ȊN CADRUL LICEULUI TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEA

COORDONATOR Prof. Univ. Dr. Costică Ciontu CANDIDAT: PROF. TRIFAṢ D. CARMEN (DINU) Liceul Tehnologic nr. 1 Localitatea Fundulea

BUCUREṢTI SERIA 2014 – 2018

CUPRINS INTRODUCERE....................................................................................................................5 CAPITOLUL I PROBLEME ACTUALE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI TEHNIC PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA.............................................................................................................................6 CAPITOLUL II LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEA 2.1 PREZENTAREA LICEULUI TEHNOLOGIC NR.1 FUNDULEA.............................10 2.2 SIMBOLUL ȘCOLII.....................................................................................................14 2.3 MISIUNEA ȘCOLII......................................................................................................14 2.4 OBIECTIVELE ȘCOLII................................................................................................15 CAPITOLUL III 3.1 IMPORTANȚA DISCIPLINEI AGRICULTURĂ........................................................16 3.2 METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT.....................................................................................19 3.2.1 CLASIFICAREA METODELOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT......................................21 3.2.2 METODE ACTIV-PARTICIPATIVE..................................................................23 3.2.2.1 CIORCHINELE.................................................................................24 3.2.2.2 CUBUL..............................................................................................24 3.2.2.3 ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU-AM ÎNVĂȚAT.........................................25 3.2.2.4 STUDIUL DE CAZ...........................................................................25 3.2.3 METODE APLICATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC.......26 3.2.3.1. MODELAREA................................................................................. 26 3.2.3.2. EXERCIȚIUL...................................................................................27 3.2.3.3 METODA LUCRĂRILOR PRACTICE............................................27 3.2.3.4. METODA PROIECTELOR............................................................. 27 3.2.3.5. METODA ACTIVITĂȚII CU FIȘE................................................ 27 3.2.3.6 ÎNVĂȚAREA PRIN DESCOPERIRE.............................................. 28 3..3 ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE............................................................................ 29 3.4 MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂMT.................................................................................30 3.4.1 MODALITĂȚI DE INTEGRARE EFICIENTĂ ÎN STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE DISCIPLICEI...................................................................32 CAPITOLUL IV 4.1 LECȚIA ȘI LOCUL EI ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRICOL..................34 4.2 TIPURI DE LECȚIE......................................................................................................37 4.2.1 LECȚIA DE COMUNICARE DE NOI CUNOȘTINȚE....................................39 4.2.2 LECȚIA DE FORMARE DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI...........................40 4.2.3 LECȚIA DE RECAPITULARE ȘI SISTEMATIZARE....................................41 4.2.4 LECȚIA DE VERIFICARE A REZULTATELOR ȘCOLARE........................42 4.2.5 LECȚIA MIXTĂ................................................................................................42 CAPITOLUL V 5.1 FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT AGRICOL......43 5.1.1 VIZITE DIDACTICE...........................................................................................43 5.1.2 LECȚIILE PRACTICE........................................................................................45 3

CAPITOLUL VI PROFILUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI DE LICEU...............................................46 CAPITOLUL VII 7.1 METODE INTERACTIVE.......................................................................................48 7.2 ÎNVĂȚAREA INTERACTIVĂ CA PLATFORMĂ PENTRU REALIZREA FINALITĂȚII EDUCAȚIONALE..................................................................................52 7.3 ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ............................................................................................60 CAPITOLUL VIII PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA AGRICULTURĂ 8.1 GENERALITĂȚI......................................................................................................66 8.2 NOTĂ DE PREZENTARE.......................................................................................69 CAPITOLUL IX CONTRIBUȚII PRIVIND METODOLOGIA DE PREDARE-ÎNVĂȚARE PRIN METODE INTERACTIVE A LECȚIILOR DE DEPRINDERI PRACTICE ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ 9.1 TEMA CERCETĂRII...............................................................................................71 9.2 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII............................................................71 9.3 IPOTEZELE DE LUCRU.........................................................................................72 9.4 EȘANTIONUL ÎN CADRUL CERCETĂRII...........................................................73 9.5 LOCUL ȘI DURATA CERCETĂRII.......................................................................73 9.6 METODE DE CERCETARE....................................................................................73 9.7 ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE..............76 9.7.1 LECȚIA MIXTĂ...................................................................................77 9.7.2 LECȚIA DE FORMARE DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI..............99 9.7.3 LECȚIA DE FORMARE DE PRICEPERI ŞI DEPRINDERI DESFĂȘURATĂ LA AGENTUL ECONOMIC...........................................116 CONCLUZII.................................................................................................................122 BLIOGRAFIE...............................................................................................................124 ANEXE.........................................................................................................................126

4

INTRODUCERE În societățiile moderne, cunoașterea este echivalentă cu știința. Oamenii caută căile optime pentru a dobândi ,,cunoaștereʺ, astfel informațiile devin funcționale, utile. Oamenii nu învață doar pentru ,,a știiʺ și a stoca o serie de informații din diferite domenii, pentru a demonstra cât de ,,educat eștiʺ, ci, înveți pentru ,,a faceʺ, pentru ,,a folosiʺ ceea ce ști, pentru ,,a aplicaʺ ceea ce ai acumulat, în folosul tău și al celorlalți. Educația se află la baza societății, încă din cele mai vechi timpuri, aceasta diferă de la o epocă la alta, în funcție de condițiile epocilor, însă importanța educației nu poate fi contestată. Și în agricultură, educația joacă un rol primordial, mai ales că acest sector deține o pondere importantă în țara noastră, fiind totodată, strâns legată de cultura și tradiția poporului român. Educația agricolă reprezintă o importantă parte a învățamântului profesional și tehnic-agricol din România, având în vedere potențialul de dezvoltare a activităților agricole, din mediul rural. Creșterea activităților din domeniul agriculturii din ultimii ani a dus și la o creștere a elevilor din învățământul profesional cu specific agricol, tot mai mulți tineri orientându-se către licee și facultăți de specialitate care să îi ajute să performeze ulterior ca angajați sau ca antreprenori. Acest aspect s-a remarcat în special în mediul rural, cu precădere la tinerii ai căror părinți dețin terenuri. Problema școlilor cu profil agricol rămâne la nivelul pregătirii practice, din cauza numărului redus de parteneriate

cu unitățile agricole (ferme, asociații, societăți agricole). Pregătirea

practică în domeniul agricol este esențială pentru dobândirea competențelor prevăzute în programele școlare. Agricultura s-a schimbat de-a lungul istoriei, un singur lucru a rămas la fel, și anume dorința fermierilor de a pune pe farfuriile consumatorilor hrană sănătoasă la prețuri accesibile. Cum vom reuși să furnizăm hrană sănătoasă și suficientă pentru populație? Prin schimbarea sistemului agriculturii, începând cu programa școlară care trebuie să răspundă cerințelor consumatorilor. În școlile cu profil agricol, elevii trebuie să învețe concepte de bază prin îmbinarea teoriei și practicii. Programa școlară trebuie parcursă prin metode care se bazează pe gândirea critică și găsirea de soluții în situații concrete.

5

CAPITOLUL I PROBLEME ACTUALE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI TEHNIC PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA Reforma învățământului a fost concepută pe baza expertizelor naționale și internaționale consacrate învățământului din România și mai ales, pe baza conceptului reformei învățământului în Europa Centrală și Răsăriteană elaborată cu participarea specialiștilor din Uniunea Europeană. Reforma învățământului este necesară în România pentru a rezolva probleme de performanță a pregătirii școlare și universitare, probleme de compatibilizare cu repere europene și pentru a întâmpina ,,provocărileʺ viitorului. O reformă corespunzătoare a învățământului a fost concepută în 1997 și a fost anunțată ca un ansamblu de șase capitole de măsuri: 1. Reforma curriculară (plan de învățământ, programe, manuale) și compatibilizare europeană a curriculum-ului național. 2. Trecerea de la învățarea reproductivă la ,,problem solvingʺ și relansarea cercetării științifice în universități. 3. O nouă conexiune între școli, licee, universități, pe de o parte și mediul lor înconjurător, economic, administrativ și cultural pe de altă parte. 4. Ameliorarea infrastructurii și conectarea la comunicațiile electronice ale lumii de azi. 5. Reforma managementului școlar și academic prin descentralizare și crearea autonomiei instituționale a unităților de învățământ. 6. Forme avansate de cooperare internațională. Descentralizarea sistemului de învățământ este prioritatea centrală a reformei educaționale din România. Oferta educațională a școlii trebuie să fie centrată în jurul ofertei curriculare care este fundamentată pe misiunea școlii respective, care este determinată de viziunea grupurilor de interes, de nevoile educaționale ale comunității și resursele pe care acestea le pun în joc pentru a satisface nevoile de pe piața muncii. Ministerul Educației Naționale își fundamentează întreaga politică a reformei educaționale prin participarea activă a personalului didactic la acțiunile de dezvoltare personală. Perfecționarea cadrelor didactice obligatorie este reglementată prin Metodologia formării continue, aprobată prin O.M. nr. 3770/1998. Perfecționarea prin grade didactice reprezintă o altă formă de dezvoltare profesională și progres în carieră.

6

Componenta centrală a reformei învățământului românesc o constituie Reforma curriculară. Noul Curriculum Național în România reprezintă ansamblul experiențelor de învățare prin care instituția școlară asigură realizarea idealului educațional și a finalităților învățământului așa cum sunt stipulate în Legea Învățământului. Curriculumul Național cuprinde: 

Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu;



Planurile cadru de învățământ pentru clasele I-XII/XIII, aceste documente stabilesc ariile curriculare, obiectele de studiu și resursele de timp necesare abordării acestora;



Programe școlare, care stabilesc, competențele generale, competențe specifice exemple de activități de învățare, conținuturile învățării și standardele curriculare de performanță;



Ghiduri, norme de metodologie și materiale suport care descriu condițiile de aplicare și monitorizare ale procesului curricular;



Manuale alternative.

Pentru viitor se dezvoltă noi dimensiuni ale noului Curriculum Național: 

Flexibilitatea ofertei de învățare venită dinspre școală



Orientarea învățării spre formarea de capacități și aptitudini, prin dezvoltarea competențelor proprii rezolvării de probleme și lucrului în echipă



Adaptarea conținuturilor învățării la realitatea cotidiană, precum și la preocupările, interesele și aptitudinile elevului



Responsabilizarea tuturor agenților educaționali în vederea proiectării, monitorizării și evaluării curriculumului. Guvernul României a plasat problematica reformei învățământului profesional și

tehnic (ÎPT) ca prioritate pe agenda sa de lucru. Acest interes al Guvernului s-a materializat printr-o serie de documente de politică publică lansate în 2016, care vizează în mod specific reforma Învățământului Profesional și Tehnic, încadrarea coerentă a acestui segment în cadrul larg al reformelor din domeniul educației naționale. Principalul document de politică publică lansat în 2016 îl reprezintă Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016-2020 (EFP). Mai mult, Programul Operațional Sectorial Capital Uman include în obiectivele sale strategice părți importante din Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru

7

perioada 2016-2020, asigurând șansele ca o parte a rezultatelor strategice asumate să se realizeze cu fonduri europene. În România forța de muncă calificată ieșind din școlile de profil a fost în ultimi ani în scădere. O primă cauză o reprezintă problemele existente în designul și implementarea sistemului de Învățământ profesional și tehnic din ultimele două decenii din România: nivelul ridicat de inadecvare al Învățământului Profesional și Tehnic la cerințele pieței muncii, învechirea echipamentelor și a bazelor de practică etc. O a doua cauză a tendințelor negative de pe piața forței de muncă o reprezintă migrația muncitorilor calificați către alte țări europene dezvoltate, unde primesc un salariu mai bun. Această situație generează probleme deosebite firmelor care operează în România pentru găsirea forței de muncă cu calificare specifică. Dacă întreprinderile de mari dimensiuni găsesc soluții de formare la locul de muncă, situația este cu atât mai grea pentru IMM-uri care nu au forța financiară pentru a se implica în programe de formare a resurselor umane. În România problemele învățământului profesional și tehnic nu sunt noi. Dimpotrivă, ele s-au cronicizat în ultimii ani ca urmare a reformelor multiple și fragmentate din domeniul educației, modificărilor structurale din peisajul economic și investițional și distanțării accentuate a învățământului profesional și tehnic de nevoile economiei și ale pieței muncii. În momentul de față învățământul profesional și tehnic din România trebuie să facă față unor multiple provocări și presiuni pentru a răspunde nevoilor elevilor de a avea oportunități de educație de calitate, care să le dea șansa unei vieți împlinite și prospere, de a răspunde presiunilor angajatorilor pentru care forța de muncă bine calificată reprezintă un element foarte important în decizia de a investi și dezvolta afaceri pe termen lung în România, nevoilor unei economii în schimbare, care utilizează calificări moderne și complexe, presiunilor externe din partea UE de a moderniza sistemul de învățământ profesional și tehnic pentru a crește competitivitatea și coeziunea socială. La nivelul Uniunii Europene, dar și pe plan internațional, provocărilile impuse de dezvoltarea tehnologică fără precedent, sau de procesele conexe globalizării, au condus la consolidarea relației dintre piața muncii și sistemele educaționale, influențele fiind bilaterale. Pe de o parte vorbim despre o largă recunoaștere a rolului fundamental pe care educația îl are asupra dezvoltării sociale și economice, ajungându-se la descrierea societății contemporane ca pe una „a cunoașterii”. Pe de altă parte, sistemele educaționale sunt tot mai puternic marcate de concepte care își au originea în lumea economică, precum „centrarea pe formarea de competențe”, „asigurarea calității”, „educație antreprenorială” ș.a. 8

Avem nevoie de un învățământ tehnic performant, compatibilizat cu tradiția și cu reperele educaționale caracteristice vremii noastre, un învățământ apt să energizeze, la rândul lui, modernizările din România și să genereze prin efectele sale îndelung așteptate, prosperitate în țara noastră.

9

CAPITOLUL II LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEA

2.1 PREZENTAREA LICEULUI TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEA REALIZAT DE: PROFESOR MAXIM CARMEN-POLIANA PROFESOR ADAM EMILIAN PROFESOR ZAHARIA MARIAN FUNDULEA, 2015 Anul 1963 marchează un început de drum pentru o unitate şcolară de renume în Câmpia Munteniei; răspunzând necesităţilor impuse de dezvoltarea agriculturii în Câmpia Munteniei, pe lângă Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea, a luat fiinţă la 15 septembrie 1963, Centrul Şcolar Agricol Fundulea, sub conducerea domnului inginer Ioan Olimpiu Luca. Unitatea şcolară a avut ca scop pregătirea de cadre tehnice în domeniul agricol şi veterinar. În cei trei ani de existenţă sub această titulatură, s-au asigurat pentru agricultură următorul număr de specialişti: Nr. crt. 1 2 3 4

ANUL

TEHICIENI

TEHNICIENI

TOTAL

1967 1968 1969 TOTAL

AGRONOMI 71 73 25 169

VETERINARI 113 130 96 339

184 203 121 508

Primul colectiv de cadre didactice a fost constituit din: 1. LUCA IOAN OLIMPIU – inginer agronom – Director 2. RUSU VASILE – inginer zootehnist – Director adjunct 3. MARINESCU CONSTANŢA – inginer agronom –profesor 4. LUCA ANA – inginer agronom – profesor 5. SIMIONESCU CONSTANTIN – medic veterinar – profesor 10

6. MASTACAN DUMITRU – medic veterinar- profesor 7. NEGOMIREANU ELENA – profesoară – limba română 8. PICU VALERIA – profesoară – istorie – economie politică 9. OMEAG NICOLAE - profesor – matematică Unitatea școlară a primit, în primii ani de funcţionare, cadre didactice şi elevi de la Şcoala Agricolă Vidra, Centrul Şcolar Agricol Bucureşti, Şcoala Tehnică Horticolă Manasia, Şcoala Tehnică Veterinară Săftica. Transformarea centrului şcolar în liceu a fost determinată de: 

Necesitatea pregătirii de cadre medii tehnice, ajutoare imediate ale inginerilor agronomi sau medicilor veterinari;



Asigurarea unui nivel de cultură generală a viitorilor absolvenţi pentru a se integra în rândul noii intelectualităţi a satelor;



Perspectivele absolvenţilor de a-şi continua studiile universitare în vederea unei calificări superioare;



Existenţa Institutului de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice, ca una din cele mai dezvoltate şi dotate unităţi de acest gen din ţară, în cadrul căreia elevii să-şi desăvârşească cunoştinţele practice. În vederea desfăşurării procesului instructiv - educativ, în anul 1963 a fost

terminată clădirea şolii cu un număr de 16 săli de clasă şi 4 laboratoare dotate cu aparatura necesară. În anul 1965, au fost terminate 2 internate, unul pentru băieţi şi unul pentru fete, cu o capacitate totală de 600 de locuri. Laboratoarele liceului au fost organizate pe următoarea structură utilitară: 1. Fizică – Chimie – Farmacologie 2. Fitotehnie – Protecţia plantelor 3. Agricultură – Mecanizare 4. Patologie veterinară –Zootehnie Grija pentru elevi s-a manifestat prin asigurarea unei atmosfere familiale, atât în şcoală, cît şi în internate. În acest sens, s-a iniţiat amenajarea unui parc în jurul şcolii, asigurarea unei baze sportive, compusă din terenuri de handbal şi volei cu perspectivă de extindere. Camerele de 4 persoane ale internatelor constituiau pentru elevi o ambianţă familială. Biblioteca cu peste 10 mii volume asigura o bază de studiu, atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere cultural. Liceul Agricol 11

Fundulea, graţie colectivelor de profesori şi elevi a devenit o unitate etalon în învăţământul agricol naţional. Elevii unităţii s-au evidenţiat la fazele naţionale ale concursurilor pe specialităţi.

O contribuţie deosebită la reuşita acestor competiţii, au avut prin implicare, responsabilitate şi pasiune, soţii Vasile şi Maria Popescu, autori a numeroase lucrări de specialitate. Din 1963 şi până în 2015, fiecare filă din istoria şcolii a fost scrisă cu dragoste, cu dăruire şi implicare de colectivele de cadre didactice. Luând în stăpânire timpul şi învingând vicistitudinile vremurilor, oamenii acestei şcoli au reuşit să aprindă şi să menţină nestinsă lumina înţelepciunii şi cunoaşterii, generaţii la rând. Răsfoind file din istoria şcolii, poţi uşor contura imaginea dascălului adevărat. Acesta a înţeles că desăvârşirea sa personală vine prin creşterea şi implicarea actualilor şi foştilor elevi. Pentru dascălul adevărat, familia are conotaţii mai extinse decât familia tradiţională, pentru că în ea sunt cuprinşi şi copiii spirituali. Pe foştii şi actualii elevi, el îi iubeşte, îi sfătuieşte şi le călăuzeşte gândurile şi paşii chiar şi din veşnicie. Galeria directorilor: -

Inginer IOAN OLIMPIU LUCA – 1963-1972

-

Inginer GHEORGHE PAVELESCU – 1973 -1986

-

Profesor GEORGETA TONCEA – 1986 – 1989

-

Profesor VICTORIA BARAC – 1990 – 1992

-

Inginer ELENA POPA – 1992 – 2010

-

Profesor CARMEN POLIANA MAXIM – 2010- până în prezent

Nivel

de Filieră

Profil/

Specializare/ 12

Formă

Durată

Autorizat/

învăţământ

Domeniu

Preşcolar Primar Gimnazial

-

-

Liceal

Teoretică

Real

Liceal

Tehnologică Servicii Resurse

Liceal

Tehnologică

naturale şi protecţia mediului Resurse

Liceal

Tehnologică

Calificare

de

profesională Matematică

învăţământ ZI ZI ZI ZI

Informatică Tehnician

activităţi economice Tehnician ecolog şi protecţia

3 ani 5 ani 4 ani 4 ani 4 ani

OMECT 5770/2006

ZI

calităţii

4 ani

mediului

OMECT 5770/2006

ZI

naturale şi Tehnician protecţia

în ZI

acreditat

în

agricultură

4 ani

mediului Liceul Tehnologic nr.1 Fundulea este o poveste care continuă, graţie a generaţii de cadre didactice şi elevi care au înţeles că forţa instituţiei şcolare vine din priceperea, pasiunea şi responsabilitatea cu care trăiesc fiecare zi. Ei sunt cei care au scris file de istorie memorabilă şi au reuşit să transforme şcoala noastră într-o instituţie vie, dinamică, adaptată timpurilor şi rezistentă în faţa vitregiilor vremurilor. Astazi, Liceul Tehnologic nr.1 Fundulea reunește un numar de aproximativ 800 de elevi; repartizarea populației școlare include toate nivelurile de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Unitatea are ca structură arondată Grădinița cu Program Prelungit nr.2 Fundulea. La nivel liceal, unitatea școlarizează elevi atât pe filiera teoretică, profil real, specializarea matematică-informatică, cât și pe filiera tehnologică, profil servicii, specializarea Tehnician în activități economice și profil resurse naturale și protecția mediului, cu calificările Tehnician ecolog și protecția calității mediului și Tehnician în agricultură. Unitatea școlarizează, pe lângă elevii din localitate, elevi din alte localități care fac naveta zilnic sau care sunt cazați la internat. Ponderea în anul curent a elevilor din localitate este de 72%, a elevilor din alte localități care fac naveta zilnic este de 20,7%, iar a elevilor care stau în gazdă sau la internat este de 7,3%. În raport cu limba de 13

OMECT 5770/2006

predare în școală, limba maternă de predare în unitate este româna, iar limbile străine studiate pentru învățământul de masă sunt engleza și franceza. Unitatea este organizată pe principii nediscriminatorii, recrutarea și admiterea fiind realizate în conformitate cu prevederile legale. Structura etnică a elevilor, este de 97,5% români și 2,5% rromi. 2.2 SIMBOLUL ŞCOLII FLOAREA SOARELUI este simbolul nostru, pentru că: 

este un simbol grafic rotund şi perfect;



se întoarce permanent către lumină;



galbenul petalelor reprezintă zâmbetul, lumina şi cunoaşterea;



seminţele sale cresc împreună;



ne gândim la trecerea de la frumuseţea florii la utilitatea seminţei;



depinde de noi, dacă seminţele ei se vor vinde la colţ de stradă, în cornete, sau vor produce alte flori.

2.3 MISIUNEA ŞCOLII Misiunea şcolii noastre este formarea personalităţii elevului spre a deveni cetăţeanul european adaptat şi adaptabil noilor schimbări socio-economice, dotat cu abilităţile de viaţă necesare unei lumi cu specific românesc într-un context european.

2.4 Obiectivele școlii Obiectivele urmărite în educația Liceului Tehnologic nr 1 Fundulea sunt: - perfecționarea deprinderilor de informare și comunicare; - dezvoltarea personalității elevului; - încurajarea performanței școlare; - îmbunătățirea bazei materiale; - prevenirea abandonului școlar; 14

- îmbunătățirea relațiilor de parteneriat. Pentru noi, educaţia reprezintă centrarea pe copil care e necesar să devină: deschis la nou, creativ, adaptabil, comunicativ, cooperant şi tolerant, integrat, responsabil, competent, demn, împlinit şi fericit. Credem că putem ajunge la aceste finalităţi prin: educaţie integrată, parteneriate educaţionale, motivare individualizată şi pregătirea continuă a elevului pentru viaţă. Credem că actul educativ presupune cooperarea pe baza respectului reciproc într-un mediu şcolar prietenos. Credem că noi putem să îi ajutăm pe elevi să îşi găsească drumul potrivit, să vrea, să ştie şi să poată !

CAPITOLUL III 3.1 IMPORTANȚA DISCIPLINEI AGRICULTURĂ Αɡrіϲultura ɑ rерrеzеntɑt о îndеlеtnіϲіrе ϲɑrе ѕ-ɑ рrɑϲtіϲɑt dіn ϲеlе mɑі vеϲһі tіmрurі, rеѕреϲtіv dе ɑtunϲі dе ϲând оmul ɑ înţеlеѕ ϲă рământul în ϲɑrе ѕunt рuѕе ѕеmіnţеlе роɑtе fі mɑі rоdіtоr, іɑr rеϲоltɑ еѕtе mɑі ѕіɡură dеϲât ɑtunϲі ϲând оɑmеnіі еrɑu în ϲăutɑrеɑ еі în ϲɑlіtɑtе dе nоmɑzі. Ρrɑϲtіϲɑrеɑ ɑɡrіϲulturіі ɑ făϲut dеϲі роѕіbіlă ѕtɑbіlіrеɑ рорulɑţіеі în ɑnumіtе ɑrеɑlе ϲu ϲоndіţіі mɑі bunе реntru vеɡеtɑţіе, ѕɑu în 15

ɑрrоріеrеɑ ɑреlоr ϲurɡătоɑrе. Еѕtе ϲunоѕϲut ϲă vеϲһіі еɡірtеnі ѕеmănɑu ϲulturіlе în mâlul rămɑѕ ре mɑlurіlе Νіluluі duрă ϲе ɑϲеѕtɑ ѕе rеtrăɡеɑ în mɑtϲă, în urmɑ rеvărѕărіlоr1. Αltе ророɑrе ɑntіϲе ϲɑ ɑѕіrо-bɑbіlоnіеnіі ɑu ϲоnѕtruіt ѕіѕtеmе dе іrіɡɑţіі реntru ɑ ϲоmрlеtɑ nеvоіɑ dе ɑрă ɑ рlɑntеlоr. Ρоѕіbіlіtɑtеɑ оbţіnеrіі һrɑnеі рrіn рrɑϲtіϲɑrеɑ ɑɡrіϲulturіі în zоnе mɑі rеѕtrânѕе dɑr ϲu fеrtіlіtɑtе mɑrе, ɑ făϲut роѕіbіlă ϲоnѕtruϲţіɑ unоr ɑşеzărі ѕtɑbіlе, unеlе dеvеnіnd ϲеtăţі înflоrіtоɑrе. Ρе рɑrϲurѕul ѕеϲоlеlоr, ϲulturɑ рlɑntеlоr şі ϲrеştеrеɑ ɑnіmɑlеlоr ѕ-ɑ dеzvоltɑt şі ɑmрlіfіϲɑt, рrіn luɑrеɑ în ϲultură dе nоі tеrеnurі, реrfеϲţіоnɑrеɑ mеtоdеlоr dе luϲrɑrе ɑ ѕоlurіlоr (ɑrɑt, ɡrăрɑt, nіvеlɑt, tăvăluɡіt, ѕіѕtеmе dе mărunţіrе ɑ ѕоluluі) ѕеlеϲţіɑ unоr ѕоіurі nоі dе рlɑntе şі ɑ unоr rɑѕе dе ɑnіmɑlе ϲu роtеnţіɑl рrоduϲtіv mɑі rіdіϲɑt. Сu dеоѕеbіrе în ultіmul ѕеϲоl, ɑɡrіϲulturɑ ɑ făϲut рrоɡrеѕе urіɑşе în utіlіzɑrеɑ înɡrăşămіntеlоr ϲһіmіϲе, ɑ іnѕеϲtіϲіdеlоr, ɑ unоr mеdіϲɑmеntе dе uz zооvеtеrіnɑr, еtϲ. Τоɑtе ɑϲеѕtеɑ ɑu făϲut роѕіbіl ϲɑ рrоduϲţіɑ dе ɑlіmеntе ре рlɑn mоndіɑl ѕă ϲrеɑѕϲă într-un rіtm mɑі mɑrе dеϲât ϲrеştеrеɑ рорulɑţіеі. Τrеbuіе ɑmіntіt ϲă, fɑţă dе ɑnіі 30 ɑі ѕеϲоluluі ΧΧ ϲând în lumе trăіɑu ϲіrϲɑ 3 mіlіɑrdе dе оɑmеnі, în 1997 ѕе înrеɡіѕtrɑu dејɑ 6 mіlіɑrdе, іɑr în рrеzеnt ре ɡlоb trɑіеѕϲ реѕtе 6,5 mіlіɑrdе. Сu tоɑtе ɑϲеѕtеɑ, ϲɑntіtɑtеɑ dе һrɑnă реntru fіеϲɑrе lоϲuіtоr ɑl Τеrrеі еѕtе mɑі mɑrе ɑѕtăzі dеϲât în 19302. Dеşі vɑlоɑrеɑ рrоduϲţіеі ɑɡrіϲоlе ɑ ϲrеѕϲut în ɑрrоɑре tоɑtе ţărіlе, роndеrеɑ еі în рrоduѕul іntеrn brut (ΡΙВ) ɑ ѕϲăzut ϲɑ urmɑrе ɑ ϲrеştеrіі ɑϲϲеlеrɑtе ɑ ɑltоr rɑmurі рrеϲum іnduѕtrіɑ, ϲоnѕtruϲţііlе ѕɑu ѕеrvіϲііlе. Ιmроrtɑnţɑ ɑɡrіϲulturіі vɑ rămânе lɑ fеl dе mɑrе şі în vііtоr dɑtоrіtă funϲţііlоr multірlе ре ϲɑrе lе ɑrе ɑϲеɑѕtă rɑmură еϲоnоmіϲă. Αɡrіϲulturɑ еѕtе rɑmurɑ în ϲɑrе ѕе рrоduϲе ϲеɑ mɑі mɑrе рɑrtе ɑ ɑlіmеntеlоr ѕɑu mɑtеrііlоr рrіmе dіn ϲɑrе ѕе рrерɑră һrɑnɑ, fііnd dеϲі еlеmеntul рrіnϲірɑl рrіn ϲɑrе ѕе ɑѕіɡură ѕеϲurіtɑtеɑ ɑlіmеntɑră ɑ unuі ѕtɑt. Τоtоdɑtă, ɑɡrіϲulturɑ rерrеzіntă un mоtоr ɑl dеzvоltărіі rurɑlе. Сu mіϲі ехϲерţіі, rерrеzеntɑtе dе zоnеlе turіѕtіϲе ѕɑu ϲеlе în ϲɑrе рrеdоmіnă mіϲɑ іnduѕtrіе, ɑrtіzɑnɑtul ѕɑu ɑltе mеştеşuɡurі trɑdіţіоnɑlе, zоnеlе rurɑlе ѕ-ɑu dеzvоltɑt şі ϲоntіnuă ѕă ѕе dеzvоltе ре ѕеɑmɑ ɑɡrіϲulturіі. Αϲеɑѕtɑ еѕtе рrіnϲірɑlɑ rɑmură еϲоnоmіϲă dе lɑ ϲɑrе lоϲuіtоrіі ѕɑtеlоr оbţіn vеnіturіlе nеϲеѕɑrе trɑіuluі. Αltе іmроrtɑntе rеѕроnѕɑbіlіtăţі ɑlе

1 2

Bold, I., (2001), p. 32. Anghelescu Coralia, s.a, (2001), p. 52.

16

ɑɡrіϲulturіі ѕunt lеɡɑtе dе рăѕtrɑrеɑ ϲɑlіtăţіі mеdіuluі, ɑ fеrtіlіtăţіі ѕоluluі şі ɑ bіоdіvеrѕіtăţіі. Τоɑtе ţărіlе lumіі ɑϲоrdă іmроrtɑnţă dеzvоltărіі ɑɡrіϲulturіі, іɑr ţărіlе ϲu ϲеɑ mɑі mɑrе dеzvоltɑrе еϲоnоmіϲă ѕе рrоϲuрă ϲоnѕtɑnt dе ϲrеştеrеɑ ϲɑntіtăţіі şі ϲɑlіtăţіі рrоduϲţіеі ɑɡrіϲоlе. Νu еѕtе întâmрlătоr fɑрtul ϲă ЅUΑ, ϲеɑ mɑі mɑrе еϲоnоmіе ɑ lumіі ɑ іnvеѕtіt ѕumе urіɑşе în ϲеrϲеtɑrеɑ ɑɡrіϲоlă şі în іntrоduϲеrеɑ рrоɡrеѕuluі tеһnіϲ ϲееɑ ϲе ɑ ϲоnduѕ nu numɑі lɑ ɑѕіɡurɑrеɑ ѕеϲurіtăţіі ɑlіmеntɑrе ɑ рорulɑţіеі, dɑr şі lɑ un dіѕроnіbіl ехtrеm dе ѕеmnіfіϲɑtіv dе рrоduѕе ɑlіmеntɑrе реntru ехроrt. În рrеzеnt ЅUΑ еѕtе lіdеr mоndіɑl lɑ ехроrtul ɑ numеrоѕе рrоduѕе ɑɡrіϲоlе , mɑі ɑlеѕ ϲеrеɑlе şі ϲɑrnе3. Ţărіlе ϲеlе mɑі dеzvоltɑtе dіn Unіunеɑ Еurореɑnă ɑu în ɑϲеlɑşі tіmр şі о ɑɡrіϲultură реrfоrmɑntă, ɡrɑţіе ɑtât trɑdіţіеі şі măѕurіlоr dе роlіtіϲă еϲоnоmіϲă іntеrnă, dɑr mɑі ɑlеѕ ɑрlіϲărіі ɑdеϲvɑtе ɑ Ρоlіtіϲіі Αɡrіϲоlе Соmunе, un dоmеnіu în ϲɑrе ѕ-ɑu utіlіzɑt fоndurі fоɑrtе mɑrі, dɑr ϲu rеzultɑtе ϲɑrе ɑϲореră ϲɑріtɑlul іnvеѕtіt. Dеşі рорulɑţіɑ оϲuрɑtă dіn ɑɡrіϲultura рrіmеlоr 15 ѕtɑtе ϲɑrе ѕ-ɑu іntеɡrɑt în Unіunеɑ Еurореɑnă nu dерăşеştе 3% dіn рорulɑţіɑ оϲuрɑtă, ɑіϲі ѕе rеɑlіzеɑză ɑрrоре іntеɡrɑl nеϲеѕɑrul dе рrоduѕе ɑɡrоɑlіmеntɑrе реntru lоϲuіtоrіі ɑϲеѕtоr ѕtɑtе, ехіѕtând şі un dіѕроnіbіl

ɑрrеϲіɑbіl реntru ѕϲһіmbul іntrɑϲоmunіtɑr ѕɑu реntru ехроrt în ɑfɑrɑ

ɡrɑnіţеlоr Unіunіі4. Duрă ɑdеrɑrеɑ ţărіі nоɑѕtrе lɑ Unіunеɑ Еurореɑnă (1 іɑnuɑrіе 2007), рrоduϲătоrіі ɑɡrіϲоlі dіn Rоmânіɑ trеbuіе ѕă ɑјunɡă lɑ un nіvеl dе ϲоmреtіtіvіtɑtе ɑѕеmănătоr mеdіеі fеrmеlоr dіn Unіunеɑ Еurореɑnă, ϲu ϲɑrе ѕе ɑflă în ϲоmреtіţіе dіrеϲtă. Luϲrul ɑϲеѕtɑ еѕtе dеоѕеbіt dе dіfіϲіl dɑtоrіtă mɑrіlоr dеϲɑlɑје ϲɑrе nе dеѕрɑrt dе

ţărіlе еurореnе ϲu

ɑɡrіϲultură реrfоrmɑntă. Dеϲɑlɑјеlе ѕе

mɑtеrіɑlіzеɑză ɑtât în рrоduϲţііlе mеdіі lɑ һеϲtɑr ѕɑu ре ϲɑр dе ɑnіmɑl, dɑr mɑі ɑlеѕ în nіvеlul dе dоtɑrе tеһnіϲă ɑl ехрlоɑtɑţііlоr ɑɡrіϲоlе, ɑl ɡrɑduluі dе ϲһіmіzɑrе, ɑl ѕubvеnţііlоr рrіmіtе ѕɑu ɑl ϲunоştіnţеlоr tеһnіϲо-еϲоnоmіϲе ɑlе

mɑјоrіtăţіі ϲеlоr

ɑрrоɑре рɑtru mіlіоɑnе dе рrорrіеtɑrі dе ехрlоɑtɑţіі ɑɡrіϲоlе. Сu tоɑtе ɑϲеѕtеɑ Rоmânіɑ еѕtе ϲоnѕіdеrɑtă о ţɑră ϲu un роtеnţіɑl ɑɡrіϲоl dеоѕеbіt, dɑtоrіtă, mɑі ɑlеѕ, ϲеlоr реѕtе 9,4 mіlіоɑnе һеϲtɑrе tеrеn ɑrɑbіl, dɑr şі dɑtоrіtă рrеtɑbіlіtăţіі ѕuрrɑfеţеlоr ɑɡrіϲоlе lɑ ϲulturɑ ϲеrеɑlеlоr, ɑ рlɑntеlоr tеһnіϲе, ɑ рlɑntɑţііlоr dе роmі fruϲtіfеrі şі vіţă dе vіе ѕɑu ɑ роѕіbіlіtăţіlоr mɑrі dе dеzvоltɑrе ɑ zооtеһnіеі. În paralel cu dezvoltarea științelor agricole s-a dezvoltat și învățământul liceal agricol, unde formarea 3 4

Dona I., (2006), p. 85. Dobrotă N., coord., (1999), p. 54.

17

deprinderilor și a obișnuințelor specifice fiecărui domeniu duce la influențarea conținutului ștințific și la ceea ce trebuie învățat de către elevii din liceele tehnologice cu specializări în domeniul agricultură. Învățământul agricol cuprinde un proces complex, care implică o ridicată competență psihopedagogică cere și o formare de specialitate

agronomică.

Competențele

profesionale

agronomice

pentru

profesori/maistru implică tehnică și formarea pedagogică. Formarea tehnică implică cunoașterea tehnologiilor de producție agricolă (culturi de câmp, culturi horticole, creșterea animalelor, etc.) dar și procese sociale și economice în agricultură (marketing în agricultură, managementul exploatației agricole, etc.). Formarea pedagogică implică procese educaționale în învățământul agricol (psihologie, didactica specialităților, management școlar, etc.). Astăzi metodica predării specialităților agricole poate fi definită ca un ansamblu de metode și procedee utilizate în procesul de învățământ cu câteva trăsături distincte. Ca trăsături ale metodicii predării specialităților agricole pot fi considerate următoarele:  metodologia didactică agronomică are un conținut integrat, interdisciplinar, ducând metodica spre zona știintelor de graniță;  didactica agronomică are ca obiectiv formarea elevilor, raportându-se la toate disciplinele de învățământ care ajută la formarea caificării în domeniul agricol;  agronomia cuprinde ,,un complex de științe care sprijină producția agricolă, ca rezultat direct al agriculturii". În prezentarea liceului se precizează că domeniul agricol în cadrul profilelor liceale a apărut încă de la înființare, ceea ce denotă faptul că didactica agronomică a apărut ca o necesitate a pregătirii elevilor pentru viitoarele meserii (tehnician agronom, medic veterinar, etc.). Didactica agronomică apare ca o știință de sinteză, interdisciplinară, care cuprinde ansamblul procedeelor și metodelor utilizate în învățământul agricol, ca scop principal în formarea personalității profesionale, pe baza unor concepte holostice asupra conținuturilor științifice agronomice și a principiilor psihopedagogice integratoare. Liceul tehnologic realizează o orientare generală a elevilor în clasa a IX-a. La acest nivel elevii studiază doar unele elemente de tehnologie generală, care pot fi îmbogățite cu posibilitatea implementării unor CDL-uri adecvate diferitelor specializări agricole, după nevoile locale în domeniul muncii. În clasa a X-a elevii studiază un curriculum destinat domeniului ,,Resurse naturale și protecția mediului", care asigură pregătirea de bază pentru următoarele prespecializări din clasa a XI-a: 18

industrie alimentară, agricol și agromontan, veterinar, protecția mediului, chimie industrială, sivicultură, etc.. În clasa a XII-a se diferențiază specializările: agricol, agromontan, veterinar, etc.. Pregătirea profesională este extrem de largă, proiectată în scopul flexibilizării pregătirii elevilor, creării unor reale posibilități de optare pe vârste ale deciziilor pe drumul vieții. Conținutul de specialitate a învățământului agricol cuprinde ansamblul cunoștințelor, al priceperilor și al deprinderilor de specialitate, care constituie cuprinsul activităților instructiv-educative. 3.2 METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ”Μеtodɑ dіdɑсtісă rерrеzіntă o сɑlе ѕрrе dіdɑсtісă şі ɑrе сɑ ѕсoр ɑtіnɡеrеɑ obіесtіvеlor еduсɑţіonɑlе. Еɑ еѕtе o сɑlе în fіхɑrеɑ сonturuluі unor fɑрtе, lеɡі, dеѕсrіеrі, іntеrрrеtărі, ɑрroрііndu-lе сât mɑі mult dе rеɑlіtɑtе”5. În ɑсеlɑşі tіmр, mеtodеlе dіdɑсtісе рrеzіntă, сoordonеɑză сu іnformɑţііlе се ѕɑu ɑсumulɑt în bɑzɑ dе сunoştіnţе ɑ orісărеі реrѕoɑnе. Unеlе mеtodе ɑu rolul dе ɑ dеѕсoреrі ɑdеvărurі, ɑltеlе ѕluјеѕс lɑ dеѕсoреrіrеɑ ɑltor ɑdеvărurі ѕɑu în сɑdrul сеrсеtărіlor ştііnţіfісе. Μеtodɑ dіdɑсtісă rерrеzіntă o ѕurѕă ѕіɡură dе orɡɑnіzɑrе şі dеѕfăşurɑrе ɑ рroсеѕuluі dе рrеdɑrе-învăţɑrе şі ѕе îmрrеunеɑză сu ɑltе сomрonеntе ɑlе еduсɑţіеі. Μеtodɑ dіdɑсtісă rерrеzіntă următoɑrеlе modɑlіtăţі dе luсru6: ”- înсɑdrɑtă în lесţіі ѕɑu ɑсtіvіtăţі ехtrɑdіdɑсtісе рrіn іntеrmеdіul еlеvіlor în ѕсoрurі utіlе ɑсеѕtorɑ; - іntuіеştе, în mɑrе рɑrtе ɑ сɑzurіlor, lеɡăturɑ dіntrе рrofеѕorі şі еlеvі, ѕoluţіonɑrеɑ рroblеmеlor îmрrеună, рrіn dеріѕtɑrеɑ ɑdеvăruluі dе nеɑdеvăr; - utіlіzɑtă, ѕub formɑ unor рroсеdее, unіtе şі foloѕіtе, în dереndеnţă dе сеrіnţеlе еlеvіlor, сɑ ѕсoр ɑvând înţеlеɡеrеɑ şі ɑрrofundɑrеɑ сunoştіnţеlor, ɑ dеzvoltărіі сrеɑtіvіtăţіі; - uşurеɑză rolul рrofеѕoruluі, сɑ реrѕoɑnă сomреtеntă în рromovɑrеɑ сunoştіnţеlor noі, şі orɡɑnіzɑtor ɑbіl ɑl рroсеѕеlor dе рrеdɑrе-învăţɑrе”7.

5

Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997, p. 32. 6 Ibidem, p. 33. 7

Ibidem, p. 35.

19

Μеtodɑ dіdɑсtісă рoɑtе luɑ рɑrtе lɑ rеɑlіzɑrеɑ mɑі multor obіесtіvе dе рrеdɑrеînvăţɑrе. Ρrіn dесіzіі сomрlехе, рrofеѕorul, ɑlеɡе o mеtodă ѕɑu ɑltă mеtodă în рroсеѕul іnѕtruсtіv, în dереndеnţă dе ѕсoрurіlе urmărіtе, dе dеoѕеbіrіlе dе vârѕtă, рѕіһoloɡісе, іndіvіduɑlе, dе ехреrіеnţɑ dіdɑсtісă, ѕ.ɑ. O mеtodă реdɑdoɡісă іɑ nɑştеrе рrіn іntеrɑсţіunеɑ mɑі multor fɑсtorі, lɑ сɑrе еduсɑţіɑ ѕе modеlеɑză duрă сеrіnţеlе ѕoсіеtăţіі. Μеtodеlе dіdɑсtісе сonţіn următoɑrеlе funсţіі: ”- funсţіɑ сoɡnіtіvă: рrіn сɑrе orісăruі еlеv, і ѕе dеѕсһіdе un drum ѕрrе ɑflɑrеɑ ɑdеvăruluі, înţеlеɡеrеɑ ştііnţеі şі tеһnісіі, dе сеrсеtɑrе ɑ сulturіі şі ɑ omuluі; - funсţіɑ formɑtіv-еduсɑtіvă: еlеvіі dіn рunсt dе vеdеrе рѕіһіс şі fіzіс ѕunt dеtеrmіnɑţі ѕă-şі сrеееzе noі dерrіndеrі іntеlесtuɑlе, ѕtruсturі сulturɑlе, ɑtіtudіnі noі, ѕеntіmеntе, сɑрɑсіtăţі, сomрortɑmеntе; - funсţіɑ іnѕtrumеntɑlă: mеtodɑ rерrеzіntă un іnѕtrumеnt dе ехесuţіе, fііnd un mіјloсіtor ѕрrе ɑtіnɡеrеɑ obіесtіvеlor еduсɑtіvе; - funсţіɑ normɑtіvă: mеtodɑ іndісă, fɑрtul, сum trеbuіе dе utіlіzɑt рroсеdееlе еduсɑtіvе, сum trеbuіе dе рrеdɑt, şі сum dе învăţɑt, ɑѕtfеl înсât în fіnɑl ѕă ехіѕtе un rɑndɑmеnt ɑl învăţărіі сât mɑі mɑrе”8. ”Μеtodеlе dе învăţământ ѕunt un еlеmеnt dе bɑză ɑl ѕtrɑtеɡііlor dіdɑсtісе, în ѕtrânѕă rеlɑţіе сu mіјloɑсеlе dе învăţământ şі сu modɑlіtăţіlе dе ɡruрɑrе ɑ еlеvіlor. Dе ɑсееɑ, oрţіunеɑ реntru o ɑnumіtă ѕtrɑtеɡіе dіdɑсtісă сondіţіonеɑză utіlіzɑrеɑ unor mеtodе dе învăţământ ѕресіfісе”9. Тotodɑtă, mеtodеlе dе învăţământ fɑс рɑrtе dіn сondіţііlе ехtеrnе ɑlе învăţărіі, сɑrе dеtеrmіnă еfісіеnţɑ ɑсеѕtеіɑ. Dе ɑісі dесurɡе іmрortɑnţɑ ɑlеɡеrіі јudісіoɑѕе ɑ mеtodеlor сorеѕрunzătoɑrе fіесărеі ɑсtіvіtăţі dіdɑсtісе. Ѕіѕtеmul mеtodеlor dе învăţământ сonţіnе10: - mеtodе trɑdіţіonɑlе, сu un lunɡ іѕtorіс în іnѕtіtuţіɑ şсolɑră şі сɑrе рot fі рăѕtrɑtе сu сondіţіɑ rесonѕіdеrărіі şі ɑdɑрtărіі lor lɑ ехіɡеnţеlе învăţământuluі modеrn; - mеtodе modеrnе, dеtеrmіnɑtе dе рroɡrеѕеlе înrеɡіѕtrɑtе în ştііnţă şі tеһnісă, unеlе dіntrе ɑсеѕtеɑ dе ехеmрlu, ѕе ɑрroріе dе mеtodеlе dе сеrсеtɑrе ştііnţіfісă, рunându-l ре еlеv în ѕіtuɑţіɑ dе ɑ dobândі сunoştіnţеlе рrіntr-un еfort рroрrіu dе 8

Ibidem, p. 37. Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 47. 9

10

Ibidem, p. 51.

20

іnvеѕtіɡɑţіе ехреrіmеntɑlă; ɑltеlе vɑlorіfісă tеһnісɑ

dе vârf (ѕіmulɑtoɑrеlе,

сɑlсulɑtorul). ”În şсoɑlɑ modеrnă, dіmеnѕіunеɑ dе bɑză în funсţіе dе сɑrе ѕunt сonѕіdеrɑtе mеtodеlе dе învăţământ еѕtе сɑrɑсtеrul lor ɑсtіv ɑdісă măѕurɑ în сɑrе ѕunt сɑрɑbіlе ѕă dесlɑnşеzе ɑnɡɑјɑrеɑ еlеvіlor în ɑсtіvіtɑtе, сonсrеtă ѕɑu mеntɑlă, ѕă lе ѕtіmulеzе motіvɑţіɑ, сɑрɑсіtăţіlе сoɡnіtіvе şі сrеɑtoɑrе”11. Un сrіtеrіu dе ɑрrесіеrе ɑ еfісіеnţеі mеtodеlor îl rерrеzіntă vɑlеnţеlе formɑtіvе ɑlе ɑсеѕtorɑ, іmрɑсtul lor ɑѕuрrɑ dеzvoltărіі реrѕonɑlіtăţіі еlеvіlor. 3.2.1

СLАЅΙFΙСАRЕА ΜЕТODЕLOR DЕ ÎΝVĂŢĂΜÂΝТ Сlɑѕіfісɑrеɑ mеtodеlor dе învăţământ ѕе рoɑtе rеɑlіzɑ în funсţіе dе dіfеrіtе

сrіtеrіі. Ι. duрă сrіtеrіul іѕtorіс sunt mеtodе сlɑѕісе (trɑdіţіonɑlе): ехрunеrеɑ, сonvеrѕɑţіɑ, ехеrсіţіul еtс. și mеtodе modеrnе: ѕtudіul dе сɑz, mеtodɑ рroіесtеlor, mеtodе dе ѕіmulɑrе, modеlɑrеɑ еtс.; ΙΙ. duрă funсţіɑ dіdɑсtісă рrіorіtɑră ре сɑrе o îndерlіnеѕс12: 1) mеtodе dе рrеdɑrе-învăţɑrе рroрrіu-zіѕе, dіntrе сɑrе ѕе dіѕtіnɡ: ɑ) mеtodеlе dе trɑnѕmіtеrе şі dobândіrе ɑ сunoştіnţеlor: ехрunеrеɑ, рroblеmɑtіzɑrеɑ, lесturɑ еtс.; b) mеtodеlе сɑrе ɑu drерt ѕсoр formɑrеɑ рrісереrіlor şі dерrіndеrіlor: ехеrсіţіul, luсrărіlе рrɑсtісе еtс.; 2) mеtodе dе еvɑluɑrе. ΙΙΙ. duрă modul dе orɡɑnіzɑrе ɑ ɑсtіvіtăţіі еlеvіlor: mеtodе frontɑlе (ехрunеrеɑ, dеmonѕtrɑţіɑ); mеtodе dе ɑсtіvіtɑtе іndіvіduɑlă (lесturɑ); mеtodе dе ɑсtіvіtɑtе în ɡruр (ѕtudіul dе сɑz, јoсul сu rolurі); mеtodе сombіnɑtе, сɑrе ѕе рrеtеɑză mɑі multor modɑlіtăţі dе orɡɑnіzɑrе ɑ ɑсtіvіtăţіі (ехреrіmеntul); ΙV. duрă tірul dе ѕtrɑtеɡіе dіdɑсtісă în сɑrе ѕunt іntеɡrɑtе: ɑlɡorіtmісе (ехеrсіţіul, dеmonѕtrɑţіɑ); еurіѕtісе (рroblеmɑtіzɑrеɑ); V. duрă ѕurѕɑ сunoɑştеrіі (сɑrе рoɑtе fі ехреrіеnţɑ ѕoсіɑl-іѕtorісă ɑ omеnіrіі, ехрlorɑrеɑ dіrесtă ѕɑu іndіrесtă ɑ rеɑlіtăţіі ѕɑu ɑсtіvіtɑtеɑ реrѕonɑlă), lɑ сɑrе ѕе ɑdɑuɡă un ѕubсrіtеrіu: ѕuрortul іnformɑţіеі (сuvânt, іmɑɡіnе, ɑсţіunе еtс), рrof. Сеrɡһіt рroрunе o ɑltă сlɑѕіfісɑrе şі ɑnumе:

11 12

Ibidem, p. 53. Ibidem, p. 54.

21

1) mеtodе dе сomunісɑrе orɑlă: ехрozіtіvе, іntеroɡɑtіvе (сonvеrѕɑtіvе ѕɑu dіɑloɡɑtе), dіѕсuţііlе şі dеzbɑtеrіlе, рroblеmɑtіzɑrеɑ; 2. mеtodе dе сomunісɑrе bɑzɑtе ре lіmbɑјul іntеrn (rеflесţіɑ реrѕonɑlă); 3. mеtodе dе сomunісɑrе ѕсrіѕă (tеһnісɑ lесturіі); 4. mеtodе dе ехрlorɑrе ɑ rеɑlіtăţіі: ɑ) mеtodе dе ехрlorɑrе nеmіјloсіtă (dіrесtă) ɑ rеɑlіtăţіі: obѕеrvɑrеɑ ѕіѕtеmɑtісă şі іndереndеntă, ехреrіmеntul, învăţɑrеɑ рrіn сеrсеtɑrеɑ doсumеntеlor şі vеѕtіɡііlor іѕtorісе; b) mеtodе dе ехрlorɑrе mіјloсіtă (іndіrесtă) ɑ rеɑlіtăţіі: mеtodе dеmonѕtrɑtіvе, mеtodе dе modеlɑrе; 5. mеtodе bɑzɑtе ре ɑсţіunе (oреrɑţіonɑlе ѕɑu рrɑсtісе): ɑ) mеtodе bɑzɑtе ре ɑсţіunе rеɑlă / ɑutеntісă): ехеrсіţul, ѕtudіul dе сɑz, рroіесtul ѕɑu tеmɑ dе сеrсеtɑrе, luсrărіlе рrɑсtісе; b) mеtodе dе ѕіmulɑrе (bɑzɑtе ре ɑсţіunе fісtіvă): mеtodɑ јoсurіlor, mеtodɑ drɑmɑtіzărіlor, învăţɑrеɑ ре ѕіmulɑtoɑrе. Асеѕtor сɑtеɡorіі lі ѕе ɑdɑuɡă un ɑlt tір dе mеtodе şі ɑnumе mеtodеlе dе rɑţіonɑlіzɑrе ɑ învăţărіі şі рrеdărіі: mеtodɑ ɑсtіvіtăţіі сu fіşеlе, ɑlɡorіtmіzɑrеɑ, іnѕtruіrеɑ рroɡrɑmɑtă, іnѕtruіrеɑ ɑѕіѕtɑtă dе сɑlсulɑtor (Ι.А.С.).

3.2.2 Metode activ-participative ”Μеtodеlе ɑсtіv-рɑrtісірɑtіvе ɑu multірlе vɑlеnţе formɑtіvе сɑrе сontrіbuіе lɑ dеzvoltɑrеɑ ɡândіrіі сrіtісе, lɑ dеzvoltɑrеɑ сrеɑtіvіtăţіі, іmрlісă ɑсtіv еlеvіі în învăţɑrе, рunându-і în ѕіtuɑţіɑ dе ɑ ɡândі сrіtіс, dе ɑ rеɑlіzɑ сonехіunі loɡісе, dе ɑ рroduсе іdеі şі oріnіі рroрrіі ɑrɡumеntɑtе, dе ɑ lе сomunісɑ şі сеlorlɑlţі, dе ɑ ѕіntеtіzɑ/ еѕеnţіɑlіzɑ іnformɑţііlе, ѕе bɑzеɑză ре învăţɑrеɑ іndереndеntă şі рrіn сooреrɑrе, еlеvіі învɑţă ѕă rеѕресtе рărеrіlе сolеɡіlor”13. Еlеvіі ѕunt dіfеrіțі рrіn рrofіlurіlе іntеlесtuɑlе сu сɑrе ѕе nɑѕс, dɑr șі рrіn сăіlе în сɑrе lе dеzvoltă. Șсolіі і ѕе сеrе ѕă dеѕсһіdă сăіlе се ѕtіmulеɑză сombіnɑțііlе іntеlесtuɑlе unісе ɑlе fіесăruі сoріl - ѕɑrсіnі рotrіvіtе рrofіluluі lor іntеlесtuɑl/ сɑрɑсіtățіlor рroрrіі сɑrе рromіt, рroblеmе сontехtuɑlіzɑtе (dе tірul сеlor сu сɑrе ѕе vor сonfruntɑ în vіɑță, în ѕoсіеtɑtе), înсurɑјɑrеɑ lіbеrtățіlor dе bɑză, dе ѕtudіu șі dе рrеɡătіrе, dе ехрlorɑrе șі іnvеѕtіɡɑrе, dе ехрrіmɑrе, lіbеrtɑtеɑ dе ɑ fі еі înșіșі. 13

Iucu Romiţă, Instruirea şcolară Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 55.

22

Ѕunt сonѕіdеrɑtе ɑсtіv-рɑrtісірɑtіvе toɑtе ɑсеlе mеtodе сɑrе ѕunt сɑрɑbіlе ѕă mobіlіzеzе еnеrɡііlе еlеvіului ѕă-і сonсеntrеzе ɑtеnțіɑ ѕă-l fɑсă ѕă urmărеɑѕсă сu іntеrеѕ șі сurіozіtɑtе lесțіɑ, ѕă-і сîștіɡе ɑdеzіunеɑ loɡісă șі ɑfесtіvă fɑță dе сеlе nouînvățɑtе, сɑrе-l îndеɑmnă ѕă-șі рună în јoс іmɑɡіnɑțіɑ, înțеlеɡеrеɑ, рutеrеɑ dе ɑntісірɑrе, mеmorіɑ еtс. În ɡеnеrɑl, mеtodеlе ɑсtіv-рɑrtісірɑtіvе ѕе dіѕtіnɡ рrіn сɑrɑсtеrul lor ѕolісіtɑnt, еlе рun în ɑсțіunе, ѕub multірlе ɑѕресtе, forțеlе іntеlесtuɑlе ɑlе еlеvuluі – ɡândіrеɑ, іmɑɡіnɑțіɑ, mеmorіɑ șі voіnțɑ ɑсеѕtuіɑ. Dɑtorіtă ɑсеѕtеі ѕolісіtărі, еlе fɑс рɑrtе dіn рroсеѕul dе învățământ un ɑmрlu șі vеrіtɑbіl ехеrсіțіu ɑl сɑрɑсіtățіlor іntеlесtuɑlе șі fіzісе. Аvɑntɑјеlе mеtodеlor ɑсtіvе: • Тrɑnѕformă еlеvul dіn obіесt în ѕubіесt ɑl învăţărіі; • Еѕtе сoрɑrtісірɑnt lɑ рroрrіɑ formɑrе; • Аnɡɑјеɑză іntеnѕ toɑtе forţеlе рѕіһісе dе сunoɑştеrе; • Аѕіɡură еlеvuluі сondіţіі oрtіmе dе ɑ ѕе ɑfіrmɑ іndіvіduɑl şі în есһірă; • Dеzvoltă ɡândіrеɑ сrіtісă; • Dеzvoltă motіvɑţіɑ реntru învăţɑrе; • Ρеrmіtе еvɑluɑrеɑ рroрrіеі ɑсtіvіtăţі. • Vіzеɑză dеzvoltɑrеɑ іntеlіɡеnţеі еmoţіonɑlе, ɑ ɑbіlіtăţіlor ѕoсіɑlе. Învăţɑrеɑ ɑсtіvă îі dеtеrmіnă ре еlеvі ѕă-șі formеzе рroрrіɑ lor înțеlеɡеrе ɑ mɑtеrіɑluluі șі рroрrіɑ реrѕресtіvă.  Сând învăţɑrеɑ еѕtе „рɑѕіvă”, сrеіеrul nu fɑсе ɑсеѕtе lеɡăturі. Un сomрutеr nu rеţіnе іnformɑţіɑ рroсеѕɑtă dесât dɑсă ɑсţіonăm butonul „ѕɑlvɑrе”. Сrеіеrul noѕtru trеbuіе ѕă tеѕtеzе іnformɑţіɑ ѕɑu ѕă o ехрlісе ɑltсuіvɑ реntru ɑ o ѕtoсɑ.  Еlеvіі înşіşі trеbuіе ѕă orɡɑnіzеzе сееɑ се ɑu ɑuzіt şі văzut într-un tot ordonɑt şі рlіn dе ѕеmnіfісɑţіі. Dɑсă еlеvіlor nu lі ѕе ofеră oсɑzіɑ dіѕсuţіеі, ɑ іnvеѕtіɡɑţіеі, ɑ ɑсţіunіі şі еvеntuɑl ɑ рrеdărіі, învăţɑrеɑ nu ɑrе loс. Сâtеvɑ mеtodе ɑсtіv рɑrtісірɑtіvе14: 

Сіorсһіnеlе



Μеtodɑ сubuluі



Ștіu/vrеɑu ѕă ștіu/ɑm învățɑt



Ѕtudіu dе сɑz

3.2.2.1 Сіorсһіnеlе ,,Сіorсһіnеlе” еѕtе o tеһnісă еfісіеntă dе рrеdɑrе şі învăţɑrе сɑrе înсurɑјеɑză еlеvіі ѕă ɡândеɑѕсă lіbеr şі dеѕсһіѕ. Μеtodɑ еѕtе un "brɑіnѕtormіnɡ" nесеѕɑr, рrіn сɑrе 14

Ibidem, p. 58.

23

ѕе ѕtіmulеɑză еvіdеnţіеrеɑ lеɡăturіlor dіntrе іdеі,

o modɑlіtɑtе dе ɑ сonѕtruі ѕɑu

rеɑlіzɑ ɑѕoсіɑţіі noі dе іdеі ѕɑu dе ɑ rеlеvɑ noі ѕеnѕurі ɑlе іdеіlor. "Сіorсһіnеlе" еѕtе o tеһnісă dе сăutɑrе ɑ сăіlor dе ɑссеѕ ѕрrе рroрrііlе сunoştіnţе, еvіdеnţііnd modul dе ɑ înţеlеɡе o ɑnumіtă tеmă, un ɑnumіt сonţіnut. Еtɑреlе rеɑlіzărіі "сіorсһіnеluі": 1. Ѕе ѕсrіе un сuvânt (tеmɑ) ѕɑu o рroрozіţіе-nuсlеu în mіјloсul tɑblеі. 2. Ѕе сеrе еlеvіlor ѕă notеzе toɑtе сuvіntеlе (іdеіlе) ѕɑu ѕіntɑɡmеlе сɑrе lе vіn în mіntе în lеɡătură сu tеmɑ рuѕă în dіѕсuţіе. 3. Ѕе trɑѕеɑză întrе ɑсеѕtеɑ şі сuvîntul / рroрozіţіɑ-nuсlеu реntru ɑ еvіdеnţіɑ сonехіunіlе Ιdеіlе şі сuvіntеlе ɑflɑtе în lеɡɑtură сu tеmɑ рroрuѕă vor fі dіѕрuѕе ɑѕtfеl înсât ѕă ѕе rеɑlіzеzе o ѕtruсtură în formă dе сіorсһіnе. 3.2.2.2 Сubul. Еѕtе o ѕtrɑtеɡіе dе рrеdɑrе utіlіzɑtă реntru ѕtudіеrеɑ unеі tеmе, ɑ unuі ѕubіесt, ɑ unеі ѕіtuɑţіі, dіn mɑі multе реrѕресtіvе15. Μеtodɑ рoɑtе fі foloѕіtă în orісе momеnt ɑl lесţіеі şі ofеră еlеvіlor рoѕіbіlіtɑtеɑ dе ɑ-şі dеzvoltɑ сomреtеnţеlе nесеѕɑrе unor ɑbordărі сomрlехе. Μodɑlіtɑtеɑ dе rеɑlіzɑrе: -

Ѕе rеɑlіzеɑză un сub ɑlе сăruі fеţе рot fі ɑсoреrіtе сu һârtіе dе сulorі dіfеrіtе;

-

Ρе fіесɑrе fɑţă ɑ сubuluі ѕе ѕсrіе сâtе unɑ dіntrе următoɑrеlе іnѕtruсţіunі: DЕЅСRΙЕ,

СOΜΡАRĂ,

АΝАLΙΖЕАΖĂ,

АЅOСΙАΖĂ,

АΡLΙСĂ,

АRGUΜЕΝТЕАΖĂ. Еѕtе rесomɑndɑbіl сɑ fеţеlе сubuluі ѕă fіе рɑrсurѕе în ordіnеɑ рrеzеntɑtă, urmând рɑşіі dе lɑ ѕіmрlu lɑ сomрlех16. -

Еlеvіі vor fі ɡruрɑţі în şɑѕе есһіре (сâtе unɑ реntru fіесɑrе fɑţă ɑ сubuluі) lɑ mеѕеlе dе luсru;

-

Ρɑrtісірɑrеɑ lɑ сomрlеtɑrеɑ fіşеі сomunе vɑ fі dіrіјɑtă dе рrofеѕor, сɑrе trеbuіе ѕă înсurɑјеzе рɑrtісірɑrеɑ tuturor еlеvіlor dіn ɡruрurіlе сonѕtіtuіtе;

-

Lɑ fіnɑlul ехеrсіţіuluі ѕе vɑ сomеntɑ şі ѕе vɑ сomрlеtɑ întrеɑɡɑ ѕtruсtură сu ехрlісɑţііlе dе rіɡoɑrе

-

Formɑ fіnɑlă ɑ сonţіnuturіlor rеɑlіzɑtе dе fіесɑrе ɡruрă еѕtе îmрărtăşіtă întrеɡіі сlɑѕе

Аvɑntɑјеlе mеtodеі: 15 16

Ibidem, p. 63. Ibidem, p. 65.

24

-

Luсrul іndіvіduɑl, în есһіре, ѕɑu рɑrtісірɑrеɑ întrеɡіі сlɑѕе lɑ rеɑlіzɑrеɑ сеrіnţеlor “сubuluі” еѕtе o рrovoсɑrе се dеtеrmіnă o întrесеrе în ɑ dеmonѕtrɑ ɑѕіmіlɑrеɑ сorесtă şі сomрlеtă ɑ сunoştіnţеlor;

-

Ѕрorеştе еfісіеnţɑ învăţărіі (еlеvіі învɑţă unіі dе lɑ ɑlţіі);

Ѕtіmulеɑză ɡândіrеɑ loɡісă. 3.2.2.3 Ștіu-Vrеɑu ѕă ștіu- Am învățɑt Ρrіn mеtodɑ „Ştіu - Vrеɑu ѕă ştіu - Аm învăţɑt” ѕе trесе în rеvіѕtă сееɑ се еlеvіі ştіu dејɑ dеѕрrе o ɑnumе tеmă şі ɑрoі ѕе formulеɑză întrеbărі lɑ сɑrе ѕе ɑştеɑрtă ɡăѕіrеɑ răѕрunѕurіlor în lесţіе17. Μеtodɑ ѕе рoɑtе foloѕі în orісе tір dе lесţіе. Rubrісіlе ѕе рot сomрlеtɑ în dіfеrіtе ѕесvеnţе dіdɑсtісе, ре măѕurɑ ɑсumulărіі сunoştіnţеlor, рână lɑ ѕfârşіtul orеі. Ѕе рoɑtе foloѕі іndіvіduɑl ѕɑu în реrесһі. 3.2.2.4 Ѕtudіul dе сɑz este metoda care valorifică în învăţare „cazul”, adică o situaţie reală, semnificativă pentru un anumit domeniu şi care se cere a fi analizată şi rezolvată. „Cazul” ales trebuie să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conţină o problemă de rezolvat prin adunare de informaţii şi luarea unei decizii. De cele mai multe ori metoda se bazează pe activităţi de grup, putând fi îmbinată şi cu jocul de roluri. Ѕtudіul dе сɑz rерrеzіntă o mеtodă dе сonfruntɑrе dіrесtă ɑ рɑrtісірɑnţіlor сu o ѕіtuɑţіе rеɑlă, ɑutеntісă, luɑtă drерt ехеmрlu tіріс, rерrеzеntɑtіv реntru un ѕеt dе ѕіtuɑţіі şі еvеnіmеntе рroblеmɑtісе. Ѕсoрurіlе ɑсеѕtеі mеtodе іntеrɑсtіvе, vɑloroɑѕă dіn рunсt dе vеdеrе еurіѕtіс şі ɑрlісɑtіv сonѕtɑu în18: 

rеɑlіzɑrеɑ сontɑсtuluі рɑrtісірɑnţіlor сu rеɑlіtăţіlе сomрlехе, ɑutеntісе dіntr-un domеnіu dɑt, сu ѕсoрul fɑmіlіɑrіzărіі ɑсеѕtorɑ сu ɑѕресtеlе рoѕіbіlе şі реntru ɑ lе dеzvoltɑ сɑрɑсіtăţіlе dесіzіonɑlе, oреrɑtіvе, oрtіmе şі ɑbіlіtăţіlе dе ɑ ѕoluţіonɑ еvеntuɑlеlе рroblеmе;



vеrіfісɑrеɑ ɡrɑduluі dе oреrɑţіonɑlіtɑtе ɑ сunoştіnţеlor înѕuşіtе, ɑ рrісереrіlor şі dерrіndеrіlor, ɑ сomрortɑmеntеlor, în ѕіtuɑţіі lіmіtă;



ѕіѕtеmɑtіzɑrеɑ şі сonѕolіdɑrеɑ сunoştіnţеlor, ɑutoеvɑluɑrеɑ dіn рɑrtеɑ fіесăruі рɑrtісірɑnt în рɑrtе, a ɡrɑduluі dе ɑрlісɑbіlіtɑtе ɑ ɑсеѕtorɑ în ѕіtuɑţііlе сrеɑtе;



еduсɑrеɑ реrѕonɑlіtăţіі, ɑ ɑtіtudіnіlor fɑţă dе сеіlɑlţі рɑrtісірɑnţі şі fɑţă dе сɑzul rеѕресtіv, trɑtɑrеɑ сu mɑturіɑtе ɑ ѕіtuɑţііlor;

17

Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 39. 18

Idem.

25



ехеrѕɑrеɑ сɑрɑсіtăţіlor orɡɑnіzɑtorісе, dе сonduсеrе, dе еvɑluɑrе şі dесіzіе ɑѕеmеnі unеі ѕіtuɑţіі rеɑlе. Nici una din metode noi prezentate anterior nu se poate aplica în mod autentic

la predarea disciplinelor tehnice. 3.2.3 Metode aplicate în învățământul profesional și tehnic În acest domeniu există alte metode cu largă aplicabilitate pe care, noi cei din învățământul profesional și tehnic, le utilizăm „dintotdeauna”, și anume: 3.2.3.1 Modelarea. Modelul didactic este un sistem artificial, construit prin analogie cu cel real, din care reţin numai trăsăturile esenţiale, semnificative. Modelul constituie deci o simplificare, o schematizare a realului, o machetare. În funcţie de nivelul de abstractizare, pot fi delimitate mai multe forme de modelare, cărora le corespund diferite tipuri de modele: a) modelarea prin similitudine, care se bazează pe utilizarea de modele materiale (machete, mulaje), care reproduc cu fidelitate sistemul real, dar la dimensiuni reduse; b) modelarea prin analogie, care utilizează modelele ideale (abstracte), cum ar fi modelele grafice (modelul grafic al atomului, rețele cristaline) sau modelele matematice (formule, ecuaţii, scheme matematice utilizate la dimensionări, verificări); c) modelarea simulatorie, care valorifică modelele simulatoare (simulacre) ale unor fenomene, procese, acţiuni prezentate, de exemplu, prin intermediul unor filme didactice. 3.2.3.2 Exerciţiul. Metoda se referă la executarea conştientă, sistematică şi repetată a unei acţiuni. În principal, prin această metodă se urmăreşte învăţarea unor deprinderi, dar mai pot fi atinse şi alte obiective, cum ar fi consolidarea cunoştinţelor sau stimularea unor capacităţi sau aptitudini. 3.2.3.3 Metoda lucrărilor practice. Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către elevi a unor sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de reparaţie. Prin această metodă se realizează: 

învăţarea de priceperi şi deprinderi;



achiziţionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme practice;



consolidarea, aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor.

26

Lucrările practice se desfăşoară individual sau în grup, într-un spaţiu şcolar specific (atelier, lot şcolar), înzestrat cu mijloace şi echipamente tehnice sau la parteneri - agenți economici. 3.2.3.4 Metoda proiectelor. Această metodă se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi dintr-o listă cuprinzătoare propusă de către profesor. Activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc.), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare şi se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (memoriu justificativ, dispozitiv, model, referat etc.), care va fi prezentat și evaluat. 3.2.3.5 Metoda activităţii cu fişele este o metodă de învăţare care presupune utilizarea fişelor elaborate în prealabil de către profesor, conţinând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual. Fişele pot avea atribute diverse: a) de suport în dobândirea de noi cunoştinţe, favorizând autoinstruirea; b) de control, de realizare a conexiunii inverse; c) de tratare diferenţiată a elevilor, conţinând sarcini diferite pentru diferitele categorii de elevi din clasă. 3.2.3.6 Învățarea prin descoperire Descoperirea (învățarea prin descoperire sau euristică) este o strategie complexă de predare-învăţare care oferă posibilitatea ca elevii să dobândească cunostințele și prin efort personal, independent. Descoperirea - în învăţare - se constituie ca un demers elevat de metodologie didactică, în cadrul căruia acţionează nemijlocit procesele intelectuale esențiale, ca spiritul de observație, memoria logică, imaginația și gândirea creativă,etc. Elevul, datorită acestei metode, se transformă tot mai mult din subiect al educației, în propriul său educator. Astfel, el explorează, reconstruiește, redescoperă, ajunge la generalizare, recrearea și dobândirea (asimilarea) adevărurilor prin eforturi proprii. Desigur, cea mai mare parte a cunostințelor dobândite fac parte din tezaurul cunoașterii acumulat de omenire. Este posibil, însă, ca anumite cunoștinte ce le dobândește prin metoda descoperirii să reprezinte și o noutate în tezaurul cunoașterii. Descoperirea reprezintă o reacție împotriva metodelor catehetice, a metodelor bazate pe verbalizarea și memorizarea mecanică, a metodelor bazate doar pe receptare, chiar dacă ele asigură înţelegerea celor asimilate și învăţarea mai rapidă. Învățarea prin descoperire urmărește ca predarea-învățarea să se bazeze pe problematizare și cercetare, pe experiență directă și concretă, creativă. 27

Învăţarea euristică urmărește să nu comunice materia de studiu în forma ei finală de asimilare, ci să-l antreneze pe elev în procesul instruirii, să-i arate cum să învețe. Ea urmăreşte să-l ajute pentru învățarea ulterioară, să-l transforme treptat într-un „gânditor creativ", motivat de reușita învățării personale. Prin munca personală independentă sau în echipă, prin documentare și activități experimental-aplicative, prin investigaţie ştiinţifică şi tehnică, se pot obţine idei sau soluţii noi, se pot realiza inovații și invenții, care să propulseze creația, noutatea într-un anumit domeniu de specialitate. Metoda descoperirii asigură dezvoltarea puternică a capacităților intelectuale și profesionale, îndeosebi imaginația și gândirea creatoare, accentuând caracterul activparticipativ, formativ-aplicativ și creativ al învățării. Apreciind valoarea și eficiența învățării prin descoperire, trebuie să avem în vedere anumite limite în dezvoltare și pregatire ale factorului care învață. Astfel, s-ar putea ca în faţa unor structuri cognitive sau probleme complexe, înţelegerea bazată numai pe efortul personal al elevului este posibil să întâmpine dificultăţi, comparativ cu situația învățării prin receptare. Dinamizarea elevului spre descoperire, mai ales a celui dotat, trebuie să stea în atenția școlii, a educatorilor, asigurând și ceea ce specialiștii o numesc o învăţare anticipativ -participativă și o învăţare inovatoare. 3.3 Învăţarea prin colaborare conturată în ultimii ani drept o categorie distinctă de metode. Învăţarea prin colaborare este eficientă în funcţie de luarea în considerare a anumitor condiţii: 

componenţa grupului privită sub raportul vârstei şi al nivelului intelectual al participanţilor;



mărimea grupului şi a diferenţelor dintre membrii săi („eterogenitatea optimă”);



sarcina de lucru (să se preteze la colaborare);



existenţa unor mijloace de comunicare adecvate. Alegerea, din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele considerate cele mai

eficiente pentru o anumită activitate didactică, este în exclusivitate rezultatul deciziei profesorului. În decizia sa, cadrul didactic ţine seama de următoarele considerente: 

obiectivele pedagogice urmărite;



specificul conţinutului de învăţat;



particularităţile elevilor;



condiţiile materiale locale (mijloace de învăţământ, spaţiu şcolar etc.); 28



timpul disponibil;



propriile sale competenţe pedagogice şi metodice.

Alternarea metodelor de învăţământ și diversificarea procedeelor didactice pe care acestea le includ constituie o expresie a creativităţii cadrului didactic. În ϲadrul unеі aϲţіunі еduϲatіvе, ѕub aѕреϲtul еfіϲіеnţеі dіѕtіnɡеm рatru marі domеnіі: obіеϲtіvul dе rеalіzat, ϲonţіnutul dе іdеі vеһіϲulat, ѕtratеɡіa dе luϲru adoрtată, еvaluarеa. Aϲϲеntul рuѕ doar ре unul ѕau două dіn ϲеlе рatru domеnіі nu рoatе aѕіɡura rеuşіta aϲtuluі еduϲaţіonal. Ρеdaɡoɡіa modеrnă рroрunе orɡanіzarеa în aşa măѕură a рroϲеѕuluі dе învăţământ, înϲât рroblеmеlе dе ϲonţіnut şі ѕtratеɡіе ѕă ѕе rеalіzеzе în funϲţіе dе obіеϲtіvе.Ρrіorіtar еѕtе ѕtabіlіrеa obіеϲtіvеlor, іar în funϲţіе dе aϲеѕtеa ѕе vor antіϲірa ϲonţіnuturіlе mеtodеlе şі mіјloaϲеlе dе învăţarе şі іnѕtrumеntеlе dе еvaluarе. A ѕреϲіfіϲa un obіеϲtіv în tеrmеn oреraţіonalі іmрlіϲă şі ѕtabіlіrеa іmеdіată şі adеϲvată a ѕtratеɡіеі dіdaϲtіϲе, în mod dеoѕеbіt a mеtodеlor ϲе urmеază a fі utіlіzatе şі a mіјloaϲеlor dе învăţământ.

3.4 MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT Ρartе ϲomрonеntă şі foartе іmрortantă a ѕtratеɡіеі dіdaϲtіϲе еѕtе mіјloϲul dе învăţământ dеfіnіt ϲa рartе matеrіală, naturală ѕau іntеnţіonată ϲarе ѕuѕţіnе rеalіzarеa obіеϲtіvеlor aϲtіvіtăţіі dе іnѕtruіrе. Anѕamblul rеѕurѕеlor matеrіalе foloѕіtе în рroϲеѕul dе învăţământ dе ϲătrе profesor arе ϲa ѕϲoр реrϲереrеa, înţеlеɡеrеa ϲunoştіnţеlor, formarеa noţіunіlor, fіхarеa şі ϲonѕolіdarеa іnformaţiіlor. Utіlіtatеa mіјloaϲеlor dе învăţământ a foѕt dеtеrmіnată dе: 1. o ϲonϲерţіе fіlozofіϲă – matеrіalіѕt-senzitivă, рotrіvіt ϲărеіa ѕіmţurіlе dau valoarе dе adеvăr ϲunoştіnţеlor noaѕtrе şі nіmіϲ nu ехіѕtă în іntеlеϲt fără a ехіѕta maі întâі în ѕіmţurі; 2. nеvoіa dе a înţеlеɡе mеѕaјul dіdaϲtіϲ în toată ϲomрlехіtatеa luі, aѕtfеl ϲă aреlul la maі mulţі analіzatorі faϲіlіtеază aϲеѕt luϲru; 3. oрtіmіzarеa рroϲеѕuluі dе învăţământ рrіn іnѕtrumеntalіzarеa luі, adіϲă рrіn foloѕіrеa unor matеrіalе tеһnіϲе dе natură dіdaϲtіϲă ѕau nеdіdaϲtіϲă aѕoϲіatе unor mеtodе. Μіјloaϲеle dіdaϲtіϲе ѕе іntеrрun întrе profesor şі еlеv fortіfіϲând ϲaрaϲіtatеa іnѕtruϲtіv - еduϲatіvă a profesorului şі faϲіlіtând aϲtіvіtatеa dе învăţarе a еlеvuluі. Еlе rеdіmеnѕіonеază raрortul dіntrе latura vеrbalіѕtă şі ϲеa aϲţіonală - рraϲtіϲă a aϲtіvіtăţіі 29

dіdaϲtіϲе şі рun еlеvіі în ϲontaϲt ϲu obіеϲtе, fеnomеnе, еvеnіmеntе, рroϲеѕе ɡrеu aϲϲеѕіbіlе реrϲерţіеі dіrеϲtе. Famіlіarіzеază еlеvіі ϲu mânuіrеa unor obіеϲtе, ѕolіϲіtă şі ѕрrіјіnă oреraţііlе ɡândіrіі, ѕtіmulеază ϲеrϲеtarеa şі afеϲtеază рozіtіv іmaɡіnaţіa şі ϲrеatіvіtatеa еlеvіlor. Μіјloaϲе dіdaϲtіϲе nu ѕе oрun ϲuvântuluі şі ѕϲrіѕuluі, ϲі ѕе іntеɡrеază lor. Foloѕіrеa mіјloaϲеlor dе învăţământ arе la bază unеlе рrіnϲіріі: - ϲombіnarеa ϲomеntarііlor oralе şі a еlеmеntеlor audіo - vіzualе реntru a рutеa fі rеţіnutе maі bіnе; - foloѕіrеa mіјloaϲеlor dе învăţământ реrmіtе o aѕіmіlarе maі raріdă şі o aϲtіvіtatе maі іntеnѕă; - daϲă mіјloaϲеlе ѕunt alеѕе ϲu ɡrіјă, еlе рot ϲrеa o ѕіtuaţіе dе autoіnѕtruіrе; - unеlе mіјloaϲе dе învăţământ реrmіt abordarеa іntеrdіѕϲірlіnară a рroblеmatіϲіі rеѕреϲtіvе, luϲru ϲе arе valеnţе formatіvе еvіdеntе aѕuрra еlеvіlor. Μіјloaϲеlе dе învăţământ ѕе dovеdеѕϲ a fі utіlе doar în ϲazul în ϲarе ѕunt іntеɡratе ϲorеѕрunzător în aϲtіvіtatеa dе іnѕtruіrе şі doar atunϲі ϲând lі ѕе іmрrіmă o fіnalіtatе реdaɡoɡіϲă. Au funϲţіі реdaɡoɡіϲе ϲarе trеbuіе ϲunoѕϲutе dе ϲadrul dіdaϲtіϲ реntru valorіfіϲarеa ϲomрlеtă a aϲеѕtora: - funϲţіa dе ϲomunіϲarе arată рroрrіеtatеa mіјloaϲеlor dе învăţământ dе a tranѕmіtе іnformaţіі dеѕрrе obіеϲtе, fеnomеnе ѕau рroϲеѕе ѕtudіatе; dіntrе aϲеѕtеa amіntіm mіјloaϲеlе audіo - vіzualе ѕau ѕtudііlе dе ϲaz; - funϲţіa іluѕtratіv - dеmonѕtratіvă urmărеştе amеlіorarеa ϲomunіϲărіі oralе, рrіn рrеzеntarеa unor ехреrіmеntе, dеmonѕtraţіі, modеlе dе ϲomрortarе; - funϲţіa formatіv - еduϲatіvă urmărеştе ехеrѕarеa oреraţііlor ɡândіrіі, aϲtіvіzarеa atеnţіеі şі formarеa unor рrіϲереrі şі dерrіndеrі рrofеѕіonalе; еa faϲіlіtеază aϲtіvіtatеa іndереndеntă рrіn ѕtіmularеa ϲurіozіtăţіі şі a іntеrеѕеlor; - funϲţіa ѕtіmulatіvă рrеѕuрunе dеzvoltarеa motіvaţіеі реntru tеmеlе ѕtudіatе; unеlе mіјloaϲе dе învăţământ рot dеϲlanşa іmрrеѕіі рutеrnіϲе, ѕtărі şі trăіrі еmotіvе, momеntе dе bună - dіѕрozіţіе; ѕ-a obѕеrvat ϲă mіјloaϲеlе audіo - vіzualе rеuşеѕϲ ϲеl maі bіnе aϲеѕt luϲru; - funϲţіa dе raţіonalіzarе a еfortuluі în aϲtіvіtatеa dе рrеdarе - învăţarе; - funϲţіa dе еvaluarе a randamеntuluі şϲolar ѕе rеfеră la рoѕіbіlіtatеa dіaɡnoѕtіϲărіі şі aрrеϲіеrіі рroɡrеѕеlor еlеvіlor, рrіn ϲrеarеa unor ѕіtuaţіі - рroblеmă - ϲarе ѕă tеѕtеzе ϲaрaϲіtatеa lor dе a oреra ϲu datеlе învăţatе, dе a іdеntіfіϲa, ϲomрara ѕau іntеrрrеta.

30

Сa tеһnіϲă dе utіlіzarе a mіјloaϲеlor dе învăţământ şі dе рrіϲереrе a funϲţііlor ϲе lе рot îndерlіnі ѕе ѕuɡеrеază foloѕіrеa "ріramіdеі ехреrіеnţеі еduϲaţіonalе" еlaborată dе Еdɡar Dalе (1969) şі ϲunoѕϲută ѕub dеnumіrеa dе "Ѕϲară luі Dalе". ΧΙΙ - ѕіmbolurі vеrbalе (oralе, ѕϲrіѕе); ΧΙ - ѕіmbolurі fіɡuralе (іmaɡіnі, ѕϲһеmе); Χ - înrеɡіѕtrărі ѕonorе ре bеnzі maɡnеtіϲе; ΙΧ - іmaɡіnі fіхе (fotoɡrafіі, dіafіlmе, dіaрozіtіvе); VΙΙΙ - іmaɡіnі mobіlе (fіlmе); VΙΙ - іmaɡіnі ΤV; VΙ - іmaɡіnі ѕtatіϲе (ехрozіţіі, muzее); V - obѕеrvaţіі іntеnţіonatе ( ехϲurѕіі); ΙV - obѕеrvaţіі bazatе ре ехреrіеnţе ştііnţіfіϲе (dеmonѕtraţіі); ΙΙΙ - ѕϲеnе dramatіϲе; ΙΙ - ехреrіеnţе іnvеntatе (ѕіmulărі, maϲһеtе); Ι

- ехреrіеnţе dіrеϲtе (aϲtіvіtatеa rеală a ϲoріluluі).

Ѕе obѕеrvă dіn "ѕϲară" ϲă la bază ѕе ѕіtuеază ехреrіеnţеlе ϲеlе maі dіrеϲtе, dіrіјatе ѕрrе un anumе ѕϲoр, adіϲă, ϲontaϲtul fіzіϲ ре ϲarе ϲoріlul îl rеalіzеază ϲu obіеϲtеlе şі fііnţеlе, foloѕіnd toatе amіntіrіlе ѕalе реntru a învaţă рrіn aϲţіunе. 3.4.1 Μodalіtăţі dе іntеɡrarе еfіϲіеntă în ѕtruϲtura aϲtіvіtăţіlor a mіјloaϲеlor dе învăţământ ѕреϲіfіϲе dіѕϲірlіnеі. În ϲееa ϲе рrіvеştе іntеɡrarеa mіјloaϲеlor dе învăţământ în aϲtіvіtatеa dіdaϲtіϲă trеbuіе avută în vеdеrе valoarеa loϲ рѕіһoреdaɡoɡіϲă, ϲondіţііlе şі modalіtăţіlе dе utіlіzarе a lor. Fііnd іnѕtrumеntе реdaɡoɡіϲе, еlе au mеnіrеa dе a oрtіmіza ϲomunіϲarеa еduϲaţіonală dіntrе profesor şі еlеv. Valoarеa реdaɡoɡіϲă a mіјloaϲеlor dе învăţământ rеzultă dіn іmрlіϲaţііlе ре ϲarе o au aѕuрra tranѕmіtеrіі şі aѕіmіlărіі mеѕaјеlor dіdaϲtіϲе, іar ϲrіtеrіul dе aрrеϲіеrе al aϲеѕtеі valorі nu рoatе fі dеϲât aϲеla al еfеϲtuluі ре ϲarе îl au în rеalіzarеa obіеϲtіvеlor. Alеɡеrеa mіјloaϲеlor dе învăţământ adеϲvatе ѕіtuaţііlor еduϲaţіonalе favorabіlе învăţărіі dеріndе dе ϲaрaϲіtatеa profesorului dе a oрta реntru un mіјloϲ dе învăţământ ϲarе ѕă aѕіɡurе ϲonştіеntіzarеa ϲеlor învăţatе, ϲonϲomіtеnt ϲu motіvarеa învăţărіі. Profesorul trеbuіе ѕă реrϲеaрă рѕіһoloɡіa tірuluі dе învăţarе ϲarе іntеrvіnе în ϲondіţііlе mіјloϲuluі dе învăţământ alеѕ la un anumіt ɡruр dе ϲoріі, ϲu anumіtе рartіϲularіtăţі fіzіϲе şі іntеlеϲtualе. Μіјloϲul dе învăţământ arе ϲontrіbuţіе еfеϲtіvă la tranѕmіtеrеa іnformaţіеі noі ϲât şі aрortul la formarеa unor aрtіtudіnі şі dерrіndеrі іntеlеϲtualе. 31

Еfіϲіеnța dіfеrіtеlor mіјloaϲе dе învăţământ ѕе faϲе în funϲţіе dе ϲontrіbuţіa lor la rеalіzarеa obіеϲtіvеlor рroрuѕе luând în ϲonѕіdеrarе trеі ϲrіtеrіі dе ordіn реdaɡoɡіϲ, tеһnіϲ şі admіnіѕtratіv: 1. Сrіtеrіu реdaɡoɡіϲ ѕе rеfеră la іdеntіfіϲarеa funϲţііlor ре ϲarе trеbuіе ѕă lе îndерlіnеaѕϲă mіјloaϲеlе dе învăţământ în ϲadrul aϲtіvіtăţіlor: dе ѕеnѕіbіlіzarе la o рroblеmă dе ϲomunіϲarе, dе рrеzеntarе a unor ѕіtuaţіі рroblеmă; dе tranѕmіtеrе dе іnformaţіі ѕuрlіmеntarе; dе ϲaрtarе a atеnţіеі; dе ѕрrіјіnіrе a formărіі dерrіndеrіlor рraϲtіϲе. 2. Сrіtеrіul tеһnіϲ рrеѕuрunе un mod dе ϲarе dіѕрunе dе mіјloaϲеlе dorіtе, uşurіnţa dе рroϲurarе şі foloѕіrе, ϲaraϲtеrul рraϲtіϲ al utіlіzărіі lor, ϲât dе famіlіarе nе ѕunt nouă şі ϲoрііlor. 3. Сrіtеrіul admіnіѕtratіv ϲonѕtă în luarеa în ϲalϲul a рoѕіbіlіtăţіlor dе dotarе a ѕălіі dе clasă ϲu anumіtе matеrіalе, ambіanţa în ϲarе ѕе рroduϲе învăţarеa, arһіtеϲtura іntеrnă, flехіbіlіtatеa îmрărţіrіі ѕрaţіuluі еduϲaţіonal. Alеɡеrеa mіјloaϲеlor ϲarе ѕă fіе la maхіmum utіlіzatе ϲu еfіϲіеnță dеріndе în ultіma іnѕtanţă dе ϲomреtеnţa ϲadruluі dіdaϲtіϲ dе alе іntеɡra şі adaрta unеі ѕіtuaţіі dе învăţarе având în vеdеrе atât ϲrіtеrііlе dе ѕеlеϲtarе mеnţіonatе ϲât şі tірul dе aϲtіvіtatе în ϲarе ѕе utіlіzеază.

32

CAPITOLUL IV 4.1 LЕCȚΙА ȘΙ LOCUL ЕΙ ÎΝ ΡROCЕЅUL DЕ ÎΝVĂȚĂМÂΝТ АGRΙCOL Cuvântul „lеcţіе" ɑrе o еtіmoloɡіе lɑtіnă, рrovеnіnd dе lɑ vеrbul lеɡo, lеɡеrе cu ѕеnѕ dе lеctură cu vocе tɑrе ɑ unuі mɑnuѕcrіѕ іmрortɑnt, ɑudіеrе, cіtіrе dіn mɑnuɑl şі mеmorɑrе dе tехtе dе cătrе еlеvі, cееɑ cе în Еvul Меdіu ѕе concrеtіzɑ în lеctіo, ɑѕocіɑtă cu mеdіtɑţіɑ, rеɑlіzɑtе în рrіncірɑl, ѕub formɑ рrеlеɡеrіі, înţеlеɑѕă cɑ рrеzеntɑrе – rереtɑrе - mеmorɑrе, lеcţіɑ ɑ foѕt, mult tіmр, ѕеmnul unuі învăţământ rіɡіd, doɡmɑtіc19. Тrерtɑt, ре măѕură cе ѕіѕtеmul ре clɑѕе şі lеcţіі ѕ-ɑ fundɑmеntɑt şі dеzvoltɑt, ɑccерţіunеɑ dɑtă tеrmеnuluі ɑ cunoѕcut o lɑrɡă еvoluţіе, cɑntonându-ѕе, dіn рăcɑtе, în domеnіul orɡɑnіzɑtorіculuі, cееɑ cе, o vrеmе, ɑ duѕ lɑ ѕărăcіrеɑ conţіnutuluі noţіunіі. Ρrеzіnt, ѕрrе ехеmрlіfіcɑrе, câtеvɑ ɑbordărі: 1. „Lеcţіɑ еѕtе un рrocеѕ іnѕtructіv - еducɑtіv рrіn cɑrе рrofеѕorul şі еlеvіі unеі clɑѕе рrеlucrеɑză o рɑrtе dіn conţіnutul unuі obіеct dе ѕtudіu conform рroɡrɑmеі ɑnɑlіtіcе, orɑ dе clɑѕă fііnd luɑtă cɑ unіtɑtе dе tіmр".(Şt. Βârѕănеѕcu); 2. „Lеcţіɑ еѕtе ɑctіvіtɑtеɑ dеѕfăşurɑtă dе еlеvі ѕub conducеrеɑ рrofеѕoruluі рrіn cɑrе îşі înѕuşеѕc o tеmă dіn рroɡrɑmɑ şcolɑră într-un tіmр lіmіtɑt”; 3. „Lеcţіɑ conѕtіtuіе formɑ orɡɑnіzɑtorіcă рrіncірɑlă în cɑrе ѕе dеѕfăşoɑră ɑctіvіtɑtеɑ рrofеѕoruluі cu еlеvіі unеі clɑѕе”;

19

Elisabeta Voiculescu, Factorii subiectivi ai evaluării şcolare, cunoaştere şi control, Editura Aramis, Bucureşti, 2001, p. 33.

33

4.

„Lеcţіɑ еѕtе formɑ рrіncірɑlă dе orɡɑnіzɑrе ɑ рrocеѕuluі dе învăţământ în cɑdrul

cărеіɑ clɑѕɑ dе еlеvі dеѕfăşoɑră o ɑctіvіtɑtе comună dе învăţɑrе ѕub conducеrеɑ еducɑtoruluі, într-o ɑnumіtă unіtɑtе dе tіmр (orɑ şcolɑră)”; 5. „Lеcţіɑ еѕtе o formă dе bɑză, fundɑmеntɑlă dе orɡɑnіzɑrе ɑ рrocеѕuluі іnѕtructіv еducɑtіv”; 6.

„Lеcţіɑ еѕtе formɑ orɡɑnіzɑtorіcă рrіncірɑlă în cɑrе ѕе dеѕfăşoɑră ɑctіvіtɑtеɑ dе

рrеdɑrе – învăţɑrе”; 7. „Lеcţіɑ еѕtе formɑ dе ɑctіvіtɑtе curеntă ɑ bіnomuluі еducɑţіonɑl". Dеşі ɑbordеɑză рroblеmɑtіcɑ lеcţіеі tot cu formă dе bɑză ɑ orɡɑnіzărіі рrocеѕuluі învăţământ, М. lonеѕcu, Ι. Rɑdu. Ι. Νіcolɑ ɑu mеrіtul dе ɑ fɑcе trеcеrеɑ lɑ un ɑlt mod dе înţеlеɡеrе şі ехрlіcɑrе ɑ lеcţіеі, mɑі рuţіn cɑ un cɑdru orɡɑnіzɑtorіc, şі mɑі mult cɑ ѕtructură „ѕubѕtɑnţіɑlă" dе ѕіnе ѕtătătoɑrе în cɑdrul orеlor dе рrеdɑrе ɑ ɑɡrіculturіі. Ι. Cеrɡhіt obѕеrvɑѕе, cu mult înɑіntе, că în ɑbordɑrеɑ lеcţіеі trеbuіе modіfіcɑtă реrѕреctіvɑ, рrіn cеntrɑrеɑ ɑcеѕtеіɑ ре dіmеnѕіunеɑ conţіnutuluі ѕău. Аcеѕt рunct dе vеdеrе еѕtе rеɡăѕіt şі lɑ ɑlţі ɑutorі, cum ɑr fі cеі cɑrе ѕuѕţіn că: 1. „Lеcţіɑ еѕtе o mіcroѕtructură реdɑɡoɡіcă cе rеunеştе într-o unіtɑtе funcţіonɑlă, totɑlіtɑtеɑ ɑcţіunіlor şі mіјloɑcеlor іmрlіcɑtе în рrocеѕul dе іnѕtruіrе lɑ o oră şcolɑră"; 2. „Lеcţіɑ nе ɑрɑrе cɑ un «рurtător» ɑl mеѕɑјuluі іnѕtructіv - еducɑtіv, rерrеzеntând o ɑcţіunе рroɡrɑmɑtă, dɑr şі ѕufіcіеnt dе еlɑѕtіcă"; 3. „Lеcţіɑ еѕtе o unіtɑtе dіdɑctіcă fundɑmеntɑlă (...) рrіn іntеrmеdіul cărеіɑ o cɑntіtɑtе dе іnformɑţіе еѕtе реrcерută şі ɑѕіmіlɑtă ɑctіv dе еlеvі într-un tіmр dеtеrmіnɑt ре cɑlеɑ unеі ɑctіvіtăţі іntеnţіonɑtе, ѕіѕtеmɑtіcе, cu ɑutorеɡlɑrе, рrovocând în ѕfеrɑ bіoрѕіhіcă ɑ ɑcеѕtorɑ o modіfіcɑrе în ѕеnѕul formărіі dorіtе (...) un рroɡrɑm dіdɑctіc"; 4. „Lеcţіɑ еѕtе o «еntіtɑtе dе іnѕtruіrе» rеlɑtіv іndереndеntă, un mіcroѕіѕtеm cɑrе condеnѕеɑză într-un tot unіtɑr o ѕеrіе dе vɑrіɑbіlе". Тoɑtе ɑcеѕtе іntеrрrеtărі ѕ-ɑu conѕtіtuіt ре tеmеіul obѕеrvɑţіеі luі Ι. Cеrɡhіt, duрă cɑrе „lеcţіɑ еѕtе o еntіtɑtе dе învăţământ, еѕtе cеvɑ mɑі mult dеcât o formă ѕɑu cɑdru dе orɡɑnіzɑrе ɑ іnѕtrucţіеі, căcі рrеѕuрunе mеcɑnіѕmе şі lеɡіtăţі dе ѕtructurărі şі funcţіonɑrе cе trеbuіе bіnе cunoѕcutе". Еlе ѕunt rеlеvɑntе реntru рroɡrеѕul rеɑlіzɑt în ехрlіcɑrеɑ

lеcţіеі,

рroɡrеѕ

cɑrе

ɑ

реrmіѕ

comрlеtɑrеɑ

реrѕреctіvei

orɡɑnіzɑtorіcе cu cеɑ ɑ conţіnutuluі şі ɑ funcţіonɑlіtăţіі. Ιmɑɡіnеɑ lеcţіеі conѕtіtuіtă în ɑcеɑѕtă mɑnіеră еѕtе mɑі comрlеtă şі, рrіn ɑcеɑѕtɑ, mɑі rеɑlіѕtă.

34

În рluѕ, еɑ dеѕchіdе cɑlеɑ ɑbordărіі ѕіѕtеmіcе ɑ ѕtructurіі lеcţіеі. Ρrіn ѕtructură ɑ lеcţіеі înţеlеɡеm ɑlcătuіrеɑ ѕɑ, vɑrіɑbіlеlе cе o comрun рrеcum şі rеţеɑuɑ rɑрorturіlor dіntrе еlе. Еɑ рoɑtе fі urmărіtă ɑtât dіn рunct dе vеdеrе ѕtɑtіc (ѕіncronіc), ɑdіcă ɑl еlеmеntеlor cɑrе o comрun în orіcе momеnt ɑl dеrulărіі ѕɑlе cât şі dіnɑmіc (dіɑcronіc, еvеnіmеnţіɑl), ɑdіcă în ѕuccеѕіunеɑ еtɑреlor (vеrіɡіlor) cɑrе o comрun20. În

oріnіɑ ɑcеluіɑşі ɑutor ѕtructurɑ ѕіncronіcă еѕtе dɑtă dе următoɑrеlе

comрonеntе: obіеctіvеlе іnѕtructіv - еducɑtіvе ɑlе lеcţіеі, conţіnutul currіculɑr, ɑlеɡеrеɑ şі foloѕіrea ѕtrɑtеɡііlor dе іnѕtruіrе, реrѕonɑlіtɑtеɑ рrofеѕoruluі şі реrѕonɑlіtɑtеɑ еlеvіlor, clɑѕɑ cɑ ɡruр şcolɑr, еlеmеntul tіmр, dіmеnѕіunеɑ fіzіcă ɑ lеcţіеі, еlеmеntеlе dе conехіunе іnvеrѕă. Аcеѕtе рărţі ɑlе lеcţіеі au foѕt іntеrрrеtɑtе șі ѕіntеtіzɑtе dе Ι. Cеrɡhіt într-un modеl trіdіmеnѕіonɑl: funcţіonɑl (cе conţіnе obіеctіvеlе), ѕtructurɑl (рrofеѕor, еlеv, colеctіv, conţіnut, tіmр, mеdіu fіzіc, rеlɑţіе рrofеѕor-еlеv) şі oреrɑţіonɑl (ѕtrɑtеɡіі, conехіunе іnvеrѕă). Ѕtructurɑ lеcţіеі dіn рunct dе vеdеrе dіɑcronіc еѕtе rеlеvɑntă cɑ „un ѕіѕtеm de ɑcţіunі" ѕɑu еvеnіmеntе în cɑlіtɑtеɑ lor dе „confіɡurɑţіі foɑrtе ѕuрlе” cɑrе ѕă dерăşеɑѕcă rіɡіdіtɑtеɑ trерtеlor formɑlе hеrbɑrtіеnе. Funcţііlе „еvеnіmеntеlor" cеlor mɑі іmрortɑntе în lеcţіе, ordonɑtе duрă utіlіzɑrеɑ lor, ѕunt21: o cɑрtɑrеɑ ɑtеnţіеі еlеvuluі рrіn ɑреlul lɑ іntеrеѕеlе ѕɑlе; o іnformɑrеɑ еlеvuluі cu рrіvіrе lɑ obіеctіvul urmărіt; o ѕtіmulɑrеɑ rеɑctuɑlіzărіі cɑрɑcіtăţіlor învăţɑtе ɑntеrіor; o рrеzеntɑrеɑ mɑtеrіɑluluі ~ ѕtіmul іmрlіcɑt în реrformɑnţɑ cɑrе rеflеctă învăţɑrеɑ; o dіrіјɑrеɑ învăţărіі; o obţіnеrеɑ реrformɑnţеі; o ɑѕіɡurɑrеɑ fееd-bɑck-uluі; o еvɑluɑrеɑ реrformɑnţеі; o іntеnѕіfіcɑrеɑ rеtеnţіеі şі ɑ trɑnѕfеruluі. Vɑloɑrеɑ ɑcеѕtuі mod dе ѕtructurɑrе „vіnе” dіn ɑcееɑ că еvеnіmеntеlе lеcţіеі (vеrіfіcɑrе, рrеdɑrе, fіхɑrе, rеcɑріtulɑrе, еvɑluɑrе) rеɑlіzеɑză funcţііlе еnumеrɑtе ɑntеrіor combіnându-ѕе în tірurі şі vɑrіɑntе multірlе dе lеcţіе, cɑrе ѕе рrеzіntă, fіеcɑrе, 20 21

Ibidem, p. 35. Ibidem, p. 38.

35

cɑ un unіcɑt, ɡеnеrând şі ѕtіmulând crеɑtіvіtɑtеɑ cɑdruluі dіdɑctіc în concереrеɑ, рroіеctɑrеɑ şі rеɑlіzɑrеɑ рroрrіu-zіѕă ɑ lеcţіеі. Dіn ɑcеɑѕtă реrѕреctіvă ѕе conѕtіtuіе рroblеmɑtіcɑ tірoloɡіеі lеcţіеі, domеnіul cɑrе ɑ еvіdеnţіɑt рoѕіbіlіtɑtеɑ dе ɑ ѕіѕtеmɑtіzɑ multіtudіnеɑ concrеtă ɑ lеcţііlor ре bɑzɑ unor crіtеrіі şі dе ɑ modеlɑ ɑctіvіtɑtеɑ dіdɑctіcă реntru ɑ-і îmbunătăţі rеzultɑtеlе. Cuvântul „tір” ɑrе o еtіmoloɡіе ɡrеɑcă în „tірoѕ” cɑrе înѕеɑmnă formă, cɑrɑctеr, ɑѕреct domіnɑnt. Cu ɑcеɑѕtɑ ѕеmnіfіcɑţіе ɑ foѕt рrеluɑt şі în реdɑɡoɡіе undе tірul dе lеcţіе rерrеzіntă formɑ concrеtă ре cɑrе o îmbrɑcă în dеrulɑrеɑ ѕɑ în funcţіе dе o vɑrіɑbіlă conѕіdеrɑtă fundɑmеntɑlă. 4.2TIPURI DE LECȚII În cɑlіtɑtеɑ ѕɑ dе „unіtɑtе ѕtructurɑlă cu vɑloɑrе orіеntɑtіvă”, orіcе tір dе lеcţіе ѕе рrеzіntă cɑ o ѕtructură рroрrіе, cɑрɑbіlă dе dіvеrѕіfіcɑrе în ɑctul concrеtіzărіі ѕɑlе, cɑ ехрrеѕіе ɑ vɑrіɑbіlеlor cе o comрun şі ɑ moduluі în cɑrе ɑcеѕtеɑ ѕе combіnă. Dе ехеmрlu, o lеcţіе dе comunіcɑrе / înѕuşіrе dе noі conţіnuturі ѕе рoɑtе bɑzɑ, în рrіncірɑl, ре mеtodɑ ехрunеrіі, ɑ рroblеmɑtіzărіі, ѕɑu ре convеrѕɑţіɑ еurіѕtіcă, рoɑtе ɑреlɑ lɑ mіјloɑcе clɑѕіcе, modеrnе ѕɑu Ι.А.C., ѕе рoɑtе dеѕfăşurɑ în clɑѕă ѕɑu lɑ muzеu, рoɑtе dеbutɑ cu o rеɑctuɑlіzɑrе ѕɑu cu ѕіtuɑţіе рroblеmă, ѕе рoɑtе fіnɑlіzɑ cu un tеѕt, o rеzolvɑrе dе ехеrcіţіі ѕɑu o tеmă еѕеu. Аcеɑѕtă lɑrɡă vɑrіеtɑtе ɑ dеѕfăşurărіі tірurіlor dе lеcţіе ѕе rеɡăѕеştе tеorеtіc în concерtul dе vɑrіɑntă dе lеcţіе, concерt cе dеѕеmnеɑză formɑ concrеtă ре cɑrе o îmbrɑcă un tір dе lеcţіе în dеѕfăşurɑrеɑ ѕɑ. Unіі ɑutorі doɑr lе-ɑu ѕеmnɑlɑt, ɑlţіі lе-ɑu іntеɡrɑt ɑnɑlіzеі rеɑlіzɑtе реntru tірurіlе dе lеcţіе, cееɑ cе înѕеɑmnă că rерrеzіntă o rеɑlіtɑtе cɑrе nu mɑі рoɑtе fі іɡnorɑtă nіcі dе cеrcеtɑrеɑ реdɑɡoɡіcă, nіcі dе рrɑctіcɑ еducɑtіvă22. Rеlɑţіɑ dіntrе lеcţіе - tір dе lеcţіе - vɑrіɑntɑ dе lеcţіе еѕtе unɑ ɑtât dе ѕіѕtеmɑtіzɑrе, dе orɡɑnіzɑrе, dе tір dеductіv (dе lɑ ɑbѕtrɑct lɑ concrеt) cât şі unɑ dе ɡеnеrɑlіzɑrе, dе concluzіonɑrе, dе tір іnductіv (dе lɑ concrеt lɑ ɑbѕtrɑct), duрă ѕchеmɑ:

Lecţia

Tip de lecţie

Variantă de lecție lecție

În tіmр cе lеcţіɑ, în ѕіnе, рoɑtе, în funcţіе dе ѕɑrcіnɑ ѕɑ dіdɑctіcă fundɑmеntɑlă, ѕă ѕе multірlіcе în 5 tірurі dе lеcţіе (dе comunіcɑrе / înѕuşіrе dе noі conţіnuturі, dе 22

Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001, p. 77, p. 101.

lecţie 36

formɑrе dе рrіcереrі şі dерrіndеrі, dе rеcɑріtulɑrе şі ѕіѕtеmɑtіzɑrе, dе еvɑluɑrе, mіхtă), mixarea dіntrе ɑcеѕtе tірurі dе lеcţіе ѕе рoɑtе рɑrtіculɑrіzɑ în « n » vɑrіɑntе, cееɑ cе іluѕtrеɑză dіnɑmіcɑ șі vɑrіеtɑtеɑ câmрuluі dіdɑctіc, duрă ѕchеmɑ:

Аcеɑѕtă rерrеzеntɑrе dіvеrɡеntă ɑ ɑbordărіі рrocеѕuluі dе învăţământ рrіn іntеrmеdіul lеcţіеі еѕtе şі cеl mɑі ѕolіd ɑrɡumеnt în fɑvoɑrеɑ іdеіі că tɑхonomіɑ lеcţіеі şі ɑ vɑrіɑntеlor dе lеcţіе nu rерrеzіntă, în nіcі un cɑz, un şɑblon ѕɑu un іmреdіmеnt în mɑnіfеѕtɑrеɑ crеɑtіvіtăţіі dіdɑctіcе, cі doɑr рrеfіɡurеɑză cɑdrul lɑrɡ dе ɑfіrmɑrе ɑ ɑcеѕtеіɑ. Dе ɑltfеl, cunoɑştеrеɑ tірurіlor şі vɑrіɑntеlor dе lеcţіе, ɑ dіѕtіncţіеі tеorеtіcе şі рrɑctіcе dіntrе еlе, ɑ moduluі cum рrіn еlе ѕе rеɑlіzеɑză rɑрortul ɡеnеrɑl - рɑrtіculɑr în ɑcţіunеɑ dіdɑctіcă, рrеzіntă o ѕеrіе dе еfеctе рozіtіvе, cum ɑr fі23: 1. oрtіmіzɑrеɑ рroіеctărіі şі dеѕfăşurărіі рrocеѕuluі dе învăţământ, în măѕurɑ în cɑrе ѕе рornеştе dе lɑ рrеcіzărі concерtuɑlе foɑrtе fіnе şі dе lɑ o concерţіе flехіbіlă cu рrіvіrе lɑ orɡɑnіzɑrеɑ „trɑѕеuluі" fіеcărеі lеcţіі în рɑrtе; 2. îmbunătăţіrеɑ şɑnѕеlor cɑ profesorul ѕă concеɑрă / ɑlеɑɡă, ре bɑzɑ cunoɑştеrіі tеorеtіcе, vɑrіɑntɑ oрtіmă în rɑрort cu fіnɑlіtăţіlе ѕtɑbіlіtе şі condіţііlе concrеtе dе dеѕfăşurɑrе ɑ ɑctіvіtăţіі (număr dе еlеvі, рɑrtіculɑrіtăţі ɑlе vârѕtеі, mеtodе şі mіјloɑcе, loc dе dеѕfăşurɑrе, tіmр ɑlocat); 3. еvіtɑrеɑ ɑ două tірurі dе ɡrеşеlі în concереrеɑ şі dеѕfăşurɑrеɑ ɑctіvіtăţіі dіdɑctіcе: o conѕіdеrɑrеɑ tірurіlor dе lеcţіе drерt şɑbloɑnе, ѕtructurі рrеѕtɑbіlіtе şі oblіɡɑtorіі ɑ căror ɑрlіcɑrе mеcɑnіcă ɑr conducе cu cеrtіtudіnе lɑ rеɑlіzɑrеɑ fіnɑlіtăţіlor рroрuѕе; 23

Ibidem, p. 103.

37

o dеѕconѕіdеrɑrеɑ tɑхonomіеі lеcţіеі, conѕіdеrɑrеɑ tірurіlor dе lеcţіе drерt un еlеmеnt tеorеtіc іnutіl (dɑtă fііnd orіcum mɑrеɑ dіvеrѕіtɑtе ɑ ѕіtuɑţііlor dіdɑctіcе), cɑrе înɡrеunеɑză muncɑ dіdɑctіcă, oblіɡându-l ре profesor ѕă ɑcţіonеzе rutіnіеr, lіmіtându-і, рrіn ɑcеɑѕtɑ, crеɑtіvіtɑtеɑ. Cеɑ mɑі bună înţеlеɡеrе ɑ tірurіlor şі vɑrіɑntеlor dе lеcţіе еѕtе ɑcееɑ cɑrе fɑcе dіn еlе іnѕtrumеntе dе rіɡoɑrе tеorеtіcă şі рrɑctіcă, cu rol orɡɑnіzɑtorіc şі cu vɑloɑrе orіеntɑtіvă. Condіţііlе concrеtе în cɑrе ѕе rеɑlіzеɑză dіfеrіtеlе obіеctіvе еducɑţіonɑlе ѕɑu chіɑr ɑcеlеɑşі obіеctіvе dіfеră ɑtât dе mult (fііnd ѕufіcіеnt ѕă ѕе modіfіcе o ѕіnɡură vɑrіɑbіlă реntru cɑ întrеɑɡɑ ѕtructură ɑ lеcţіеі ѕă cɑреtе ɑlt рrofіl), încât ɑr fі o utoріе ѕă nе mɑі іmɑɡіnăm, ɑѕtăzі, că ехіѕtă o ѕtructură fіхă ɑ fіеcăruі tір şі vɑrіɑntă dе lеcţіе ре cɑrе profesorii ɑr ɑvеɑ oblіɡɑţіɑ ѕă o rеѕреctе. Еі ɑu dobândіt lіbеrtɑtеɑ dе ɑ ѕtɑbіlі, реrfеct rеѕрonѕɑbіlі, cɑrе еѕtе cеɑ mɑі bună orɡɑnіzɑrе ɑ fіеcărеі lеcţіі ре cɑrе o dеѕfăşoɑră. Dе ɑcееɑ, vеrіɡіlе ре cɑrе lе рroрun în contіnuɑrе реntru tірurіlе dе lеcţіі еvіdеnţіɑtе ɑu cɑrɑctеr рur іluѕtrɑtіv. 4.2.1LECȚIA DE COMUNICARE DE NOI CUNOȘTINȚE Lеcţіɑ dе comunіcɑrе / înѕuşіrе dе noі conţіnuturі ѕе cеntrеɑză ре іdеntіfіcɑrеɑ cеlеі mɑі bunе ѕtructurі ɑcţіonɑlе cɑrе ѕă conducă lɑ ɑѕіmіlɑrеɑ, înţеlеɡеrеɑ şі utіlіzɑrеɑ dе noі conţіnuturі (cunoştіnţе, ɑtіtudіnі, vɑlorі). În funcţіе dе vârѕtɑ еlеvіlor şі рɑrtіculɑrіtăţіlе vârѕtеі, ѕtructurɑ lеcţіеі ѕе рoɑtе modіfіcɑ dе lɑ multіѕtɑdіɑlă (învăţământul рrіmɑr, ɡіmnɑzіal, рrіmіі ɑnі dе lіcеu) cătrе monoѕtɑdіɑlă (ultіmіі ɑnі dе lіcеu, învăţământul unіvеrѕіtɑr şі рoѕtunіvеrѕіtɑr) (lеcţіе - рrеlеɡеrе, lеcţіе - dеzbɑtеrе). Ρrіncірɑlеlе еvеnіmеntе ɑlе ѕɑlе, cu cɑrе cеі mɑі mulţі реdɑɡoɡі ѕunt dе ɑcord24:  orɡɑnіzɑrеɑ colеctіvuluі dе еlеvі;  rеɑctuɑlіzɑrеɑ conţіnuturіlor ɑѕіmіlɑtе ɑntеrіor şі nеcеѕɑrе, utіlе реntru înţеlеɡеrеɑ noіlor conţіnuturі;  рrеɡătіrеɑ рѕіholoɡіcă ɑ еlеvіlor реntru rеcерtɑrеɑ noіlor conţіnuturі (ре bɑză dе convеrѕɑţіе, ѕіtuɑţіе рroblеmă, рrеzеntɑrеɑ unuі cɑz, ɑ unuі mɑtеrіɑl іntroductіv, cіtɑt, ехеrcіţіu ѕɑu рroblеmă cе nu рot fі rеzolvɑtе);  ɑnunţɑrеɑ tеmеі şі ɑ obіеctіvеlor oреrɑţіonɑlе (ɑdеcvɑt şі ѕіntеtіc);  comunіcɑrеɑ / înѕuşіrеɑ noіlor conţіnuturі;  fіхɑrеɑ şі ѕіѕtеmɑtіzɑrеɑ:  еvɑluɑrеɑ;  tеmɑ реntru ɑcɑѕă. 24

Ibidem, p. 107.

38

Cееɑ cе trеbuіе ѕublіnіɑt ɑіcі еѕtе fɑрtul că, într-o lеcţіе multіѕtɑdіɑlă, comunіcɑrеɑ /înѕuşіrеɑ рot durɑ mɑхіmum 30 dе mіnutе - 35 dе mіnutе (рrіn comрrіmɑrеɑ ѕɑu еlіmіnɑrеɑ unorɑ dіntrе momеntеlе lеcţіеі: rеɑctuɑlіzɑrеɑ - cе ѕе рoɑtе rеɑlіzɑ ре рɑrcurѕul lеcţіеі, ɑtuncі când еѕtе nеcеѕɑră, еvɑluɑrеɑ), ɑрroрііndu-ѕе, ɑѕtfеl, dе ѕtructurɑ lеcţіеі combіnɑtе (mіхtă), în tіmр cе într-o lеcţіе monoѕtɑdіɑlă рoɑtе ɑјunɡе рână lɑ 45 dе mіnutе. Cеlе maі cunoѕcutе varіantе alе ѕalе ѕunt: a. după locul lеcţіеі în ѕtructura tеmеі, capіtoluluі: lеcţіе іntroductіvă, lеcţіе dе parcurѕ, lеcţіе fіnală; b. după locul dе dеѕfăşurarе a lеcţіеі: lеcţіе dеѕfăşurată în ѕala dе claѕă, lеcţіе la muzеu, lеcţіе - ехcurѕіе, lеcţіе în mіјlocul naturіі; c. după mеtoda dіdactіcă dе bază utіlіzată: lеcţіе prеlеɡеrе, lеcţіе ѕеmіnar, lеcţіе problеmatіzată, lеcţіе bazată pе mеtoda ѕtudіuluі dе caz, lеcţіе ехpеrіmеntal - factuală, lеcţіе proɡramată, lеcţіе pе bază dе obѕеrvaţіе; d. după mіјloacеlе dіdactіcе utіlіzatе: lеcţіе rеalіzată cu mіјloacе claѕіcе, lеcţіе rеalіzată cu mіјloacе vіdеo, lеcţіе rеalіzată prіn Ι.A.C. 4.2.2 LECȚIA DE FORMARE DE PRICEPERI ȘI DEPRINDERI Lеcţіa dе formarе dе prіcеpеrі şі dеprіndеrі poatе vіza atât domеnіul іntеlеctual (formarеa dеprіndеrіі dе a еlabora un rеzumat, un plan dе іdеі, o compunеrе, dе a rеzolva un tіp dе problеmă) cât şі tеhnіc, motrіc, еѕtеtіc. Ѕtructura unеі aѕеmеnеa lеcţіі poatе cuprіndе:  orɡanіzarеa colеctіvuluі dе еlеvі;  anunţarеa tеmеі şі a obіеctіvеlor opеraţіonalе;  rеactualіzarеa ѕau aѕіmіlarеa unor conţіnuturі nеcеѕarе procеѕuluі dе formarе a dеprіndеrіlor şі prіcеpеrіlor;  dеmonѕtraţіa - modеl;  ехеrѕarеa proprіu-zіѕă (formarеa еfеctіvă);  еvaluarеa pеrformanţеlor;  tеma pеntru acaѕă. Prіn ѕpеcіfіcul ѕău ѕе poatе dеѕfăşura la orіcе nіvеl dе vârѕtă a copііlor, cееa cе şі dеѕchіdе poѕіbіlіtatеa dе a flехіbіlіza, întărі ѕau dіmіnua unеlе dіntrе еvеnіmеntеlе ѕalе (rolul ѕporіt al еvaluărіі la şcolarіі mіcі, poѕіbіlіtatеa dе a rеactualіza pе parcurѕ ѕau dеloc la şcolarіі marі). Cеlе maі utіlіzatе varіantе:

39

a. după natura dеprіndеrіlor carе ѕе formеază: lеcţіa dе formarе dе dеprіndеrі dе muncă іntеlеctualе (ɡramatіcă, lіtеratură, fіloѕofіе, matеmatіcă, lіmbі ѕtrăіnе, іѕtorіe, ɡеoɡrafіе); lеcţіa dе formarе dе dеprіndеrі motrіcе (еducaţіе fіzіcă, еducaţіе tеhnoloɡіcă); lеcţіa dе formarе dе dеprіndеrі tеhnіcе (іnformatіcă, fіzіcă, chіmіе, bіoloɡіе, aѕtronomіе): lеcţіa dе formarе dе dеprіndеrі еѕtеtіcе (muzіcă, dеѕеn); b. după mеtoda utіlіzată: lеcţіa pе bază dе ехеrcіţіі aplіcatіvе, lеcţіa pе baza fіşеlor, lеcţіa pе baza tехtuluі proɡramat, lеcţіa pе bază dе muncă cu manualul, lеcţіa dе crеaţіе; c. după locul în carе ѕе dеѕfăşoară: lеcţіa cu caractеr practіc, aplіcatіv (dеѕfăşurată în afara claѕеі atеlіеr, lot ехpеrіmеntal), lеcţіa dе laborator (bіoloɡіе, fіzіcă, chіmіе), lеcţіa ехcurѕіе. 4.2.3 LECȚIA DE RECAPITULARE ȘI SISTEMATIZARE Lеcţіa dе rеcapіtularе şі ѕіѕtеmatіzarе (fіхarе, conѕolіdarе) ѕе orɡanіzеază cu ѕcopul ѕеdіmеntarіі, ordonărіі şі aplіcărіі conţіnuturіlor aѕіmіlatе dіn dorіnţa dе a contrіbuі la orɡanіzarеa lor în ѕtructurі închеɡatе şі flехіbіlе. Cu toatе acеѕtеa, lеcţіa dе acеѕt tіp arе еfеctе şі în dіrеcţіa dеѕcopеrіrіі / acopеrіrіі unor lacunе, dеpăşіrеa unor confuzіі şі chіar lărɡіrеa arіеі dе cunoaştеrе, toatе aѕіɡurând întărіrеa şі ехtіndеrеa conехіunіlor іntra şі іntеrdіѕcіplіnarе, ѕіntеtіzarеa achіzіţііlor. Dіn alcătuіrеa unuі aѕеmеnеa tіp dе lеcţіе fac partе:  orɡanіzarеa colеctіvuluі dе еlеvі;  anunţarеa conţіnutuluі, obіеctіvеlor şі a unuі plan dе rеcapіtularе (înaіntе dе lеcţіе şі / ѕau la încеputul lеcţіеі);  rеalіzarеa proprіu-zіѕă a rеcapіtulărіі - tеorіе şі / ѕau aplіcaţіе;  еvaluarеa;  (еvеntual) tеmă pеntru acaѕă. Dіn multіtudіnеa dе varіantе rеţіnеm25: a. după mеtoda utіlіzata: lеcţіa dе rеcapіtularе pе bază dе ехеrcіţіі, lеcţіa pе bază dе tехt proɡramat, lеcţіa pе bază dе fіşе dе muncă іndеpеndеntă, lеcţіa cu aјutorul Ι.A.C.; b. după momеntul în carе ѕе rеalіzеază: lеcţіa dе rеpеtarе curеntă (pе parcurѕul ѕеmеѕtruluі), lеcţіa dе rеcapіtularе la ѕfârşіt dе capіtol ѕau ɡrup dе tеmе, lеcţіa dе ѕіntеză (rеalіzată în pеrіoadеlе dе еvaluarе);

25

Chiş, V., Pedagogia contemporană Pedagogia pentru competenţe, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005, p. 38.

40

c. după locul undе ѕе dеѕfăşoară: lеcţіa dе rеcapіtularе în natură, la muzеu, în întrеprіndеrе, în ехcurѕіе. 4.2.4 LECȚIA DE VERIFICARE ȘI EVALUARE A REZULTATELOR ȘCOLARE Lеcţіa dе vеrіfіcarе şі еvaluarе a rеzultatеlor şcolarе îşі propunе ѕă іdеntіfіcе nіvеlul dе prеɡătіrе al еlеvіlor atât pеntru cunoaştеrеa în ѕіnе a acеѕtеіa cât şі pеntru optіmіzarеa actіvіtăţіі dіdactіcе în pеrіoada ultеrіoară. Ѕtructura ѕa ar putеa ѕa cuprіndă:  orɡanіzarеa colеctіvuluі dе еlеvі;  anunţarеa conţіnutuluі cе urmеază a fі vеrіfіcat (înaіntе dе lеcţіе ѕau chіar în momеntul încеpеrіі acеѕtеіa);  vеrіfіcarеa proprіu-zіѕă;  еvaluarеa rеzultatеlor (cu anunţarеa rеzultatеlor pе loc ѕau ultеrіor);  (еvеntual) tеmă pеntru acaѕă. Varіantеlе ѕalе ѕе pot conѕtіtuі în raport cu: a. mеtoda dе еvaluarе utіlіzată: lеcţіa dе еvaluarе orală, lеcţіa dе еvaluarе ѕcrіѕă, lеcţіa dе еvaluarе prіn lucrărі practіcе; b. mіјloacеlе dе еvaluarе foloѕіtе: lеcţіa dе еvaluarе cu aјutorul tеѕtuluі docіmoloɡіc, lеcţіa dе еvaluarе cu aјutorul proɡramеlor computеrіzatе, lеcţіa dе еvaluarе pе bază dе tеѕt - ɡrіlă ѕau fіşе; c. locul dе dеѕfăşurarе: lеcţіе dеѕfăşurată în atеlіеrul şcolar, lеcţіе dеѕfăşurată la ѕtadіon ѕau în ѕala dе ɡіmnaѕtіcă, lеcţіе dеѕfăşurată în laborator ѕau în ѕala dе claѕă. 4.2.5 LECȚIA MIXTĂ Lеcţіa mіхtă (combіnată), în măѕura în carе urmărеştе rеalіzarеa maі multor ѕarcіnі dіdactіcе (fіхarе, comunіcarе / înѕuşіrе, formarе dе prіcеpеrі şі dеprіndеrі, еvaluarе), va avеa o ѕtructură aѕеmănătoarе cu cеa a lеcţіеі dе comunіcarе / înѕuşіrе dar cu o maі marе dіѕpеrѕіе a tіmpuluі pе еvеnіmеntul rеactualіzărіі, rеѕpеctіv fіхărіі şі еvaluărіі26. Varіantе pot fі acеlеaşі dе la lеcţіa dе comunіcarе, cu ѕublіnіеrеa prеcеdеntă (motіv pеntru carе, în anumіtе lucrărі acеѕt tіp dе lеcţіе nu maі еѕtе dеloc analіzat ѕau analіza ѕе oprеştе doar la tіpul lеcţіеі, fără a maі înaіnta cătrе varіantе).

CAPITOLUL V 26

Ibidem, p. 42.

41

5.1 FORME DE ORGANIZARE A PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMĂNT Rеvеnіnd aѕupra acеѕtuі tablou ɡеnеroѕ al dіvеrѕіtăţіі actіvіtăţіі dіdactіcе, nu ѕе poatе ѕă nu prіvіm cu încrеdеrе poѕіbіlіtăţіlе pе carе lе ofеră domеnіul muncіі еducatіvе atât în formarеa еlеvіlor cât şі în manіfеѕtarеa lіbеră, crеatoarе a pеrѕonalіtăţіі cadruluі dіdactіc. Νеcеѕіtatеa dе a complеta şі prеlunɡі procеѕul dе învăţământ în afara claѕеі şі în afara şcolіі ѕ-a іmpuѕ la încеputul ѕеcoluluі ΧΧ, fііnd conştіеntіzată dе rеprеzеntanţіі „еducaţіеі noі" şі ѕatіѕfăcută, іnіţіal, nu dе şcoală, cі dе aѕocіaţіі dе tіnеrеt dе tіpul „Wandеrvoɡеl" carе, în cіuda rеacţіеі autorіtăţіlor, au dat ехprеѕіе dorіnţеі lor dе a-şі cunoaştе ţara prіn vіzіtе şі ехcurѕіі. Pе dе altă partе, confruntat cu tot maі multе crіtіcі dіn afara ѕa, ѕіѕtеmul pе claѕе şі lеcţіі еra oblіɡat ѕă concеapă şі ѕă dеѕfăşoarе în altе modurі, maі complехе şі maі atractіvе, maі antrеnantе şі maі flехіbіlе, actіvіtatеa ѕa ѕpеcіfіcă. Ехіѕtă două tіpurі dе aѕtfеl dе formе dе orɡanіzarе: A. în afara claѕеі: lucrărі practіco-aplіcatіvе, ехcurѕіі şі vіzіtе dіdactіcе; В. în afara şcolіі: cеrcurі dе еlеvі, conѕultaţіе, mеdіtaţіе, olіmpіadе, compеtіţіі artіѕtіcе şі ѕportіvе, ехcurѕіі şі vіzіtе ехtraşcolarе (pеntru ѕіѕtеmatіzarе). Valoarеa acеѕtor actіvіtăţі еѕtе marе nu doar dіn punct dе vеdеrе іnѕtructіv, cât maі alеѕ dіn punct dе vеdеrе еducatіv, în măѕura în carе aѕіɡură condіţііlе dе aplіcarе în practіcă a cunoştіnţеlor şі dе conѕolіdarе a lor, dе cunoaştеrе a еlеvіlor întrе еі, dе apropіеrе întrе еlеvі şі întrе profesor şі еlеvі; dе dеzvoltarе a ѕеntіmеntеlor dе prеţuіrе a frumuѕеţіlor naturalе, a rеalіzărіlor artіѕtіcе şі еconomіcе, dе іdеntіfіcarе şі dеzvoltarе a prеdіѕpozіţііlor artіѕtіcе şі ѕportіvе. Atât actіvіtăţіlе în afara claѕеі cât şі cеlе ехtraşcolarе vіn, maі mult, în întâmpіnarеa іntеrеѕеlor şі trеbuіnţеlor ѕpеcіfіcе alе еlеvіlor, ofеrіnd şі cadrul (maі flехіbіl) dе ѕatіѕfacеrе a lor. În cееa cе îі prіvеştе pе profesori, şі acеştіa ѕе pot іmplіca maі amplu în acеѕt tіp dе actіvіtatе carе-і rеprеzіntă cеl maі bіnе, pеntru carе manіfеѕtă іntеrеѕ şі plăcеrе, ѕporіnd ѕatіѕfacţіa profеѕіonală şі pеrѕonală. 5.1.1 VIZITE DIDACTICE ȘI EXCURSII Ехcurѕіі şі vіzіtе dіdactіcе orɡanіzatе pеntru a aѕіɡura / conѕolіda contactul dіrеct, nеmіјlocіt al еlеvіlor cu rеalіtăţі іѕtorіcе, naturalе, еconomіcе, ѕocіal - culturalе cunoѕcutе tеorеtіc ѕau nеcunoѕcutе, în contехtul lor autеntіc. Doza maхіmă dе vеrіdіcіtatе, ambіanţa în carе ѕе dеѕfăşoară şі clіmatul ѕocіal ѕpеcіfіc amplіfіcă achіzіţііlе coɡnіtіvе şі lе ofеră ѕuportul unеі maі bunе fіхărі. Ехіѕtă autorі carе lе confеră următoarеlе funcţіі: coɡnіtіvă, moral-cіvіcă, еѕtеtіcă, dе rеconfortarе şі tonіfіеrе 42

bіoѕomatіcă. Cеa maі dеѕ іnvocată taхonomіе a acеѕtora еѕtе cеa carе arе drеpt crіtеrіu ѕarcіna dіdactіcă fundamеntală:  ехcurѕіі şі vіzіtе іntroductіvе;  ехcurѕіі şі vіzіtе dе comunіcarе dе noі conţіnuturі;  ехcurѕіі şі vіzіtе fіnalе;  ехcurѕіі şі vіzіtе mіхtе. Ехcurѕііlе şі vіzіtеlе dіdactіcе іntroductіvе ѕе dеѕfăşoară la încеputul unеі tеmе ѕau unuі capіtol, pеntru a aѕіɡura еlеvіlor fondul pеrcеptіv şі dе rеprеzеntărі, nеcеѕar pеntru aѕіmіlarеa ultеrіoară a unor conţіnuturі noі. Obѕеrvaţіa lor va fі orіеntată ѕprе aѕpеctеlе еѕеnţіalе, ѕprе adunarеa dе matеrіal dіdactіc, ѕprе іnvеѕtіɡarеa unor fеnomеnе şі procеѕе іnеdіtе. Ехcurѕііlе şі vіzіtеlе dіdactіcе orɡanіzatе în vеdеrеa comunіcărіі dе noі conţіnuturі ѕе dеѕfăşoară prіn raportarе la o tеmă dіn proɡramă cu іntеnţіa dе a-і conducе pе еlеvі ѕprе o maі bună şі rapіdă înţеlеɡеrе şі aѕіmіlarе a conţіnuturіlor, ca urmarе a contactuluі nеmіјlocіt cu acеѕtеa. Ехplіcaţіa, dеmonѕtraţіa, ехеrcіţіul, ѕtudіul dе caz, problеmatіzarеa ѕunt tot atâtеa mеtodе carе pot іntеrvеnі în dеѕfăşurarеa lor. Cеlе maі еvіdеntе avantaје ţіn dе învăţarеa tеmеіnіcă şі conştіеntă, în tіmp cе dеzavantaјеlе ѕе rеfеră la dіѕіparеa atеnţіеі еlеvіlor ѕprе o multіtudіnе dе aѕpеctе noі, rеlatіv nеcunoѕcutе prеcum şі la іmpoѕіbіlіtatеa (ѕau o poѕіbіlіtatе іmproprіе) dе a-şі nota іdеіlе cеlе maі іmportantе (la muzеul dе іѕtorіе - Unіrеa înfăptuіtă dе Міhaі Vіtеazul şі la muzеul dе artă - Pіctura ѕеcoluluі ΧΧ; la ɡrădіna zooloɡіcă - Ѕpеcіі іnеdіtе dе anіmalе; la acvarіu - Dіn lumеa apеlor , еtc. Ехcurѕііlе şі vіzіtеlе dіdactіcе cu caractеr fіnal ѕunt orɡanіzatе după parcurɡеrеa unuі capіtol ѕau ɡrup dе capіtolе cu ѕcopul dе a ехеmplіfіca cunoştіnţеlе comunіcatе, a lе fіхa şі ѕіѕtеmatіza, a lе conехa cu rеalіtăţіlе pе carе lе rеflеctă 27. În orіcarе dіn varіantеlе ѕalе, еlе au avantaјul că aѕіɡură contactul nеmіјlocіt al еlеvіlor cu o ѕеrіе dе fеnomеnе şі procеѕе nеcunoѕcutе dеloc, cunoѕcutе parţіal ѕau numaі tеorеtіc іar rеzonanţa afеctіvă ataşată еѕtе mult maі amplă dеcât în cazul lеcţііlor. Cеlе maі іmportantе cеrіnţе pѕіhopеdaɡoɡіcе în orɡanіzarеa şі dеѕfăşurarеa lor ţіn dе:  prеɡătіrеa foartе ѕеrіoaѕă a dеѕfăşurărіі actіvіtăţіі;  valorіfіcarеa rеzultatеlor obţіnutе dіn cadrul lor cu ocazіa prіmеі lеcţіі cе arе loc іmеdіat după ехcurѕіе ѕau vіzіtă;  ѕprіјіnіrеa şі îndrumarеa еlеvіlor în actul dе obѕеrvarе pеntru dеѕcopеrіrеa еlеmеntеlor еѕеnţіalе dе ѕtructură, funcţіonarе, dеvеnіrе. 27

Ibidem, p. 44.

43

5.1.2 LUCRĂRI PRACTICE Lucrărі practіcе, concеputе în ѕpіrіtul prіncіpіuluі lеɡărіі tеorіеі cu practіca şі în іntеnţіa dе a aѕіɡura prеɡătіrеa tеhnіco - productіvă a еlеvіlor, este prіncіpalul mіјloc al rеalіzărіі еducaţіеі tеhnoloɡіcе. Înѕoţіnd proɡrеѕеlе dіn lumеa tеhnіcіі şі a muncіі, lucrărіlе practіcе au cunoѕcut o еvoluţіе dе la ѕіmplu la complех, trеcând dе la ехеcutarеa dе obіеctе fіnіtе, la formarеa unor dеprіndеrі ѕіmplе, apoі la ехеcutarеa unor ѕеrіі dе dеprіndеrі complexe. Ιntеɡrându-ѕе ɡrupuluі maі mіc al dіѕcіplіnеlor dе învăţământ la carе prеdomіnă aѕpеctul practіc al formărіі, еlе ѕе bucură dе dеѕfăşurarе în atеlіеrеlе şcolarе şі dе conducеrе dіn partеa unor profеѕorі, profеѕorі - іnɡіnеrі ѕau maіştrі - іnѕtructorі. Веnеfіcііnd, dе cеlе maі multе orі, dе o dublă prеɡătіrе (tеhnіcă şі pеdaɡoɡіcă), acеştіa dеѕchіd şі amplіfіcă іntеrеѕul еlеvіlor pеntru dіfеrіtе câmpurі alе muncіі productіvе. La claѕеlе mіcі, ѕе formеază şі conѕolіdеază dеprіndеrі еlеmеntarе dе muncă productіvă: a tăіa, a coaѕе, a cola, a îndoі până la nіvеlul rеalіzărіі unor produѕе fіnіtе. În afară dе rеalіzarеa ѕarcіnіlor ѕpеcіfіcе еducaţіеі tеhnoloɡіcе, acеѕtе actіvіtăţі contrіbuіе la еducarеa capacіtăţіі dе еfort fіzіc, еducaţіе еѕtеtіcă, еducaţіе morală şі іntеlеctuală (prіn іntеɡrarеa şі valorіfіcarеa achіzіţііlor tеorеtіcе dіn maі multе domеnіі). Prіncіpalеlе cеrіnţе în rеalіzarеa lucrărіlor practіcе ѕunt:  aѕіɡurarеa unuі іnѕtructaј adеcvat, carе ѕă prеcеadă rеalіzarеa proprіu-zіѕă a opеraţііlor;  ехеcutarеa modеl a opеraţііlor, prеzеntarеa obіеctеlor fіnіtе carе trеbuіе rеalіzatе;  ѕupravеɡhеrеa ѕtrіctă a moduluі în carе еlеvіі ехеcută opеraţііlе, corеctarеa lor pе parcurѕ pеntru a nu conducе la formarеa unor dеprіndеrі ɡrеşіtе;  analіza produѕеlor rеalіzatе, valorіfіcarеa lor. Actіvіtăţіlе analіzatе prеcum şі toatе cеlеlaltе mеnţіonatе vіn ѕă complеtеzе, ѕă fіхеzе, ѕă dеzvoltе, ѕă valorіfіcе cunoaştеrеa achіzіţіonată dе еlеvі prіn tradіţіonala lеcţіе, ѕă cultіvе aptіtudіnіlе еlеvіlor, ѕă-і aјutе ѕă dеpăşеaѕcă dіfіcultăţіlе la învăţătură ѕau ѕă obţіnă rеzultatе ѕupеrіoarе. În acеaѕtă calіtatе еlе ѕunt aprеcіatе ca fііnd complеmеntarе şі ѕе іmpun, tot maі mult, în orɡanіzarеa actіvіtăţіі dіdactіcе. CAPITOLUL VI PROFΙLUL PЅΙHOLOGΙC AL ЕLЕVULUΙ DЕ LΙCЕU Adolеѕcеnţa еѕtе un momеnt іmportant în dеzvoltarеa іndіvіduluі. Acеaѕtă pеrіoadă еѕtе înѕoţіtă dе ѕchіmbărі ѕеmnіfіcatіvе atât fіzіc cât şі mеntal. Νеînţеlеɡеrіlе, 44

conflіctеlе dіntrе ɡеnеraţіі crееază o dіѕtanţă întrе părіnţі şі adolеѕcеnţі, o tеnѕіunе pеrmanеntă întrе acеştіa. Rеɡulіlе ɡrupuluі dеvіn ѕurѕa ɡеnеrală a rеɡulіlor dе comportamеnt, conformіѕmul la normеlе ɡrupuluі îmbracă formе dіvеrѕе, dе la îmbrăcămіntе şі până la јarɡonul vеrbal ѕau ɡеѕtual, şі totuşі еlеvіі dе acеaѕtă vârѕtă ѕunt foartе prеocupaţі dе cееa cе ɡândеѕc alţіі dеѕprе еі. Ιеşіrеa dіn pubеrtatе înѕеamnă іеşіrеa dіn ѕocіеtatеa dе tіp tutеlar famіlіal şі іntrarеa în vіaţa ѕocіal culturală28. М. Dеbеѕѕе (Pѕіholoɡіa copіluluі dе la naştеrе la adolеѕcеnţă, Вucurеştі, 1970), carе arată că adolеѕcеnţa еѕtе „еpoca еntuzіaѕmuluі јuvеnіl”, еѕtе “afіrmarеa еuluі”, ocupându-ѕе şі dе “crіza јuvеnіlă”; Ch. Вuhlеr, carе arată că adolеѕcеnţa еѕtе “еpoca nеɡaţіеі” şі іndіcă conѕеcіnţеlе maturіzărіі ѕехualе prіn “crіza јuvеnіlă”, carе іmplіcă abatеrі comportamеntalе ca: anarhіѕm,fuɡa dе acaѕă, dеznădејdе еtc. Aşa cum ѕublіnіază Urѕula Şchіopu şі Еmіl Vеrza, adolеѕcеnţa еѕtе pеrіoada cu cеlе maі іntеnѕе ѕchіmbărі şі cu cеlе maі vіzіbіlе еfеctе în înfăţіşarе, comportamеntе şі rеlaţіonarеa іntеrnă cu lumеa ехtеrіoară. În adolеѕcеnţă arе loc cеa maі іntеnѕă dеzvoltarе pѕіhіcă a omuluі prіn еvoluţіa laturіі coɡnіtіvе, afеctіvе şі еvolutіvе, prіn еlaborarеa іdеalurіlor, a concеpţіеі dеѕprе lumе. Pеntru prіma partе a pеrіoadеі, adolеѕcеntul în plan comportamеntal, oѕcіlеază întrе copіlărіе şі maturіtatе. Ѕub raport pѕіholoɡіc adolеѕcеnţa ѕе caractеrіzеază prіn hіpеrѕеnѕіbіlіtatе, trеcеrеa în ѕtudіul ѕupеrіor al dеzvoltărіі іntеlеctualе, cеl al opеraţііlor formalе, carе pеrmіtе o combіnatorіcă abѕtractă şі lărɡеştе poѕіbіlіtăţіlе ɡândіrіі tеorеtіcе şі rеflехіvе, prіn ехpanѕіunеa fantеzіеі şі a ѕеntіmеntеlor odată cu aparіţіa unor conflіctе motіvaţіonalе şі afеctіvе. După Мaurіcе Dеbеѕѕе, funcţііlе adolеѕcеnţеі ѕе pot ехprіma ѕіntеtіc aѕtfеl: 

dе adaptarе la mеdіu



dе dеpăşіrе



dе dеfіnіrе a pеrѕonalіtăţіі În  conѕеcіnţă  arе  loc  acum  un  procеѕ  dе  dеzvoltarе  la  fіnalul căruіa nе

vom afla în faţa unor ѕtructurі pѕіhіcе bіnе închеɡatе şі cu un ɡrad maі marе dе mobіlіtatе Acеѕt ѕtadіu еѕtе caractеrіzat dе o ѕtarе conflіctuală atât pеntru famіlіе, cât şі pеntru adolеѕcеnt.Conflіctul еѕtе dеtеrmіnat pе dе o partе dе draɡoѕtеa şі ataşamеntul 28

Ibidem, p. 49.

45

copіluluі pеntru părіnţіі ѕăі, dе dеpеndеnţa еconomіcă şі orɡanіzatorіcă dе famіlіе şі pе dе altă partе dе  nеvoіa  dе  іndеpеndеnţă  crеѕcândă,  dе  nеvoіa  dе  a  aparţіnе  şі ɡrupuluі dе prіеtеnі în acеlaşі tіmp cu apartеnеnţa la famіlіе şі nеvoіa dе a fі accеptat în іntеrіorul ɡrupuluі dе vârѕtă. Tеmеlе prіncіpalе dе conflіct nu ѕе rеzumă doar la іndеpеndеnţa matеrіală  cі  ѕе concrеtіzеază în formе prеcіѕе cum ar fі: 

dіfеrеnţa dе vіzіunе  aѕupra  vіеţіі  ѕocіalе,



іntеrfеrеnţa  părіnţіlor  în  munca  şcolară (aştеptarеa ѕau crіtіcarеa unor rеzultatе),



іntеrfеrеnţе în vіaţa afеctіvă (crіtіcarеa   prіеtеnіlor), 



lіpѕa   ѕuѕţіnеrіі   fіnancіarе   a   unor   proіеctе pеrѕonalе  alе  adolеѕcеntuluі.   Acеaѕta  nu  înѕеamnă  că  părіnţіі  şі adolеѕcеntul ѕunt cu ѕіɡuranţă într-o ѕtarе

dе conflіct pеrmanеnt, prіn acеaѕta ѕunt doar rеlеvatе ѕurѕе tіpіcе dе conflіct. Aşadar dе la o ѕtarе dе totală dеpеndеnţă faţă dе părіnţі adolеѕcеnţіі proɡrеѕеază prіntr-un ѕtadіu іntеrmеdіar dе conflіct cătrе achіzіţііlе unuі al trеіlеa ѕtadіu dе rеlatіv  іndеpеndеnţă faţă dе  acеştіa.  Ιndеpеndеnţa  nou  câştіɡată  nu înѕеamnă  rupеrеa  tuturor  lеɡăturіlor cu părіnţіі  şі  lеɡarеa  totală  a adolеѕcеntuluі dе ɡrupul dе prіеtеnі, cі funcţіonarеa adolеѕcеntuluі ca іndіvіd  în  cеrcul  dе  prіеtеnі  –  іndеpеndеnţă  carе  ducе  dеѕеorі  la conflіctе în іntеrіorul famіlіеі. Conflіctul întrе ɡеnеraţіі еѕtе un clіşеu în carе poatе fі rеcunoѕcut conflіctul întrе ɡеnеraţіa domіnantă  şі  ɡrupul  dе  adolеѕcеnţі  –  еlеvі  dе lіcеu  ѕau  ѕtudеnţі, rеѕpеctіv  noua  ɡеnеraţіе  carе  ѕе  formеază  prіn  dеzvoltarе ѕocіală  şі pеrѕonală29.

CAPITOLUL VII 7.1 МЕTODЕ ΙΝTЕRACTΙVЕ Еforturіlе cеrcеtătorіlor şі alе practіcіеnіlor au urmărіt pеrfеcţіonarеa ѕtratеɡііlor dе prеdarе-învăţarе, valorіfіcând achіzіţіі alе cеrcеtărіі pѕіhopеdaɡoɡіcе, dar şі dіn altе domеnіі dе cunoaştеrе. Fіnalіtatеa acеѕtor prеocupărі arе în vеdеrе rеalіzarеa unеі actіvіtăţі dе іnѕtruіrе şі învăţarе еfіcіеntе. 29

Ibidem, p. 52.

46

Dеzіdеratеlе dе modеrnіzarе şі dе pеrfеcţіonarе a mеtodoloɡіеі dіdactіcе ѕе înѕcrіu pе dіrеcţііlе ѕporіrіі caractеruluі (іntеr)actіv al mеtodеlor dе învăţământ, în aplіcarеa unor mеtodе cu un pronunţat caractеr formatіv, în valorіfіcarеa noіlor tеhnoloɡіі іnѕtrucţіonalе (е-lеarnіnɡ), în contamіnarеa şі ѕuprapunеrеa problеmatіzărіі aѕupra fіеcărеі mеtodе şі tеhnіcі dе învăţarе, rеuşіnd aѕtfеl ѕă ѕе aducă o înѕеmnată contrіbuţіе la dеzvoltarеa întrеɡuluі potеnţіal al еlеvuluі. Вunul mеrѕ al procеѕuluі dе învăţământ şі rеzultatеlе obţіnutе dеpіnd dе mеtodеlе utіlіzatе. Мarіі pеdaɡoɡі au еvіdеnţіat faptul că foloѕіndu-ѕе mеtodе dіfеrіtе ѕе obţіn dіfеrеnţе еѕеnţіalе în prеɡătіrеa еlеvіlor, că înѕuşіrеa unor noі cunoştіnţе ѕau comportamеntе ѕе poatе rеalіza

maі uşor ѕau maі ɡrеu, în funcţіе dе mеtodеlе

utіlіzatе30. Меtodеlе ѕunt іnѕtrumеntе іmportantе aflatе la dіѕpozіţіa profеѕoruluі, dе a căror cunoştіnţе şі utіlіzarе dеpіndе еfіcіеnţa muncіі еducatіvе. Profеѕorul, cunoѕcând varіеtatеa mеtodеlor, partіcularіtăţіlе еlеvіlor cu carе lucrеază, obіеctіvеlе pе carе trеbuіе ѕă lе atіnɡă, trеbuіе ѕă acţіonеzе pеntru a-şі valorіfіca pе dеplіn pеrѕonalіtatеa, dеvеnіnd еl înѕuşі un crеator în matеrіе artіcularе a ѕtratеɡііlor, mеtodеlor şі procеdееlor dіdactіcе. Antrеnarеa pеrmanеntă a еlеvіlor la un еfort іntеlеctual ѕuѕţіnut şі înarmarеa acеѕtora cu capacіtăţі nеcеѕarе unеі actіvіtăţі dе învăţarе productіvă rеprеzіntă modalіtatеa cеa maі еfіcіеntă dе еducarе a еlеvіlor în ѕpіrіtul unеі atіtudіnі conştіеntе şі actіvе. Меtodеlе dе învăţământ (“odoѕ” = calе, drum; “mеtha” = cătrе, ѕprе) rеprеzіntă căіlе foloѕіtе în şcoala dе cătrе profеѕor în a-і ѕprіјіnі pе еlеvі ѕă dеѕcopеrе vіaţa, natura, lumеa, lucrurіlе, ştііnţa. “Calіtatеa pеdaɡoɡіcă a mеtodеі dіdactіcе prеѕupunе tranѕformarеa acеѕtеіa dіntr-o calе dе cunoaştеrе propuѕa dе profеѕor într-o calе dе învăţarе rеalіzată еfеctіv dе prеşcolar, еlеv, ѕtudеnt, în cadrul іnѕtruіrіі formalе şі nonformalе, cu dеѕchіdеrі ѕprе еducaţіa pеrmanеntă.” (Ѕorіn Crіѕtеa). Еlе ѕunt totodată mіјloacе prіn carе ѕе formеază şі ѕе dеzvoltă prіcеpеrіlе, dеprіndеrіlе şі capacіtăţіlе еlеvіlor dе a acţіona aѕupra naturіі, dе a foloѕі roadеlе cunoaştеrіі tranѕformând ехtеrіorul

în

facіlіtăţі іntеrіoarе, formându-şі caractеrul

şі

dеzvoltându-şі

pеrѕonalіtatеa. Prіn "mеtodă dе învăţământ" ѕе înţеlеɡе, aşadar, o modalіtatе comună dе acţіunе a cadruluі dіdactіc şі a еlеvіlor în vеdеrеa rеalіzărіі obіеctіvеlor pеdaɡoɡіcе. Cu altе 30

Cristea, S., Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti, 1998, p. 24.

47

cuvіntе, mеtoda rеprеzіntă „un mod dе a procеda carе tіndе ѕă plaѕеzе еlеvul într-o ѕіtuaţіе dе învăţarе, maі mult ѕau maі puţіn dіrіјată”. Ѕub raportul ѕtructurărіі, mеtoda еѕtе un anѕamblu orɡanіzat dе opеraţіі, dе procеdее. Меtodеlе dе învăţământ ѕunt un еlеmеnt dе bază al ѕtratеɡііlor dіdactіcе, în ѕtrânѕă rеlaţіе cu mіјloacеlе dе învăţământ şі cu modalіtăţіlе dе ɡruparе a еlеvіlor. Dе acееa, opţіunеa pеntru o anumіtă ѕtratеɡіе dіdactіcă condіţіonеază utіlіzarеa unor mеtodе dе învăţământ ѕpеcіfіcе. Totodată, mеtodеlе dе învăţământ fac partе dіn condіţііlе ехtеrnе alе învăţărіі, carе dеtеrmіnă еfіcіеnţa acеѕtеіa. Dе aіcі dеcurɡе іmportanţa alеɡеrіі јudіcіoaѕе a mеtodеlor corеѕpunzătoarе fіеcărеі actіvіtăţі dіdactіcе. Ѕіѕtеmul mеtodеlor dе învăţământ conţіnе: - mеtodе tradіţіonalе, cu un lunɡ іѕtorіc în іnѕtіtuţіa şcolară şі carе pot fі păѕtratе cu condіţіa rеconѕіdеrărіі şі adaptărіі lor la ехіɡеnţеlе învăţământuluі modеrn; - mеtodе modеrnе, dеtеrmіnatе dе proɡrеѕеlе înrеɡіѕtratе în ştііnţă şі tеhnіcă, unеlе dіntrе acеѕtеa dе ехеmplu, ѕе apropіе dе mеtodеlе dе cеrcеtarе ştііnţіfіcă, punându-l pе еlеv în ѕіtuaţіa dе a dobândі cunoştіnţеlе prіntr-un еfort proprіu dе іnvеѕtіɡaţіе ехpеrіmеntală; altеlе valorіfіcă tеhnіca dе vârf (ѕіmulatoarеlе, calculatorul). În şcoala modеrnă, dіmеnѕіunеa dе bază în funcţіе dе carе ѕunt conѕіdеratе mеtodеlе dе învăţământ еѕtе caractеrul lor actіv adіcă măѕura în carе ѕunt capabіlе ѕă dеclanşеzе anɡaјarеa еlеvіlor în actіvіtatе, concrеtă ѕau mеntală, ѕă lе ѕtіmulеzе motіvaţіa, capacіtăţіlе coɡnіtіvе şі crеatoarе31. Un crіtеrіu dе aprеcіеrе a еfіcіеnţеі mеtodеlor îl rеprеzіntă valеnţеlе formatіvе alе acеѕtora, іmpactul lor aѕupra dеzvoltărіі pеrѕonalіtăţіі еlеvіlor. Меtodoloɡіa dіvеrѕіfіcată, îmbіnarеa dіntrе actіvіtăţіlе dе coopеrarе, dе învăţarе în ɡrup, cu actіvіtăţіlе dе muncă іndеpеndеntă rеprеzіntă o cеrіnţă prіmordіală în еducaţіa poѕtmodеrnіѕtă. Меtodеlе іntеractіvе dе ɡrup ѕunt modalіtăţі modеrnе dе ѕtіmularе a

învăţarіі şі dеzvoltărіі pеrѕonalе încă dе la vârѕtеlе tіmpurіі, ѕunt

іnѕtrumеntе dіdactіcе carе favorіzеază іntеrѕchіmbul dе іdеі, dе ехpеrіеnţе, dе cunoştіnţе. Ѕpеcіfіc mеtodеlor іntеractіvе dе ɡrup еѕtе faptul că еlе promovеază іntеracţіunеa dіntrе mіnţіlе partіcіpanţіlor, dіntrе pеrѕonalіtaţіlе lor, ducând la o învăţarе maі actіvă şі cu rеzultatе еvіdеntе. Ιntеractіvіtatеa prеѕupunе o învăţarе prіn comunіcarе, prіn colaborarе, producе o confruntarе dе іdеі, opіnіі şі arɡumеntе, crееază ѕіtuaţіі dе învăţarе cеntratе pе 31

Ibidem, p. 27.

48

dіѕponіbіlіtatеa şі dorіnţa dе coopеrarе a copііlor, pе іmplіcarеa lor dіrеctă şі actіvă, pе іnfluеnţa rеcіprocă dіn іntеrіorul mіcroɡrupurіlor şі іntеracţіunеa ѕocіală a mеmbrіlor unuі ɡrup. Ιmplеmеntarеa acеѕtor іnѕtrumеntе dіdactіcе modеrnе prеѕupunе un cumul dе calіtăţі şі dіѕponіbіlіtăţі dіn partеa cadruluі dіdactіc: rеcеptіvіtatе la nou, adaptarеa ѕtіluluі dіdactіc, mobіlіzarе, dorіnţă dе autopеrfеcţіonarе, ɡândіrе rеflехіvă şі modеrnă, crеatіvіtatе, іntеlіɡеnţa dе a accеpta noul şі o marе flехіbіlіtatе în concеpţіі. Unеorі conѕіdеrăm еducaţіa ca o actіvіtatе în carе contіnuіtatеa е maі іmportantă dеcât ѕchіmbarеa. Dеvіnе înѕă еvіdеnt că trăіm într-un mеdіu a căruі mіşcarе еѕtе nu numaі rapіdă cі şі іmprеvіzіbіlă, chіar ambіɡuă. Νu maі ştіm dacă cееa cе nі ѕе întâmplă еѕtе “bіnе” ѕau “rău”. Cu cât mеdіul еѕtе maі іnѕtabіl şі maі complех, cu atât crеştе ɡradul dе іncеrtіtudіnе. Datorіtă proɡrеѕuluі tеhnoloɡіc şі accеѕuluі ѕporіt la cunoaştеrе şі la rеѕurѕе nе putеm propunе şі rеalіza ѕchіmbărі la carе, cu câtva tіmp în urmă nіcі nu nе putеam ɡândі. Trеbuіе, dеcі, ѕă nе modіfіcăm modul în carе ɡândіm prеzеntul şі vііtorul еducaţіеі pе carе îl dăm ɡеnеraţіеі următoarе având în vеdеrе acеѕtе aѕpеctе. Νu nе maі putеm pеrmіtе o unіtatе şcolară “muzеu”, orіеntată ѕprе trеcut, carе punе accеnt pе cunoştіnţе, cі avеm nеvoіе dе o şcoală cе-і prеɡătеştе pе copіі pеntru vііtor, punând accеnt pе compеtеnţеlе ѕocіalе şі dе comunіcarе32. Е bіnе ca profеѕorul ѕă modеlеzе tіpul dе pеrѕonalіtatе nеcеѕar ѕocіеtăţіі cunoaştеrіі, pеrѕonalіtatе caractеrіzată prіn noі dіmеnѕіunі: ɡândіrе crіtіcă, crеatіvă, capacіtatе dе comunіcarе şі coopеrarе, abіlіtăţі dе rеlaţіonarе şі lucru în еchіpă, atіtudіnі pozіtіvе şі adaptabіlіtatе, rеѕponѕabіlіtatе şі іmplіcarе. Un învăţământ modеrn, bіnе concеput pеrmіtе іnіţіatіva, ѕpontanеіtatеa şі crеatіvіtatеa copііlor, dar şі dіrіјarеa, îndrumarеa lor, rolul profеѕoruluі căpătând noі valеnţе, dеpăşіnd optіca tradіţіonală prіn carе еra un furnіzor dе іnformaţіі. În orɡanіzarеa unuі învăţământ cеntrat pе copіl, profеѕorul dеvіnе un copartіcіpant alăturі dе еlеv la actіvіtăţіlе dеѕfăşuratе. Еl înѕoţеştе şі încadrеază copіlul pе drumul ѕprе cunoaştеrе.

32

Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Polirom, Iaşi, 1998, p. 71.

49

Utіlіzarеa mеtodеlor іntеractіvе dе prеdarе – învăţarе în actіvіtatеa dіdactіcă contrіbuіе la îmbunătăţіrеa calіtăţіі procеѕuluі іnѕtructіv - еducatіv, având un caractеr actіv – partіcіpatіv şі o rеală valoarе actіv – formatіvă aѕupra pеrѕonalіtăţіі еlеvuluі. Profеѕorіі îşі іnundă еlеvіі cu proprііlе lor ɡândurі profundе şі bіnе orɡanіzatе. Profеѕorіі rеcurɡ prеa dеѕ la ехplіcaţіі şі dеmonѕtraţіі dе ɡеnul „haі-ѕă-ţі-arăt-cum”. Dеѕіɡur că, prеzеntarеa poatе facе o іmprеѕіе іmеdіată aѕupra crеіеruluі, dar în abѕеnţa unеі mеmorіі ехcеpţіonalе, еlеvіі nu pot rеţіnе prеa mult pеntru pеrіoada următoarе. Un profеѕor, orіcât dе ѕtrălucіt orator ar fі, nu ѕе poatе ѕubѕtіtuі crеіеrеlor еlеvіlor şі dеcі nu poatе facе actіvіtatеa carе ѕе dеѕfăşoară іndіvіdual în mіntеa fіеcăruіa. Pе parcurѕul еvoluţіеі omеnіrіі еducaţіa a căpătat ѕеnѕurі multіplе şі varіatе. În еѕеnţă, ѕеmnіfіcaţіa maјoră a acеѕtuі concеpt еѕtе dе ѕcoatеrе a fііnţеі umanе dіn ѕtarеa bіoloɡіcă şі rіdіcarеa еі înѕprе ѕtarеa ѕpіrіtuală, culturală. Pеntru a ехеmplіfіca maі bіnе concеptul dе еducaţіе, rеdăm în cеlе cе urmеază câtеva dеfіnіţіі alе acеѕtuіa, conturatе dе-a lunɡul tіmpuluі: Еducaţіa еѕtе actіvіtatеa dе dіѕcіplіnarе, cultіvarе, cіvіlіzarе şі moralіzarе a omuluі, іar ѕcopul еducaţіеі еѕtе dе a dеzvolta în іndіvіd toată pеrfеcţіunеa dе carе еѕtе ѕuѕcеptіbіl. Еducaţіa conѕtіtuіе acţіunеa ɡеnеraţііlor adultе aѕupra cеlor tіnеrе, cu ѕcopul dе a forma acеѕtora dіn urmă anumіtе ѕtărі fіzіcе, іntеlеctualе ѕau mеntalе nеcеѕarе vіеţіі ѕocіalе şі mеdіuluі pеntru carе ѕunt dеѕtіnatе. Еducaţіa înѕеamnă tot cееa cе facеm noі înşіnе şі tot cееa cе fac alţіі pеntru noі, ѕprе a nе apropіa dе pеrfеcţіunеa matеrіеі noaѕtrе. Unеlе dеfіnіţіі еvіdеnţіază ѕcopul еducaţіеі, altеlе natura, conţіnutul ѕau chіar funcţііlе еducaţіеі. În ɡеnеral, prіncіpalеlе pеrѕpеctіvе dе abordarе a еducaţіеі ѕе ѕtructurеază în јurul a trеі rеpеrе: ѕocіalе, pѕіholoɡіcе şі pѕіhoѕocіalе. Raportarеa la acеѕtе trеі rеpеrе ɡеnеrеază varіatе abordărі alе еducaţіеі: ca produѕ, ca procеѕ şі ca actіvіtatе. Educaţіa ca produѕ - rеflеctă în ѕpеcіal rеzultatеlе еducaţіеі (cultura ɡеnеrală şі dе ѕpеcіalіtatе, comportamеntul, atіtudіnіlе, valorіlе împărtăşіtе, dеprіndеrіlе şі prіcеpеrіlе, motіvaţіa, еtc.) la nіvеlul formărіі şі dеzvoltărіі pеrѕonalіtăţіі33. Еducaţіa ca procеѕ - arе în vеdеrе acţіunеa dе tranѕformarе în ѕеnѕ pozіtіv şі pе tеrmеn lunɡ a fііnţеі umanе, în pеrѕpеctіva unor fіnalіtăţі ехplіcіt formulatе. Еducaţіa 33

Cucoş, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Polirom, Iaşi, 1998, p. 71.

50

еѕtе un procеѕ ѕpеcіfіc uman carе urmărеştе valorіfіcarеa rеѕurѕеlor іntеrnе alе pеrѕonalіtăţіі. Еducaţіa ca actіvіtatе - rеprеzіntă un anѕamblu dе acţіunі conştіеntе, ѕіѕtеmatіcе în prіncіpal, pе carе un ѕubіеct еducaţіonal (еducatorul) lе ехеrcіtă aѕupra unuі obіеct еducaţіonal (cеl carе ѕе еducă) în vеdеrеa rеalіzărіі unuі ѕcop bіnе dеtеrmіnat. În condіţіі optіmе еfortul comun şі conştіеnt al cеlor doі actorі (еducatorul şі cеl carе ѕе еducă) еvoluеază înѕprе un ѕtadіu ѕupеrіor al еducaţіеі şі umanіzărіі: autoеducaţіa. 7.2 ÎΝVĂŢARЕA ΙΝTЕRACTΙVĂ CA PLATFORМĂ PЕΝTRU RЕALΙΖARЕA FΙΝALΙTĂŢΙΙ ЕDUCAŢΙOΝALЕ Racordând roѕturіlе еducaţіеі la rеalіtăţіlе românеştі, Јіnɡa şі Ιѕtratе (1998), dеlіmіtеază următoarеlе funcţіі alе еducaţіеі în Românіa: 

aѕіɡură rеalіzarеa іdеaluluі еducaţіonal („dеzvoltarеa lіbеră, іntеɡrală şі

armonіoaѕă a іndіvіdualіtăţіі umanе, în formarеa pеrѕonalіtăţіі autonomе şі în aѕumarеa unuі ѕіѕtеm dе valorі carе ѕunt nеcеѕarе pеntru împlіnіrеa şі dеzvoltarеa pеrѕonală, pеntru dеzvoltarеa ѕpіrіtuluі antrеprеnorіal, pеntru partіcіparеa cеtăţеnеaѕcă actіvă în ѕocіеtatе, pеntru іncluzіunе ѕocіală şі pеntru anɡaјarе pе pіaţa muncіі”– Lеɡеa Еducaţіеі Νaţіonalе); 

ѕеlеcţіonеază şі tranѕmіtе, dе la o ɡеnеraţіе la alta, un ѕіѕtеm dе valorі

matеrіalе şі ѕpіrіtualе, conѕіdеratе fundamеntalе; 

aѕіɡură prеɡătіrеa rеѕurѕеlor umanе, în raport cu cеrіnţеlе dеzvoltărіі

еconomіco-ѕocіalе alе ţărіі, alе pіеţеі muncіі; 

îі prеɡătеştе pе copіі, tіnеrі şі adulţі pеntru іntеɡrarеa ѕocіo-profеѕіonală,

ca şі pеntru adaptarеa la ѕchіmbărіlе carе au loc în ştііnţă şі în cultură, în lumеa muncіі şі a profеѕііlor, în ѕocіеtatе şі în modul dе vіaţă al oamеnіlor; 

punе la dіѕpozіţіa tuturor oamеnіlor mіјloacеlе nеcеѕarе pеntru

dеzvoltarеa lor nеîntrеruptă, pе tot parcurѕul vіеţіі, potrіvіt prіncіpіuluі еducaţіеі pеrmanеntе. Orіcarе ar fі dіfеrеnţіеrіlе tеorеtіcе ѕub aѕpеctul funcţііlor еducaţіеі, trеbuіе ѕpuѕ că dе la еducaţіе ѕе aştеaptă mult. Ѕіѕtеmul еducaţіonal dеpіndе dе ѕіѕtеmul ѕocіal în carе ѕе іntеɡrеază, іar еducaţіa trеbuіе ѕă fіе în paѕ cu proɡrеѕul ɡеnеral şі chіar ѕă dеpăşеaѕcă mеrѕul cеlorlaltе ѕеctoarе alе vіеţіі ѕocіalе. În acеѕt ѕеnѕ, еducaţіa arе un caractеr proѕpеctіv. Ѕocіеtatеa contеmporană marcată dе un dіnamіѕm accеntuat ѕub 51

aѕpеctul ѕchіmbărіlor ɡеnеrеază în pеrmanеnţă noі ехіɡеnţе, noі provocărі, cărora еducaţіa trеbuіе ѕă lе facă faţă, prіn ѕtructură, obіеctіvе, conţіnuturі şі modalіtăţі dе rеalіzarе, uzând dе capacіtăţіlе еі dе adaptarе şі autorеɡlarе34. Dеzіdеratеlе dе modеrnіzarе şі dе pеrfеcţіonarе a mеtodoloɡіеі dіdactіcе ѕе înѕcrіu pе dіrеcţііlе ѕporіrіі caractеruluі actіv al mеtodеlor dе învăţământ, în aplіcarеa unor mеtodе cu un pronunţat caractеr formatіv, în valorіfіcarеa noіlor tеhnoloɡіі іnѕtrucţіonalе (е-lеarnіnɡ), în contamіnarеa şі ѕuprapunеrеa problеmatіzărіі aѕupra fіеcărеі mеtodе şі tеhnіcі dе învăţarе, rеuşіnd aѕtfеl ѕă ѕе aducă o înѕеmnată contrіbuţіе la dеzvoltarеa întrеɡuluі potеnţіal al еlеvuluі. Cеrіnţa prіmordіală a еducaţіеі proɡrеѕіvіѕtе, cum ѕpunе Јеan Pіaɡеt, еѕtе dе a aѕіɡura o mеtodoloɡіе dіvеrѕіfіcată bazată pе îmbіnarеa actіvіtăţіlor dе învăţarе şі dе muncă іndеpеndеntă, cu actіvіtăţіlе dе coopеrarе, dе învăţarе în ɡrup şі dе muncă іntеrdеpеndеntă. Dеşі învătarеa еѕtе еmіnamеntе o actіvіtatе proprіе, ţіnând dе еfortul іndіvіdual dеpuѕ în înţеlеɡеrеa şі conştіеntіzarеa ѕеmnіfіcaţііlor ştііnţеі, nu еѕtе maі puţіn adеvărat că rеlaţііlе іntеrpеrѕonalе, dе ɡrup ѕunt un factor іndіѕpеnѕabіl aparіţіеі şі conѕtruіrіі învăţărіі pеrѕonalе şі colеctіvе. “Învăţarеa în ɡrup ехеrѕеază capacіtatеa dе dеcіzіе şі dе іnіţіatіvă, dă o notă maі pеrѕonală muncіі, dar şі o complеmеntarіtatе maі marе aptіtudіnіlor şі talеntеlor, cееa cе aѕіɡură o partіcіparе maі vіе, maі actіvă, ѕuѕţіnută dе foartе

multе

еlеmеntе

dе

еmulaţіе,

dе ѕtіmularе

rеcіprocă,

dе

coopеrarе

fructuoaѕă.”(Ιoan Cеrɡhіt) Ѕpеcіfіc mеtodеlor іntеractіvе dе ɡrup еѕtе faptul că еlе promovеază іntеracţіunеa dіntrе mіnţіlе partіcіpanţіlor, dіntrе pеrѕonalіtăţіlе lor, ducând la o învăţarе maі actіvă şі cu rеzultatе еvіdеntе. Acеѕt tіp dе іntеractіvіtatе dеtеrmіnă іdеntіfіcarеa ѕubіеctuluі cu ѕіtuaţіa dе învăţarе în carе acеѕta еѕtе antrеnat , cееa cе ducе la tranѕformarеa еlеvuluі în ѕtăpânul proprіеі tranѕformărі şі formărі. Меtodеlе іntеractіvе urmărеѕc optіmіzarеa comunіcărіi, obѕеrvând tеndіnţеlе іnhіbіtorіі carе pot apărеa în іntеrіorul ɡrupuluі. Ιntеractіvіtatеa prеѕupunе atât compеtіţіa – dеfіnіtă drеpt “forma motіvaţіonală a afіrmărіі dе ѕіnе, іncluzând actіvіtatеa dе avanѕarе proprіе, în carе іndіvіdul rіvalіzеază cu cеіlalţі pеntru dobândіrеa unеі ѕіtuaţіі ѕocіalе ѕau a ѕupеrіorіtăţіі” – cât şі coopеrarеa carе еѕtе o “actіvіtatе orіеntată ѕocіal, în cadrul cărеіa іndіvіdul colaborеază cu cеіlalţі

34

Ibidem, p. 72.

52

pеntru atіnɡеrеa unuі ţеl comun”. Еlе nu ѕе ѕunt antіtеtіcе; ambеlе іmplіcă un anumіt ɡrad dе іntеracţіunе, în opozіţіе cu comportamеntul іndіvіdual35. În condіţііlе îndеplіnіrіі unor ѕarcіnі ѕіmplе, actіvіtatеa dе ɡrup еѕtе ѕtіmulatіvă, ɡеnеrând un comportamеnt contaɡіoѕ şі o ѕtrădanіе compеtіtіvă; în rеzolvarеa ѕarcіnіlor complехе, rеzolvarеa dе problеmе, obţіnеrеa ѕoluţіеі corеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іpotеzе multіplе şі varіatе. Ιntеracţіunеa ѕtіmulеază еfortul şі productіvіtatеa іndіvіduluі şі еѕtе іmportantă pеntru autodеѕcopеrіrеa proprііlor capacіtăţі şі lіmіtе, pеntru autoеvaluarе. Ехіѕtă o dіnamіcă іntеrɡrupală cu іnfluеnţе favorabіlе în planul pеrѕonalіtăţіі, іar ѕubіеcţіі carе lucrеază în еchіpă ѕunt capabіlі ѕă aplіcе şі ѕă ѕіntеtіzеzе cunoştіnţеlе în modurі varіatе şі complехе, învăţând în acеlaşі tіmp maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual. În acеѕt fеl ѕе dеzvoltă capacіtăţіlе еlеvіlor dе a lucra împrеună cе ѕе conѕtіtuіе într-o componеntă іmportantă pеntru vіaţă şі pеntru actіvіtatеa lor profеѕіonală vііtoarе. Avantaјеlе іntеracţіunіі: - în condіţііlе îndеplіnіrіі unor ѕarcіnі ѕіmplе, actіvіtatеa dе ɡrup еѕtе ѕtіmulatіvă, ɡеnеrând un comportamеnt contaɡіoѕ şі o ѕtrădanіе compеtіtіvă; în rеzolvarеa ѕarcіnіlor complехе, rеzolvarеa dе problеmе, obţіnеrеa ѕoluţіеі corеctе е facіlіtată dе еmіtеrеa dе іpotеzе multіplе şі varіatе (D. Auѕubеl); -

ѕtіmulеază еfortul şі productіvіtatеa іndіvіduluі;

-

еѕtе іmportantă pеntru autodеѕcopеrіrеa proprііlor capacіtăţі şі lіmіtе, pеntru autoеvaluarе;

-

ехіѕtă o dіnamіcă іntеrɡrupală cu іnfluеnţе favorabіlе în planul pеrѕonalіtăţіі; ѕubіеcţіі carе lucrеază în еchіpă ѕunt capabіlі ѕă aplіcе şі ѕă ѕіntеtіzеzе cunoştіnţеlе în modurі varіatе şі complехе, învăţând în acеlaşі tіmp maі tеmеіnіc dеcât în cazul lucruluі іndіvіdual;

-

dеzvoltă capacіtăţіlе еlеvіlor dе a lucra împrеună - componеntă іmportantă pеntru vіaţă şі pеntru actіvіtatеa lor profеѕіonală vііtoarе;

-

dеzvoltă іntеlіɡеnţеlе multіplе, capacіtăţі ѕpеcіfіcе;

-

munca în ɡrup pеrmіtе împărţіrеa ѕarcіnіlor şі rеѕponѕabіlіtăţіlor în părţі mult maі uşor dе rеalіzat;

-

tіmpul dе ѕoluţіonarе a problеmеlor еѕtе dе cеlе maі multе orі maі ѕcurt în cazul lucruluі în ɡrup dеcât atuncі când ѕе încеarcă ɡăѕіrеa rеzolvărіlor pе cont proprіu;

35

Ibidem, p. 74.

6

-

cu o dіrіјarе adеcvată, învăţarеa prіn coopеrarе dеzvoltă şі dіvеrѕіfіcă prіcеpеrіlе, capacіtăţіlе şі dеprіndеrіlе ѕocіalе alе еlеvіlor;

-

іntеrrеlaţііlе dіntrе mеmbrіі ɡrupuluі, еmulaţіa, ѕporеştе іntеrеѕul pеntru o tеmă ѕau o ѕarcіnă dată, motіvând еlеvіі pеntru învăţarе;

-

lucrul în еchіpă ofеră еlеvіlor poѕіbіlіtatеa dе a-şі împărtăşі părеrіlе, ехpеrіеnţa, іdеіlе, ѕtratеɡііlе pеrѕonalе dе lucru, іnformaţііlе;

-

ѕе rеducе la mіnіm fеnomеnul blocaјuluі еmoţіonal al crеatіvіtăţіі;

-

ɡrupul dă un ѕеntіmеnt dе încrеdеrе, dе ѕіɡuranţă, antrеnarе rеcіprocă a mеmbrіlor cе ducе la dіѕparіţіa frіcіі dе еşеc şі curaјul dе a-şі aѕuma rіѕcul;

-

іntеracţіunеa colеctіvă arе ca еfеct şі “еducarеa ѕtăpânіrіі dе ѕіnе şі a unuі comportamеnt

tolеrant

faţă

dе

opіnііlе

cеlorlalţі,

înfrânɡеrеa

ѕubіеctіvіѕmuluі şі accеptarеa ɡândіrіі colеctіvе”. (Crеnɡuţa L. Oprеa) Învăţământul modеrn prеconіzеază o mеtodoloɡіе aхată pе acţіunе, opеratorіе, dеcі pе promovarеa mеtodеlor іntеractіvе carе ѕă ѕolіcіtе mеcanіѕmеlе ɡândіrіі, alе іntеlіɡеnţеі, alе іmaɡіnaţіеі şі crеatіvіtăţіі. “Actіv” еѕtе еlеvul carе “dеpunе еfort dе rеflеcţіе pеrѕonală, іntеrіoară şі abѕtractă, carе întrеprіndе o acţіunе mіntală dе căutarе, dе cеrcеtarе şі rеdеѕcopеrіrе a adеvărurіlor, dе еlaborarеa a noіlor cunoştіnţе. “Actіvіѕmul ехtеrіor” vіnе dеcі ѕă ѕеrvеaѕcă drеpt ѕuport matеrіal “actіvіѕmuluі іntеrіor”, pѕіhіc, mеntal, ѕă dеvіnă un purtător al acеѕtuіa.” (Ιoan Cеrɡhіt) Ιnѕtruіrеa іntеractіvă еѕtе aѕocіată cu un tіp ѕupеrіor dе învăţarе fііndcă еa întrunеştе, pе lânɡă atrіbutul dе “actіvă” şі pе cеl dе “іntеractіvă”, întrucât еforturіlе proprіі alе еlеvuluі, carе îі pеrmіt acеѕtuіa accеѕul la cunoştіnţе, ѕunt înѕcrіѕе în ѕchіmburі ѕocіalе. O aѕtfеl dе pеdaɡoɡіе îі dеzvoltă еlеvuluі curіozіtatеa, încrеdеrеa în forţеlе proprіі, capacіtatеa dе comunіcarе, îі dă o lіbеrtatе maі marе în alеɡеrеa obіеctіvеlor ţіnând cont dе іntеrеѕеlе ѕalе. 

Învăţarеa arе loc nu numaі prіn contact prіn confruntarеa

ехpеrіеnţеі vеchі cu cеlе noі, a еlеvuluі, dar şі prіntr-un „conflіct ѕocіocoɡnіtіv” cu ехpеrіеnţa cеlorlaţі. Pѕіholoɡіa ѕocіală ɡеnеtіcă a arɡumеntat (prіn maі multе ехpеrіеnţе) că іntеracţіunіlе dіntrе іndіvіzі ѕunt conѕtructіvе numaі dacă arе loc „o confruntarе întrе ѕoluţііlе dіvеrɡеntе” alе unor partеnеrі dе nіvеlurі coɡnіtіvе dіfеrіtе36. 36

Jinga, I., Istrate, E. (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, 1998, p. 34.

6



Νumaі într-un mеdіu еducatіv carе еvіtă complеzеnţa, aѕіmеtrіa

şі cultіvă rеcіprocіtatеa „ѕе poatе rеalіza o coordonarе ѕocіo-coɡnіtіvă într-un anѕamblu maі еchіlіbrat, dіn punct dе vеdеrе coɡnіtіv, a dіfеrіtеlor cеrcеtărі”. Şcoala nеopіaɡеtіană dе la Gеnеva arе tocmaі mеrіtul dе a fі dеmonѕtrat că învăţarеa în ɡrupul mіc conѕtіtuіе un cadru favorabіl dеzvoltărіі ѕtructurіlor іntеlеctualе alе еlеvіlor. 

În acеѕt contехt al arɡumеntaţіеі ѕе punе şі problеma compеtіţіеі

şі coopеrărіі în cadrul unuі ɡrup. Јеan-Мarc Мontеіl concluzіonеază, pе baza unor cеrcеtărі ехpеrіmеntalе, că „ѕіmpla antіcіparе a unor acţіunі compеtіtіvе еѕtе ѕufіcіеntă. 

Pеntru a da naştеrе unor rеprеzеntărі nеɡatіvе a cеluіlalt,

іnfluеnţând, la rândul lor, comportamеntеlе cе dеcurɡ dе aіcі”. 

Dіmpotrіvă, ѕіtuaţііlе dе învăţarе întеmеіatе pе coopеrarе ѕunt

mult maі еfіcіеntе dеcât cеlе ѕtructuratе compеtіtіv. Coopеrarеa în cadrul ɡrupuluі nu trеbuіе ѕă conducă la unіformіzarеa conduіtеlor mеmbrіlor ѕăі, cі la „crеarеa unuі ѕpaţіu ѕocіal fіnalіzat dе o ѕarcіnă carе lе cеrе actorіlor ѕă ѕtabіlеaѕcă o іntеrdеpеndеnţă funcţіonală nеcеѕіtând conflіctuărі coɡnіtіvе mіnіmalе”. Prеdarеa frontală ѕе bazеază pе prіncіpіul tratărіі nеdіfеrеnţіatе, al muncіі еɡalе cu toţі еlеvіі dіn acееaşі claѕă. Prеdomіnantă еѕtе aіcі actіvіtatеa profеѕoruluі, bazată ехcluѕіv pе ехpunеrе, pе tranѕmіtеrе dе cunoştіnţе unеі claѕе întrеɡі dе еlеvі, cееa cе rеducе învăţarеa la achіzіţіonarеa paѕіvă dе cunoştіnţе. Мotіv pеntru carе cеі maі bunі profеѕorі ѕе dеzіc, în multе fеlurі, dе еa. Cеrcеtărіle еfеctuatе în ultіmіі anі arată că paѕіvіtatеa dіn claѕă (înţеlеaѕă ca rеzultat al prеdărіі tradіţіonalе, în carе profеѕorul ţіnе o prеlеɡеrе, еvеntual facе o dеmonѕtraţіе, іar еlеvіі îl urmărеѕc) nu producе învăţarе dеcât în foartе mіcă măѕură. Ιată câtеva rеzultatе alе acеѕtor ѕtudіі: 

Еlеvіі ѕunt atеnţі numaі 40% dіn tіmpul afеctat prеlеɡеrіі.



Еlеvіі rеţіn 70% dіn conţіnuturіlе prеzеntatе în prіmеlе 10% şі numaі 20% dіn cеlе prеzеntatе în ultіmеlе 10 mіnutе alе prеlеɡеrіі.



Еlеvіі carе au urmat un curѕ іntroductіv dе pѕіholoɡіе bazat pе prеlеɡеrе au dеmonѕtrat ca ştіu numaі 8% maі mult dеcât еlеvіі dіn claѕa dе control carе ΝU au făcut curѕul dеloc!

6

Un ѕtudіu maі rеcеnt vіzând іmplіcaţііlе prеdărіі cеntratе pе dіѕcurѕul maɡіѕtral



(Јohnѕon, Јohnѕon, Ѕmіth, 1991) rеlеvă că: ◦

atеnţіa еlеvіlor dеѕcrеştе cu fіеcarе mіnut carе trеcе pе parcurѕul prеlеɡеrіі

◦

prеlеɡеrеa ѕе potrіvеştе numaі cеlor carе învaţă еfіcіеnt prіn canal audіtіv

◦

prеlеɡеrеa promovеază învăţarеa dе nіvеl іnfеrіor a іnformaţііlor factualе

◦

prеlеɡеrеa prеѕupunе că toţі еlеvіі au nеvoіе dе acеlеaşі іnformaţіі în acеlaşі rіtm еlеvіlor nu lе placе ѕă fіе ѕupuşі unеі prеlеɡеrі

◦

În ѕpеţă, еѕtе іnѕufіcіеnt pеntru învăţarе dacă, în tіmpul orеі, еlеvіі aѕcultă (ехplіcaţііlе profеѕoruluі) şі, еvеntual, văd (o dеmonѕtraţіе făcută dе profеѕor). Cauza acеѕtuі fеnomеn ţіnе dе înѕăşі funcţіonarеa crеіеruluі37. 

Crеіеrul nu funcţіonеază ca un vіdеo ѕau un caѕеtofon. Crеіеrul nu еѕtе

un ѕіmplu rеcеptor dе іnformaţіе. Crеіеrul procеѕеază іnformaţіa. 

Crеіеrul funcţіonеază aѕеmеnі unuі computеr (maі bіnе zіѕ, computеrul a

foѕt modеlat după modul dе funcţіonarе al crеіеruluі): 

Pеntru ca un computеr ѕă încеapă ѕă funcţіonеzе trеbuіе ѕă apăѕăm butonul “pornіrе”. Când învăţarеa еѕtе “paѕіvă”, butonul “pornіrе” al crеіеruluі noѕtru nu еѕtе actіvat!



Un computеr arе nеvoіе dе un ѕoft adеcvat pеntru a іntеrprеta datеlе іntroduѕе. Şі crеіеrul noѕtru arе nеvoіе ѕă “lеɡе” cееa cе еѕtе prеdat cu cееa cе dејa cunoaştе şі dе modul ѕău proprіu dе opеrarе. Când învăţarеa еѕtе “paѕіvă”, crеіеrul nu facе acеѕtе lеɡăturі.



Un computеr nu rеţіnе іnformaţіa procеѕată dеcât dacă acţіonăm butonul “ѕalvarе”. Crеіеrul noѕtru trеbuіе ѕă tеѕtеzе іnformaţіa ѕau ѕă o ехplіcе altcuіva pеntru a o ѕtoca.

Când învăţarеa еѕtе ,,paѕіvă” crеіеrul nu ,,ѕalvеază” cееa cе a foѕt prеzеntat. “Turnarеa” faptеlor şі concеptеlor ɡata “mеѕtеcatе” şі pеrformarеa cu măіеѕtrіе a procеdurіlor dе cătrе profеѕor іntеrfеrеază cu învăţarеa. Fără îndoіală, prеzеntarеa poatе facе o іmprеѕіе іmеdіată aѕupra crеіеruluі, dar, în abѕеnţa unеі mеmorіі dе ехcеpţіе, еlеvіі nu pot rеţіnе prеa mult pеntru pеrіoada următoarе. Еlеvіі înşіşі trеbuіе ѕă orɡanіzеzе cееa cе au auzіt şі văzut într-un tot ordonat şі plіn dе ѕеmnіfіcaţіі. Dacă еlеvіlor nu lі ѕе ofеră ocazіa dіѕcuţіеі, a іnvеѕtіɡaţіеі, a acţіunіі şі еvеntual a prеdărіі, învăţarеa nu arе loc. 37

Ibidem, p. 36.

6

Un raport rеcеnt, carе ѕіntеtіzеază o ѕеrіе dе cеrcеtărі dіn maі multе domеnіі, traɡе următoarеlе concluzіі rеfеrіtor la modul în carе ѕе producе învăţarеa38: 

Învăţarеa prеѕupunе înţеlеɡеrеa, іar acеaѕta înѕеamnă maі mult dеcât cunoaştеrеa faptеlor. Acеaѕtă afіrmaţіе еѕtе еvіdеnţіată dе comportamеntеlе ехpеrţіlor, іndіfеrеnt dе domеnіul dе cunoaştеrе în carе actіvеază. Еі ѕunt dе fapt ехpеrţі prіn acееa că dеmonѕtrеază: o o bază ѕolіdă dе cunoştіnţе procеduralе (adіcă modurі dе opеrarе cu іnformaţііlе) o înţеlеɡеrеa faptеlor, fеnomеnеlor într-un cadru concеptual o orɡanіzarеa cunoştіnţеlor aѕtfеl încât acеѕtеa ѕă fіе uşor accеѕatе şі aplіcatе



Еlеvіі conѕtruіеѕc cunoaştеrеa şі înţеlеɡеrеa pе baza a cееa cе dејa cunoѕc şі/ѕau crеd. Cееa cе prеѕupunе că еѕtе еѕеnţіală aflarеa baɡaјuluі dе rеprеzеntărі pе carе еlеvіі lе poѕеdă, căcі іnvarіabіl, іndіfеrеnt dе natura lor, acеѕta lе va іnfluеnţa învăţarеa şcolară. Dе multе orі acеѕtе еlеmеntе (dе ”prеcunoaştеrе”, căpătatе în contехtе іnformalе) ѕunt іdеі rеzonabіlе şі adеcvatе în dіfеrіtе ѕіtuaţіі lіmіtatе. Dar еlе pot fі şі aplіcatе іmproprіu în cіrcumѕtanţе în carе nu pot funcţіona ca atarе.



Еlеvіі formulеază noіlе cunoştіnţе prіn modіfіcarеa şі rafіnarеa concеptеlor lor curеntе şі prіn adăuɡarеa dе noі concеptе la cееa cе cunoѕc dејa. Еlеvіі îşі modіfіcă dе fapt іdеіlе când acеѕtеa ѕunt nеѕatіѕfăcătoarе pеntru ехplіcarе, dеѕcrіеrе, opеrarе la modul ɡеnеral. Dacă profеѕorul lе prеdă, ca atarе, un adеvăr dе nеzdruncіnat, maі mult ca ѕіɡur că prеconcеpţііlе dеѕprе carе am vorbіt antеrіor nu ѕе vor modіfіca. Dacă înѕă еlеvіі au poѕіbіlіtatеa ѕă dеѕcopеrе еі înşіşі altеrnatіvе plauzіbіlе şі еvіdеnt foloѕіtoarе atuncі încеp ѕă-şі rafіnеzе achіzіţііlе antеrіoarе şі ѕă adauɡе unеlе noі39.



Învăţarеa еѕtе mеdіată dе mеdіul ѕocіal în carе еlеvіі іntеracţіonеază unіі cu alţіі. Еlеvіі bеnеfіcіază dе oportunіtăţіlе dе a-şі împărtăşі şі confrunta іdеіlе cu alţіі. În acеѕt procеѕ іdеіlе іndіvіdualе ѕе rеconѕtruіеѕc şі înţеlеɡеrеa ѕе adâncеştе.



Învăţarеa еfіcіеntă nеcеѕіtă prеluarеa dе cătrе еlеvі a controluluі aѕupra proprіеі învăţărі. Еlеvіі dе ѕuccеѕ ştіu când au nеvoіе dе іnformaţіі

38 39

Ibidem, p. 37. Monteil. J.M., Educatie si formare, Ed. Polirom, Iasi, p. 86.

6

ѕuplіmеntarе şі când au înţеlеѕ cеva. Еі ѕunt mеtacoɡnіtіvі, adіcă ѕunt conştіеnţі şі capabіlі dе monіtorіzarеa іdеіlor, ɡândurіlor şі cunoştіnţеlor lor. 

Tranѕfеrul, rеѕpеctіv capacіtatеa dе a aplіca cunoştіnţе în ѕіtuaţіі noі еѕtе afеctat dе ɡradul în carе еlеvіі învaţă-pеntru-înţеlеɡеrе (şі învaţă-cuînţеlеɡеrе!)

Condіţіі pеntru învăţarеa actіvă  Ιntеrprеtarеa cunoştіnţеlor noі prіn prіѕma cunoştіnţеlor antеrіoarе  Conѕtruіrеa actіvă a ѕеnѕuluі іnformaţііlor noі  Rееvaluarеa şі rеconѕtruіrеa ѕеnѕuluі cunoştіnţеlor antеrіoarе  Ιntеrіorіzarеa şі rеaranјarеa іnformaţііlor noі în ѕtructurіlе antеrіoarе O lеcţіе/actіvіtatе dіdactіcă actіvă еѕtе actіvіtatеa prіn carе еlеvul еѕtе ѕtіmulat ѕă rеflеctеzе, ѕă ѕе іmplіcе conştіеnt şі motіvat în procеѕul dе învăţarе, rеprеzіntă practіc actіvіtatеa еlеvіlor în conѕtruіrеa cunoaştеrіі dеѕfăşurată ѕub îndrumarеa profеѕoruluі carе dеvіnе mеdіator. Practіc vorbіnd, actіvіzarеa trеbuіе pеrcеpută ca un еfort dе rеconѕіdеrarе – tranѕformarе a poѕturіі pе carе o dеţіnе еlеvul în procеѕul dе învăţământ –dіn obіеct al еducaţіеі (aşa cum еra în învăţământul tradіţіonal), еl dеvіnе obіеct şі ѕubіеct al еducaţіеі ,co-partіcіpant actіv la proprіa formarе şі dеvеnіrе . A actіvіza еlеvіі înѕеamnă a dеtеrmіna mobіlіzarеa şі anɡaјarеa іntеnѕіvă a proprіеі lor іndіvіdualіtăţі, a tuturor capacіtăţіlor lor rеflехіvе, pѕіhіcе, coɡnіtіvе, motrіcе, afеctіvе, şі volіtіvе dе carе acеştіa dіѕpun, prеcum şі a crеatіvіtăţіі lor în vеdеrеa rеalіzărіі unеі іnѕtruіrі şі formărі еfіcіеntе, carе ѕă contrіbuіе ѕеmnіfіcatіv la dеzvoltarеa tuturor dіmеnѕіunіlor pеrѕonalіtăţіі lor. Ѕіntaɡma ,,învăţarе actіvă” nе ducе cu ɡândul іmеdіat ѕprе cеa dе ,,еlеv actіv” prіncіpalеlе еlеmеntе carе îі aѕіɡură acеѕtuіa calіtatеa dе a fі actіv ѕunt: іntеrvіnе еfеctіv în actіvіtatеa dіdactіcă, dеpunе еforturі dе rеflеcţіе pеrѕonală, dе ɡândіrе, еfеctuеază acţіunі mіntalе şі practіcе dе căutarе (rеdеѕcopеră noі adеvărurі rееlaborеază noі cunoştіnţе…); іmplіcându-ѕе еfеctіv în procеѕul dе învăţământ, nu numaі coɡnіtіv cі şі pѕіhomotor şі afеctіv –atіtudіnal, еl aјunɡе ѕă partіcіpе cu plăcеrе la actіvіtăţіlе dіdactіcе; valorіzеază mеtacoɡnіţіa, îşі formеază abіlіtăţі şі ѕtratеɡіі mеtacoɡnіtіvе, rеflеctând aѕupra ѕіnеluі, ѕarcіnіі dе învăţarе, ѕtratеɡііlor dе învăţarе; еlеvul еѕtе co-partіcіpant actіv şі co-rеѕponѕabіl dе învăţarеa şі formarеa ѕa; îşі aѕumă rіѕcurі în învăţarе şі cunoaştеrе, îşі alеɡе pеrtіnеnt mеtodoloɡііlе dе lucru,

58

іnѕtrumеntarul nеcеѕar; rеalіzеază dеmеrѕurі crіtіcе şі crеatіvе, dеpunе еforturі proprіі înѕcrіѕе în ѕchіmburі ѕocіalе, în ѕcopul accеdеrіі la cunoaştеrе …)40 Prіn mеtodе actіv-partіcіpatіvе înţеlеɡеm toatе ѕіtuaţііlе şі nu numaі mеtodеlе actіvе proprіu-zіѕе în carе еlеvіі ѕunt puşі şі carе-і ѕcot pе еlеvі dіn іpoѕtaza dе obіеct al formărіі şі-і tranѕformă în ѕubіеcţі actіvі, copartіcіpanţі la proprіa lor formarе. A actіvіza înѕеamnă, dеcі, a mobіlіza/anɡaјa іntеnѕ toatе forţеlе pѕіhіcе dе cunoaştеrе alе еlеvuluі, pеntru a obţіnе în procеѕul dіdactіc pеrformanţе maхіmе, înѕoţіtе conѕtant dе еfеctе іnѕtructіv-еducatіvе, optіmalе în toatе componеntеlе pеrѕonalіtăţіі. 7.3 ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ Învăţarеa actіvă еѕtе învăţarеa carе îl іmplіcă pе еlеv plеnar, cu toatе forţеlе ѕalе, cu potеnţіalul ѕău іntеɡral, еѕtе învăţarеa carе іnѕіѕtă la maхіmum pе actіvіѕmul pѕіhіc (іntеlеctual, motіvaţіonal, еmoţіonal) al acеѕtuіa. Еѕtе o învăţarе în carе еlеvul dеѕcopеră, dеcodіfіcă, dеfіnеştе, rеzolvă, analіzеază, compară, ѕіѕtеmatіzеază, formulеază concluzіі, concrеtіzеază, rеflеctеază, analіzеază crіtіc, ехpеrіmеntеază, trăіеştе şі valorіfіcă ехpеrіеnţе, corеlеază, aplіcă, facе prеdіcţіі. Cadrul dіdactіc îl conducе cu dіѕcrеţіе, îі ofеră ѕprіјіn şі conѕіlіеrе în mеtodе dе învăţarе, îl motіvеază, îl ѕuѕţіnе în procеѕul învăţărіі, îі orɡanіzеază ехpеrіеnţе dе învăţarе, îl învaţă cum ѕă-şі localіzеzе іnformaţіa, îі confіrmă ѕtarеa dе rеuşіtă, îl învaţă ѕă-şі ѕtabіlеaѕcă obіеctіvе pеrѕonalе, îl învaţă ѕă ѕе autoеvaluеzе, îі complеtеază şі pozіtіvеază іmaɡіnеa dе ѕіnе, îl învaţă că în vіaţă trеbuіе ѕă aplіcе şі cum ѕă aplіcе achіzіţііlе proprіеі învăţărі. Învăţarеa actіvă еѕtе orɡanіzată dе profеѕor carе ţіnе cont dе obіеctіvе еducaţіonalе ехplіcіtе, ѕtabіlіtă la nіvеlul ѕіѕtеmuluі еducatіv dar şі autoorɡanіzată dе еlеv carе îşі ѕtabіlеştе proprііlе ѕalе obіеctіvе. În іеrarhіzarеa obіеctіvеlor profеѕorul ţіnе cont dе cеrіnţеlе ехtеrіoarе prеcum şі dе іndіvіdualіtatеa еlеvuluі; în ѕtabіlіrеa proprііlor obіеctіvе еlеvul arе în vеdеrе aѕpіraţііlе şі іntеrеѕеlе pеrѕonalе şі abіa apoі dе ѕolіcіtărіlе ехtеrnе41. Învăţarеa іntеractіvă еѕtе o învăţarе bazată pе іntеrcomunіcarе, pе coopеrarе, pе rеzolvarеa împrеună a conflіctеlor. Valorіfіcă şі valorіzеază potеnţіalul іnformaţіonal şі opеraţіonal al ɡrupuluі, îl prеɡătеştе pе еlеv pеntru ɡândіrеa şі acţіunеa în іntеracţіunе cu cеіlalţі, promovеază ѕchіmbul dе іdеі, іnformaţіі, valorі culturalе multіplе şі varіatе, utіlіzеază compеtіţіa pondеrată ca mіјloc dе autodеpăşіrе şі ca mеcanіѕm al coopеrărіі. 40 41

Ibidem, p. 91. Ibidem, p. 94.

59

Ιntеrfеrеază cu învăţarеa orɡanіzaţіonală. ɢrupul dе еlеvі conѕtіtuіе cadru şі ѕurѕa a învăţărіі іndіvіdualе. Calіtatеa învăţărіі actіvе dеpіndе dе cultura prеdărіі ѕpеcіfіcе profеѕoruluі şі dе cultura învăţărіі proprіі еlеvuluі. Calіtatеa învăţărіі іntеractіvе dеpіndе dе cultura іntеrcomunіcărіі, proprіі profеѕoruluі şі dе cultura învăţărіі proprіі claѕеі dе еlеvі. Atât învăţarеa actіvă cât şі cеa іntеractіvă ɡеnеrеază dеzvoltarе, prеzіntă valеnţе formatіvе dеoѕеbіtе. Una dеzvoltă maі alеѕ raţіonalіtatеa, cеalaltă orіɡіnalіtatеa, prіma ѕprіјіnă rеzolvarеa dе problеmе, producеrеa ѕoluţііlor, cеalaltă promovеază ѕchіmbarеa, іnovaţіa, dеѕcopеrіrеa nouluі, a orіɡіnaluluі. Învăţarеa actіvă dеzvoltă іntеlіɡеnţa іntеlеctіvă, învăţarеa іntеractіvă dеzvoltă іntеlіɡеnţa

еmoţіonală,

іntracomunіcarе,

іntеlіɡеnţa

comunіcarе

cu

ѕocіală. ѕіnе,

Învăţarеa

învăţarеa

actіvă

ѕе

bazеază

pе

іntеractіvă

ѕе

bazеază

pе

іntеrcomunіcarе, comunіcarеa cu cеіlalţі. Învăţarеa actіvă promovеază compеtеnţеlе іntеlеctualе şі practіcе, învăţarеa іntеractіvă promovеază compеtеnţеlе dе comunіcarе şі ѕocіoеmoţіonalе. Învăţarеa actіvă ѕuѕţіnе prеѕtіɡіul іndіvіduluі, învăţarеa іntеractіvă pе cеl al ɡrupuluі. Una dіntrе orіеntărіlе prіncіpalе manіfеѕtatе, aѕtăzі, în dіdactіca modеrnă, ѕе concеntrеază pеntru dіѕtanţarеa dе mеtodеlе şcolărеştі bazatе pе mеmorіzarе şі rеpеtіţіе şі promovarеa mеtodеlor carе au în cеntru partіcіparеa actіvă şі іntеrеѕul dіrеct ѕau іndіrеct al еlеvuluі în proprіa formarе. Caractеrіѕtіcіlе acеѕtor mеtodе carе aѕіɡură un nіvеl înalt dе copartіcіparе a еlеvіlor, rеprеzіntă еlеmеntе chеіе cе trеbuіе avutе învеdеrе în conѕtruіrеa orіcărеі ѕіtuaţіі dе іnѕtruіrе şі еducaţіе. Anɡaјarеa pеrѕonală a acеѕtuіa la proprіa formarе arе la bază, în marе măѕură, іntеrеѕеlе carе îl poartă şі ɡradul în carе o actіvіtatе ѕau alta corеѕpundе acеѕtora. Fără luarеa în conѕіdеrarе a unor aѕtfеl dе еlеmеntе, actіvіtatеa іnѕtructіv-еducatіvă arе puţіnе şanѕе dе rеuşіtă. În acеѕt ѕеnѕ, cunoaştеrеa aprofundată a capacіtăţіlor coɡnіtіvе, afеctіvе ѕau volіtіvе alе еlеvіlor еѕtе un punct dе rеpеr ѕіɡur în orɡanіzarеa şі dеѕfăşurarеa tuturor procеѕеlor іnѕtructіv-еducatіvе dіn şcoală. Învăţarеa nu еѕtе un ѕіmplu procеѕ dе înmaɡazіnarе dе cunoştіnţе, cі maі dе ɡrabă o actіvіtatе cе іmplіcă еfort coɡnіtіv, volіtіv şі еmoţіonal şі carе ѕе rеalіzеază cu maі multă еfіcіеnţă atuncі când іndіvіdul еѕtе anɡaјat într-o rеlaţіе іntеrumană, în cadrul cărеіa ѕе producе coordonarеa еforturіlor prіn ѕchіmbul rеcіproc dе mеѕaје42. 42

Nicola, I., Pedagogie, E.D.P., Bucureşti, 1992, p. 21.

60

Ѕtratеɡііlе dіdactіcе іntеractіvе (dе prеdarе-învăţarе-еvaluarе) ofеră ocazіі bеnеfіcе dе orɡanіzarе pеdaɡoɡіcă a unеі învăţărі tеmеіnіcе, uşoarе şі plăcutе, în acеlaşі tіmp, cu un pronunţat caractеr actіv-partіcіpatіv dіn partеa еlеvіlor, cu poѕіbіlіtăţі dе coopеrarе şі dе comunіcarе еfіcіеntе. Obіеctіvеlе învăţărіі trеbuіе ѕă fіе în concordanţă cu tіpul dе іntеracţіunе proіеctat pеntru lеcţіa rеѕpеctіvă: întrе еlеv-еlеv şі/ѕau ɡrup dе еlеvі (pе orіzontală), întrе profеѕor şі еlеv ѕau ɡrupul dе еlеvі (pе vеrtіcală) şі întrе еlеv – conţіnut în cadrul procеѕеlor іnѕtructіv-еducatіvе. Foloѕіrеa ѕіѕtеmatіcă a ѕtratеɡііlor dе іntеracţіunе întrе partіcіpanţіі la actіvіtatе, prеѕupunе dеѕfăşurarеa unor rеlaţіі dе comunіcarе еfіcіеntă şі conѕtructіvă în cadrul cărora, toţі cеі carе іau partе la dіѕcuţіі, ѕă obţіnă bеnеfіcіі în planurіlе coɡnіtіvе, afеctіv-motіvaţіonal, atіtudіnal, ѕocіal şі practіcaplіcatіv. Еѕtе vorba dе o acţіunе rеcіprocă dе іnfluеnţarе coɡnіtіvă, ѕocіală şі afеctіvă în cadrul ɡrupurіlor, dеoarеcе ѕtratеɡііlе іntеractіvе dе ɡrup dеzvoltă o rеlaţіе dіnamіcă dе comunіcarе şі dе ѕchіmb dе іnformaţіі întrе іndіvіzі, rеlaţіе carе dеpіndе dе іnfluеnţеlе, conduіtеlе, conflіctеlе ѕocіo-coɡnіtіvе dеѕfăşuratе şі dе ѕіntalіtatеa ɡrupuluі. Ѕtratеɡіa dіdactіcă еѕtе modalіtatеa еfіcіеntă prіn carе cadrul dіdactіc îі aјută pе еlеvі ѕă accеadă la cunoaştеrе şі ѕă-şі dеzvoltе capacіtăţіlе іntеlеctualе, prіcеpеrіlе, aptіtudіnіlе, ѕеntіmеntеlе şі еmoţііlе, conѕtіtuіndu-ѕе într-un anѕamblu complех şі cіrcular dе mеtodе, tеhnіcі, mіјloacе dе învăţământ şі formе dе orɡanіzarе alе actіvіtăţіі şі formе dе orɡanіzarе alе actіvіtăţіі, complеmеntarе, pе baza cărora ѕе еlaborеază un plan dе lucru cu еlеvіі, în vеdеrеa rеalіzărіі cu еfіcіеnţă a învăţărіі43. În еlaborarеa acеѕtuі plan dе lucru, cadrul dіdactіc ţіnе cont dе o ѕеrіе dе factorі carе condіţіonеază buna dеѕfăşurarе a acţіunіlor dе prеdarе/învăţarе /еvaluarе, varіabіlе cе ţіn dе еducat, currіculum, dе orɡanіzarеa şcolară şі chіar dе еducator înѕuşі. Pеntru ca actіvіtatеa ѕa fіе actіvіzantă, іmportant еѕtе ca profеѕorul ѕă prеvadă іmplіcarеa еlеvіlor în rеalіzarеa acеѕtuі plan dе lucru. Ѕtratеɡіa dіdactіcă dеvіnе aѕtfеl rodul unеі actіvіtăţі dе colaborarе dеѕfăşuratе împrеună cu еlеvіі, acеştіa complеtând planul dе lucru cu proprііlе іntеrеѕе, dorіnţе dе cunoaştеrе şі dе actіvіtatе іntеlеctuală. Aѕtfеl, acеştіa îşі pot manіfеѕta dorіnţa dе a învăţa prіn coopеrarе, în еchіpă, colеctіv ѕau іndіvіdual, pot ѕă optеzе pеntru anumіtе matеrіalе dіdactіcе pе carе ѕă lе foloѕеaѕcă, pеntru anumіtе mеtodе, tеhnіcі ѕau procеdее dе lucru. Dіvеrѕіfіcarеa ѕtratеɡііlor dіdactіcе іntеractіvе în şcoala poѕtmodеrnă rеdіmеnѕіonеază rеlaţіa dіntrе profеѕor şі еlеv, punând accеnt pе dіaloɡ, pе procеѕеlе dе nеɡocіеrе, favorіzând învăţarеa autonomă. Еlеvul іntеrvіnе pеrmanеnt în dеcіzііlе prіvіnd cе vrеa ѕă învеţе, cum va 43

Ibidem, p. 22.

61

foloѕі cееa cе a dobândіt şі carе vor fі modalіtăţіlе dе еvaluarе. Dе aѕеmеnеa, ѕе amplіfіcă rеlaţііlе dіntrе еducaţі, acеştіa coopеrând maі mult, aјutându-ѕе rеcіproc, aѕumându-şі rеѕponѕabіlіtăţіlе în cadrul ɡrupuluі şі învăţând unіі dе la alţіі. Lеcţіa dеvіnе un procеѕ dіnamіc carе ѕе plіază după ѕpеcіfіcul nеvoіlor, prеfеrіnţеlor şі rеzіѕtеnţеlor еlеvіlor. Меtodoloɡіc, ѕе caută altеrnatіvе dіaloɡatе, dе ѕtіmularе a crеatіvіtăţіі, a învăţărіі prіn coopеrarе şі foloѕіrеa mеtodеlor іntеractіvе dе ɡrup, іnѕіѕtând pе conѕtrucţіa proɡrеѕіvă a cunoştіnţеlor şі abіlіtăţіlor, nu doar prіn іntеrmеdіul actіvіtăţіі proprіі, cі şі prіn іntеracţіunіlе ѕocіalе atât dіntrе еlеvі, cât şі dіntrе acеştіa şі profеѕorі ѕau comunіtatе. Ѕе încеarcă crеarеa şі ѕuѕţіnеrеa plăcеrіі dе a învăţa, dеѕcopеrіnd şі aplіcând prіn antrеnarеa tot maі mult a motіvaţіеі іntrіnѕеcі. În еvaluarе ѕunt favorіzatе procеѕеlе dе nеɡocіеrе carе іmplіcă conlucrarеa dеcіzіonală dіntrе еducat şі еvaluator. Ѕе еvaluеază în comun munca rеalіzată împrеună şі еfеctеlе rеalе alе formărіі. Ѕtratеɡііlе dіdactіcе іntеractіvе au în vеdеrе ѕprіјіnіrеa dеzvoltărіі copіluluі pе baza іntеracţіunіlor ѕocіalе cе conduc la conturarеa ѕuportuluі coɡnіtіv şі ѕocіoafеctіv nеcеѕar formărіі profіluluі іntеlеctual şі pѕіholoɡіc şі іntеɡrărіі acеѕtuіa în ѕocіеtatе. În cadrul învăţărіі іntеractіvе, еlеvul /ѕtudеntul dеѕcopеră, іnfеrеază, іmaɡіnеază, conѕtruіеştе şі rеdеfіnеştе ѕеnѕurіlе, fіltrându-lе prіn prіѕma proprіеі pеrѕonalіtăţі şі ѕolіcіtând procеѕеlе pѕіhіcе ѕupеrіoarе dе ɡândіrе şі crеaţіе. Еa aparе ca urmarе a еforturіlor іndіvіdualе şі colеctіvе, al іntеracţіunіі еducabіluluі cu cеіlalţі, bazându-ѕе pе ѕchіmburіlе ѕocіalе în dobândіrеa nouluі. Ιndіvіdul carе învaţă actіv еѕtе „proprіul іnіţіator şі orɡanіzator” al ехpеrіеnţеlor dе învăţarе, capabіl ѕă-şі rеorɡanіzеzе şі ѕă-şі rеѕtructurеzе în pеrmanеnţă achіzіţііlе proprіі. Rеalіzarеa acеѕtuі dеzіdеrat еѕtе poѕіbіlă numaі prіn practіcarеa unеі pеdaɡoɡіі іntеractіvе carе încuraјеază rеlaţіa pеrѕonală şі tranѕformă еducabіlul într-un actor actіv al actuluі еducatіv după cum rеіеѕе şі dіn comparaţіa dіntrе orіеntărіlе pеdaɡoɡіcе іntеractіvе şі cеlе claѕіcе:

Еlеmеntul dе comparaţіе

Atrіbutеlе

pеdaɡoɡіеі Atrіbutеlе

іntеractіvе Paradіɡma la carе ѕе Ѕіѕtеmіcă (ѕе ѕtudіază raportеază întrеɡul) Orɡanіzarеa claѕеі/ɡrupеі Coopеratіvă Încuraјеază.... Ιntеracţіunіlе şі ѕchіmburіlе іntеlеctualе, colaborarеa şі coopеrarеa Cum еѕtе prіvіt ɡrupul- Ca o comunіtatе еducatіvă în claѕă? carе ѕе învaţă unіі împrеună cu cеіlalţі 62

pеdaɡoɡіеі

claѕіcе Analіtіcă (ѕе ѕtudіază părţіlе întrеɡuluі) Compеtіtіvă Ιndіvіdualіѕmul şі compеtіţіa Ca un ɡrup în carе ѕе învaţă unіі lânɡă cеіlalţі

Cіnе іa dеcіzіі rеfеrіtoarе Еducabіlіі înşіşі pot lua la cе şі cum vor învăţa dеcіzіі еducabіlіі? Cum еѕtе prіvіt еducabіlul? Ca partіcіpant actіv, autеntіc ѕubіеct al еducaţіеі, autеntіc actor în actul еducatіv Cum еѕtе prіvіt profеѕorul? Cum ɡhіdеază profеѕorul іnѕtruіrеa? În cе conѕtă comunіcarеa еducaţіonală? Міza еducatіvă

Procеѕul cunoaştеrіі conѕtă în... Еѕеnţіal în învăţarе еѕtе... Tіpul dе cunoaştеrе funcţіonală vіzată Ѕе promovеază.. Tіpul dе prеdomіnant

învăţarе

Gradul dе іmplіcarе еducabіluluі... Tіpul dе motіvaţіе Rеlaţіa profеѕor-еducabіl Fееd-backul Cе еvaluarе ѕе practіcă?

a

Profеѕorul

Ca partіcіpant paѕіv, obіеct al еducaţіеі, rеcеptor paѕіv dе cunoştіnţе Ca îndrumător, ɡhіd, Tranѕmіţător dе cunoştіnţе orɡanіzator, colaborator, tutorе, facіlіtator În mod іndіrеct, nondіrеctіv, În mod dіrеct, dіrеctіv, nеrіɡuroѕ rіɡuroѕ Ехprіmarеa proprііlor opіnіі Tranѕmіtеrеa cunoştіnţеlor şі comunіcarеa lor cătrе ɡata prеlucratе profеѕor еducabіlіlor Еvіdеnţіеrеa faptuluі că Tranѕmіtеrеa unuі volum еducabіlul arе rеprеzеntărі dе cunoştіnţе dіvеrѕе, rеflеctеază, ѕеѕіzеază complехіtatеa unеі problеmе, іnvеѕtіɡhеază, dеѕcopеră noі cunoştіnţе, îşі formеază abіlіtăţі, capacіtăţі, comportamеntе Conѕtruіrеa noіlor achіzіţіі Rеcеptarеa dе cunoştіnţе dе cătrе еducabіl ɡata prеlucratе Procеѕul şі modul dе ɡândіrе Produѕul, volumul dе cunoştіnţе Cunoştіnţеlе ştііnţіfіcе, Cunoştіnţе ştііnţіfіcе procеduralе şі ѕtratеɡіcе, dar dеclaratіvе şі cеlе dеclaratіvе Formarеa şі autoformarеa Ιnformarеa Învăţarе actіvă, prіn Învăţarе paѕіvă, prіn actіvіtatе іntеlеctuală şі rеcеptarе practіcă proprіе Мarе, tіnzând ѕprе Practіc nul autonomіе coɡnіtіvă şі еducatіvă Ιntrіnѕеcă Ехtrіnѕеcă Încuraјеază autonomіa Încuraјеază dеpеndеnţa coɡnіtіvă şі еducatіvă faţă dе profеѕor Formatіv şі ѕumatіv Ѕumatіv Contіnuă, formatіvă Fіnală, ѕumatіvă

63

CAPITOLUL VIII PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA AGRICULTURĂ 8.1 Generalități În viziunea Curriculum-ului Național pentru învățământul preuniversitar Cultura de specialitate, Pregătirea practică și Stagiile de pregătire practică sunt componente din trunchiul comun a ariei curriculare Tehnologii. În tabelul nr.8.1 este prezentată anexa nr. 4 la

OMEN nr. 5718/22.12.2005 cu privire la aprobarea planurilor cadru de

învățământ pentru clasele a XI-a și a XII-a. Tabel 8.1 Planul cadru clasa a XI-a și clasa a XII-a Alocare ore de studiu Aria curriculară/ Disciplina

Clasa a XI-a (1) Nr. ore / săpt.

TC

CD CDL

Limbă şi comunicare 7 Limba şi literatura română 3 Limba modernă 1 2 Limba modernă 2 2 Matematică şi ştiinţe ale naturii 6 Matematică 3 Fizică Chimie 2 Biologie 1 Om şi societate 4 Istorie 1 Geografie 1 Discipline socio-umane (Economie) 1 Discipline socio-umane (Economie -

-

-

aplicată) Religie

-

-

1

Nr.

Clasa a XII-a (2) Nr.

Nr.total Nr. ore / săpt.

Nr.

Nr.

Nr.total

total săpt. ore / an

total săpt. ore/

ore/

ore/

şcolar Arii

săpt.

curric.

231

198

132

34

64

33

TC CD CDL

7 3 2 2 6 3 1 2 4 1 1 1

-

-

1

-

-

şcolar Arii

săpt.

curric.

217

186

124

34

31

an

Arte Educaţie fizică şi sport 1 Educaţie fizică 1 Consiliere şi orientare 1 Orientare şi consiliere vocaţională 1 Tehnologii Tehnologia informaţiei şi a-

-

-

1

33

-

-

-

1 1 1 1 -

1

-

-

4 4 6 30 -

33 615

comunicaţiilor Cultură de specialitate Pregătire practică Stagii de pregătire practică

-

4 4 6 30 -

4

Total an şcolar

627

483 132

37

1242

31 31 615

589 491 124

5 36

1204

TC = trunchi comun, CD = curriculum diferențiat(pe profil), CDL = curriculum de dezvoltare locală. Ce este curriculum ? Curriculum definește sistemul de procese decizionale și de modernizare care preced, însoțesc și urmează monitorizarea, proiectarea, elaborarea, evaluarea și revizuirea permanentă şi dinamică a setului de experiențe de învățare oferite de școală. În tabelul 8.2 este prezentat planul cadru de învățământ pentru aria curriculară ,,Tehnologiiʺ, profilul ,,Resurse naturale și protecția mediuluiʺ, clasa a XII-a, calificarea ,,Tehnician în agriculturăʺ reglementat prin anexa nr. 3 la OM nr. 3423 din 18.03.2009. Tabel 8.2 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEUL TEHNOLOGIC  Clasa a XII-a         Calificarea: Tehnician în agricultură   Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală  

  Modulul I: Tehnologii specifice pentru culturile de câmp

      Total ore/an 99   din care: - laborator tehnologic 33    - instruire practică 33 Modulul II: Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticole       Total ore/an 66   din care: - laborator tehnologic    - instruire practică 33 Modulul III: Organizarea bazei furajere       Total ore/an 66   din care: - laborator tehnologic 33    - instruire practică Modulul IV: Marketingul produselor agricole       Total ore/an 66   din care: - laborator tehnologic 33   Total ore/an: 9 ore/săptămână x 33 săptămâni = 297 ore   Stagii de pregătire practică     Modulul V: Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură

65

  150

Total ore/an     din care: - laborator tehnologic    - instruire practică     Curriculum în dezvoltare locală

90 60 Total ore/an: 30 ore/săptămână x 5 săptămâni = 150 ore  

Modulul VI: Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură       Total ore/an 33   din care: - laborator tehnologic Modulul VII: Tehnologii specifice de creştere a animalelor       Total ore/an 33   din care: - laborator tehnologic   Total ore/an: 2 ore/săptămână x 33 săptămâni = 66 ore   TOTAL GENERAL: 513 ore/an

8.2 Notă de prezentare Curiculum-ul școlar pentru modulele ,,Tehnologii specifice pentru culturile de câmpʺ și ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticoleʺ se studiază în clasa a XII-a după cum se poate vedea în tabelul 8.2. Cele două module se studiază pe parcursul unui an școlar, competențele specifice sunt în număr de cinci care presupun operarea cu anumite conținuturi ca mijloace esențiale de formare (elaborare de documente pe teme profesionale, identificarea de probleme complexe, rezolvă probleme, etc.). Pentru fiecare competență există unități de conținut menite să conducă la atingerea competenţelor individuale. Pentru dobândirea acestor competențe este necesară o implicare responsabilă a cadrelor didactice care predau discipline tehnice, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfășurarea orelor teoretice, aplicative și practice, care să stimuleze elevii să oberve, să perceapă, să aplice, să recunoască, să interpreteze date și tehnologii specifice calificării. Tabelul 8.3 prezintă competențele pe unități de competență.

Tabel 8.3 Unități de competență

Unitatea de competanță Competență 2. Comunicare 2.2. Modelează dezbateri și ședințe 2.3. Elaboreaza documente pe teme profesionale 4.Gândire critică și 4.1. Identifică probleme complexe 66

rezolvare de probleme

4.2. Rezolvă probleme 4.3. Evaluează rezultatele obținute 16.Tehnologii specifice 16.1. Selectează soiurile și hibrizii de plante de câmp pentru culturile de câmp 16.2. Aplică schemele de asolament proiectate pentru culturile de câmp 16.3. Supraveghează lucrările de înființare a culturilor de câmp 16.4.Coordonează la nivel de echipă aplicarea lucrărilor de îngrijire la culturile de câmp 16.5.Coordonează lucrările de recoltare și depozitare a plantelor de câmp 18. Tehnologii specifice 18.1. Organizează echipa pentru executarea lucrărilor de de cultivare a plantelor înființare a culturilor horticole pe suprafețe mici horticole 18.2. Organizează echipa pentru executarea lucrărilor de întreținere a culturilor legumicole 18.3. Supraveghează echipa pentru executarea lucrărilor de întreținere a plantațiilor pomicole și viticole 18.4. Organizează echipa pentru executarea lucrărilor de recoltare și valorificarea producției culturilor horticole 18.5. Verifică calitatea lucrărilor aplicate culturilor horticole

Pentru realizarea competențeor specifice activitățile de învățare se pot organiza frontal, sau pe echipe mici de elevi, în laborator, la agenții economici sau în atelierele școlare, în perioada de ore teoretice, dar și în perioada alocată laboratorului tehnologic și practicii comasate. Demersul didactic se realizează conform schemei orare, de disponibilitățile de spații școlare și resursele umane ale unității școlare. Se vor folosi aparatura de laborator, scheme, filme, fișe de lucru, fișe de evaluare și autoevaluare, utilaje și instalații agicole pentru formarea competențelor specifice. Metodele interactive folosite pentru formarea competențelor, pot fi: demonstrația, problematizarea, observarea dirijată, asaltul de idei, proiectul, descoperirea, etc.. Aceste sugestii metodologice reprezintă doar recomandări pentru implementarea curriculum-ului ,,Tehnologii specifice pentru culturile de câmpʺ și ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticoleʺ care se studiază în clasa a XII-a.

67

CAPITOLUL IX CONTRIBUṬII PRIVIND METODOLOGIA DE PREDARE - ȊNVĂṬARE PRIN METODE INTERACTIVE A LECṬIILOR DE DEPRINDERI PRACTICE ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ

9.1 Tema cercetării Lucrarea îşi propune să prezinte aspectele teoretice ale metodicii disciplinelor de specialitate, să facă

o prezentare a metodelor moderne de predare-învăţare şi să

prezinte cât mai obiectiv rezultatele la care s-a ajuns prin aplicarea, în procesul de învăţământ, a metodelor moderne de predare–învăţare la disciplinele tehnice. Lucrarea se întemeiază pe o cercetare experimentală, care, pornind de la motivaţiile de mai sus şi-a propus să identifice şi să valideze un set de metode moderne (active) aplicabile la disciplinele tehnice. Alegerea temei a fost motivată dupa o informare corectă privind evoluția ulterioară a elevilor care sunt absolvenți a profilelor tehnice. Agenții economici din zona limitrofă angajează elevii care au căpătat competențe specifice lucrului în agricultură: lucru în echipă, identificarea și rezolvarea problemelor, aplică legislația privind securitatea și sănătatea la locul de muncă, etc. 9.2 Scopul și obiectivele cercetării Scopul tezei: evidențierea avantajelor și limitelor metodelor interactive în 68

formarea și dezvoltarea de competențe prin predarea - învățarea disciplinei Agricultură la elevii din învățământul liceal care la finalul studiilor vor avea calificarea Tehnician în agricultură. OBIECTIVELE CERCETĂRII •

creşterea generală a nivelului la învăţătură a tuturor elevilor la disciplina de specialitate ,,Tehnologii specifice pentru culturile de câmp“ și ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticoleʺ, indiferent de lacunele pe care aceştia le au la începutul activităţii experimentale ;

•

dezvoltarea gândirii active, realiste, investigative prin crearea de situaţii provocatoare;

•

dezvoltarea puterii de raţionare şi utilizarea imaginaţiei;

•

crearea posibilităţii ca elevii să poată învăţa unul de la celălalt;

•

încurajarea deprinderilor

dezvoltării

muncii

în

echipă, cu efecte

pozitive

asupra

de comunicare, de gândire critică şi a celor cu caracter

practic; •

utilizarea în condiţii de eficienţă sporită a materialelor didactice;

•

dezvoltarea mecanismelor cognitive superioare: gândire, memorie, imaginație. Ipoteza de la care am pornit această lucrare a fost aceea că, utilizând metode

interactive în predarea - învățarea noțiunilor se realizează mai temeinic latura instructiv - formativă a procesului de învăţământ, precum şi creşterea performanţelor elevilor şi împlinirea personalităţii lor. 9.3 IPOTEZELE DE LUCRU Pornind de la obiectivele urmărite în cadrul activităţii experimentale au fost stabilite următoarele ipoteze de lucru:  Este mai eficient procesul de instruire , dacă în locul metodelor tradiţionale se vor folosi metode moderne (active) de predare-învăţare?  Se poate oferi posibilitatea ca fiecare elev să îşi poată utiliza întregul potenţial de învăţare?  Se poate crea o atmosferă plăcută pentru dezvoltarea gândirii active, realiste, investigative prin crearea de situaţii provocatoare?  Se poate oferi posibilitatea ca pe de o parte elevii să poată învăţa independent iar 69

pe de altă parte să aprecieze valoarea învăţării cu şi de la alţii ?  Este posibilă dezvoltarea muncii în echipă , cu efecte pozitive asupra deprinderilor de comunicare, de gândire critică şi a celor cu caracter practic?  Se poate transforma instruirea prin metode interactive într-un proces relativ autonom, atâta timp cât este acceptată şi asumată responsabilitatea acesteia de către elev?

9.4 Eşantionae în cadrul cercetării

Eşantionul de subiecţi (elevi) cuprinşi în cercetare a fost stabilit prin alegerea clasei a-XII-a, cu calificarea ,,Tehnician în agriculturăʺ şi va îndeplini succesiv funcţia de eşantion

experimental, respectiv eşantion de control; se vor urmări rezultatele

elevilor după administrarea factorului experimental. De la începutul cercetării mi-am propus sa folosesc metode interactive în cadrul lecțiilor cu elevii clasei a XII-a, specializarea ,,Tehnician în agriculturăʺ și să urmaresc dacă aceste metode conduc la dinamizarea instruirii și la stimularea participării elevilor la activitățiile

practice

propuse în lecții. Clasa a XII-a este formată din 16 de elevi (11 băiat şi 5 fete), având vârste cuprinse între 17-18 ani. Din punctul de vedere al provenienţei socio-profesionale, marea majoritate provin din familii de muncitori, cu sau fără studii medii, şomeri, casnice, liberi profesionişti. Ca mediu de provenienţă colectivul este destul de omogen ( 7 elevi provin din mediul urban şi 11 elevi din mediul rural ) 9.5 Precizarea locului şi a duratei cercetării Realizarea cercetării de tip aplicativ-experimental presupune o durată mai mare de timp. Perioada de cercetare se desfășoară pe parcursul anului școlar 2016-2017, conform tabelului 9.4. Locul de desfășurăre a cercetării este Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea și la agentul economic cu care liceul are încheiat o convenție de practică. Tabelul nr. 9.4. Durata cercetării 70

Etape

Pre

Constatativă

Experim. interval

Posttest

constatativă Timp

de Oct. 2015 –

desfăşurare

mai 2016

15 sept. 2016 – 15 15 oct. 2016 –

1 iunie 2016

oct. 2016

-15iunie2017

1 iunie 2017

9.6 Metode de cercetare folosite: •

observaţia directă

•

metoda anchetei ( convorbirea şi chestionarea ) Pentru a studia posibilitățile de aplicare a metodelor interactive în învățământul

tehnic liceal, mi-am îndreptat atenția în anul școlar 2016-2017 asupra elevilor din clasa a XII-a. Așa cum am menționat majoritatea elevilor provin

din medii sociale

aproximativ apropiate. Provin din familii închegate, majoritatea locuiesc împreună cu părinţii şi bunicii şi au condiţii bune pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere al comportamentului elevilor am observat că acest colectiv de elevi era neomogen, elevii aveau dorințe proprii de afirmare, dar nu doreau să lucreze în echipă sau să împartă bucuria reușitei cu ceilalți colegi. Membrii grupurilor nu colaborau și existau chiar reacții de respingere între aceștia. În calitate de profesor doresc ca relațiile dintre mine și elevii mei, dar și relațiile elevelev sa fie deschise, sa fie bazate pe sprijin reciproc, pe cooperare, toleranţă şi dialog constructiv care să încurajeze inițiativa și creativitatea elevilor. Esența deciziei strategice pentru demararea acestui experiment a plecat de la dorința de a găsi acea cale prin care profesorul provoacă elevul să participe de bună voie - însemnând interes și curiozitate - la activitatea propusă. Rezultatele acestui experiment vor fi pozitive doar dacă implicarea elevilor va fi activă. Din aceste cauze prima preocupare a mea să propun lecții în care munca în echipă le va aduce beneficii pe termen lung tuturor elevilor, le va stârni interesul și atenția fața de studiul agriculturii, le va înlătura egoismul, individualismul, le va dezvolta spiritul de echipă, le va crește dorința de participare activă, voluntară la propria formare. Pornind de la faptul că ,,oamenii sunt capabili și dornici de învățare, însă de cele mai multe ori, nu așa cum și când vor alții, ci așa cum consideră ei înșișiʺ 44 am cosierat că orele de agricultură pot fi o sursă de inspirație pentru elevii mei în anul școlar următor. 44

H. Sibert, 2001, , p. 212-213.

71

În perioada preconstatativă în anul școlar 2015-2016 am aplicat la eșantionul dorit pentru studiu chestoinarul referitor la stilurile de învățare (vizual, auditiv, practic). În această perioadă am stabilit modul prin care doresc să decurgă cercetarea în anul următor școlar în funcție de modurile de învățare a elevilor din eșantionul experimental. Cercetarea a început prin aplicarea chestionarelor referitor la stilurile de învățare.

Tabel 9.5 Stiluri de învățare

Nr.crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Nume prenume elev

Stil de învățare auditiv-practic practic auditiv practic practic auditiv-practic auditiv vizual auditiv-practic auditiv auditiv practic vizual-auditiv vizual

Balla Mihai Alexandru Bornea Iulian Cornel Bucătaru Alina-Ana-Maria Constantin Angel Cătălin

David Lavinius Adrian Dumitrache Daniel Fornea Sorinel Georgescu Ştefan Cristian Gheorghe Florin Lăutaru Elena Victoria Manea Sorina

Marin Costinel Cristian Marin Ioana Valentina Neagu Constantin

Neagu Nicoleta Paraschiv Georgian Daniel

Elevii au răspuns în funcție de temperamentul și de activitățile pe care le desfășoară atât în cadrul orelor de curs cât și cele extracurriculare, rezultatul este prezentat în figura 1.

72

Figura 1. Stiluri de învățare Procentual clasa este eterogenă, 25 % din elevi au stil de învăţare auditiv, 12,5 % vizual, 12,5% auditiv-practic, 25 % practic, 6,25% vizual-auditiv. Chestionarul este prezentat în anexa A. Plecând de la stilurile de învățare şi ştiind că învăţɑrеɑ ɑсtіvă îі dеtеrmіnă ре еlеvі ѕă-șі formеzе рroрrіɑ lor înțеlеɡеrе ɑ mɑtеrіɑluluі șі рroрrіɑ реrѕресtіvă am realizat pentru cercetarea didactică tipuri diferite de lecție. Fiecare elev are stilul propriu de învățare (vizual, auditiv sau practic), în cazul eșantionului experimental putem observa procente diferite, în care stilul auditiv și stilul practic predomină. Învățarea activă este acea învățare care trezește curiozitatea , încrederea în forțele proprii, capacitate de comunicare, analizează, rezolvă pe când la învăţɑrеɑ „рɑѕіvă”, сrеіеrul nu fɑсе ɑсеѕtе lеɡăturі. Un сomрutеr nu rеţіnе іnformɑţіɑ рroсеѕɑtă dесât dɑсă ɑсţіonăm butonul „ѕɑlvɑrе”. Сrеіеrul noѕtru trеbuіе ѕă tеѕtеzе іnformɑţіɑ ѕɑu ѕă o ехрlісе ɑltсuіvɑ реntru ɑ o ѕtoсɑ.  Еlеvіі înşіşі trеbuіе ѕă orɡɑnіzеzе сееɑ се ɑu ɑuzіt şі văzut într-un tot ordonɑt şі рlіn dе ѕеmnіfісɑţіі. Dɑсă еlеvіlor nu lі ѕе ofеră oсɑzіɑ dіѕсuţіеі, ɑ іnvеѕtіɡɑţіеі, ɑ ɑсţіunіі, a exercițiului practic şі еvеntuɑl ɑ рrеdărіі, învăţɑrеɑ nu ɑrе loс. 9.7 Organizarea şi desfăşurarea cercetării pedagogice Studirerea celor doua module ,,Tehnologii specifice pentru culturile de câmpʺ și ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticoleʺ, oferă cunoștințe necesare integrării la locul de muncă, dar și asimilarea de informații și abilități pentru dezvoltarea propriei persoane. Elevul trebuie să devină subiectul propriei dezvoltări, astfel se va 73

înarma cu cunoștințe, priceperi și deprinderi necesare în activitățile pe care le va desfășura în viitor. În acest context învățământul preuniversitar trebuie să acționeze sub principiul legării teoriei de practică. Acest principiu are la bază cerințe ca lecțiile să ofere suficiente ocazii de valorificare în practică a cunoștințelor teoretice şi a capacităților de învățare. În funcție de fiecare lecție, activitățile practice prezentate, urmăresc mijlocirea perceperii active a fenomenelor realității, dezvoltarea la elevi a capacității de executare și utilizare a unor deprinderi practice, dar și capacitatea de cooperare în scopul realizării obiectivelor. În activitatea de aplicare practică pe tot parcursul anului școlar, elevi își formează și consolidează deprinderi de muncă independentă, deprinderi practice așa cum am precizat în capitolul VI Profilul psihologic al elevului de liceu. În această perioadă a vieții elevul învață din experiența proprie , dar mai ales prin cooperare și executare individuală a operațiunilor pentru realizarea scopului propus (plantare, reglare utilaje, cântărire, etc.). Elevii vor fii capabili să formeze o opțiune pentru viitoarea meserie în concordanță cu propriile aptitudini și interese. Implementarea cunoștințelor teoretice în practică dezvoltă la elevii spiritul de disciplină, de respect pentru muncă și produsele muncii, elevii descoperind adevărata însemnătate practică atunci când ei înșiși realizează produsul. Nerespectarea în învățământ a principiului legării teoriei de practică conduce la un fenomen îngrijorător elevii știu, dar nu pricep sau reușesc să execute anumite operații practice fară a înțelege bazele lor teoretice, execută mecanic o operaţiune. 9.7.1 . Lecția mixtă

Conform datelor din tabelul 9.4 cercetarea a început prin aplicarea chestionarelor cu stilurile de învățare. Elevii din eșantionul de cercetare vor parcurge mai multe activități practice prin care se urmărește dezvoltarea gândirii active, realiste. Lecția mixtă este o lecție complexă, este cel mai folosit tip de lecție în procesul de învățământ agricol, are ca avantaj realizarea diferitelor ptocedee didactice: fixarea cunoștințelor, comunicare de noi cunoștințe, formarea de deprinderi și priceperi în care elevii asimilează noțiuni și dezvoltă abilități de lucru în echipă, de colaborare, de rezolvare de probleme. Lecția mixtă s-a derulat în laborator, pe durata a 50 minute iar elevii au fost grupați pe echipe coordonate de un lider, acesta având sarcini clare. Echipele au avut sarcini practice, dar și teoretice, toate informațiile concretizându-se sub forma unei scheme (metoda chiorchinului). Lecția a urmărit sistematizarea şi sinteza cunoştinţelor 74

referitoare la recoltarea și valorificarea produselor legumicole prin dezvoltarea abilităților de lucru în echipă și a capacităţii de autoevaluare. Evaluarea s-a realizat prin aplicarea unui test, dar și prin chestionarul aplicat la sfârșitul orei. Activitatea s-a desfăşurat la început frontal după care elevii au fost grupați în echipe eterogene. În cadrul acestei lecții am combinat mai multe metode didactice, problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, metoda ciorchinelui, aceste metode mi-au asigurat libertatea de mișcare în cadrul lecției. Îmbinarea metodelor tradiționale cu metodele interactive duc la cele mai bune rezultate, se poate observa în tabel 9.6. Ca și în cazul acesta elevii au asimilat informația din mai multe surse: explicația profesorului, fișa de documentare, prezentarea ppt și discuțile dintre echipe. Rezultatele muncii au fost sistematizate prin metoda ciorchinelui, care au fost vizibile de toți elevii, aceştia putând face aprecieri asupra modului de recoltare, ambalare, condiționare a produselor horticole.

75

PROIECT DE LECŢIE

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea Data: 09.12.2016 Profesor: Dinu Carmen Clasa a XII-a Calificarea: Tehnician în agricultură Nr. elevi (total/prezenţi): 17 Mediul de instruire: laborator Durata: 50’ Modulul II: Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticole TEMA: Recoltarea și depozitarea produselor legumicole LECŢIA: Recoltarea, depozitarea, ambalarea și valorificarea produselor legumicole TIPUL LECŢIEI: lecţie mixtă (recapitulare, autoevaluare) A. STRUCTURA LOGICĂ A CONȚINUTULUI (arii de conținut) A1. Noţiuni introductive A2.Recoltarea produselor legumicole A3. Condiționarea produselor legumicole A4.Depozitarea și valorificarea produselor legumicole

78

B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI (SCOPUL): sistematizarea şi sinteza cunoştinţelor referitoare la recoltarea și valorificarea produselor legumicole prin dezvoltarea abilităților de lucru în echipă și autoevaluare. C. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE CUVINTE CHEIE RESURSE MATERIALE ANTERIOARĂ Lucrări de înfiinţare a culturilor horticole Lucrări de întreţinere a culturilor horticole recoltare condiţionare ambalaje, legume, fructe ambalare fişă de documentare depozitare fişă de lucru testul de autoevaluare D. COMPETENŢE SPECIFICE ȘI OBIECTIVE OPERAŢIONALE URMĂRITE D1. COMPETENŢE PROFESIONALE: 4.1.Identifică probleme complexe 18.4.Organizează echipa pentru executarea lucrărilor de recoltare şi valorificare a producţiei culturilor horticole. 9.2. Coordonează activitatea în caz de accident în domeniul agricultură D2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE - la sfârşitul orei elevii vor fi capabili: O1- să identifice modul de recoltare a produselor horticole. O2- să explice modul de condiționare a produselor horticole. O3- să descrie tipurile de ambalare a produselor horticole. O4- să identifice normele de securitate a muncii și PSI. E. METODE ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE Metode şi procedee: problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin descoperire, metoda ciorchinelui Mijloace de învăţământ:  prezentare prezi.ro  pentru fiecare echipă-fişă de lucru, fișa de documentare  pentru fiecare elev- test de autoevaluare. Forma de activitate: frontal, echipe. Evaluarea: formativă.

79

F. DESFĂŞURAREA LECŢIEI Tim p 50 min 2 min

5 min

25 min

Etape de instruire Profesorul

Elevii

Secvenţa introductivă Verifică prezenţa (apel Răspund la apel nominal) şi notează - se pregătesc cu cele absenţii necesare pentru lecţie Formează echipele Anunţă obiectivele operaţionale Verificarea si reactualizarea cunoştinţelor anterioare Adresează elevilor - răspund la întrebările întrebările de verificare : profesorului, corectează sau Prin ce metode se completează răspunsurile înființează culturile colegilor horticole? - răspund la întrebările Lucrări de întreținere la profesorului culturilor horticole - elevii sunt grupaţi pe echipe Dirijarea directă şi indirectă a procesului de fixare a cunoştinţelor

Arii de conţinut

Metode de învăţământ

Mijloace de învăţământ

Forma de organizare Profesor

Catalog

Frontal

A1

Conversaţie examinatoare

Tablă

Frontal

A3 A4

Explicaţia conversaţia euristică, analiza

Fişa de lucru

Diferenţi at

Elev

Colectiv, individual

Evaluare

Orală

Echipe Orală

78

- Voi ştiţi că pentru a obţine producţii mari și de calitate superioară trebuie parcurse toate verigile. Recoltarea fiind ultima verigă, prezintă noţiuni despre recoltare, condiţionare, ambalare și valorificare. Recoltarea este operaţia de trecere a legumelor din sfera de producţie în cea de circulaţie cu destinaţia pentru consum sau păstrare. Organizarea recoltării: instruirea muncitorilor, stabilirea graficului de livrare, asigurarea ambalajelor, mijloacelor de transport necesare stabilirii destinaţiei. Tehnica recoltării diferă în funcţie de gradul de perisabilitate a legumelor şi de dinamica apariţiei producţiei. Clasificarea recoltării: - selectivă la speciile la care maturarea părţilor comestibile se face eşalonat (tomate, ardei, vinete). - integrală la speciile la care se produce maturarea simultan a părţilor comestibile (rădăcinoase de toamnă) Metode de recoltare: -manuală-se face la speciile destinate pentru consum în stare proaspătă (tomate, ardei). - semimecanizată prin dislocarea mecanizată a solului şi strângerea manuală a legumelor (cartof). - mecanizată în cazul produselor destinate industrializării sau mai puţin perisabile. Se folosesc maşini de recoltat: combina pentru recoltat rădăcinoase. Condiţionarea şi ambalarea legumelor: Definiţie cuprinde operaţiile de sortare, calibrare, periere, spălare etc. prin care legumele sunt aduse la condiţiile de calitate prevăzute de standarde. -sortarea - eliminarea legumelor bolnave, rănite, prea mici, se face manual sau benzi de sortare.

Elevii notează în caiete schema de recapitulare Elevii completează fişa de lucru cu informații descoperite în fișa de documentare Fiecare echipă îşi alege un lider care va comunica rezultatele în urma completării fişei de lucru și realizează sarcinile primite

79

15 min

- calibrarea-gruparea legumelor în funcţie de mărime, formă, greutate. - perierea - curăţirea produselor de praf şi eventuale resturi de produse chimice. - spălarea - înlăturarea de pe legume a resturilor de pământ şi a substanţelor chimice. - ceruirea-cu emulsii de ceară sau parafină în scopul prelungirii perioadei de păstrare (tomate vinete) -legarea în snopi, funii, legături - la legumele verdeţuri, ceapă, usturoi. Ambalarea pentru protejarea legumelor în timpul păstrării, depozitării și valorificării. Se folosesc: lăzi, saci, coşuri, cofraje. O metodă modernă este preambalarea produselor în ambalaje egalizate sau marcate, învelite în folie, pungi, coşuleţe. -prezintă prezi.ro cu informaţii despre produsele horticole -prezintă metoda de lucru elevilor și cere acestora să aleagă un lider care va coordona echipa și va completa schema de la tablă și va prezenta activitatea din echipa sa -supraveghează elevii şi răspunde întrebărilor adresate de aceştia Concluzii şi realizarea feed-back-ului Conversaţia examinatoare - profesorul solicită - liderii de echipe se vor liderului fiecărei echipe deplasa la panou (sau tablă) şi să prezinte cuvintele vor da răspunsurile, cuvinte cheie ce vor fi cheie exemple de plante centralizate pe panoul horticole, recoltarea, A1 unde este desenat conditionarea,etc.) A2 ciorchinele - se fac observaţii şi de către A3 - ascultă cu atenţie celelalte echipe dacă este A4 prezentările şi pune cazul întrebări - după realizarea sarcinilor de lucru şi

80

Frontal

Colectiv, individual

Orală

2 min

3 min

dezbaterea acestora, solicită elevii să rezolve testul de autoevaluare (5 min) Tema pentru acasă - solicită elevii să scrie pe caiete un minieseu despre tipuri de ambalare moderne (ex.: ambalarea în vid.avantaje -dezavantaje) Notarea elevilor Profesorul apreciază şi notează participanţii activ la lecţie.

- elevii răspund la întrebările din testul de autoevaluare

Autoeval uare Dialog

- elevii îşi notează în caiete tema pentru acasă

Dialog

Caietele elevilor

Frontal

Catalog

Frontal

FIŞA DE LUCRU

AMBALAREA RECOLTAREA RECOLTAREA

PRODUSE

81PRODUSE HORTICOLE

CONDIŢIONAREA DEPOZITAREA

Fisa de documentare: Recoltarea produselor horticole Maturitate Maturitate de Maturitate Recoltare selectivă consum Recoltare integrală fiziologică comercială Momentul în care , Momentul în care simultană, Legumele Maturare eşalonată Maturare Tehnica recoltării – depinde de : seminţele au ajuns legumele au corespund recoltări repetate, la executându-se o singură Recoltarea - operaţia de trecere a mature însuşirilerecoltare cerinţelor diferite intervale de timp şi sunt capabile să morfologice şi beneficiarului, legumelor din sfera de producţie gradul de perisabilitate al germineze. organoleptice în funcţie de în cea a circulaţiei pentru consum sau păstrare; legumelor specifice soiului modul de momentul optim al recoltării este în funcţie de gradul şi speciei. valorificare. dinamica apariţiei producţiei de maturare,

care este determinat de destinaţia producţiei.

Maturarea - momentul în care legumele au maximum calităţilor gustative şi au acumulat suficiente substanţe nutritive ; se deosebesc mai multe grade de maturitate:

82

Recoltare manuală

Metode de recoltare

Recoltare semimecanizată

Recoltare mecanizată

-sunt diferite în funcţie de destinaţia producţiei şi dotarea tehnică :

Fişă de documentare : lucrări de condiţionare şi asigurarea ambalării produselor legumicole.

presortare

sortarea

calibrarea

perierea

Condiţio narea legumelo r constă în operaţiile spălarea : ceruirea

83

legarea în snopi,funii, legături

Materiale folosite pentru ambalare lăzi

Saci

coşuri, cofraje

materiale pentru preambalare

Ambalarea legumelorse face pentru: -protejare -manipulare uşoară

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de condiţionare şi ambalare a produselor legumicole.

84

SCHEMA TABLEI RECOLTAREA, CONDIŢIONAREA ŞI AMBALAREA LEGUMELOR 1.DEFINIŢIA RECOLTĂRII - este trecerea legumelor din sfera de producţie în cea a circulaţiei, cu destinaţie pentru consum sau păstrare. 2.MATURAREA LEGUMELOR - reprezintă momentul în care legumele întrunesc maximum calităţilor gustative şi au acumulat suficiente substanţe nutritive pentru a fi utilizate în consum proaspăt sau pentru industrializate. Gradele de maturare: -maturare fiziologică -maturare de consum -maturare comercială 3.TEHNICA RECOLTĂRII: - recoltare selectivă - când maturarea organelor comestibile se face eşalonat (tomate,ardei,vinete) - recoltare integrală - când maturarea organelor comestibile se face simultan (rădăcinoase de toamnă) 4.METODE DE RECOLTARE:-manuală - pentru legumele destinate exportului şi consumului în stare proaspătă (tomate, ardei, vinete) - semimecanizată - dislocarea mecanizată şi strângere manuală (cartof) -mecanizată - pentru legumele destinate industrializării (rădăcinoase, fasole verde, mazăre) 5.DEPOZITAREA - se face în magazii, silozuri, depozite cu instalatii frigorifice,etc. 6.CONDIŢIONAREA LEGUMELOR - cuprinde operaţiile de: presortare, sortare, calibrare, periere, ceruire, spălare, legare în snopi, funii, legături. 7.AMBALAREA LEGUMELOR - pentru a proteja legumele în timpul transportului, depozitării și valorificării. În acest scop se folosesc: lăzi, saci, coşuri, cofraje. O metodă modernă este preambalare produselor în ambalaje egalizate şi marcate, învelite în folie, în pungi de polietilenă, coşuleţe etc.

85

Numele şi prenumele: Clasa: Data:

Punctajul elevului:

Fişa de autoevaluare

Punctajul profesorului:

Tema: Recoltarea, condiţionarea şi ambalarea produselor legumicole. 1.Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă (2p) a) Recoltarea este operaţia de trecere a legumelor din sfera de producţie în cea a circulaţiei cu destinaţia pentru consum sau păstrare: A-adevărat; F-fals; b) Condiţionarea este operaţia de ambalare a produselor legumicole: A-adevărat; F-fals; 2.Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect (2p) Condiţionarea cuprinde operaţiile de: a. recoltarea e. ceruirea b. sortarea f. calibrarea c. ambalarea g. spălarea d. perierea h. preambalarea 3.Completaţi spaţiile libere cu noţiunile potrivite: (2p) Maturarea reprezintă momentul în care legumele întrunesc maximum……………………… ……………. şi au acumulat suficiente……………………………………. putând fi utilizate în consumul proaspăt sau pentru industrializare. 4.Sortarea constă în eliminarea legumelor………………………………………………………..(1p) 5.Se dau următoarele elemente: protejarea în timpul transportului, depozitării şi valorificării precum şi pentru o manipulare mai uşoară.  Precizaţi lucrarea căreia îi aparţin elementele enumerate.(2p) Din oficiu: 1 punct TOTAL: 10 puncte Chestionar de satisfacție

86

1. 2. 3. 4. 5.

Cred că activitatea mea poate fi apreciată cu nota........... Prin rezolvarea sarcinilor am învățat.............................. Ce am învățat poate fi util la.......................................... Ce mi-a plăcut la această activitate................................ Cred că aș putea să îmi îmbunătățesc performanțele dacă........... Rezolvarea probei de evaluare

1. a) - A b) - F 2. b ; d ; e ; f ; g . 3. Maturarea reprezintă momentul în care legumele întrunesc maximum calităţilor gustative şi au acumulat suficiente substanţe nutritive, putând fi utilizate în consumul proaspăt sau pentru industrializare. 4. Sortarea constă în eliminarea legumelor bolnave, rănite , prea mici sau cu coloraţie diferită. 5. Ambalarea legumelor se face pentru protejarea lor în timpul transportului, depozitării şi valorificării, precum şi pentru o manipulare mai uşoară.

87

În cazul acestei lecții mixte am aplicat autoevaluarea, lecția conține multe activităţi (recapitulare din lecții anterioare, organizarea echipelor, alegere de lider, sarcini practice de lucru). Autoevaluarea este o metodă de măsurare și apreciere necesară în procesul educațional. Elevii au nevoie să se cunoască deoarece această cunoaștere le dă încredere în sine și motivaţie pentru îmbunătățirea performanțelor școlare. Acesta a fost motivul pentru care am început cercetarea cu acest tip de lecție și acest mod de evaluare. Autoerarhizarea determină la elevi capacitatea acestora de a-şi evalua capacitățile și deprinderile în raport cu propria formare şi în raport ceilalţi. La finalul lecției informațiile sunt proaspete în mintea elevului, acesta putând să îşi facă o evaluare realistă a celor reținute și în acest mod încrederea în proprile forțe. Elevii au răspuns la testul de autoevaluare, tabel 9.6.

Tabel 9.6 Punctajul obținut de elevii la autoevaluare

Nr.crt. Nume prenume elev 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Balla Mihai Alexandru Bornea Iulian Cornel Bucătaru Alina-Ana-Maria Constantin Angel Cătălin

David Lavinius Adrian Dumitrache Daniel Fornea Sorinel Georgescu Ştefan Cristian Gheorghe Florin Lăutaru Elena Victoria Manea Sorina

Marin Costinel Cristian Marin Ioana Valentina Neagu Constantin

Neagu Nicoleta Paraschiv Georgian Daniel

Stil de învățare

Autoevaluare

auditiv-practic practic auditiv practic practic auditiv-practic auditiv vizual auditiv-practic auditiv auditiv practic vizual-auditiv vizual

8 6 6,5 7 7,5 8,5 8 7 8 6,5 5,5 7 6,5 7,5

91

Punctaj profesor 7 7 7,5 8,5 6,5 7 9 6 7,5 7 6 7 6,5 7

În urma analizei testului elevii au rezolvat sarcinile primite, punctajul de la autoevaluarea și punctajul profesorului nu au avut diferențe mari (figura 2). Elevii care au stilul de învățare practic și auditiv au note aproximativ egale.

Figura 2. Diferența de notare între autoevaluare și punctajul profesorului

Elevii care au fost liderii echipelor nu au avut note mai mari decât media echipei coordonate, deci putem spune că nu au asimilat toate informațiile, chiar sau supraevaluat. În cazul în care se lucrează în echipe acestea trebuie să fie cu un număr mic de elevi (4-6 elevi) ideal în acest caz au fost echipele cu 4 elevi. Fiecare echipă a valorificat la maxim potențialul elevilor, fiecare coechipier a avut o sarcină clară. În tabelul 9.7 se poate remarca punctajele echipelelor ce au avut rezultate asemanătoare.

Tabel 9.7 Rezultatele pe echipe în urma evaluării

89

Nr. Nume prenume elev echipă Balla Mihai Alexandru 1 Bornea Iulian Cornel Bucătaru Alina-Ana-Maria Paraschiv Georgian Daniel

2 3

4

Constantin Angel Cătălin

David Lavinius Adrian Dumitrache Daniel Georgescu Ştefan Cristian Gheorghe Florin Manea Lăutaru Elena Victoria Marin Costinel Cristian Marin Ioana Valentina Neagu Constantin

Neagu Nicoleta

Stil de învățare

Autoevaluare

auditiv-practic practic auditiv vizual practic practic auditiv-practic auditiv vizual auditiv-practic

8 6 6,5 7,5 7 7,5 8,5 8 7 8

Punctaj profesor 7 7 7,5 7 8,5 6,5 7 9 6 7,5

auditiv auditiv practic vizual-auditiv

6,5 5,5 7 6,5

7 6 7 6,5

În figurile 3,4,5,6 se poate observa că elevii care au lucrat în echipe au rezultate asemănătoare. Acest lucru demonstrează că elevii se mobilizează și realizează sarcinile primie și în funcție de liderul echipei, dar și de modul de cooperare în echipă. În cazul analizei statistice a lucrului în echipă se poate observa că elevii cu stilul de învățare vizual au avut cele mai mici punctaje, de aici putem trage o concluzie evidentă că lecțiile trebuie realizate și în funcție de stilurile de învățare a elevilor. În acest mod putem să avem cele mai bune rezultate și elevii să asimileze cunoștințe şi să își dezvolte abilitățile în funcție de modul de învățare. Așa cum am precizat și în capitolul V în adolеѕcеnţă arе loc cеa maі іntеnѕă dеzvoltarе pѕіhіcă a omuluі prіn еvoluţіa laturіі coɡnіtіvе, afеctіvе şі еvolutіvе, prіn еlaborarеa іdеalurіlor, a concеpţіеі dеѕprе lumе. În această perioadă a vieții elevii asimilează cu ușurință informații, dar pot și refuza să execute sau să realizeze sarcinile primite, în cazul prezentat au existat doi elevi car nu au vrut să execute sarcinile primite de la lider și au propus alți coechipieri să execute punerea produselor în ambalaje. Motivarea lor a fost să nu facă ceva greșit.

90

Echipa 1 10 8 6 4 2 0 Auditiv-practic Balla Mihai Alexandru

practic

auditiv

vizual

Bornea Iulian Cornel Bucataru Alina-Ana- Paraschiv Georgian Maria Daniel Autoevaluare

Punctaj profesor

Figura 3. Rezultatele comparative ale echipei nr.1 Echipa nr. 1 a avut rezultate omogene, elevii au colaborat bine, iar liderul, care are elevii au stilul de învățare auditiv-practic, a organizat bine echipa şi a împărțit sarcini realizabile pentru coechipierii săi.

Echipa 2 Autoevaluare

9

Punctaj profesor

8 7 6 5 4 3 2 1 0 practic

practic

Auditiv-practic

Constantin Angel Cătălin

David Lavinius Adrian

Dumitrache Daniel

Figura 4. Rezultate comparative ale echipei nr. 2 Echipa nr.2 a avut cele mai bune punctaje, după cum putem observa toți elevii din această echipa au stilul de învățare practic. Acest fapt poate să fie cauza realizării punctajelor mari.

91

Echipa 3 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

Autoevaluare

Punctaj profesor

auditiv

vizual

Auditiv-practic

Georgescu Stefan Cristian

Gheorghe Florin

Manea Lautaru Elena Victoria

Figura 5. Rezultate comparative ale echipei nr. 3 Echipa nr. 3 a avut rezultate bune, dar se poate observa ușor că elevul cu stilul de învățare vizual are procentajul cel mai mic. Acest elev a primit din partea liderului o sarcină practică, iar acesta nu a putut să o realizeze până la capăt invocând faptul că nu a înțeles ce are de făcut.

Echipa 4 8

Autoevaluare

Punctaj profesor

7 6 5 4 3 2 1 0 auditiv

auditiv

practic

Vizual-auditiv

Marin Costinel Cristian

Marin Ioana Valentina

Neagu Constantin

Neagu Nicoleta

Figura 6. Rezultate comparative ale echipei 4 Echipa nr. 4 a avut rezultate omogene, chiar dacă trei dintre elevi au avut stilul de învățare auditiv, liderul echipei a reușit să mobilizeze echipa, să obțină cele mai bune rezultate. Elevii au urmărit mai mult prezentarea ppt, s-au documentat mai mult, astfel au reușit să completeze corect partea lor din ciorchine. În acest caz putem spune că, concurența poate duce la obținerea de rezultate bune. Liderul a mobilizat mai bine

92

echipa, s-au documentat mai minuţios şi au fost mai bine motivaţi dorind să realizeze toate sarcinile primite. În tabelul 9.8 se rgăsesc răspunsurile date de elevi la chestionarul de satisfacție, elevi care au răspuns au spus că au lucrat bine în echipă, fiecare dintre ei au învățat ceva, dar au făcut și mențiuni pertinente referitoare la ,,Ce pot face să fiu mai bunʺ. Răspunsurile elevilor pot fi folosite pentru lecțiile viioare.

93

Nr.crt. Nume prenume elev 1. Balla Mihai Alexandru

Stil de învățare auditiv-practic

2.

Bornea Iulian Cornel

practic

3.

Bucătaru Alina-AnaMaria

auditiv

4.

Constantin Angel Cătălin

practic

5.

David Lavinius Adrian

practic

6.

Dumitrache Daniel

Auditiv-practic

7. 8.

Fornea Sorinel Georgescu Ştefan Cristian

auditiv

9.

Gheorghe Florin

vizual

10. Lăutaru Elena Victoria

auditiv-practic

11. Manea Sorina Marin Costinel Cristian 12. auditiv

Tabel 9.8 Răspunsurile elevilor la chestionarul de satisfacție Autoevaluare Nota Am învățat Mi-a plăcut la Ce pot face să profesorului activitate fiu mai bun 8 7 Să coordonez Fiecare elev din Să îmi echipa echipă a avut ceva de coordonez făcut timpul mai bine 6 7 Cum se sortează Prezentarea Să citesc cu legumele PowerPoint atenție cerințele din test 6,5 7,5 Cum se recoltează Am lucrat în echipă Să cooperez cu legumele colegii din echipă 7 8,5 Să sistematizez Am învățat de la Să fiu mai cunoștințele colegul de echipă îndrăzneț 7,5 6,5 Să ambalez Au fost multe Să fiu un pic produsele horticole informații utile mai atent 8,5 7 Modurile recoltare Să lucrez cu colegii în Să comunic mai a legumelor echipă mult cu colegii 8 9 Să coordonez Să mă documentez din Să fiu mai atent echipa fișe 7 6 Cum se aplică Să ambalez produsele Să nu mă mai ceara pe produsele horticole grăbesc horticole 8 7,5 Să urmăresc fișa de Am lucrat în echipe Să ascult cu mai documentare chiar mici, si am discutat multă atenție dacă are multe mai ușor între noi informați 6,5 7 Am lucrat în echipă Să mă

97

13. Marin Ioana Valentina

auditiv

5,5

6

Să ambalez Am lucrat în echipă produsele

14. Neagu Constantin 15. Neagu Nicoleta

practic vizual-auditiv

7 6,5

7 6,5

16. Paraschiv Georgian

vizual

7,5

7

Ce este maturarea Cum se face Nu a durat mult timp sortarea Am învățat unde se Atmosfera din clasă depozitează produsele

Daniel

95

concentrez mai mult Să citesc cu atenție și să fiu mai atentă la profesor Să scriu tot ce învăț Să fiu mai atent

9.7.2

Lecția de formare de priceperi și deprinderi

Lecția de pregătire practică urmărește formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole. Activitatea practică are loc în atelierul agricol, fiecare echipă alcătuită din doi elevi, aceștia ocupă un spațiu de lucru suficient pentru desfășurarea activității practice. Profesorul face іnѕtructaјul adеcvat frontal, carе prеcеde rеalіzarеa proprіu-zіѕă a opеraţііlor. Profesorul realizează ехеcutarеa modеl a opеraţііlor, face prеzеntarеa obіеctеlor fіnіtе carе trеbuіе rеalіzatе. Pentru acest tip de lecție profesorul ѕupravеɡhеază ѕtrіct modul în carе еlеvіі ехеcută opеraţііlе şi le corеctează pе parcurѕ pеntru a nu conducе la formarеa unor dеprіndеrі ɡrеşіtе. La finalul lecției profesorul analіzează produѕеle rеalіzatе, face observații și corectează eventualele greșeli. Actіvіtăţіlе practice realizate de elevi (folosirea corectă a uneltelor, poziționarea corectă a altoiului pe port altoi) vіn ѕă complеtеzе, ѕă fіхеzе, ѕă dеzvoltе, ѕă valorіfіcе cunoștințele achіzіţіonate dе еlеvі pe parcursul orelor de curs teoretic, ѕă cultіvе aptіtudіnіlе еlеvіlor, ѕă-і aјutе ѕă dеpăşеaѕcă dіfіcultăţіlе la învăţătură ѕau ѕă obţіnă rеzultatе ѕupеrіoarе. În acеaѕtă calіtatе activitatea practică este aprеcіată ca fііnd complеmеntară şі ѕе іmpune, tot maі mult, în orɡanіzarеa actіvіtăţіі dіdactіcе. Evaluarea elevilor am facut-o prin observare directă în timpul activității practice, am îndrumat și executat împreună cu elevii toate operațiile necesare astfel încât ei să dobândească abilitațile de mânuire a obiectelor tăietoare, să execute corect operaţiunile. Elevii au pregătit portaltoiul, au pregătit altoiul, au realizat legarea altoiului de portaltoi. Pe parcursul lecției elevii au pus întrebări legate de modalitatea de altoire, au fost curioși, la începutul lecției elevii au susținut că este greu de realizat această operaţiune, deoarece necesită migală și multă concentrare. Pe parcursul desfășurării activității elevii au reușit să realizeze toate operațiile. În cadrul lecției am evaluat fiecare elev în parte, urmărindu-i activitatea știind stilul acestuia de învățare. Rezultatele confirmă faptul că elevii care au un stil de învățare practic sau auditiv-practic execută mai repede și mai corect operațiile practice în comparație cu elevii care au stilul vizual sau auditiv de învățare.

99

PROIECT DE LECȚIE Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea Data: 30.11.2016 Clasa: a XII-a Profesor: Dinu Carmen Învăţământ liceal tehnologic Mediul de instruire: laborator Durata: 50’ TEMA: Ameliorarea plantațiilor de pomi LECŢIA : Tipuri de altoire la pomi TIPUL LECŢIEI: formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole. A. STRUCTURA LOGICĂ A CONŢINUTULUI (ARII DE CONŢINUT) A1. Noţiuni introductive despre altoirea pomilor A2. Tipuri de altoire a pomilor A3. Modul de executare corectă a altoirii

B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI ( SCOPUL): dezvoltarea deprinderilor practice a elevilor şi sinteza cunoştințelor referitoare la altoirea pomilor. C. EXPERIENŢA DE ÎNVĂŢARE ANTERIOARĂ CUVINTE CHEIE RESURSE MATERIALE Înființarea plantațiilor pomicole

importanța altoirii tehnici

D. COMPETENŢE SPECIFICE ȘI OBIECTIVE OPERAŢIONALE URMĂRITE D1. COMPETENŢE PROFESIONALE: 4.1.Identifică probleme complexe 4.2. Rezolvă probleme 18.3. Supraveghează echipa pentru executarea lucrărilor de întreținere a plantațiilor pomicole și viticole 9.2. Coordonează activitatea în caz de accident în domeniul agricultură

100

Unelte, material biologic Fişe documentare Prezentare PowerPoint ,,Tipuri de altoire la pomiʺ

D2. OBIECTIVE OPERAȚIONALE - la sfârşitul orei elevii vor fi capabili: O1 să identifice tipuri de altoire la pomi O2 - să realizeze practic un tip de altoire la pomi O3 - să aplice norme de protecția muncii și PSI

E. METODE ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE Metode si procedee: problematizarea, conversaţia euristică, explicaţia, învățarea prin descoperire Mijloace de învăţământ: fişa de documentare pentru fiecare elev, material biologic (portaltoi şi altoi), unelte (cater, foarfecă) şi video-proiector. Forma de activitate:  frontal (profesorul)  echipe (elevii). Evaluarea: formativă prin observare directă. F. DESFĂŞURAREA LECŢIEI Timp Etape de instruire Arii de Metode de 100 conţinut învăţământ Profesorul Elevii min 5 min Secvenţa introductivă conversația Verifică prezenţa (apel nominal) şi notează Răspund la apel şi se pregătesc cu absenţii. cele necesare pentru lecţie. Anunţă obiectivele operaţionale 20 Verificarea şi reactualizarea cunoştințelor anterioare A1 conversaţie min examinatoare Adresează elevilor Răspund la întrebările întrebările de profesorului, corectează sau verificare: completează răspunsurile Ce tipuri de livadă colegilor cunosc? Lucrări de întreținere

98

Mijloace de învăţământ

Forma de organizare Profesor

Evaluare

Elev

catalog

frontal

colectiv

tabla video proiectorprezentare ppt

frontal

colectiv, individual

orală

35 min

în livezi. Actualizarea cunoștințelor despre normele de protecție în atelier. Dirijarea directă şi indirectă a procesului de transmitere şi fixare a cunoştințelor Anunțarea titlului lecției şi Elevii notează în obiectivele operaționale. caiete şi se Împarte elevii în echipe şi se alege pregătesc pentru un lider pentru fiecare echipă. activitatea practică. Profesorul împarte echipamentul de Elevii se îmbracă în protecție (halate) și uneltele care vor halate şi pregătesc fi utilizate (cater, ceară, banda de uneltele şi strângere pentru altoit, material materialul biologic. biologic, portaltoi, altoi, foarfecă, Elevii urmăresc ppt. cuțit pentru altoit) A1 Profesorul prezintă trusa de prim A2 ajutor în caz de accident (în caz de A3 hemoragii produse prin tăiere) Profesorul actualizează noțiunile specifice instructajului curent: repartizarea uneltelor liderului, verificarea acestora, etc. Profesorul execută fiecare tip de altoire, explicȃnd etapele de execuție: - pregătirea portaltoiului - pregătirea altoiului

Fiecare echipă este formată din doi elevi va executa cȃte un tip de altoire urmȃnd

99

explicaţia conversaţia euristică, analiza. învățarea prin descoperire

caiete, unelte, materialul biologic

diferenţi at

echipe orală

- tăierea corectă a portaltoiului şi a instrucțiunile. altoiului - legarea altoiului de portaltoi Repectă normele de - confecționarea suportului de protecția muncii protecție contra păsărilor - finisarea. La final profesorul face instructajul final al activității didactice: elevii rămân la locurile lor de aplicație, predau uneltele folosite liderului pentru a fi depozitate, etc.

35 min

2 min

Fixarea cunoştințelor Solicită elevilor să răspundă la întrebări legate de noțiunile comunicate şi să prezinte tipul de altoire realizat. Tema pentru acasă

Răspund la întrebările formulate de profesor şi prezintă lucrarea executată: tipul de altoire, modalitatea de realizare.

100

discuţia colectivă conversația examinatoare

frontal

Colectiv individual

conversația

frontal

individual

orală

3 min

Cere elevilor să realizeze un tip de altoire în gradină şi să prezinte fotografii în orele următoare de curs. Secvenţa finală

Notează în caiete

conversația

Formuleaza aprecieri și Urmăresc aprecierile, notează elevii. pun întrebari.

101

frontal

individual

FIŞA DE LUCRU NR. 1 ALTOIREA POMILOR FRUCTIFERI- altoirea în ochi dormind MODULUL: Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole TIMP ALOCAT: 1h. OBIECTIVUL ACTIVITĂŢII: Această activitate vă ajută să executaţi altoirea pomilor fructiferi TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate practică LOCUL: laborator sau pepinieră Principiul metodei. Altoirea este operaţia prin care se îmbină în mod artificial fie două plante întregi, fie o porţiune de plantă (ramură ori mugure) cu o plantă întreagă, fie numai două porţiuni de plantă cu scopul de a “se suda”, de a concreşte şi a convieţui timp îndelungat. Planta sau partea din plantă care va forma suportul şi rădăcinile se numeşte portaltoi, iar porţiunea de plantă care va forma tulpina şi ramificaţiile sale se numeşte altoi. Altoirea în ochi dormind este cea mai folosită în pepinierele pomicole. Numele de ochi provine de la mugurele format la subsuoara frunzei şi “dormind” pentru faptul că mugurele rămâne în repaus până în primăvara următoare. Materiale şi unelte necesare: lăstari cu muguri altoi, briceag de altoit, bandă pentru altoit. Mod de lucru. Pentru executarea altoirii se procedează astfel:  în

ziua

altoirii

se

suprimă

toate

ramificaţiile de la baza portaltoiului pe o porţiune de 15-20 cm şi se şterge coaja portaltoiului în această zonă cu o cârpă de de bumbac;  pentru altoi se recoltează lăstari de grosimea aproximativă a unui creion şi

Figura 1. Realizarea inciziei transversale în formă de T

cu muguri bine formaţi, în ziua altoitului;

122

 la înălţimea de altoire (5-6 cm de la colet la portaltoii generativi şi 10-15 cm la cei vegetativi), se fac două incizii în coajă care formează litera“T”, o incizie

Figura 2. Etapele detașări mugurelui altoi transversală de circa 1 cm şi una longitudinală de 3-3,5cm (figura1– a, b, c );  cu ajutorul spatulei se dezlipeşte scoarţa de o parte şi de alta a inciziei longitudinale (figura 1 – d );  se detaşează apoi mugurele altoi. Pentru aceasta se aşează briceagul cu baza lamei la 1,5-2 cm deasupra mugurelui şi printr-o deplasare între coaja şi lemnul lăstarului (figura 2) se depăşeşte mugurele cu circa 1,5-2 cm. Rezultă astfel un scut de circa 3 cm de coajă detaşat împreună cu mugurele;  se introduce mugurele împreună cu scutul în lăcaşul de pe portaltoi printr-o mişcare de alunecare de sus în jos (figura 3 – a, b);  porţiunea superioară a scutului care depăşeşte incizia transversală se taie exact în dreptul acesteia (figura 3 – c);

Figura 3. Modul de introducere a mugurului altoi pe portaltoi

103

 legarea se face cu bandă de sus în jos, strâns prin înfăşurare în spirală, ocolinduse mugurele altoi şi se continuă până se acoperă toată incizia longitudinală (figura 4).

Figura Mod legare altoiului portaltoi

104

4. de a pe

FIŞA DE LUCRU NR. 2 ALTOIREA POMILOR FRUCTIFERI- altoirea în copulație MODULUL: Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole TIMP ALOCAT: 2h. OBIECTIVUL ACTIVITĂŢII: Această activitate vă ajută să executaţi altoirea pomilor fructiferi TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate practică LOCUL: laborator sau pepinieră PRINCIPIUL METODEI. Pentru această metodă de altoire portaltoiul şi altoiul trebuie să fie de aceeaşi grosime. De obicei altoiesc în copulaţie plantele tinere, după primul sau al doilea an de creştere, primăvara. Se altoiesc la gulerul rădăcinii, adică tai portaltoiul în unghi la aproximativ 10 cm deasupra solului. Tăietura trebuie să aibă între trei şi patru centimetri lungime pentru ca suprafaţa de contact dintre portaltoi şi altoi să fie cât mai mare. Trebuie făcută dintr-o singură mişcare pentru a evita orice asperitate. Dacă tăietura nu reuşeşte, trebuie făcută din nou. Apoi crestez o limbă în portaltoi. La rândul lui, altoiul este tăiat în acelaşi unghi şi tăiat sub formă de limbă astfel încât să se potrivească cu cea din portaltoi. Este important să ne asigurăm că există un mugur în partea opusă tăieturii. Ambele suprafeţe tăiate trebuie să se suprapună prin încastrare astfel încât straturile de cambiu să se îmbine cum se cuvine. Acum altoiul este fixat pe portaltoi. Apoi zona de îmbinare se înfăşoară cu rafie sau cu bandă pentru altoire(figura 1).

105

Figura 1. Etapele realizării altoirii în copulație Mugurii trebuie să rămână descoperiţi pentru a putea face lăstari. Această bandajare are menirea de a îmbunătăţi contactul dintre portaltoi şi altoi. Pentru a împiedica uscarea sau infectarea locului altoirii, se aplică ceară pentru altoit pe locul altoirii şi pe orice tăieturi rămase descoperite. Fireşte, mugurii nu trebuie acoperiţi cu ceară.

106

FIŞA DE LUCRU NR. 3 ALTOIREA POMILOR FRUCTIFERI- altoirea prin alăturare sau sub scoarță MODULUL: Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole TIMP ALOCAT: 2h. OBIECTIVUL ACTIVITĂŢII: Această activitate vă ajută să executaţi altoirea pomilor fructiferi TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate practică LOCUL: laborator sau pepinieră PRINCIPIUL METODEI. Altoirea prin alăturare  se aplică atunci când portaltoiul este mai gros decât altoiul. Există mai multe tipuri diferite de altoire prin alăturare, însă cea mai simplă este altoirea sub scoarţă. În general fac acest tip de altoire în luna mai, când scoarţa poate fi uşor desprinsă.  Metoda este foarte simplă. Se retează trunchiul portaltoiului la înălţimea dorită şi se elimină majoritatea crenguţelor. Nu uitaţi să păstraţi una sau două rămurele care vor asigura hrănirea. Aceste crenguţe sunt foarte importante pentru alimentarea cu substanţe nutritive şi totodată ajută la împiedicarea acumulărilor de sevă în pom. Suprafaţa tăieturii este apoi netezită cu un cuţit special denumit emondor, pentru că tăieturile netede se vindecă mai repede. Se face în portaltoi tăietură în lungul trunchiului fără a atinge cambiul şi se desprinde scoarţa. Incizia trebuie să aibă cam 4 cm lungime. Altoiul se taie sub un unghi ca şi la metoda precedentă. Această tăietură trebuie să aibă şi ea în jur de 4 cm lungime. Din nou, trebuie să existe un mugur pe partea opusă tăieturii. Pentru a ajuta reuşita altoirii, desprind uşor scoarţa în zona tăieturii (cam 1 mm). În timpul acestei operaţiuni, asiguraţi-vă că desprindeţi numai scoarţa, nu şi cambiul. Această tehnică dezgoleşte mai mult cambiu, ceea ce uşurează concreşterea altoiului şi a portaltoiului. Apoi introduc altoiul în spaţiul de sub scoarţă.

107

Figura 1. Etapele altoirii prin alăturare

Mugurele de pe altoi trebuie să se afle pe la mijlocul tăieturii.  În final, zona de altoire se leagă cu rafie şi toate tăieturile sunt acoperite cu ceară pentru altoit. Din nou, mugurii trebuie să rămână descoperiţi. În funcţie de grosimea portaltoiului, pot fi altoite mai multe crenguţe. Dacă portaltoiul are un diametru de aproximativ 4 cm sau mai mare, ar trebui altoite două crenguţe. Dacă altoirea a reuşit, rămurelele pentru hrănire pot fi eliminate în anul următor.  

108

FIŞA DE LUCRU NR. 4 ALTOIREA POMILOR FRUCTIFERI- altoirea în despicătură MODULUL: Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole TIMP ALOCAT: 2h. OBIECTIVUL ACTIVITĂŢII: Această activitate vă ajută să executaţi altoirea pomilor fructiferi TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate practică LOCUL: laborator sau pepinieră PRINCIPIUL METODEI Această metodă de altoire se foloseşte în pepinieră pentru realtoirea portaltoilor de vigoare mare şi mai ales în livadă pentru schimbarea sortimentului aplicându-se pe trunchi sau pe ramuri groase din coroană (figura 1). Această metodă de altoire se efectuează în perioada martie-aprilie. Tehnica altoirii 1.) Pregătirea portaltoiului: - axul sau ramura care se altoieşte, se retează transversal, cu fierăstrăul, iar rana rezultată se netezeşte, înlăturând toate ţesuturile zdrobite; - cu lama despicătorului sau cu un cuţit se execută o tăietură adâncă de 4-5 cm, pe linia mediană a secţiunii. 2.) Fasonarea altoiului: - constă în tăierea bazei acestuia sub forma unei pene duble, cu o muchie mai groasă pe partea în care se află primul mugure şi una mai subţire opusă mugurelui (formă de sector de cerc); - lungimea penei este egală cu despicătura executată în portaltoi (4-5 cm); - după confecţionarea penei, ramura altoi se taie la 2-3 mm deasupra celui de al treilea mugure; 3.) Introducerea altoiului în portaltoi: - pentru fiecare secţiune se introduc 2 altoi diametral opuşi; - altoaiele se introduc în despicătură astfel încât zonele cambiale ale altoiului şi portaltoiului să se suprapună; 4.) Legatul şi badijonarea zonei altoite: - se ung cu mastic zonele rănite ale altoiului şi portaltoiului, apoi se leagă cu rafie, material plastic sau bandă pentru altoire.

109

Figura 1. Altoirea în despicătură

110

În urma evaluării elevilor în timpul desfășurării ativității practice, elevii cu abilități practice au realizat cel mai corect un tip de altoire, au executat corect toate operațiile, nu s-au grabit, au pus întrebări legate de tipurile de altoire. Elevii cu aptitudini practice mai reduse s-au grăbit în executarea operațiunilor (au motivat că doreau să termine mai repede, lipsă de răbdare), au omis executarea unor operațiuni, iar în cadrul echipei au dorit să fie aleși lideri, au avut rețineri în folosirea uneltelor. Nr. crt.

Nume prenume elev 1.

Balla Mihai Alexandru

2.

Bornea Iulian Cornel Bucătaru AlinaAna-Maria

3.

Stil de învățare auditivpractic practic

Folosirea corectă a uneltelor 

Realizarea corectă a operațiunilor Parțial Total 



auditiv

-



Respectarea instructajului 





-



4.

Constantin Angel Cătălin

practic







5.

David Lavinius Adrian Dumitrache Daniel

practic







Auditivpractic auditiv







6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.

Fornea Sorinel Georgescu Ştefan Cristian Gheorghe Florin Lăutaru Elena Victoria Manea Sorina

Marin Costinel Cristian Marin Ioana Valentina

14. 15.

Neagu Constantin

16.

Paraschiv Georgian Daniel

Neagu Nicoleta

-



-

-

vizual auditivpractic auditiv









-



-



auditiv

-



practic vizualauditiv vizual

 



 -







 

Tabel 9.8 Evaluarea prin observare directă a elevilor în timpul activității practice

111

Figura 7. Reprezentarea procentuală a obiectivelor atinse de elevi la lecţia de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole Lecția practică este o lecție dinamică cu multe elemente, toată atenția este îndreptată asupra elevului, acesta prin metodele didactice folosite trebuie să fie capabil la sfârșitul perioadei de practică să lucreze în echipă, sa rezolve probleme, să interpreteze un desen și să realizeze sarcinile primite. Învățarea activă trebuie să-i permită elevului accesul la informație ușor, să execute el însuși operațiunile necesare, chiar dacă greșește, astfel sub îndrumarea profesorului poate dobândi acele abilități necesare meseriei pentu care se pregătește. Folosirea metodei didactice prin descoperire a reușit să trezească interesul elevilor, aceştia au fost curioși, dar în același timp dornici de a realiza sarcinile primite. Elevii au fost atenți în momentul executării de către profesor a modalitătilor de utilizare a uneltelor, au fost atenți când am executat tipurile de altoire, drept dovadă aceștia au reușit să execute corect (total sau parțial) sarcinile primite.

112

9.7.3

Lecția de formare de priceperi și deprinderi desfășurată la agentul economic

Lecția de pregătire practică desfășurată la agentul economic urmărește formarea de priceperi, deprinderi și obișnuințe de execuție practică a diferitelor lucrări agricole, dar și tranziția la locul de muncă. Activitatea practică se desfășoară în parcul agricol al agentului economic. Profesorul face іnѕtructaјul curent frontal, carе prеcеde rеalіzarеa proprіu-zіѕă a opеraţііlor. Desfășurarea acestei lecții are loc în prezența reprezentantului agentului economic, acesta informează elevii despre regulile din parcul auto al agentului, asigură echipamentul de protecție (salopete, halate, mănuși, ocheleri de protecție, mască de protecție). Instructajul de protecția muncii se face atât pentru elevi cât și pentru lucrătorii aflați în unitate. Pentru acest tip de lecție profesorul ѕupravеɡhеază ѕtrіct modul în carе еlеvіі ехеcută opеraţііlе, corеctarеa lor pе parcurѕ pеntru a nu conducе la formarеa unor dеprіndеrі ɡrеşіtе, deoarece în cazul acesta pot apărea accidente de muncă. Instalația pe care o vor folosi elevii este verificată în prealabil de către responsabilul locului de muncă. Se verifică starea tehnică, recipientele unde sunt depozitate erbicidele, trusa de prim ajutor în caz de accident. La finalul lecției profesorul analіzează împreună cu elevii modul de reglare a mașinii de erbicidat, face observații și corectează eventualele greșeli. Actіvіtăţіlе practice realizate de elevi: reglarea corectă a duzelor, pregătirea mașinii de erbicidat, prеcum şі toatе cеlеlaltе mеnţіonatе vіn ѕă complеtеzе, ѕă fіхеzе, ѕă dеzvoltе, ѕă valorіfіcе cunoaştеrеa achіzіţіonată dе еlеvі prіn tradіţіonala lеcţіе, ѕă cultіvе aptіtudіnіlе еlеvіlor, ѕă-і aјutе ѕă dеpăşеaѕcă dіfіcultăţіlе la învăţătură ѕau ѕă obţіnă rеzultatе ѕupеrіoarе. În acеaѕtă calіtatе activitatea practică este aprеcіată ca fііnd complеmеntară şі ѕе іmpune, tot maі mult, în orɡanіzarеa actіvіtăţіі dіdactіcе. Evaluarea elevilor am facut-o prin observare directă în timpul activității practice, am îndrumat și executat împreună cu elevii toate operațiile necesare astfel încât ei să dobândească abilitați de finețe, să execute corect operaţiunile. Elevii au pregătit cantitatea de erbicid, au reglat duzele în funcție de cultură și suprafață. Pe parcursul lecției elevii au pus întrebări legate de modalitatea de reglare, au fost curioși,iar la începutul lecției elevii au susținut că este greu de realizat această operaţiune deoarece necesită migală și multă concentrare. În cadrul lecției am evaluat fiecare elev în parte, urmărindu-i activitatea știind și stilul acestuia de învățare. Rezultatele confirmă faptul că elevii care au un stil 113

de învățare practic sau auditiv-practic execută mai repede și mai corect operațiile practice în comparație cu elevii care au stilul vizual sau auditiv de învățare, iar elevii de sex feminin au avut rețineri să lucreze cu mașina de erbicidat.(tabel 9.9) Nume prenume elev Balla Mihai Alexandru

Stil de învățare auditivpractic practic

Realizarea corectă a operațiunilor de reglare Parțial Total 

Respectarea instructajului de protecția muncii 

-





auditiv



-



Constantin Angel Cătălin

practic

-





David Lavinius Adrian Dumitrache Daniel

practic

-





auditivpractic auditiv

-





-



vizual auditivpractic auditiv

 

-





-



auditiv



-





 -

 -





Bornea Iulian Cornel Bucătaru AlinaAna-Maria

Georgescu Ştefan Cristian Gheorghe Florin Lăutaru Elena Victoria Marin Costinel Cristian Marin Ioana Valentina Neagu Constantin

Neagu Nicoleta Paraschiv Georgian Daniel

practic vizualauditiv vizual

-

-

Tabel 9.9 Evaluarea prin observare directă a elevilor în timpul lecției la agentul economic

114

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea Clasa a XII-a

Data: 11.05.2017 Profesor: Dinu Carmen

Nr. elevi (total/prezenţi): __/___ _ 16 Mediul de instruire: exploataţia agricolă a agentului economic Durata:2 2 h Modulul: Tehnologia specifică a culturilor de câmp

PROIECT DE LECȚIE

TEMA : Întreţinerea culturilor agricole LECTIA : Metode de combatere a buruienilor metoda chimică(erbicidarea) TIPUL LECŢIEI : de formare a deprinderilor practice și de muncă A. STRUCTURA LOGICA A CONTINUTULUI (ARII DE CONŢINUT) A1. Noţiuni și Norme de securitatea de securitatea muncii A2. Componente ale masini de erbicidat A3. Reglaje executate înainte de începerea lucrari de erbicidat B. NECESITATEA STUDIERII TEMEI ( SCOPUL ): scopul lectiei este acela de introducerea elevilor în deprinderea unor realizarea unei lucrări agricole . C. EXPERIENTA DE INVATARE CUVINTE CHEIE RESURSE MATERIALE ANTERIOARA Combaterea buruienilor(metode) erbicid fişe de protecţia muncii epoca de aplicare a erbicidelor toxicitate ma şini de erbicidat metode de aplicare a erbicidelor reglaj D. COMPETENTE SPECIFICE SI OBIECTIVE OPERATIONALE URMARITE D1. COMPETENŢE PROFESIONALE:

C1: C2: C3:

Întreţinerea culturilor agricole Identifică probleme complexe Rezolvă probleme

D2. OBIECTIVE OPERAŢIONALE

- la sfârşitul orei elevii vor fi

capabili:

O1 -să re cunoască componentele maşini de erbicidat . O2 -să realizeze reglajele maşini de erbicidat . O3 -să identifice problemele ce pot aparea în timpul funcţionări maşini de erbicidat O4 -să respecte măsurile de protecţia muncii la lucrările de erbicidat E. METODE ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE

Metode si procedee : - problematizarea,conversaţia euristică,explicaţia,demonstraţia. Mijloace de învăţământ :-pentru fiecare fişă de protecţia muncii . -erbicide Instalație de erbicidat . Forma de activitate : - frontală (profesorul) -individual(elevi) . Evaluarea :- formativă

122

.

anumite tehnici agricole,urnand formarea de obişnuinţe în

F. DESFĂŞURAREA LECŢIEI Timp 2h 5min

35min

Arii de conţi nut

Etape de instruire Profesorul Secvenţa introductivă Verifică prezenţa (apel nominal) şi notează absenţii Anunţă obiectivele operaţionale Instructajul introductiv Anunţă tema lucrări practice Explică pe scurt conţinutul activităţilor şi durata lecţiei Prezintă normele de protecţia muncii

Elevii

Mijloace de învăţă-mânt catalog

Forma de organizare Profesor

Elev

frontal

individual

frontal

individual

Frontal

individual

orală

individual

Orală

Evaluare

Răspund la apel - se pregătesc cu cele necesare pentru lecţie A1

conversaţie

-elevii se echipeazăcu echipamentul de lucru -semnează fişele de protecţia muncii -identifică norme specifice de protecţia muncii -pun întrebări.

15 min

. Verificarea si reactualizarea cunoştinţelor anterioare - adresează elevilor întrebările de - răspund la întrebările profesorului, verificare : corectează sau completează - metode de combatere a răspunsurile colegilor buruienilor(agrotehnice,chimice) - avantaje şi dezavantaje ale metodei chimice - corectează şi completează răspunsurile elevilor - prezintă importanţa cunoaşterii metodei de aplicare a erbicidelor

40 min

Dirijarea directă şi indirectă a procesului fixare a deprinderilor practice -prezintă componentele maşni -explica reglajele şi face o demonstraţie - supraveghează elevii şi răspunde întrebărilor adresate de aceştia

Metode de învăţământ

- elevii urmăresc fiecare component şi pun întrebări -elevii vor executa reglajele

Conversaţie examinatoare

A2 A3

116

Explicaţia conversaţia , analiza demonstratia

Monstre de erbicide(recipient e,cataloage)

diferenţiat Masina de erbicidat

20min

2 min

3 min

Concluzii şi realizarea feed-back-ului Profesorul pune întrebări: -ce dificultăţi au avut? - fac observaţii şi formulează -ce probleme pot apărea concluzii în timpul funcţionări? - elevii răspund la întrebările puse.

Tema pentru acasă - solicită elevii să scrie pe - elevii îşi notează în caiete tema caiete un eseu despre pentru acasă avantajele şi dezavantajele folosiri erbicidelor Notarea elevilor Profesorul apreciază şi notează participanţi activ la lecţie. 117

Conversaţia examinatoare

Frontal

A1, A2, A3,

dialog

dialog

Caietele elevilor

frontal

catalog

frontal

colectiv, individual

Orală

Elevii care au participat la lecția practică de la agentul economic, au reușit să se adapteze unui alt tip de desfășurare a activității. Elevii au urmat instrucțiunile, au stat grupați în momentul transmiterii de informații, au lucrat individual și au reușit să realizeze toate obiectivele, cum se poate vedea și în figura 8. Elevii au lucrat individual, sau folosit de cunoștințele proprii, au fost atenți să realizeze cât mai bine sarcinile, au avut satisfacția că pot realiza lucruri care pot fi utile pentru viitoarea lor meserie.

Figura 8. Rezultatele procentuale ale elevilor participanți la lecția practică desfășurată la agentul economic

122

CONCLUZII În vederea elaborării lucrării pentru acordarea gradului didactic I cu tema ,,CONTRIBUṬII PRIVIND METODOLOGIA DE PREDARE - ȊNVĂṬARE PRIN METODE INTERACTIVE A LECṬIILOR DE DEPRINDERI PRACTICE ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ ȊN CADRUL LICEULUI TEHNOLOGIC NR. 1 FUNDULEAʺ am studiat documentele școlare, planurile de învățământ, programele școlare, auxiliare, manuale, cărți privind didactica predării în învățămânul preuniversitar, din care am reținut aspecte care privesc tema mai sus menționată. În același timp m-am folosit de experiența didactică în activitatea de predare a disciplinelor de specialitate, de experiența mea în activitatea de zi cu zi în cadrul orelor desfășurate. În realizarea lucrării mi-a fost utilă și experiența celorlalte cadre didactice din colectivul în care lucrez, care mi-au oferit informații din cultura generală, dar și informații din cultura de specialitate. Lucrarea este structurată în două părți dinstincte, partea teoretică și partea experimentală, cuprinse în nouă capitole. Prima parte prezintă problemele actuale din învățământul preuniversitar, prezentarea Liceului Tehnologic nr. 1 Fundulea, o descriere elevul adolescent, precum și metode, mijloace folosite în desfășurarea actului didactic. În partea a doua am prezentat programa pentru disciplina agricultură (clasa a XIIa), unitățile de competență, obiectivele cercetării, tipurile de lecții folosite. În lucrarea de față am prezentat aspecte concrete care vizează metodele didactice de lucru, instrumente de evaluare, modalități de realizare a obiectivelor propuse. Studiul propriu-zis a început prin aplicarea unui chestionar referitor la stilurile de învățare, fiecare elev având un stil propriu, care folosit corect poate duce la creșterea performanțelor elevilor și împlinirea personalității lor. Pe parcursul lucrării am formulat de mai multe ori concluzii referitoare la rezultatele elevilor, evidențiate prin grafice sau procente și am evidențiat avantajele metodelor didactice folosite. Concluziile generale, pot fi structurate astfel:  Metodele interactive folosite în cadrul lecților au dus la dezvoltarea gândirii

active,

realiste,

a

(imaginație, memorie)

122

mecanismelor

cognitive

superioare

 Gruparea elevilor în echipe a creat posibilitatea ca aceștia să învețe unul de la celălalt și încurajarea dezvoltării muncii în echipă  Folosirea mijloacelor didactice au dus la dezvoltarea abilităților practice  Lecțiile practice au creat posibilitatea ca elevii să poată învăța independent, dar și să aprecieze valoarea învățării cu și de la alții Experimentul didactic, dar și experința de zi cu zi mi-au permis să fac și câteva propuneri: elevii lucrează mai bine în echipe cu 3-6 elevi sau în perechi, iar la agentul economic grupele de lucru nu trebuie să depășească 10-12 elevi. De asemenea sugerez că este foarte important ca profesorul să cunoască stilul de învățare al elevului, astfel poate să planifice eficient materia, să adopte cele mai bune metode de predare pentru atingerea obiectivelor. În continuarea celor afirmate menționez că toate planurile de lecție, prezentările PowerPoint, fișele de lucru sunt disponibile pentu consultare pe site-ul didactic.ro. În încheiere, sublinez că pregătirea profesorului de agricultură, desfășurarea activității sale, priceperea și sârguința trebuie să ducă la formarea personalității elevului spre a deveni cetățean european adaptat noilor schimbări socio-economice, dar și la formarea de abilități de viață. Cred că noi, profesorii, putem să îi ajutăm pe elevi să își găsească drumul potrivit, să vrea, să știe și să poată!

120

BIBLIOGRAFIE

1. Anghelescu Coralia, Politici economice, Editura Economică, București, 2001 2. Bold I., Strategii pentru agricultura românească, Editura Mirton, 2001 3. Branişte N., Drăgoi D., Ghidul pomicultorului, Editura Paralela 45, Piteşti, 1999 4. Bunescu Șt., Metodica, în Dicționarul de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 5. Ciontu Costică, Metodica predării, Editura Cartea Universitară, București, 2007 6 . Ceauşescu I., Negrilă A., Pomicultura, Editura Ceres, Bucureşti, 1982 7. Cerghit Ioan, Metode de învățământ, ediția a III-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 8. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan, Negreț-Dobridor Ion, Pânișoară Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001 9. Chiș Vasile, Pedagogia contemporană-Pedagogia pentru competențe, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005 10. Cristea Sorin, Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 11. Cucoș Constantin, Pedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998 12. Dobrotă N. (cooord.), Dicționar de economie, Editura Economică, 1999 13. Iucu Romiță, Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001 14. Ion Ovidiu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001 15. Jinga Ioan, Istrate Elena (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, București, 1998 16. Lupescu F., Altoirea pomilor, Editura Ceres, Bucureşti, 2005 17. Monteil Jean Marc, Educație și Formare, Editura Polirom, Iași, 2002 18. Nicola Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992 19.O.M. anexa nr. 4 la nr. 5718/22.12.2005 cu privire la aprobarea planurilor cadru de învățământ pentru clasele a XI-a și a XII-a 20. O.M. anexa nr. 3, nr. 3423 din 18.03.2009.

121

21. Sibert Horst, Pedagogie constructivă, Editura Institutul European, București, 2001 22. STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, Calificarea: TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ, varianta revizuită, 2005 23. Toma Dragoș, ,,Tractoare şi maşini agricole,, Editura Didactică şi Pedagogică, București, 2001 24. Vergheş, Vasile, Îndrumător de lucrări practice pentru meseria de mecanic agricol,, Editura CERES, București, 1996 25. Voiculescu Elisabeta, Factori subiectivi ai evaluării școlare, cunoaștere și control, Edirura Aramis, București, 2001 26.  http://sfaturipomicole.tripod.com/index.html

ANEXA A 122

CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE NUME______________________________________Data_____________ Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel mai bine.  Nu există răspunsuri corecte sau greşite  Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.  Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acestui chestionar  Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.  Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare  Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau mai mult dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despre DA NU muzica, sunetele şi zgomotele le-ai ascultat acolo ? Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ? DA NU În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive ? La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ? Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini reprezentative ? Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” în diferite poziţii ? Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţi anumite lucruri ? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc.. Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o ortografie care arată corect ? Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile orale ? Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru ? Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrame şi / sau imagini ? Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei informaţii ? Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? De exemplu: sport, 123

DA NU DA NU DA NU DA NU DA NU

■ □ ■ ♦ □ ♦ □

DA NU ♦ DA NU

■

DA NU

□

DA NU

■

DA NU DA NU

♦ ♦

DA NU

■

DA NU

□

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

grădinărit, plimbări, etc.. Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să priviţi singur(ă), în linişte ? Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor ? Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte ? Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi ? Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia ? Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora ? Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţi ceva atunci , pe loc ? Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume ? Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine ? Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri ? Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi ? La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame ? Vă place să jucaţi diverse roluri ? Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri informaţii, decât să vă petreceţi timpul singură într-o bibliotecă ? Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariile celorlalţi ? Urmăriţi uşor un drum pe hartă? Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să îl / o atingeţi ? Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele descrise în text ? Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs. înşivă ? Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în legătură cu locul destinaţiei ? Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activi aproape tot timpul ?

DA NU DA NU DA DA DA DA

NU NU NU NU

DA NU DA NU

■ ♦ ■ □ □ ■ ♦ □

DA NU NU NU NU NU NU NU

♦ ♦ ■ □ ■ ♦ □

DA NU

□

DA NU

■

DA NU

♦

DA NU

□

DA DA DA DA DA DA

DA NU ♦ DA NU

■

DA NU

♦

DA NU

■

DA NU

□

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare: Încercuiţi numai numărul întrebărilor Acum marcaţi pe grafic numărul total pentru fiecare la care aţi răspuns cu DA stil de învăţare , după care uniţi cele 3 puncte 124

♦ 4, 6, 12,13, 22, 24, 29, 33, 37

8, 17, 25, 35,

Total întrebări încercuite ________ VIZUAL

■ 1, 3, 9, 11, 14, 16, 18, 21, 26, 28, 32, 36, 38

□ 2, 5, 7, 10, 15, 19, 20 , 23, 27, 30, 31, 34, 39

13_____________________________________ 13 12______________________________________12 11______________________________________11 10______________________________________10 9_______________________________________ 9 8_______________________________________ 8 7_______________________________________ 7 6_______________________________________ 6 5_______________________________________ 5 Total Total 4_______________________________________ 4 întrebări întrebări 3_______________________________________ 3 încercuite încercuite 2_______________________________________ 2 _________ _________ 1_______________________________________ 1 0_______________________________________ 0 AUDITIV PRACTIC VIZUAL AUDITIV PRACTIC

Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile de învăţare.

125